3.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 82/6

Raportor:

Emilio FATOVIC

1.1.

CESE susține propunerea Comisiei de a institui un cadru pentru etichetarea energetică, având convingerea că, în cazul în care aceasta este corect implementată și completată de Directiva privind proiectarea ecologică, ea va putea avea un impact pozitiv asupra mediului, asupra consumatorilor, întreprinderilor și lucrătorilor.

1.2.

Comitetul consideră că propunerea abordează principalele probleme legate de legislația în vigoare, printre care aplicarea efectivă a normelor, monitorizarea eficientă a pieței și dreptul consumatorilor de a primi informații clare, ușor de înțeles și comparabile. În special, CESE invită Comisia să continue pe calea standardizării și simplificării claselor de eficiență energetică pentru toate categoriile de produse.

1.3.

CESE este de acord cu recurgerea la instrumentul de reglementare, în locul directivei, pentru a garanta implementarea efectivă și uniformă a actului normativ pe întreg teritoriul Europei.

1.4.

Comitetul consideră corectă optarea pentru crearea unei „baze de date privind produsele”, ca instrument care va contribui la îmbunătățirea eficacității activităților de supraveghere a pieței. Cu toate acestea, CESE consideră că este esențial să se consolideze instrumentele de control pentru produsele puse în vânzare, pentru a verifica corespondența dintre caracteristicile reale ale produsului și cele care figurează pe etichetă.

1.5.

CESE invită Comisia să creeze și să finanțeze formări comune și standardizate pentru toți lucrătorii și celelalte părți implicate în procesele de supraveghere și control.

1.6.

CESE este de acord cu opțiunea de a reveni la scara energetică precedentă de la A la G, aceasta fiind mai ușor de înțeles pentru consumatori, precum și cu introducerea unei scări cromatice de la verde la roșu pentru a identifica mai bine eficiența energetică a unui produs.

1.7.

Comitetul propune elaborarea unui nou format grafic pentru eticheta energetică, astfel încât să poată fi combătută contrafacerea și să se evite confuzia în rândul consumatorilor, mai ales în timpul perioadelor de tranziție. De asemenea, CESE propune ca, în cadrul seriei cromatice, clasele în care nu apar unele produse aflate pe piață să rămână în gri, indiferent dacă e vorba de o reclasificare sau din cauza limitelor impuse de Directiva privind proiectarea ecologică.

1.8.

CESE propune completarea noii etichete cu alte informații sensibile pentru consumatori, precum „durata minimă a produselor” și „consumul energetic al produsului de-a lungul ciclului său de viață”, ținându-se seama și de amprenta de carbon. Aceste informații sunt fundamentale pentru a asigura comparabilitatea efectivă din punct de vedere economic a produselor energetice aparținând unor clase diferite și pentru a contracara și descuraja obsolescența programată a produselor.

1.9.

CESE consideră că faptul de a încredința statelor membre un aspect atât de important cum este adoptarea unui sistem de sancțiuni va duce inevitabil la aplicarea eterogenă a reglementărilor, anulând astfel avantajele pe care regulamentul le oferă în raport cu directiva.

1.10.

Comitetul consideră că Uniunea, pe baza principiului subsidiarității, va trebui să faciliteze accesibilitatea produselor cu eficiență energetică mai ridicată pentru categoriile sociale mai dezavantajate, combătând fenomenul de „sărăcie energetică”.

1.11.

CESE consideră că, în conformitate cu principiul „proiectării universale” (design for all), în virtutea căruia sunt concepute produse utilizabile de toți, și etichetele ar trebui să fie din ce în ce mai ușor de înțeles de către toți, acordându-se o atenție deosebită nevoilor persoanelor cu handicap.

1.12.

Comitetul invită Uniunea să ia măsuri pentru ca eventualele costuri suplimentare prevăzute de noul sistem de etichetare să nu fie imputate automat comercianților cu amănuntul sau utilizatorilor finali.

1.13.

CESE regretă absența unei strategii ad hoc pentru comerțul online, pe care o consideră, dimpotrivă, ca fiind necesară, întrucât reprezintă unul dintre sectoarele în care aplicarea legislației se dovedește a fi, în mare parte, neglijată. CESE solicită, în special, să se ia măsuri rapide de reglementare a așa-numitelor „situri bazar”, unde au fost constatate cele mai multe cazuri de încălcare a obligației de a afișa etichetele energetice.

