Introducere

Strategia Europa 2020 a fost lansată în 2010 ca strategie integrată pe termen lung a UE pentru locuri de muncă și creștere economică. Vizând obținerea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii în Europa, strategia se bazează pe cinci obiective principale în următoarele domenii: ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea, schimbările climatice și energia, educația și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Acestea sunt traduse în obiective naționale de către fiecare stat membru. Strategia este pusă în aplicare și monitorizată în cadrul semestrului european. În plus, aceasta a servit drept cadru general pentru o serie de politici la nivelul UE și la nivel național. În plan concret, strategia a servit drept ghid pentru proiectarea și programarea fondurilor structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020.

După primii ani de aplicare a strategiei, la jumătatea distanței până la orizontul anului 2020, Comisia a lansat o consultare publică în scopul de a evalua modul în care obiectivele strategiei fuseseră îndeplinite până la data respectivă. Faptul că primii ani ai Strategiei Europa 2020 au coincis cu o gravă criză financiară și economică a avut un impact semnificativ asupra realizării de progrese spre îndeplinirea obiectivelor strategiei, ceea ce a însemnat și că deseori a fost inevitabil ca rațiunile de politică pe termen scurt să nu prevaleze asupra abordărilor pe termen mai lung. Conform rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru pe tema Strategiei Europa 2020[1], cetățenii UE sunt de acord cu direcția luată de UE ca răspuns la criză, numărul de respondenți care cred că UE merge în direcția cea bună pentru a ieși din criză și pentru a face față provocărilor fiind de aproape două ori mai mare decât numărul de respondenți care nu cred acest lucru.

În prezenta comunicare sunt expuse principalele concluzii ale consultării publice care s-a desfășurat între mai și octombrie 2014 și al cărei scop a fost acela de a aduna punctele de vedere ale părților interesate asupra concepției și a rezultatelor Strategiei Europa 2020. Comunicarea este însoțită de un raport la zi privind stadiul la care s-a ajuns în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020[2].

Rezumat

Consultarea publică privind Strategia Europa 2020 s-a desfășurat între 5 mai 2014 și 31 octombrie 2014. Scopul consultării a fost acela de a aduna experiențele părților interesate și, astfel, de a desprinde învățămintele din primii ani de aplicare a strategiei și de a utiliza aceste învățăminte la revizuirea strategiei.

S-au primit, în total, 755 de contribuții din 29 de țări. Partenerii sociali, grupurile de interese și organizațiile neguvernamentale constituie categoria de participanți cel mai bine reprezentată, fiind urmați de administrații și autorități publice din statele membre, cetățeni, grupuri de reflecție, mediul universitar, fundații și întreprinderi.

Principalele concluzii ale consultării publice sunt următoarele:

- Strategia Europa 2020 este văzută ca un important cadru general pentru promovarea locurilor de muncă și a creșterii economice la nivelul UE și la nivel național. Obiectivele și prioritățile strategiei sunt relevante din prisma provocărilor actuale și viitoare;

- cele cinci obiective principale reprezintă agenți esențiali de accelerare a procesului de creare a locurilor de muncă și de creștere economică, permițând, de asemenea, ca strategia să nu se abată de la orientarea stabilită;

- majoritatea inițiativelor emblematice și-au îndeplinit scopul, chiar dacă au rămas la un nivel scăzut de vizibilitate;

- există posibilitatea și nevoia de îmbunătățire a realizărilor strategiei, prin ridicarea nivelului de asumare a răspunderii și de implicare pe teren.

1. Contextul consultării publice privind Strategia Europa 2020

În martie 2014, Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată „Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”[3] în scopul de a determina stadiul în care se afla punerea în aplicare a strategiei în UE și în statele membre la patru ani de la lansarea acesteia și de a pregăti terenul pentru revizuirea strategiei.

