24.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 158/1

1.

Banca Centrală Europeană (denumită în continuare „Banca” sau „BCE”) formează, împreună cu băncile centrale naționale ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). Obiectivul principal al SEBC este menținerea stabilității prețurilor. SEBC susține, de asemenea, politicile economice generale ale UE pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii. În acest scop, BCE îndeplinește funcțiile specificate în statutul său (1) și este responsabilă de gestionarea activităților și a finanțelor sale.

2.

Auditul desfășurat de Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare „Curtea”) se bazează pe articolul 27 alineatul (2) din statut, care prevede o examinare a eficienței administrării BCE. Auditul acoperă managementul de mediu al BCE și se concentrează în special pe măsurile luate pentru a reduce amprenta de carbon (2) generată de activitățile Băncii, în calitatea sa de instituție publică.

3.

Organele de decizie ale BCE sunt Consiliul guvernatorilor și Comitetul executiv. Comitetul executiv deține responsabilitatea globală privind gestionarea activității zilnice și a resurselor BCE, inclusiv managementul de mediu. Comitetul adoptă politica de mediu și cadrul de guvernanță în materie de mediu, pune la dispoziție resurse și numește un coordonator de mediu și un ofițer de mediu. De asemenea, Comitetul executiv validează declarația anuală de mediu a BCE și autorizează publicarea acesteia.

4.

Potrivit articolului 11 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), cerințele de protecție a mediului trebuie integrate în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, în special pentru promovarea dezvoltării durabile.

5.

Politica Uniunii în domeniul mediului se bazează pe principiile precauției și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește” (3).

6.

În cadrul auditului realizat de Curte în 2013, s-a evaluat dacă, în perioada 2008-2013, BCE a dispus de o politică menită să reducă impactul negativ al operațiunilor sale administrative asupra mediului și dacă această politică a fost pusă în aplicare în mod eficace (4). Curtea a examinat:

7.

Auditul s-a bazat pe chestionare, interviuri și o analiză a documentelor și a statisticilor puse la dispoziție de BCE. De asemenea, auditul a inclus examinarea unui eșantion de proceduri de achiziții.

8.

Auditul nu a fost un audit al emisiilor de dioxid de carbon, adică obiectivul său nu a fost să reefectueze calculul amprentei de carbon a BCE sau să verifice exactitatea datelor subiacente.

9.

În lumina principiilor prevăzute în tratat (a se vedea punctul 5), există două modalități complementare de a reduce impactul emisiilor de dioxid de carbon ale BCE asupra mediului:

10.

Potrivit celei mai recente versiuni a politicii sale de mediu, din iunie 2013 (5), „BCE este decisă să își îmbunătățească în mod continuu performanțele de mediu și să își reducă la minimum amprenta ecologică prin […] luarea de măsuri pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon în cadrul operațiunilor sale zilnice […].”

11.

În comparație cu versiunile anterioare (6), textul acestei ultime versiuni a politicii de mediu a îndepărtat anumite ambiguități. Versiunile anterioare conțineau angajamentul potrivit căruia emisiile de CO2 produse de BCE ar trebui să fie reduse doar „în principiu”.

12.

BCE și-a stabilit niveluri-țintă de reducere a emisiilor în declarațiile sale de mediu. Prima țintă a fost o reducere de 15 % din amprenta totală de carbon în 2011, în comparație cu datele raportate pentru 2009 (7). Pentru 2013, BCE a avut ca țintă reducerea amprentei totale de carbon cu 10 % față de datele raportate pentru 2011. Nu au fost stabilite nici ținte pe termen mediu (respectiv pentru 2020), nici ținte pe termen lung (și anume după 2020). Stabilirea unor astfel de ținte este importantă pentru planificare și pentru a se asigura caracterul sustenabil al managementului de mediu al unei organizații.

13.

2008 a fost primul an în care amprenta de carbon a BCE a fost raportată. În comparație cu 2008, BCE a reușit să își reducă amprenta de carbon în 2012 în termeni absoluți (diminuare a cantității totale de emisii), în ciuda creșterii numărului de angajați. Aceasta a determinat o reducere și mai importantă în termeni relativi (per loc de muncă alocat). În tabelul 1 este prezentată această evoluție, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi.

14.

Reducerile obținute până în prezent pot fi atribuite, în mare măsură, achiziționării de energie electrică ecologică (8). S-au obținut, de asemenea, reduceri legate de încălzire și de răcire, precum și de emisiile asociate consumului de hârtie și publicațiilor tipărite. Emisiile aferente deplasărilor profesionale (cu mașina, cu trenul sau cu avionul) erau, în 2012, la același nivel ca în 2008 (pentru cifrele detaliate, a se vedea tabelul 2 ).

15.

BCE nu se mai așteaptă să atingă ținta de reducere pentru 2013 (a se vedea punctul 12), deoarece consideră că a epuizat lista îmbunătățirilor fezabile din punct de vedere tehnic și financiar care ar putea fi aduse în clădirile pe care le închiriază în prezent. În plus, BCE anticipează impactul creșterii efectivului de personal ca urmare a noilor sarcini de supraveghere bancară.

16.

Compensarea emisiilor de dioxid de carbon este un mecanism prin care o organizație realizează o „neutralizare” a propriilor sale emisii de dioxid de carbon sau a unei părți dintre ele, plătind pentru o economie de dioxid de carbon echivalent realizată în altă parte a lumii, de exemplu, o economie obținută prin reducerea emisiilor cu ajutorul parcurilor eoliene care înlocuiesc centralele electrice pe bază de cărbune. În cazul în care toate emisiile care nu pot fi evitate sunt compensate, o activitate poate fi considerată ca fiind neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon (9).

