REZOLUȚIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 29 aprilie 2015

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2013

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2013,

—	având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0102/2015),

întrucât scopul principal al Acordului de la Cotonou, care constituie cadrul relațiilor Uniunii Europene cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), este de a reduce și, în cele din urmă, a eradica sărăcia, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă și de integrare treptată a țărilor ACP și TTPM în economia mondială;

întrucât obiectivele specifice ale politicii de dezvoltare trebuie garantate în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE); subliniază că prioritățile de dezvoltare ale Uniunii nu ar trebui să fie afectate de alte considerente, cum ar fi politica comercială, politica externă și politica de securitate;

C.	întrucât Fondurile europene de dezvoltare (FED), finanțate de statele membre, reprezintă cel mai important instrument financiar al Uniunii de desfășurare a cooperării pentru dezvoltare cu statele ACP, Comisia fiind responsabilă pentru aceste fonduri în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

D.	întrucât instrumentele de prefinanțare plătite de Comisia Europeană au ajuns la 424 de milioane EUR, iar veniturile din exploatare s-au ridicat la 124 de milioane EUR pentru exercițiul financiar 2013;

întrucât FED și-a stabilit strategia și domeniile prioritare în baza unor preferințe politice și a unor criterii economice și financiare care au legătură cu criteriile generale de eficiență și recurge la instrumente financiare adecvate pentru a realiza aceste priorități care sunt stabilite în baza unor perspective sustenabile și de durată;

F.	întrucât contextul țărilor în curs de dezvoltare presupune o expunere la un risc inerent ridicat din cauza factorilor geopolitici, instituționali și administrativi care sunt adesea însoțiți de instabilitate și de un context fragil;

G.	întrucât nivelul și natura angajamentului UE trebuie să fie diferențiate și condiționate de realizarea unor progrese măsurabile în diverse domenii, cum ar fi democrația, drepturile omului, buna guvernare, dezvoltarea socioeconomică durabilă, statul de drept, transparența și combaterea corupției;

întrucât se consideră că utilizarea instrumentelor financiare novatoare, precum mecanismele de finanțare mixtă, reprezintă una dintre modalitățile de extindere a sferei de aplicare a instrumentelor existente, precum granturile și împrumuturile, prezentând totodată provocări în ceea ce privește controlul și guvernanța;

I.	întrucât este de importanță capitală ca în toate intervențiile Uniunii să se asigure vizibilitatea acesteia și să se promoveze valorile Uniunii;

întrucât „bugetizarea” FED, care constă în includerea și integrarea acestui fond în structura bugetului Uniunii, rămâne în continuare una dintre prioritățile Parlamentului; întrucât includerea FED în bugetul general ar oferi un nivel mai ridicat de securitate financiară pentru țările beneficiare, precum și o coerență politică sporită și un control democratic mai strict;

întrucât sprijinul bugetar comportă un risc fiduciar important, în special diverse probleme legate de transparență, răspundere și buna gestiune financiară; întrucât sprijinul bugetar impune o monitorizare strictă și un dialog politic între Uniune și țara parteneră în ceea ce privește obiectivele și progresele spre rezultatele și indicatorii de performanță conveniți împreună, precum și o analiză sistematică a riscurilor și o strategie de reducere a riscurilor care ar trebui consolidată în continuare,

Declarația de asigurare

Fiabilitatea conturilor

salută avizul Curții potrivit căruia conturile anuale ale celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2013 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2013, iar rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete la finalul exercițiului sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;

constată cu satisfacție îmbunătățirea realizată în ceea ce privește numărul și valoarea recuperărilor, care au crescut față de 2012, în 2013 înregistrându-se 24 de recuperări în valoare totală de 4,7 milioane EUR față de 13 recuperări în valoare de 1,3 milioane EUR în 2012;

este totuși puternic îngrijorat de faptul că ordonatorii de credite din subdelegații nu respectă încă în mod sistematic regula potrivit căreia, pentru plățile de prefinanțare ce depășesc 750 000 EUR, Comisia are obligația de a recupera anual dobânda, iar cuantumul venitului provenit din dobândă care se include în conturi se bazează parțial pe estimări;

regretă, de asemenea, că dobânda provenită din prefinanțări în valoare cuprinsă între 250 000 și 750 000 EUR nu este încă recunoscută în situațiile financiare drept venit financiar din cauză că nu a fost încă finalizată elaborarea Sistemului informațional comun RELEX (CRIS);