1.14.

CESE constată lipsa unor măsuri ad hoc pentru produsele energetice „recondiționate”. CESE consideră că este necesară, în special, reglementarea comercializării acestor produse atunci când sunt vândute în unități comerciale ad hoc, pentru a nu crea situații de vid normativ și, mai ales, pentru a promova o mai bună integrare între strategia privind eficiența energetică și cea privind economia circulară.

1.15.

Comitetul invită Comisia Europeană să acorde o atenție deosebită produselor importate din terțe țări, în scopul protejării producției europene împotriva eventualelor forme de concurență neloială sau de fraudă în cazul în care etichetele au fost în mod clar falsificate.

1.16.

CESE consideră că Uniunea Europeană își va putea atinge obiectivele de eficiență energetică doar printr-o implicare activă a consumatorilor. Din acest motiv, solicită ca societatea civilă organizată să conlucreze cu guvernele naționale pentru a realiza activități de informare și de sensibilizare cât mai eficiente și mai extinse, inclusiv în rândul comercianților cu amănuntul.

1.17.

Comitetul sprijină propunerea de a include obligatoriu în anunțurile publicitare eticheta energetică pentru fiecare produs în parte sau, atunci când acest lucru nu este posibil, cel puțin clasa energetică, pentru o mai bună informare a consumatorilor și pentru a crește gradul lor de conștientizare în această privință.

1.18.

CESE consideră că o singură săptămână, la sfârșitul perioadei de tranziție, reprezintă un interval mult prea scurt pentru a trece în mod definitiv la produse etichetate cu ajutorul noului sistem. Din acest motiv, solicită extinderea acestui interval la 30 de zile.

1.19.

CESE invită Comisia să aplice o abordare mai prudentă și rezervată în ce privește actele delegate. În special, Comitetul dorește ca delegările să fie clare și bine definite, ca controlul Parlamentului să fie garantat și, mai ales, ca adoptarea actelor delegate să fie întotdeauna supusă consultării și participării efective a statelor membre, a CESE și a părților interesate.

1.20.

CESE consideră rezonabilă perioada de 8 ani pentru reexaminarea cadrului pentru etichetare, însă propune ca acesta să facă obiectul unei evaluări a impactului pe termen mediu.

1.21.

CESE consideră esențială conceperea unui mecanism de reclasificare stabil și neechivoc, astfel încât reclasificările ulterioare impuse de evoluțiile tehnologice de pe piață să fie economice, exacte și incontestabile. Prin urmare, propune ca reclasificarea să aibă loc numai atunci când produsele din clasa energetică A reprezintă cel puțin 20 % din piață.

2.1.

La 25 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat pachetul „Uniunea energetică”, care este structurat în trei comunicări:

2.2.

Strategia pentru uniunea energetică, bazată pe o abordare globală, al cărei obiectiv este de a îmbunătăți siguranța, sustenabilitatea și competitivitatea aprovizionării cu energie electrică, cuprinde cinci dimensiuni:

2.3.

Regulamentul care instituie un cadru pentru etichetarea eficienței energetice, în scopul abrogării Directivei 2010/30/UE precedente (2), este elaborat în cadrul acestei strategii.

2.4.

Noul cadru pentru etichetare are o normă analoagă în Directiva 2009/125/CE privind proiectarea ecologică (3). Conform comisarului pentru climă și energie, Miguel Arias Cañete, prin implementarea comună a celor două legislații, „Europa va economisi până în 2020 volumul de energie care se utilizează în fiecare an în Italia, egal cu 166 de milioane de tone de petrol”, cu un puternic impact și asupra reducerii emisiilor de CO2.

2.5.

Noul regulament ia în considerare, printre altele, rezultatele evaluării ex-post privind legislația în vigoare, rezultatele consultărilor efectuate între cetățeni și părțile interesate, precum și o evaluare specifică a impactului (4).

3.1.

