23.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 463/1

1.

concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind guvernanța culturală (1), în care s-a subliniat că este important ca guvernanța culturală să devină mai deschisă, mai participativă, mai eficace și mai coerentă, iar statele membre au fost invitate să promoveze o abordare participativă la elaborarea politicilor culturale;

2.

concluziile Consiliului din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (2), în care s-a recunoscut faptul că patrimoniul cultural are o relevanță politică intersectorială și că joacă un rol specific în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și prin care statelor membre li s-a cerut să promoveze modele de politici pe termen lung privind patrimoniul care să fie bazate pe dovezi și generate de societate și de cetățeni;

3.

Comunicarea Comisiei „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, în care s-a recunoscut faptul că patrimoniul cultural este o resursă comună și un bun al tuturor și că, prin urmare, a avea grijă de patrimoniu este o responsabilitate comună (3);

4.

recunoașterea tot mai largă la nivel internațional a unei abordări orientate către oameni și bazate pe cultură pentru stimularea dezvoltării durabile și importanța sistemelor transparente, participative și informate de guvernanță culturală pentru abordarea necesităților tuturor membrilor societății (4);

5.

recunoașterea tot mai largă la nivel european, național, regional și local a dimensiunii sociale a patrimoniului cultural și importanța activării de sinergii între diferite părți interesate pentru a salvgarda, a dezvolta și a transmite patrimoniul cultural generațiilor viitoare (5);

6.

adoptarea unei abordări cu rădăcini locale și orientate către oameni a patrimoniului cultural în mai multe programe ale UE, inclusiv în programul de cercetare Orizont 2020 și a abordării plasate sub responsabilitatea comunității a dezvoltării locale sprijinite de fondurile structurale și de investiții europene. Această abordare este recunoscută și de Inițiativa de programare în comun „Patrimoniul cultural și schimbările globale: o nouă provocare pentru Europa”;

7.

adoptarea abordărilor participative în acțiunile UE pentru capitalele europene ale culturii și pentru marca patrimoniului european (6);

8.

oferă oportunități de stimulare a participării democratice, a sustenabilității și a coeziunii sociale și de a face față provocărilor sociale, politice și demografice ale prezentului;

9.

încearcă să implice activ părțile interesate relevante în cadrul acțiunilor publice – respectiv autorități și organisme publice, actori privați, organizații ale societății civile, ONG-uri, sectorul voluntariatului și persoane interesate – în adoptarea de decizii, planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor și a programelor de patrimoniu cultural pentru a spori responsabilitatea și transparența investițiilor din resurse publice, precum și pentru a consolida încrederea publicului în deciziile politice;

10.

contribuie la sporirea sensibilizării cu privire la valorile patrimoniului cultural ca resursă comună, reducând astfel riscul utilizării necorespunzătoare, precum și la sporirea beneficiilor sociale și economice;

11.

susține lucrările culturale, artistice și creative contemporane care sunt strâns legate de identitate și de valori și se bazează adesea pe cunoștințe tradiționale și pe patrimoniul imaterial al populației, putând, prin urmare, să reprezinte patrimoniul cultural al generațiilor viitoare;

12.

contribuie la activarea unor noi oportunități aduse de globalizare, digitizare și de noile tehnologii care schimbă modul în care patrimoniul cultural este creat, accesat și utilizat;

13.

să dezvolte cadre de guvernanță pe mai multe niveluri și cu participarea mai multor părți interesate, care recunosc patrimoniul cultural drept o resursă comună prin consolidarea legăturilor dintre nivelurile local, regional, național și european de guvernanță a patrimoniului cultural, cu respectarea corespunzătoare a principiului subsidiarității, astfel încât să se prevadă beneficii pentru oameni la toate nivelurile;

14.

să promoveze implicarea părților interesate relevante, asigurându-se că este posibilă participarea acestora la toate etapele procesului decizional;

15.

să promoveze cadre de guvernanță care recunosc importanța interacțiunii dintre patrimoniile culturale materiale, imateriale și digitale și care abordează, respectă și măresc valorile sociale, culturale, simbolice, economice și de mediu ale acestora;

16.

să promoveze cadre de guvernanță care facilitează punerea în aplicare a unor politici transversale, care să ofere patrimoniului cultural posibilitatea de a contribui la obiective din domenii de politici diferite, inclusiv la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

17.

să dezvolte sinergii între strategiile pentru turismul durabil și sectoarele culturale și creative locale, promovând, printre altele, cadre de guvernanță care implică activ populația locală pentru a stimula o ofertă durabilă de turism cultural de calitate și pentru a contribui la revitalizarea zonelor urbane și rurale, protejând, în același timp, integritatea patrimoniului și menținândvaloarea culturală a acestuia, și echilibrând oportunitățile economice cu bunăstarea cetățenilor;

18.

să utilizeze în mod corespunzător în aceste scopuri finanțarea UE, precum și finanțarea națională;

19.

să coopereze în aspectele legate de guvernanța participativă a patrimoniului cultural, inclusiv în cadrul planului de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018 (8), pentru a identifica și pentru a difuza cele mai bune practici, precum și pentru a spori capacitatea sectorului patrimoniului cultural de a se implica în aceste chestiuni în mod eficace;

20.

să promoveze transmiterea de competențe și cunoștințe tradiționale de la o generație la alta, precum și utilizarea inovatoare și îmbogățirea reciprocă a acestora prin evoluții științifice și tehnologice;

21.

să utilizeze mijloace digitale pentru a extinde accesul la guvernanța patrimoniului cultural și participarea la acesta la nivelul tuturor grupurilor sociale;

22.

să exploreze rolul comunităților virtuale în dezvoltarea și în punerea în aplicare a politicilor privind patrimoniul cultural, în sprijinul pentru gestionarea patrimoniului cultural, în dezvoltarea cunoștințelor și în finanțare (de exemplu, prin externalizare spre public și finanțare participativă);

23.

să înregistreze progrese concrete în ceea ce privește guvernanța bibliotecii digitale Europeana (9) pentru a garanta sustenabilitatea acesteia pe termen lung și dezvoltarea ei ca proiect bazat pe patrimoniul cultural, precum și pentru a facilita legătura acesteia cu educația, cu turismul cultural și cu alte sectoare; să promoveze, după caz, reutilizarea conținutului patrimoniului cultural digital pentru a spori diversitatea culturală și pentru a stimula utilizarea cunoștințelor de patrimoniu în exprimarea contemporană artistică și de către sectoarele culturale și creative;

24.

să promoveze participarea civică în cadrul unui model de dezvoltare inteligentă pentru orașele europene care integrează activ patrimoniul cultural pentru a contribui la inovare și la revitalizarea orașelor europene, conectându-le la locuri și teritorii legate de ele, promovând atractivitatea lor, precum și atrăgând investiții, noi activități economice și întreprinderi;

25.

să acționeze pe baza comunicării „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” pentru a colabora la dezvoltarea unei strategii europene cuprinzătoare pentru patrimoniul cultural;

26.

să coopereze mai bine cu organizațiile internaționale precum Consiliul Europei și UNESCO pentru a promova o abordare participativă a guvernanței patrimoniului cultural;

27.

să promoveze cercetarea bazată pe elemente concrete cu privire la impactul abordărilor participative asupra politicilor privind patrimoniul cultural și asupra guvernanței acestuia pentru a contribui la dezvoltarea de abordări strategice privind patrimoniul cultural;

28.

să continue dialogul cu organizațiile și platformele societății civile în domenii de politici legate de patrimoniul cultural și să examineze ideea de a prezenta o propunere pentru un „An european al patrimoniului cultural”.