La mijlocul perioadei care se încheie în 2020, rezultatele obținute în direcția îndeplinirii obiectivelor în domeniul locurilor de muncă și al creșterii economice sunt neomogene, în special ca urmare a impactului crizei. Efectele crizei sunt încă deosebit de acute, resimțindu-se în special pe piețele forței de muncă, unde șomajul continuă să fie foarte ridicat la nivelul UE și unde situația variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Dintre principalele surse de îngrijorare, șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel ridicat în mai multe state membre, iar șomajul de lungă durată se află în creștere. Pe plan social, criza a dus la creșterea pericolului de sărăcie și de excluziune socială și la sporirea inegalităților. Situația este deosebit de dificilă în anumite state membre, unde s-au înregistrat o creștere a numărului de persoane afectate de lipsuri materiale grave și o creștere a proporției gospodăriilor fără persoane ocupate. La apogeul crizei, cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea au fost limitate în mai multe state membre ca urmare a necesității de a ține sub control cheltuielile publice. Acum, când accentul se deplasează treptat de la urgențele crizei la construirea unor baze solide pentru locuri de muncă și pentru creștere economică, este important ca statele membre să acorde prioritate cheltuielilor care favorizează creșterea, cum ar fi investițiile în cercetare și dezvoltare. Creșterea continuă să fie afectată și de o serie de tendințe pe termen lung, cum ar fi evoluțiile demografice, globalizarea și concurența din partea partenerilor internaționali, provocarea reprezentată de productivitate și digitalizare, precum și presiunea asupra resurselor și preocupările legate de mediu.

De asemenea, criza a afectat realizarea de progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020. Criza a avut în mod clar efecte negative asupra ocupării forței de muncă și asupra nivelurilor de sărăcie și a limitat progresele înregistrate în direcția îndeplinirii celorlalte obiective, mai puțin a obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În ciuda crizei, au existat mai multe tendințe structurale pozitive, de exemplu în nivelurile de educație, în constituirea unui mix energetic mai durabil și în reducerea intensității emisiilor de CO2 în economie. În consecință, UE este, în general, pe cale de a-și îndeplini obiectivele în domeniul educației, al schimbărilor climatice și al energiei sau de a se apropia în mare măsură de îndeplinirea acestora. Nu același lucru se poate spune despre ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare și reducerea sărăciei, domenii în care impactul crizei s-a resimțit cel mai puternic. Sunt necesare eforturi susținute în toate domeniile pentru consolidarea progreselor deja înregistrate și pentru realizarea de progrese suplimentare.

Obiectivele Strategiei Europa 2020 sunt angajamente politice[4]. Natura politică a obiectivelor este inerentă strategiei și reflectă rolul primordial pe care guvernele naționale ar trebui să îl joace în cadrul strategiei, în conformitate cu principiul subsidiarității. Pentru majoritatea domeniilor însă, obiectivele naționale nu sunt suficient de ambițioase pentru a permite atingerea, prin cumulare, a obiectivului stabilit la nivelul UE. De exemplu, dacă toate statele membre și-ar atinge obiectivele naționale, investițiile totale în cercetare și dezvoltare la nivelul UE s-ar ridica la 2,6 % din PIB până în 2020, ceea ce este sub obiectivul de 3 % stabilit de UE. Aceste grade diferite de angajament se reflectă, de asemenea, în faptul că gradul de răspuns și de ambiție al politicilor variază pe teritoriul UE.

Progresele neomogene înregistrate în privința obiectivelor Strategiei Europa 2020 pot fi puse, parțial, și pe seama decalajului temporal cu care reformele structurale își produc impactul deplin asupra economiilor. Deși ritmul și calitatea reformelor structurale au variat de la un stat membru la altul, majoritatea statelor membre au demarat importante reforme structurale pe piețele forței de muncă, pentru a le face mai rezistente în viitor, pe piețele de produse și servicii, pentru a le îmbunătăți modul de funcționare și pentru a favoriza o alocare eficientă a resurselor, și în administrațiile publice, pentru a le spori eficiența. Totuși, aceste reforme au nevoie de timp pentru a da rezultate și a deveni vizibile, de unde rezultă că este crucial să fie puse în aplicare în mod rapid și temeinic.