Propunerea Comisiei se structurează pentru prima dată sub formă de regulament și nu se mai prezintă sub formă de directivă, în scopul simplificării contextului normativ pentru statele membre și întreprinderi, dar, în special, pentru a garanta că principiile pe care le cuprinde sunt aplicate și respectate în întreaga Uniune Europeană.

3.2.

Propunerea stabilește crearea unei baze de date privind produsele care va contribui la îmbunătățirea eficacității activității de supraveghere a pieței. Producătorii vor fi cei care vor avea obligația de a introduce o serie de informații în baza de date menționată mai sus. Este important să se sublinieze faptul că, în prezent, aceste informații trebuie să fie deja furnizate de către întreprinderi, la cererea autorităților naționale de supraveghere a pieței. Din acest motiv, Comisia Europeană estimează că sarcina suplimentară pentru întreprinderi va fi minimă (5).

3.3.

Propunerea intenționează să revizuiască scara energetică în vigoare, introdusă prin Directiva 2010/30/UE, din două motive:

Din acest motiv, Comisia propune să se revină la scara precedentă de la A la G, considerată a fi cea mai ușor de înțeles, „reclasificând” toate produsele existente până în prezent în comerț. Clasele A și B vor fi lăsate goale, pentru a evita problema de saturație imediată a claselor superioare (6). Totodată, se prevede, în completare, introducerea în etichetă a unei scări cromatice de la verde la roșu pentru a indica produsele mai mult sau mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.

3.4.

Propunerea prevede o perioadă de tranziție de șase luni în care produsele care se află în prezent la vânzare vor fi disponibile cu o dublă etichetă în scopul desfășurării în mod corect a procesului de „reclasificare” fără a genera confuzie ulterioară în rândul consumatorilor. În plus, în această etapă, statele membre vor trebui să organizeze campanii ad hoc pentru a-i informa pe consumatori cu privire la noul sistem de etichetare.

3.5.

Potrivit Comisiei, atât activitatea de control, cât și definirea unui regim de sancțiuni ar trebui să rămână în sfera de competențe a statelor membre respective (7).

3.6.

Comisiei i se atribuie competența de a adopta acte delegate în scopul de a garanta aplicarea corectă a legislației. Această competență va putea fi revocată în orice moment de Consiliu și de Parlament. Comisia va trebui să asigure, pentru fiecare act delegat, o participare echilibrată a reprezentanților statelor membre și a părților interesate pentru categoria specifică de produs. Statele membre și părțile interesate se vor reuni în cadrul unui forum consultativ ad hoc.

3.7.

Următoarea evaluare a cadrului pentru etichetare este prevăzută peste opt ani. Etichetele produselor aflate deja în vânzare vor fi supuse revizuirii în termen de 5 ani, însă nu s-a stabilit un calendar precis pentru reclasificarea produselor comercializate după intrarea în vigoare a regulamentului.

4.1.

CESE salută propunerea Comisiei care rezultă în urma conștientizării faptului că etichetarea energetică are un impact pozitiv asupra mediului, asupra consumatorilor, asupra întreprinderilor europene și asupra nivelurilor de ocupare a forței de muncă (8).

4.2.

CESE atribuie noului sistem de etichetare un rol strategic important, pe lângă cel pur tehnic, întrucât intervine, în mod direct și indirect, în sectoarele energiei, comerțului intern, dezvoltării tehnologice, mediului și, în termeni mai generali, în procesele de dezvoltare durabilă.

4.3.

CESE recunoaște că propunerea are meritul de a aborda principalele probleme legate de legislația în vigoare, deși, în unele cazuri, este lipsită de ambiție și de viziune. De fapt, propunerea se concentrează pe rezolvarea problemelor imediate și stringente, fără a imagina posibilele evoluții viitoare ale comerțului și ale producției energetice.

4.4.

Comitetul invită Comisia să continue pe calea standardizării și simplificării claselor de eficiență energetică pentru toate categoriile de produse. Acest lucru va juca un rol important în difuzarea unei abordări selective a achizițiilor din partea consumatorilor, care vor aprecia astfel produsele de calitate mai bună.

4.5.

CESE se declară de acord cu recurgerea la instrumentul de reglementare, în loc de directivă, în scopul garantării implementării efective și la timp a actului normativ într-un mod uniform pe întreg teritoriul Europei. Utilizarea selectivă a acestui instrument este esențială și în perspectiva unui proces eficient de integrare europeană.