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

salută avizul Curții potrivit căruia veniturile și angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul 2013 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

își exprimă totuși îngrijorarea în legătură cu evaluarea realizată de Curtea de Conturi cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, conform căreia sistemele de supraveghere și control de la sediul EuropeAid și din cadrul delegațiilor Uniunii sunt doar parțial eficace în asigurarea legalității și regularității plăților;

regretă faptul că, potrivit estimării Curții de Conturi, rata de eroare cea mai probabilă pentru operațiunile de cheltuieli ale celui de al optulea, al nouălea și al zecelea FED este de 3,4 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de 2012 (3 %), rămânând totuși sub nivelul maxim înregistrat în 2011 (5,1 %);

ia act de faptul că, conform raportului anual al Curții de Conturi privind activitățile FED din exercițiul financiar 2013, rata de eroare a crescut comparativ cu exercițiul precedent și că rata de eroare este în continuare prea mare; îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru a ajunge la rata convenită de eroare de 2 %;

constată și regretă faptul că plățile subiacente conturilor au suferit de deficiențele sistemului de control și că aceste plăți sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; constată că 27 % din plăți au fost afectate de erori, și anume 45 dintre cele 165 de operațiuni de plată supuse testării;

10.

ia act de rezultatele eșantionării aplicate proiectelor, 42 din 130 de plăți (32 %) fiind afectate de eroare, și îndeosebi de faptul că 30 dintre cele 42 de plăți au fost calificate drept erori cuantificabile, 17 operațiuni finale fiind autorizate după efectuarea tuturor verificărilor ex ante;

11.

regretă faptul că, în pofida planului de măsuri corective instituit în mai 2013, tipul erorilor identificate este, în mare măsură, similar celor din exercițiile precedente, și anume lipsa documentelor justificative, nerespectarea de către beneficiari a dispozițiilor aplicabile achizițiilor și cheltuieli neeligibile; constată că aceste erori au legătură, de asemenea, cu operațiunile aferente următoarelor activități: (i) devize de program; (ii) granturi; și (iii) acorduri de contribuție încheiate între Comisie și organizațiile internaționale;

12.

îndeamnă Comisia să-și intensifice eforturile în aceste domenii specifice de cooperare, îmbunătățind planul actual de măsuri corective, mai ales în cazul în care erorile cuantificabile trădează existența unor deficiențe în controalele efectuate de organizațiile internaționale privind respectarea prevederilor contractuale, care fac parte din efortul general de îmbunătățire a metodelor de gestionare a riscurilor și a sistemelor generale de gestionare și control;

Riscurile legate de regularitatea și eficacitatea mecanismelor de control

13.

ia act de faptul că punerea în aplicare a FED prin recurgerea la numeroase modalități de funcționare și diverse metode de execuție (gestiune centralizată directă și gestiune indirectă) care au norme și proceduri complexe, cum ar fi cererile de oferte și atribuirea de contracte, precum și o largă acoperire geografică prezintă un risc inerent ridicat, ceea ce face dificilă optimizarea sistemului de control și sporirea gradului de transparență al finanțării acordate de FED;

14.

este profund îngrijorat că verificările ex ante efectuate înainte de executarea operațiunilor de plată din cadrul proiectelor prezintă încă deficiențe semnificative, potrivit evaluării Curții;

15.

invită Comisia să acorde sistematic atenție calității și adecvării controalelor ex ante efectuate de toți actorii (personalul Comisiei și auditorii externi) înainte de executarea plăților din cadrul proiectelor, mai ales având în vedere contextul, care prezintă un grad ridicat de risc politic și operațional;

16.

ia act de faptul că atât în cazul sprijinului bugetar (în 2013 efectuându-se din fondurile FED plăți în valoare de 718 milioane EUR), cât și în cazul contribuțiilor Uniunii la proiectele finanțate de mai mulți donatori și implementate de organizații internaționale precum Națiunile Unite (ONU) (plățile de la FED ridicându-se în 2013 la 458 de milioane EUR) natura instrumentului în cauză și condițiile de plată limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori;

17.

își exprimă îngrijorarea în legătură cu problema recurentă privind faptul că se constată în mod continuu erori în legătură cu declarațiile finale, în pofida auditurilor externe și a verificărilor cheltuielilor;

18.