Diferențele tot mai pronunțate dintre statele membre și, deseori, din interiorul aceluiași stat membru au stânjenit progresele în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. În loc ca economiile noastre să ajungă la convergența dorită, decalajul dintre statele membre cu cele mai bune rezultate și statele membre cu rezultate mai slabe s-a mărit ca urmare a crizei. S-a mărit, de asemenea, decalajul dintre regiunile aceluiași stat membru și dintre regiunile diferitelor state membre. De exemplu, decalajul dintre cele mai bune și cele mai slabe rezultate în domeniul ratei de ocupare a populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a fost de 26,9 puncte procentuale în 2013, an în care ratele ocupării forței de muncă au variat între 52,9 % în Grecia și 79,8 % în Suedia. Această situație este comparabilă cu cea din 2000, când diferența dintre cele mai bune și cele mai slabe rezultate a fost de 22,7 puncte procentuale, ratele ocupării forței de muncă variind între 55,3 % în Bulgaria și 78,0 % în Danemarca.

OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020 LA NIVELUL UE || CELE MAI RECENTE DATE

Mărirea ratei de ocupare a populației în vârstă de 20­64 de ani la cel puțin 75 % || 68,4 % (2013)

Mărirea ratei investițiilor în cercetare și dezvoltare la 3 % din PIB || 2,02 % (2013)

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990 || reducere cu 17,9 % (2012)

Mărirea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie la 20 % || 14,1 % (2012)

Urmărirea unei creșteri a eficienței energetice cu 20 % (măsurată în funcție de consumul de energie primară și de consumul final de energie) || Consumul de energie primară: creștere de 11,9 % a eficienței energetice (2013) Consumul final de energie: creștere de 12,8 % a eficienței energetice (2013)

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și a sistemelor de formare la mai puțin de 10 % || 12,0 % (2013)

Mărirea la cel puțin 40 % a proporției absolvenților de învățământ terțiar în vârstă de 30-34 de ani || 36,9 % (2013)

Reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane în pericol de sărăcie și de excluziune socială (echivalentul unui obiectiv de 96,6 milioane) || 121,6 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (2013)[5]

Sursa: Comisia Europeană

În acest context, consultarea publică privind Strategia Europa 2020 a vizat, printre altele, o mai bună cunoaștere a rezultatelor înregistrate de strategie pe teren. Întrucât strategia este un parteneriat între UE și statele sale membre, de o importanță capitală pentru succesul acesteia sunt angajamentul și implicarea guvernelor naționale, a parlamentelor, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a altor părți interesate și a societății civile. Era important, așadar, să se adune opiniile tuturor părților implicate în punerea în aplicare a strategiei și să se desprindă învățăminte din experiența și din bunele practici ale acestora.

2. Cifre importante referitoare la consultarea publică privind Strategia Europa 2020

Consultarea publică privind Strategia Europa 2020 a fost deschisă între 5 mai 2014 și 31 octombrie 2014. Au fost utilizate o serie de instrumente menite să îi optimizeze vizibilitatea și să încurajeze participarea. În plus față de anunțarea consultării publice pe portalul „Vocea ta în Europa”, a fost creat un site internet special[6] care oferea posibilitatea de a completa un chestionar sau de a depune un document de poziție și care conținea link-uri spre principalele documente legate de Strategia Europa 2020. Comisia a elaborat acest chestionar pentru a aduna păreri despre primii ani ai strategiei și idei pentru dezvoltarea sa ulterioară. Site-ul internet are și o secțiune dedicată publicării contribuțiilor primite[7].

Un număr de 755 de participanți au răspuns la consultarea publică. Din distribuția pe țări rezultă o preponderență a răspunsurilor din Belgia, țară în care își au sediul grupuri de interese la nivel european. Rata de participare a fost foarte scăzută în țările Europei Centrale și de Est. Au existat și participanți din următoarele țări terțe: Norvegia, Elveția, Canada și Statele Unite. Participanții reflectă gama largă de părți interesate ale Strategiei Europa 2020. Partenerii sociali, grupurile de interese și organizațiile neguvernamentale constituie categoria de participanți cel mai bine reprezentată (41 %), fiind urmați de administrații și autorități publice din statele membre, inclusiv autorități locale și regionale (20 %), cetățeni (19 %) și grupuri de reflecție, mediul universitar și fundații (14 %). Întreprinderile constituie 6 % din participanți, această rată de participare destul de scăzută fiind contrabalansată de rata ridicată de participare a grupurilor de interese care reprezintă întreprinderile.