4.5.1.

Comitetul susține propunerea de a crea o „bază de date privind produsele”, aceasta reprezentând un instrument fundamental dacă se intenționează supravegherea în mod eficient a pieței. Se observă, într-adevăr, că, în numeroase state europene, asociațiile consumatorilor au ridicat de mai multe ori problema neimplementării Directivei 2010/30/UE precedente și prezența, în consecință, pe piață, a produselor care nu dispuneau de etichete privind consumul energetic. Această intervenție se impune și pentru a garanta condiții de concurență echitabile reale pentru produsele de pe piața internă.

4.6.

Cu toate acestea, CESE consideră că, deși realizarea unei „bănci de date privind produsele” este importantă, ea nu este decisivă în cadrul supravegherii adecvate a pieței și speră că autoritățile competente vor întări instrumentele de control al produselor puse în vânzare, pentru a verifica corespondența dintre etichetă și caracteristicile reale ale produsului.

4.7.

Având în vedere natura foarte tehnică a activității de control și supraveghere a pieței, Comitetul invită Comisia să instituie acțiuni comune și standardizate de formare pentru lucrătorii și celelalte părți implicate în supravegherea și monitorizarea pieței, prin linii de finanțare specifice, pentru a garanta că regulamentul poate fi implementat eficient și în timp util în toate statele membre.

4.8.

CESE se declară de acord cu revenirea la scara energetică precedentă cuprinsă între A și G, întrucât aceasta este mai ușor de înțeles pentru consumatori. Se subliniază, ca exemplu, că între un frigider de clasa A+++ și unul de clasa A+ există o diferență de consum energetic de 42 %, deși sistemul actual de etichetare nu permite înțelegerea imediată a diferențelor în ceea ce privește eficiența energetică și costurile. Acest lucru implică faptul că, pentru anumite categorii de produse, se aplică principiul „cine cheltuiește mai mult, cheltuiește mai puțin”, permițând consumatorilor să amortizeze costul de categorie superioară în intervale scurte. Acest lucru necesită totuși ca etichetele să fie mai clare, ușor de înțeles și comparabile.

4.9.

CESE consideră că obiectivul principal al acestei propuneri este de a asigura aplicarea sa uniformă la scară europeană, însă a încredința statelor membre un aspect atât de important ca adoptarea unui sistem de sancțiuni va duce inevitabil la aplicarea eterogenă a reglementărilor, anulând astfel avantajele pe care regulamentul le oferă în raport cu directiva.

4.10.

În ansamblu, CESE consideră că noul sistem de etichetare, astfel structurat, va putea garanta:

4.10.1.

Primirea, de către consumatori, de informații mai precise, pertinente și comparabile privind eficiența și consumul energetic al tuturor produselor vândute în UE, favorizând o achiziționare a acestor produse în cunoștință de cauză și avantajoasă din punct de vedere economic pe termen lung și un mod ecologic de utilizare a lor.

4.10.2.

Îmbunătățirea liberei circulații a produselor, garantând condiții egale. Acest lucru va consolida, totodată, competitivitatea întreprinderilor europene, care vor fi stimulate să inoveze, beneficiind de avantajul de a intra primele pe piață în comparație cu cele din statele terțe și de posibilitatea de a obține marje mai înalte de profit.

4.10.3.

Consolidarea nivelurilor ocupării forței de muncă, cu condiția ca întreprinderile europene să se angajeze să nu își transfere ulterior producțiile, ceea ce ar reprezenta, în mod indirect, un factor de relansare a producției europene și a consumurilor interne.

5.1.

CESE consideră că noul sistem de etichetare prezintă îmbunătățiri față de legislația actuală, dar că nu vine în întâmpinarea tuturor nevoilor de informare ale consumatorilor. În acest sens, se recomandă introducerea în etichetă a altor informații precum „durata minimă a produselor” (9) și „consumul energetic al produsului pe durata de viață”, ținându-se seama și de amprenta sa de carbon. Aceste informații se dovedesc fundamentale pentru a garanta comparabilitatea efectivă din punct de vedere economic a produselor energetice aparținând unor clase diferite și pentru a contracara și descuraja obsolescența programată a produselor.