îndeamnă Direcția Generală Dezvoltare și Cooperare (DG DEVCO) din cadrul Comisiei să dea curs recomandării Curții din 2011 de a consolida capacitatea structurii sale de audit intern cât mai curând posibil, astfel încât aceasta să își poată îndeplini mai eficient sarcinile;

Strategia și prioritățile

19.

subliniază că toate activitățile FED trebuie să respecte cu strictețe strategia generală și domeniile prioritare bazate pe preferințe politice, precum și criteriile de eficiență economică și financiară, care trebuie să se reflecte în rezultatele de gestiune, inclusiv activitățile de gestionare a riscurilor și de control și forma concretă a instrumentelor financiare utilizate în acest scop;

20.

dată fiind atenția tot mai mare acordată performanței ajutorului oferit de Uniune, atrage atenția asupra faptului că Africa Subsahariană este regiunea care înregistrează cele mai mari întârzieri în ceea ce privește îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și singura regiune din lume unde se estimează că, cel mai probabil, nivelul sărăciei nu se va reduce la jumătate până în 2015; este preocupat de faptul că scăderea în ultimii ani a nivelului asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) acordate serviciilor sociale, în special sectoarelor educației și sănătății reproducerii, riscă să conducă la regrese în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman;

21.

concluzionează că este necesară o intensificare a eforturilor pentru a accelera realizarea ODM în Africa până la termenul prevăzut, și anume 2015; solicită Comisiei să țină seama de agenda de dezvoltare post-2015 și de negocierile privind obiectivele UE de dezvoltare durabilă, odată adoptate, ca bază pentru auditul performanței realizat de Curtea de Conturi; salută faptul că FED, care este principalul instrument prin care Uniunea acordă ajutoare țărilor ACP în temeiul cooperării pentru dezvoltare, reprezintă 45 % din valoarea totală a contractelor noi încheiate în 2013 de DG DEVCO;

22.

ia act de faptul că s-a ajuns la un acord în 2013 privind instituirea celui de al 11-lea FED, cu o valoare totală de aproape 27 de miliarde EUR (la prețurile din 2011), ceea ce reprezintă în fapt o înghețare a fondurilor la nivelul celui de al 10-lea FED, neținându-se cont de propunerea Comisiei privind o majorare cu 13 % a acestor fonduri, în pofida angajamentului în vigoare al Uniunii de a majora finanțarea pentru dezvoltare în următorii ani;

Monitorizarea și supravegherea

23.

este deosebit de îngrijorat cu privire la deficiențele care persistă în cadrul sistemului de informații de gestiune în ceea ce privește rezultatele auditurilor externe și monitorizarea modului în care s-a dat curs acestora, verificarea cheltuielilor și vizitele de monitorizare, în pofida angajamentului asumat de Comisie în ultimii ani de a îmbunătăți calitatea datelor din cadrul CRIS;

24.

reamintește că fiabilitatea și exactitatea sistemului de informații de gestiune joacă un rol central, ceea ce impune o vigilență permanentă; îndeamnă Comisia să-și continue eforturile de dezvoltare și integrare de noi funcții în modulul de audit al sistemului său de gestiune CRIS, în special în ceea ce privește monitorizarea tuturor rapoartelor de audit și a tuturor tipurilor de evaluări; consideră de o importanță capitală existența unor sisteme de monitorizare consecvente și orientate către rezultate, care să ofere informații adecvate și fiabile cu privire la rezultatele obținute, pentru a se putea adapta prioritățile strategice;

25.

întrucât majoritatea fondurilor europene de dezvoltare sunt implementate în mod descentralizat de către delegațiile Uniunii, invită sediul DG DEVCO să le acorde acestora, prin intermediul CRIS, un sprijin consecvent în gestionarea portofoliilor lor, în conformitate cu componentele respective de risc; reiterează și încurajează utilizarea mai eficientă a posibilităților oferite de evaluarea riscurilor în cadrul monitorizării operațiunilor desfășurate de delegațiile Uniunii;

26.

salută faptul că studiul de cuantificare a ratei de eroare reziduală a operațiunilor închise a fost introdus ca exemplu de funcționare a mediului de gestiune al DG DEVCO;

27.

constată că, pe baza celui de al doilea studiu desfășurat în 2013, indicele de eroare a fost estimat de DG DEVCO la 3,35 % (reprezentând o sumă de circa 228,55 milioane EUR), comparativ cu cele 3,4 % care reies din estimarea realizată de Curtea de Conturi; constată cu îngrijorare că principalele cauze identificate sunt lipsa unei documentații satisfăcătoare din partea organizațiilor beneficiare, erorile provocate de probele insuficiente pentru verificarea conformității normative a operațiunilor, nerespectarea procedurilor de achiziții publice și nerecuperarea și nerectificarea sumelor;