Distribuția participanților pe categorii de părți interesate

 

Sursa: Comisia Europeană

Distribuția domeniilor acoperite reflectă faptul că Strategia Europa 2020 este favorabilă incluziunii. Majoritatea participanților au acoperit toate domeniile strategiei în răspunsurile lor, și anume afacerile economice și financiare, competitivitatea, industria, piața unică, ocuparea forței de muncă, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, economia digitală, schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, educația și formarea, precum și sărăcia și excluziunea socială. Distribuția contribuțiilor axate pe un domeniu specific este, în general, echilibrată.

În plus față de răspunsurile oficiale la consultarea publică, instituțiile UE și instituțiile naționale au contribuit, la rândul lor, la discuțiile referitoare la revizuirea strategiei. La inițiativa președinției italiene a Consiliului, revizuirea a fost discutată în majoritatea formațiunilor sectoriale ale Consiliului. Pe baza rezultatelor acestor discuții, președinția a prezentat un rezumat cu ocazia Consiliului Afaceri Generale din decembrie 2014[8]. Parlamentul European are, de la data lansării strategiei, un rol important, inclusiv în apelurile adresate parlamentelor naționale de a-și aduce contribuția. În ultimele luni au avut loc mai multe schimburi de opinii cu parlamentele naționale cu privire la Strategia Europa 2020 și la dezvoltarea ulterioară a acesteia.

Reflecțiile asupra revizuirii Strategiei Europa 2020 au suscitat un viu interes și au mobilizat părțile interesate care sunt implicate în punerea în aplicare a strategiei. Comitetul Regiunilor, prin lucrările platformei sale de monitorizare, și Comitetul Economic și Social European au fost deosebit de active și au organizat atât schimburi de opinii, cât și discuții pe teme specifice ale Strategiei Europa 2020. De asemenea, în statele membre au fost organizate, cu sprijinul funcționarilor responsabili cu semestrul european din cadrul Comisiei Europene, o serie de evenimente având ca temă strategia în ansamblul său sau unele dintre elementele acesteia. Aceste evenimente au îmbunătățit dialogul cu toți actorii interesați, au creat legături între diferitele rețele de părți interesate și au permis adunarea de experiențe și bune practici de pe teren, de care se va ține cont la revizuirea strategiei.

3. Principalele rezultate ale consultării publice privind Strategia Europa 2020

3.1 Domeniul de aplicare și obiectivele Strategiei Europa 2020 continuă să fie relevante

O strategie la nivelul UE în domeniul locurilor de muncă și al creșterii economice se bucură de un sprijin masiv. Marea majoritate a participanților la consultare (86 %) consideră că Europa are nevoie de o strategie globală pe termen mediu pentru locuri de muncă și creștere economică în anii următori, numai o mică parte a acestora (14 %) având păreri împărțite sau negative. Aceștia din urmă, care sunt în principal persoane fizice, consideră fie că UE ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a instrumentelor existente, fie că dezvoltarea socială, economică și ecologică este mai importantă decât creșterea în sine sau chiar că factorii de decizie ar trebui să renunțe la ideea creșterii la infinit. Marea majoritate a participanților asociază strategia cu sfera lor de activitate și apreciază cadrul global al acesteia. Relevanța tripticului „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” este salutată.

Strategia Europa 2020 abordează provocările prezente și viitoare. Din contribuțiile la consultarea publică reiese o corelație puternică între domeniile identificate de participanți ca priorități și domeniile Strategiei Europa 2020.

3.2 Actualele cinci obiective principale sunt relevante și se consolidează reciproc

Participanții susțin în foarte mare măsură obiectivele, considerându-le un instrument util pentru realizarea strategiei. Majoritatea (87 %) consideră că obiectivele sunt un instrument util pentru punerea în aplicare și pentru monitorizarea Strategiei Europa 2020, având rol de repere care ajută la concentrarea atenției asupra mai multor domenii esențiale. O parte din participanți (10 %) indică modalități de îmbunătățire, recunoscând în același timp faptul că obiectivele sunt un instrument valoros. Mai mulți participanți subliniază că este important să se evite un număr prea mare de obiective și, astfel, să se mențină o abordare concentrată. Obiectivele sunt considerate inutile numai de o mică parte din participanți (3 %). În plus, câțiva participanți subliniază că este important ca orice evaluare cantitativă a progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor să fie completată de o analiză calitativă. Comisia împărtășește ideea importanței analizei și evaluării calitative, pe care le-a efectuat, de altfel, mai ales în contextul semestrului european.