5.1.1.

Mai multe informații utile, dar nu și indispensabile pentru consumatori (cum sunt costul energetic suplimentar generat de produsele utilizate în domotică) ar putea fi accesibile prin intermediul unui site internet specific, destinat eficienței energetice a produselor, sau al unui Cod QR aplicat pe etichetă, astfel încât fiecare produs să poată fi ușor accesibil de pe tablete și smartphone-uri, astfel cum s-a întâmplat deja în situații asemănătoare în cazul altor produse comerciale, într-o logică a dezvoltării echilibrate a planului de acțiune privind internetul obiectelor  (10).

5.2.

Comitetul propune elaborarea unui nou format grafic pentru eticheta energetică, astfel încât să poată fi combătută contrafacerea și pentru a evita confuzia în rândul consumatorilor, mai ales în timpul perioadelor de tranziție. De asemenea, CESE propune ca, în cadrul seriei cromatice, clasele în care nu apar unele produse aflate pe piață să rămână în gri, pentru a nu-i descuraja pe consumatori să le cumpere. Această operație ar trebui făcută atât pentru clasele inferioare, atunci când produsele au fost scoase de pe piață prin Directiva privind proiectarea ecologică, cât și pentru clasele superioare în care nu intră încă produsele aflate pe piață sau ca rezultat al procesului de reclasificare.

5.3.

CESE amintește Comisiei poziția pe care a susținut-o deja în avizul TEN/516 (11), în special în ceea ce privește fenomenul „sărăciei energetice”, care afectează peste 50 de milioane de cetățeni din întreaga UE. Prin urmare, Uniunea, pe baza principiului subsidiarității, trebuie să faciliteze cât mai mult posibil accesibilitatea produselor cu cel mai înalt grad de eficiență energetică, chiar și pentru categoriile sociale cele mai sărace și mai dezavantajate. Totodată, Uniunea trebuie să ia măsuri pentru ca eventualele costuri suplimentare prevăzute de noul sistem de etichetare să nu fie imputate automat comercianților cu amănuntul sau utilizatorilor finali.

5.3.1.

În numeroase state europene au fost deja introduse cu succes bune practici în materie de subsidiaritate și de accesibilitate a produselor energetice. Printre acestea se numără și posibilitatea de a deduce din declarația de impunere costul produselor energetice din clasele superioare. Cu toate acestea, dincolo de bunele practici naționale, fără îndoială utile și importante, CESE speră că Uniunea Europeană și, mai ales, Consiliul European, luând act de importanța eficienței energetice, vor transpune în realitate principiul subsidiarității și vor depune eforturi pentru a institui o strategie unică, astfel încât să-i asocieze pe toți cetățenii la „revoluția energetică”.

5.4.

CESE consideră că, în conformitate cu principiul „proiectării universale” (design for all), care urmărește conceperea de produse utilizabile de către toți, și etichetele ar trebui să fie din ce în ce mai ușor de înțeles de către toți, acordându-se o atenție deosebită nevoilor persoanelor cu handicap.

5.5.

CESE regretă lipsa unei strategii specifice pentru comerțul online, al cărui volum de afaceri este în creștere constantă și care, până în prezent, reprezintă unul dintre sectoarele în care comparabilitatea produselor și, în special, supravegherea pieței se dovedesc a fi mai complexe și mai dificile. Conform observatorului MarketWatch, doar 23 % din produsele online prezintă o etichetă corectă. Acest lucru reprezintă un factor denaturant al pieței, care generează prejudicii evidente întreprinderilor și consumatorilor.

5.5.1.

Comitetul observă că actualul Regulament delegat (UE) nr. 518/2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic pe internet, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, nu a fost corelat în mod corespunzător cu noua propunere de regulament. Acest regulament prevede, printre altele, că etichetarea este obligatorie numai în cazul noilor produse, pentru cele deja puse în vânzare etichetarea fiind facultativă. Regulamentul nici nu abordează problema „siturilor bazar”, unde consumatorii cumpără, adesea fără să-și dea seama bunuri, oferite spre vânzare de către agenți de publicitate terți, a căror publicitate falsă sau incorectă nu este reprimată.

5.6.