28.

consideră că în planul de acțiune elaborat de DG DEVCO pentru punerea în practică a unor măsuri de atenuare ar putea fi integrat un mecanism de stabilire a priorităților prin accentuarea aspectelor îngrijorătoare specifice și de importanță critică și a posibilităților de îmbunătățire a raportului cost-eficiență; invită DG DEVCO să indice în raportul anual de activitate progresele realizate sau dificultățile specifice întâmpinate în cadrul implementării planului de acțiune;

29.

consideră că ar fi util să se identifice clar acțiunile de elaborare a bugetului bazat pe activități care prezintă cele mai mari deficiențe și erori și cel mai ridicat nivel al vulnerabilității; consideră că, pentru a menține costurile aferente controlului la un nivel rezonabil, tratarea și analiza acestor domenii specifice s-ar putea realiza în ritm multianual prin rotație;

30.

ia act de faptul că, în ceea ce privește raportul cost-eficiență al mecanismelor de control, nu se vizează adăugarea unor noi niveluri de control, ci eficacitatea cadrului activităților de control și caracterul lor complementar în contextul principiilor de bună guvernanță;

31.

salută includerea în raportul anual de activitate a tuturor costurilor, inclusiv a costurilor cu cheltuielile administrative, precum și a costurilor cu sistemele de monitorizare și control;

32.

salută analiza rapoartelor privind gestionarea asistenței externe, care conține în prezent un rezumat al măsurilor de corecție aplicate erorilor identificate și o asigurare din partea șefilor de delegație privind faptul că își vor spori nivelul de răspundere în lanțul global de asigurări și caracterul complet al rapoartelor delegațiilor Uniunii;

Sprijinul bugetar

33.

recunoaște cu interes și salută punerea în aplicare a noii abordări a Comisiei privind sprijinul bugetar; ia act de faptul că, în 2013, o sumă totală de 660 de milioane EUR a fost alocată pentru operațiuni noi de sprijin bugetar în Africa, fiind parțial utilizată pentru punerea în aplicare a „inițiativei ODM” pentru a sprijini țările care au înregistrat întârzieri în sectoare importante precum sănătatea, aprovizionarea cu apă, salubrizarea, securitatea alimentară și nutriția;

34.

având în vedere obiectivele sprijinului bugetar, contribuțiile fiind transferate direct în bugetul general al țării beneficiare sau într-un buget dedicat unei politici generale specifice sau unui obiectiv specific, insistă ca sprijinul bugetar să respecte condițiile generale de eligibilitate și să impună o legătură strictă între acestea și realizarea unor progrese semnificative de către țările partenere, în special în domeniul gestionării finanțelor publice; ar dori să fie elaborați indicatori-cheie de performanță (KPI), în încercarea de a reduce riscurile;

35.

reamintește necesitatea de a susține lupta împotriva fraudei și corupției în toate sectoarele publice avute în vedere de strategia de cooperare a Uniunii; subliniază că riscul ca resursele să fie deviate rămâne ridicat, iar riscurile de corupție și fraudă sunt legate de gestionarea finanțelor publice;

36.

reiterează faptul că orice program continuu de sprijin bugetar trebuie să includă KPI solizi și verificabili; subliniază că ar trebui să se pună accentul pe principiul diferențierii, pentru a se evita o interpretare liberă a condițiilor de transfer al sprijinului bugetar; solicită un sprijin mai strict pentru mecanismele anticorupție, deoarece corupția pare să fie una dintre principalele probleme, reducând eficacitatea programelor de sprijin și ducând astfel la pierderea eficacității cooperării europene pentru dezvoltare; subliniază prin urmare nevoia de a consolida cooperarea în cadrul măsurilor de bună guvernanță, precum și măsurile anticorupție;

37.

critică faptul că, în final, fondurile transferate sunt combinate cu resursele bugetului țării partenere, precum și lipsa de trasabilitate a fondurilor Uniunii; solicită publicarea unor rapoarte publice detaliate privind utilizarea fondurilor, pentru a spori transparența și a garanta trasabilitatea fondurilor puse la dispoziție de către Uniune;

38.