O mare parte din participanți consideră că actualele cinci obiective principale ar trebui să rămână neschimbate. Marea majoritate a participanților (78 %) consideră că obiectivele actuale sunt suficiente. Unii participanți propun adăugarea unor noi obiective, în timp ce alții pun sub semnul întrebării relevanța obiectivului referitor la învățământul terțiar, subliniind importanța adaptării competențelor la nevoile pieței forței de muncă, în scopul evitării neconcordanțelor dintre cerere și ofertă. Este important să se reamintească faptul că obiectivele nu sunt menite să reflecte totalitatea politicilor UE sau a ambițiilor sale, ci sunt indicatori reprezentativi ai tipului de schimbări promovate de Strategia Europa 2020. Unele dintre obiectivele propuse de participanții la consultare, cum ar fi obiectivele orientative în materie de utilizare eficientă a resurselor și de contribuție a industriei la PIB, sunt deja integrate în alte politici ale UE. În fine, din consultarea publică nu se desprinde o ierarhie clară a obiectivelor. Aproximativ jumătate din participanți sunt de părere că obiectivele sunt la fel de importante și interdependente, că acestea se consolidează reciproc și că ele contribuie împreună la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică.

3.3 Inițiativele emblematice și-au îndeplinit scopul

Inițiativele emblematice și-au îndeplinit, în general, scopul, iar acțiunile desfășurate în domeniile respective ale acestora trebuie continuate în alte forme. În ansamblu, participanții consideră că inițiativele emblematice au scopul de a spori capacitatea UE de a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020. Cu toate acestea, părerile unui număr semnificativ de participanți (32 %), printre care guverne și organizații reprezentative, au fost împărțite: inițiativele emblematice și-au îndeplinit scopul prin faptul că au încurajat o serie de acțiuni prioritare, dar valoarea lor adăugată a fost umbrită de faptul că sensibilizarea a fost insuficientă și că acțiunile de politică s-au suprapus, devenind astfel superflue. Unii participanți afirmă că inițiativele emblematice sunt deconectate de domeniile lor mai largi de politică, iar alții vorbesc de o anumită confuzie rezultată din suprapuneri și din lipsa de ierarhizare a inițiativelor emblematice. Prin urmare, unii participanți susțin că a venit timpul ca acestea să fie înlocuite cu programe globale de politică organizate cu mai multă coerență.

3.4 Ar fi important și de dorit să se îmbunătățească realizarea și punerea în aplicare a strategiei

Există posibilități de a îmbunătăți realizarea Strategiei Europa 2020. La întrebarea dacă Strategia Europa 2020 a schimbat ceva majoritatea participanților (60 %) răspund că da. Mulți participanți (40 %) răspund însă negativ, semnalând o serie de lacune în ceea ce privește punerea în aplicare, precum și modalități de remediere a acestora.

Punerea în aplicare cu succes a strategiei a fost afectată de lipsuri la nivel de sensibilizare, implicare și asigurare a aplicării. În primul rând, contribuțiile la consultarea publică arată că sensibilizarea cu privire la strategie a fost insuficientă, fie în mod explicit, atunci când participanții precizează că nu pot răspunde la unele întrebări, fie în mod implicit, atunci când din răspunsurile lor reiese că au înțeles greșit conținutul sau obiectivul strategiei. În al doilea rând, mai puțin de jumătate din participanți (46 %) afirmă că sunt implicați în strategie, iar trei sferturi (77 %) își exprimă dorința de a se implica mai mult în strategie. Din contribuții se desprind și unele bune practici utile, cum ar fi Comitetul părților interesate care a fost instituit de guvernul danez și din care fac parte aproximativ 30 de organizații, de la asociații de întreprinderi și sindicate, până la primării și organizații neguvernamentale. Participanții la consultare se declară în favoarea unui cadru îmbunătățit de asigurare a aplicării, prin care să se garanteze că strategia dă rezultate, prin existența unui nivel adecvat de ambiție și de instrumente de asigurare a aplicării. În timp ce mai mult de jumătate din participanți (58 %) consideră că este important și indicat să existe obiective naționale, aproape o treime (28 %) insistă asupra faptului că obiectivele naționale ar trebui să fie suficient de ambițioase și că UE ar trebui să ridice nivelul de angajament al statelor membre prin consolidarea procesului său de monitorizare.