CESE recunoaște că nici actualul sistem de etichetare și nici cel nou nu abordează problema produselor energetice recondiționate. În acest sens, Comitetul consideră că reglementarea comercializării acestor produse este necesară și justificată, în special a celor vândute în amplasamente ad hoc, astfel încât să nu mai existe situații de vid legislativ și, mai ales, pentru a facilita o mai bună integrare a Directivei privind proiectarea ecologică și a Comunicării Comisiei intitulate „Spre o economie circulară” (12). CESE reamintește, de asemenea, pozițiile adoptate deja în trecut împotriva „obsolescenței programate”, încurajând comercializarea unor produse mai durabile și rezistente (13).

5.7.

CESE invită Comisia Europeană să acorde o atenție deosebită produselor importate din țări terțe, în scopul de a proteja producția europeană împotriva eventualelor forme de concurență neloială. În special, Comitetul invită Comisia să lanseze o campanie puternică împotriva contrafacerii etichetelor, astfel încât acestea să devină greu de falsificat, să consolideze controalele în materie de conformitate subiectivă și obiectivă, iar în caz de contrafacere clară, să sancționeze importatorul prin retragerea produsului de pe piață.

5.8.

CESE subliniază faptul că educarea în sensul achiziționării și utilizării în cunoștință de cauză a produselor reprezintă aspecte-cheie în atingerea obiectivelor pe care Uniunea Europeană și le-a stabilit în materie de eficiență energetică. Statele membre trebuie, în mod întemeiat, să joace un rol cheie prin campanii ad hoc de informare și de sensibilizare. CESE dorește, cu toate acestea, o implicare activă a societății civile organizate, atât la nivel național cât și la nivel european, în perspectiva unei comunicări mai eficiente și mai extinse (14), inclusiv în rândul comercianților cu amănuntul.

5.8.1.

Comitetul sprijină propunerea Comisiei de a include obligatoriu în anunțurile publicitare eticheta energetică pentru fiecare produs în parte sau, atunci când acest lucru nu este posibil, cel puțin clasa energetică, pentru a informa și a sensibiliza consumatorii cu privire la achiziționarea în cunoștință de cauză și utilizarea responsabilă a produselor energetice (15).

5.9.

CESE subliniază caracterul oportun al revizuirii anumitor aspecte ale perioadei de tranziție necesare pentru „reclasificarea” produselor. Într-adevăr, regulamentul prevede că, la scadența perioadei de 6 luni indicate mai sus, este suficientă o săptămână pentru a trece de la un sistem de dublă etichetare la unul în care rămân exclusiv produse etichetate conform noului sistem. Această perioadă riscă să fie excesiv de scurtă și prea puțin realistă, motiv pentru care se solicită extinderea sa la 30 de zile (răgaz acordat în mod normal întreprinderilor pentru a face inventarul produselor).

5.10.

CESE invită Comisia să păstreze o abordare mai prudentă și rezervată în ce privește actele delegate. În special, Comitetul dorește ca delegările să fie clare și bine definite, ca controlul Parlamentului să fie garantat și, mai ales, ca adoptarea actelor delegate să fie întotdeauna supusă consultării și participării efective a statelor membre, a CESE și a părților interesate (16).

5.11.

CESE susține crearea unui forum consultativ ad hoc în scopul de a pune bazele unui dialog structurat între Comisie, statele membre și părțile interesate.

5.12.

CESE consideră rezonabilă perioada de 8 ani stabilită pentru reexaminarea cadrului de etichetare, deși ar dori o evaluare atentă a acestuia pe termen mediu, pentru a se verifica în ansamblu impactul și starea efectivă de implementare ale acestuia. Această inițiativă este considerată cu atât mai oportună cu cât, prin prezenta propunere, se urmărește trecerea de la o directivă la un regulament.

5.13.

CESE consideră esențială conceperea unui mecanism de reclasificare stabil și neechivoc, astfel încât reclasificările ulterioare impuse de evoluțiile tehnologice de pe piață să fie economice, exacte și incontestabile. În acest sens, consideră că reclasificarea trebuie să aibă loc doar în caz de necesitate reală și numai atunci când produsele din clasa energetică A reprezintă cel puțin 20 % din piață.