invită Curtea, în acest context, să evalueze din ce în ce mai amănunțit aspectul corupției și să încerce să cuantifice și să indice gradul de corupție în rapoartele sale speciale, precum și în raportul său anual de activitate;

39.

solicită, în ceea ce privește sprijinul bugetar sectorial, să fie utilizată în mod sistematic și să fie consolidată matricea de condiționalități sectoriale, precum și să se definească valori de referință adecvate pentru intervenția Uniunii; consideră oportun ca, treptat, toate programele de sprijin bugetar general să fie transformate în programe de sprijin bugetar sectorial, pentru a spori nivelul de control și răspundere cu scopul de a proteja mai bine interesele financiare ale Uniunii;

40.

subliniază, în ceea ce privește implementarea sprijinului bugetar în țările partenere, importanța de a asigura un dialog corespunzător privind politicile plecând de la o abordare bazată pe stimulente, monitorizarea constantă a reformelor sectoriale și programe de evaluare a performanței și durabilității rezultatelor prin intermediul sistemelor de gestiune financiară ale Comisiei;

41.

invită Comisia să sprijine hotărât dezvoltarea controlului parlamentar și a unor organisme, competențe și capacități de monitorizare în țările beneficiare, inclusiv prin oferirea constantă de asistență tehnică; insistă ca una dintre condițiile pentru acordarea de sprijin bugetar să fie existența la nivel național a unui organism de audit independent;

42.

sprijină ferm capacitatea Comisiei de a întrerupe transferurile de fonduri către țările beneficiare atunci când nu sunt întrunite condițiile ex ante, în special condițiile macroeconomice impuse; invită Comisia să întrerupă transferul de fonduri către țările care înregistrează un nivel ridicat de corupție și nu aplică politici destinate combaterii acestui fenomen;

Cooperarea cu organizațiile internaționale

43.

sugerează ca, în cursul noii legislaturi, să se găsească noi modalități de îmbunătățire a schimburilor de informații cu Banca Mondială și cu instituțiile ONU, pentru a optimiza cooperarea;

44.

reiterează sprijinul Parlamentului pentru elaborarea și schimbul de bune practici în vederea instituirii unor principii de bază similare și durabile de asigurare și de conformitate cu reglementările financiare ale Uniunii;

45.

sprijină divulgarea mai multor informații conținute în rapoartele de audit ale instituțiilor ONU, pentru o mai bună monitorizare a finanțării acordate de Uniune;

46.

consideră că ar trebui continuată apropierea constantă a sistemelor de guvernanță și a auditurilor interne și externe respective, pentru a se compara datele, metodologiile și rezultatele;

47.

solicită să fie respectată strict vizibilitatea finanțării din partea Uniunii în cadrul inițiativelor ce implică donatori multipli, în special atunci când finanțarea acordată de Uniune este acordată într-un mediu riscant;

48.

salută aprofundarea relațiilor dintre Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (Unicef) și Banca Mondială, pe de o parte, și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), pe de altă parte, în urma adoptării orientărilor OLAF privind schimburile de informații și strategiile;

49.

își reiterează îngrijorarea, în ceea ce privește execuția celui de al unsprezecelea FED, în legătură cu faptul că entitățile cărora le-a fost încredințată execuția pot încredința, la rândul lor, sarcini legate de execuția bugetară altor organizații de drept privat prin încheierea unui contract de prestări de servicii, creând un lanț de relații fiduciare; invită Comisia să aplice condiții stricte de subcontractare și reamintește că entitățile cărora li se încredințează sarcini trebuie să garanteze, în cadrul acestui mod de execuție, un nivel ridicat de protecție a intereselor financiare ale Uniunii;

50.

solicită să primească cât mai rapid clarificări suplimentare cu privire la punerea în comun a fondurilor (inclusiv în cazul fondurilor fiduciare) și la riscurile conexe legate de respectarea reglementărilor în cadrul operațiunilor, mai exact în situațiile în care contribuțiile financiare ale Comisiei la proiecte cu donatori multipli sunt puse în comun cu fonduri din partea altor donatori, fără ca fondurile Comisiei să fie identificate ca fiind alocate unor posturi de cheltuieli eligibile specifice;

51.

solicită să fie informat cu privire la evaluarea preliminară a sistemelor de gestiune și control desfășurată de Comisie în raport cu alte organizații internaționale asociate; solicită, de asemenea, informații privind gradul de comparabilitate și de consecvență al sistemelor în vigoare;

52.

solicită să fie informat cu privire la măsurile de prevenire, atenuare și alte măsuri ce ar putea fi activate în caz de dezacord cu privire la nivelul de asigurare necesar și la riscul de corelare implicat în cazul întregului buget de cheltuieli;

Facilitatea de investiții a Băncii Europene de Investiții

53.

reiterează și crede puternic în faptul că și mecanismul de investiții gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI) în numele Uniunii ar trebui să facă obiectul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului, deoarece mecanismul este finanțat din banii contribuabililor din Uniune;

54.

ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI, Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre urmează să fie reînnoit în 2015; solicită BEI să actualizeze mandatul Curții de Conturi Europene în această privință, incluzând eventuale instrumente financiare noi ale BEI care implică fonduri publice acordate de Uniune sau de FED;

55.

salută includerea în planul de lucru al Curții de Conturi a unui audit al mecanismului de investiții al FED, în urma solicitării Parlamentului din procedura de descărcare de gestiune pe 2012, și așteaptă rezultatele acestui raport special în 2015;

56.

ia act de faptul că BEI sprijină proiecte în contexte cu un nivel de risc ridicat, îndeosebi de risc politic, determinat de instabilitatea din țările beneficiare;

57.

salută abordarea orientată spre rezultate a BEI, în special prin introducerea unui cadru de evaluare a rezultatelor care permite evaluarea solidității proiectelor, a sustenabilității lor financiare și economice și a valorii adăugate a BEI; solicită să fie asigurat un dialog permanent cu partenerii asociați privind indicatorii de evaluare și convergența rezultatelor obținute;

58.

subliniază importanța politicii de toleranță zero a BEI față de fraude și corupție; reamintește necesitatea de a se evita finanțarea unor întreprinderi implicate în fraude și acte de corupție dovedite; consideră inadecvată politica actuală a BEI privind jurisdicțiile necooperante, inclusiv ultimul addendum; consideră, în schimb, oportun ca BEI să adopte imediat o nouă „politică privind fiscalitatea responsabilă”, conform căreia BEI să realizeze o analiză atentă a proprietarilor efectivi ai societăților finanțate, iar în cazul în care finanțările BEI ajung la societăți multinaționale, acestea să furnizeze ex ante date defalcate privind veniturile, profiturile generate și avantajele fiscale obținute pentru fiecare țară în care desfășoară activități;

59.

reamintește importanța de a obține un impact social semnificativ prin proiectele finanțate de BEI, evitând speculațiile și favorizând companiile locale; solicită o evaluare anuală detaliată a impactului social al proiectelor finanțate de BEI;

60.

solicită ca finanțările din fondurile Uniunii să fie acordate doar unor intermediari financiari care nu operează în centre financiare offshore, care sunt implicați în mod substanțial pe plan local și care sunt echipați să aplice o abordare favorabilă dezvoltării ținând seama de caracteristicile specifice întreprinderilor mici și mijlocii din fiecare țară; solicită BEI să nu coopereze cu intermediarii financiari care au rezultate negative în ceea ce privește transparența, frauda, corupția și impactul social și de mediu; subliniază că BEI stabilește, împreună cu Comisia, o listă strictă de criterii pentru selecția intermediarilor financiari, care este pusă la dispoziția publicului;

61.

încurajează BEI să finanțeze investiții productive și să combine, atunci când este necesar, împrumuturile cu asistența tehnică pentru a spori eficacitatea proiectelor și a asigura o reală valoare adăugată a Uniunii în ceea ce privește contribuția adițională, precum și să realizeze un impact mai puternic în materie de dezvoltare;

62.

reamintește că este extrem de important să se asigure coerența cu obiectivele Uniunii și să se țină seama în mod corespunzător de capacitatea de absorbție a statelor ACP;

63.

solicită să se asigure o examinare minuțioasă a actorilor și intermediarilor locali în cadrul procesului de identificare și selecție a actorilor și intermediarilor respectivi;

Finanțarea mixtă

64.

ia act de faptul că interesul tot mai pronunțat pentru demersurile de combinare a surselor de finanțare este cauzat în principal de corelarea unor provocări importante în domeniul dezvoltării și limitările severe care afectează fondurile publice, stimulând astfel eforturi de dezvoltare a unor noi resurse financiare, care combină asistența UE bazată pe granturi cu finanțările rambursabile; încurajează Curtea să realizeze periodic evaluări cuprinzătoare ale activităților finanțate prin combinarea de instrumente financiare;