Participanții semnalează posibilități de îmbunătățire a realizării Strategiei Europa 2020. Principalele opțiuni preferate de participanți sunt: o mai bună orientare a comunicării și a informării, intensificarea schimburilor de experiență și de bune practici între statele membre, implicarea tuturor nivelurilor relevante de părți interesate, monitorizarea atentă a progreselor realizate și introducerea unor stimulente care să sprijine angajamentul față de obiectivele strategiei.

3.5 Sinteza principalelor învățăminte desprinse

Din contribuțiile primite, Comisia desprinde, în ceea ce privește Strategia Europa 2020, următoarele puncte tari, puncte slabe, perspective și amenințări.

PUNCTE TARI • Sprijinul masiv de care se bucură o strategie la nivelul UE în domeniul locurilor de muncă și al creșterii economice • Concordanța domeniilor acoperite de Strategia Europa 2020 cu provocările cărora trebuie să li se facă față • Obiective care au relevanță și care se consolidează reciproc • Realizarea unor progrese deja tangibile: UE este, în general, pe cale de a îndeplini obiectivele în domeniul educației, al schimbărilor climatice și al energiei sau de a se apropia în mare măsură de îndeplinirea acestora || PUNCTE SLABE • Lipsa de vizibilitate a inițiativelor emblematice • Necesitatea de a îmbunătăți modul în care strategia este realizată și pusă în aplicare • Implicarea insuficientă a părților interesate relevante • Faptul că obiectivele în domeniul ocupării forței de muncă, al cercetării și dezvoltării și al reducerii sărăciei sunt departe de a fi atinse

PERSPECTIVE • Dorința unor actori de a juca un rol activ în strategie • Monitorizarea atentă a strategiei prin intermediul semestrului european • Alinierea Strategiei Europa 2020 cu prioritățile Comisiei (locuri de muncă, creștere economică și investiții) || AMENINȚĂRI •  Amplificarea, ca urmare a crizei, a diferențelor dintre statele membre și din interiorul aceluiași stat membru •  Natura politică a obiectivelor și lipsa de ambiție a statelor membre

Concluzii

Comisia va ține seama de rezultatele consultării publice în viitoarele reflecții asupra modului în care ar trebui continuată Strategia Europa 2020. În afară de concluziile consultării publice, Comisia va lua în considerare, de asemenea, contribuțiile Parlamentului European, ale Consiliului, ale parlamentelor naționale, ale Comitetului Economic și Social European și ale Comitetului Regiunilor. Totodată, Comisia se va asigura că orice propunere va fi în deplină concordanță cu lucrările actuale de aprofundare a uniunii economice și monetare.

În conformitate cu programul său de lucru pentru anul 2015, Comisia va prezenta propuneri de revizuire a Strategiei Europa 2020 înainte de sfârșitul anului.

[1] Eurobarometru standard 81, primăvara anului 2014, raportul privind Strategia Europa 2020.

[2] „Smarter, greener, more inclusive? Indicators to support the Europe 2020 strategy”, ediția 2015, Eurostat.

[3] COM(2014) 130 final.

[4] O excepție notabilă o constituie obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și obiectivul de utilizare a energiei regenerabile. Aceste obiective se sprijină pe un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic la nivelul UE, cu valori care trebuie atinse la nivel național.

[5] Acest obiectiv este măsurat pentru UE-27, întrucât în cazul Croației nu există date disponibile pentru 2008, adică anul de referință pentru calcularea obiectivului.

[6] Site-ul http://ec.europa.eu/europe2020/public-consultation/index_ro.htm, găzduit pe site-ul general al Strategiei Europa 2020.

[7] http://ec.europa.eu/europe2020/public-consultation/contributions/index_ro.htm

[8] http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-16559-2014-INIT/ro/pdf