65.

constată faptul că, prin intermediul mecanismelor de combinare a granturilor cu resurse financiare publice și private suplimentare (cum ar fi creditele și capitalurile proprii), granturile pot produce un efect substanțial de multiplicare și se pot dezvolta politici ale UE mai eficace, cu un impact mai puternic, ceea ce va permite deblocarea unor finanțări suplimentare;

66.

subliniază că toate instrumentele financiare noi și toate finanțările combinate trebuie să fie coerente cu obiectivele politicii de dezvoltare a Uniunii, care se bazează pe criteriile asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) și sunt prevăzute în Agenda schimbării; consideră că aceste instrumente trebuie să se axeze pe prioritățile Uniunii care asigură cea mai mare valoare adăugată și cel mai puternic impact strategic;

67.

ia act de rezultatele revizuirii Platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe, scopul inițial fiind sporirea eficacității, eficienței și calității mecanismelor și instrumentelor de combinare existente;

68.

solicită să se introducă standarde comune de punere în aplicare pentru aceste activități financiare și să se stabilească bune practici și criterii de eligibilitate și de evaluare; consideră că aplicarea unor norme coerente în domeniul gestiunii, spre exemplu în ceea ce privește raportarea structurată, cadrele de monitorizare clare și condițiile de supraveghere vor permite reducerea costurilor tranzacțiilor și evitarea dublării plăților datorită nivelului sporit de transparență și răspundere;

69.

solicită să se raporteze periodic Parlamentului cu privire la utilizarea acestor instrumente financiare și la rezultate, pentru a dota Parlamentul cu competența de control și de aprobare, mai ales în ceea ce privește evaluarea efectului de levier și a adiționalității mijloacelor financiare și nefinanciare;

Sprijinul acordat de Uniune în Republica Democratică Congo

70.

își reiterează poziția față de situația îngrijorătoare din Republica Democratică Congo (RDC), în special în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, precum și situația statului de drept, finanțele publice și chestiunea descentralizării;

71.

salută evaluarea făcută de Curtea de Conturi în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare al Uniunii finanțat din FED; este de acord că lipsa de voință politică, precum și absența capacității de absorbție sunt, în mare măsură, responsabile de rezultatele minime în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței în RDC;

72.

observă că RDC este recunoscută la scară largă ca unul dintre cele mai fragile state din lume; recomandă insistent să se elaboreze indicatori-cheie de performanță obligatorii și să se stabilească valori de referință pentru o evaluare fiabilă a îmbunătățirilor; recomandă, de asemenea, cu fermitate, ca indicatorii-cheie de performanță și valorile de referință să fie stabilite în mod realist;

73.

solicită Comisiei și SEAE să facă publică cea mai recentă listă a priorităților pentru ajutorul european pentru dezvoltare în RDC, ca o măsură prin care se dă curs raportului de descărcare de gestiune pentru exercițiul anterior, care a sugerat o listă mai scurtă de priorități pentru a permite aplicarea unei strategii mai bune și mai concentrate în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare;

Sprijinul acordat de UE în Haiti

74.

menționează din nou satisfacția față de activitatea și eforturile depuse de serviciile Comisiei ca răspuns la cutremurul din Haiti din 2010 într-o situație extrem de critică pentru delegația UE și pentru personalul său; salută faptul că, din cauza progreselor insuficiente în ceea ce privește gestiunea financiară realizată de guvernul din Haiti și a deficiențelor din cadrul procedurilor naționale de achiziții publice, Comisia a refuzat efectuarea plăților;

75.

ia act de deficiențele identificate de Curtea de Conturi în ceea ce privește coordonarea și subliniază, în acest sens, importanța menținerii unei coordonări strânse între donatori și în cadrul serviciilor Comisiei; solicită să se articuleze continuu ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare, prin stabilirea unei legături mai strânse între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare prin intermediul unei platforme permanente care să asigure legătura dintre serviciile din acest domeniu (LRRD); consideră că, ori de câte ori este posibil, trebuie să existe abordări integrate între ECHO și EuropeAid, însoțite de obiective clar delimitate în materie de coordonare și de o strategie coerentă pentru această țară, în paralel cu partajarea celor mai bune practici; invită Comisia să inițieze un dialog cu Parlamentul; consideră, de asemenea, că implicarea societății civile locale poate avea ca rezultat valorificarea mai productivă a cunoștințelor locale;

76.

reamintește recomandările formulate în urma vizitei în Haiti din februarie 2012 a delegației Comisiei pentru control bugetar și insistă din nou asupra problemei importante a trasabilității fondurilor de dezvoltare ale Uniunii și asupra răspunderii pentru aceste fonduri, în special prin asigurarea unei legături între sprijinul bugetar și rezultate specifice; invită Comisia și SEAE să pună accent pe matricea de condiționalități pentru sprijinul bugetar sectorial;

77.

reamintește că în centrul strategiei de dezvoltare a UE trebuie să se afle măsurile de „construcție statală”, care trebuie să fie totodată piatra de temelie pentru orice plan de acțiune pentru situații de criză; solicită să fie determinată o combinație optimă de politici coerentă cu intervenția Uniunii;

78.

consideră că aceste situații de criză și fragilitate necesită dezvoltarea de noi abordări, în special în ceea ce privește activități cum ar fi (i) identificarea riscurilor la diferite niveluri operaționale; (ii) elaborarea de previziuni cu privire la consecințele probabile; și (iii) elaborarea de instrumente care să permită reducerea riscurilor și a dezastrelor potențiale și pregătirea pentru acestea, precum și un grad suficient de flexibilitate și posibilitatea mobilizării de experți în diverse domenii de competență;

79.

încurajează Comisia și SEAE să lucreze împreună și mai sistematic asupra celor patru faze ale ciclului de gestionare a catastrofelor; cere Comisiei și SEAE să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor și gradul de pregătire în vederea implementării și realizării obiectivelor de program în contextul de după catastrofă;

80.

reamintește că în orice situație de criză trebuie să se acorde o atenție deosebită caracterului solid și eficacității operaționale a cadrului național de guvernanță pentru gestionarea acțiunilor de reducere a riscurilor de catastrofe, drept condiție prealabilă pentru succesul intervenției Uniunii;

Viitorul FED

81.

recomandă ca în viitor să fie definite precis strategiile și prioritățile activităților din cadrul FED și să fie creat un sistem de instrumente financiare pe această bază, respectându-se principiile eficienței și transparenței;

82.

regretă că normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene [Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012] nu prevăd includerea FED în bugetul general;

83.

reamintește că Parlamentul, Consiliul și Comisia au căzut de acord cu privire la faptul că normele financiare vor fi revizuite pentru a include modificările ce au devenit necesare în urma rezultatului negocierilor privind cadrul financiar multianual pentru anii 2014-2020, inclusiv în ceea ce privește eventuala includere a FED în bugetul Uniunii; solicită încă o dată Consiliului și statelor membre să aprobe includerea integrală a FED în bugetul Uniunii;

84.

consideră că noul mandat parlamentar reprezintă o nouă oportunitate politică pentru a încuraja instituțiile Uniunii să inițieze cât mai curând un proces de reflecție și o evaluare a posibilelor scenarii de după 2020 în ceea ce privește o eventuală înlocuire a Acordului de la Cotonou; reamintește că, în opinia Parlamentului, FED ar trebui inclus cât mai rapid în bugetul general;

85.

consideră că includerea FED în bugetul general va consolida controlul democratic prin implicarea Parlamentului în procesul de stabilire a priorităților strategice pentru alocarea fondurilor și va asigura, de asemenea, o implementare mai eficace prin intermediul unor mecanisme mai bune de coordonare atât la sediul Comisiei, cât și în teren; invită Comisia să examineze din nou în mod corespunzător, în cadrul evaluării apropiate, impactul financiar pentru statele membre al includerii FED în buget, precum și un eventual principiu obligatoriu de repartizare a contribuțiilor;

86.

consideră că optimizarea și apropierea normelor privind FED va conduce, probabil, la reducerea riscului de eroare și ineficiență și la sporirea nivelului transparenței și al securității juridice; încurajează Comisia să propună un regulament financiar unic pentru toate FED; regretă faptul că, în contextul dezbaterilor pe marginea viitorului acord privind cel de al 11-lea FED, Comisia nu a prezentat o propunere privind un regulament financiar unic, pentru a simplifica gestionarea FED;

Acțiuni întreprinse în urma rezoluțiilor Parlamentului

87.

solicită Curții de Conturi să includă, în următorul său raport anual, o analiză a acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul raportului său anual de descărcare de gestiune.