17.

Potrivit Declarației de mediu pe 2013 a BCE, compensarea a fost utilizată pentru toate deplasările profesionale cu trenul cu Deutsche Bahn. Cu 30,9 tone de CO2 în 2012, aceasta a reprezentat doar o mică parte din amprenta totală de carbon.

18.

În ceea ce privește achizițiile de servicii pentru deplasările profesionale internaționale, Orientarea privind achizițiile sustenabile elaborată de BCE în decembrie 2012 conține o recomandare potrivit căreia Banca ar trebui să includă cerința ca ofertantul câștigător să compenseze în totalitate (100 %) emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de deplasările profesionale. Orientarea conține, de asemenea, propunerea ca proiectele legate de realizarea de compensări pentru emisiile de carbon să respecte criteriile privind adiționalitatea și permanența, propunerea de a se evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon și dubla contabilizare, precum și propunerea verificării compensărilor de către un organism terț independent.

19.

Cu toate acestea, politica de mediu a BCE nu abordează problema compensării.

20.

În opinia Curții, deținerea de informații fiabile și complete privind dimensiunea reală a amprentei de carbon a unei organizații reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru definirea și punerea în aplicare a unor strategii eficace de diminuare.

21.

Cu toate acestea, nu există niciun act legislativ obligatoriu la nivelul UE cu privire la modul de calculare a amprentei de carbon a unei instituții publice. Într-o recomandare adoptată la 9 aprilie 2013 (10), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) încurajează utilizarea metodei privind amprenta de mediu a organizațiilor (Organisation Environmental Footprint — OEF) pentru măsurarea sau comunicarea performanței de mediu a organizațiilor publice pe durata ciclului lor de viață. Utilizatorii metodei OEF ar trebui să respecte principiile relevanței, exhaustivității, coerenței, exactității și transparenței.

22.

Elementele luate în considerare inițial la calcularea amprentei de carbon a BCE în 2008 au acoperit emisiile cauzate de încălzire și de răcire, de consumul de energie electrică, de deplasările profesionale, precum și de consumul de hârtie și de tipărirea publicațiilor. Numărul elementelor din 2008 a fost extins de două ori, în 2011 și în 2012.

23.

Emisiile generate de călătoriile efectuate de către participanții la conferințe au fost incluse începând din 2011. S-a estimat că, în 2012, emisiile de CO2 generate de un număr de 20 000 de participanți externi la conferințe și la alte evenimente se ridicau la aproximativ 4 000 de tone. Cu toate acestea, este posibil ca o parte dintre aceste emisii să fi fost deja luate în considerare de către organizațiile de unde proveneau acești participanți, astfel încât există riscul unei duble contabilizări. Pe de altă parte, vizitatorii care au călătorit pentru a ajunge la sediul BCE în 2012 (aproape 70 000 de persoane, altele decât cele participante la conferințe) nu au fost luați în considerare la efectuarea calculelor.

24.

Emisiile rezultate din consumul de energie al centrului extern de date, precum și cele generate de agenții de răcire utilizați în sediul BCE au fost incluse începând cu 2012.

25.

În tabelul 2 este prezentată o comparație între elementele incluse inițial în raportarea pe 2008 și elementele suplimentare din 2012.

26.

Dacă se ia în considerare metoda OEF recomandată de Comisie în 2013 (11), o serie de elemente lipsesc din raportarea BCE cu privire la amprenta de carbon, în special emisiile cauzate de către personalul care face naveta de la domiciliu la locul de muncă și emisiile cauzate de construirea clădirii NEP (12).

27.

Potrivit Comisiei, Sistemul european de management de mediu și audit (EMAS) (13)„este cel mai credibil și cel mai robust instrument de management de mediu de pe piață” (14). Obiectivul EMAS este acela de a promova îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a organizațiilor.

28.

Participarea la EMAS este voluntară, iar organizațiile participante au „posibilitatea […] să obțină astfel avantaje suplimentare în ceea ce privește controlul normativ, economiile de costuri și imaginea publică, cu condiția […] să poată demonstra o îmbunătățire a performanței lor de mediu” (15).

29.

BCE a obținut prima sa validare EMAS în iulie 2010 (16) și o revalidare în iulie 2013. Verificatorul extern de mediu a confirmat că politica de mediu a BCE, programul în materie de mediu, sistemul de management de mediu și declarația de mediu consolidată pe 2013 erau conforme cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 și că nu existau dovezi de nerespectare a cerințelor legale aplicabile în materie de mediu.

30.

EMAS a fost implementat prin utilizarea resurselor umane existente (situație neutră din punctul de vedere al numărului de angajați). Costurile financiare pentru utilizarea EMAS (consultanță, certificare, activități de comunicare) se situează la un nivel sub 100 000 de euro pe an.

31.

EMAS se aplică tuturor activităților tehnice și administrative care se desfășoară în clădirile principale ale BCE de la Frankfurt pe Main. Este vorba despre trei clădiri de mare înălțime care sunt închiriate, și anume Eurotower, fosta clădire Commerzbank și Eurotheum. Luate împreună, acestea reprezintă o suprafață brută de aproximativ 133 000 de metri pătrați.

32.

În plus, BCE închiriază spațiu într-un centru extern de date din zona orașului Frankfurt, însă acesta nu intră în domeniul de aplicare al EMAS. Emisiile de CO2 generate de acest centru de date au fost raportate, pentru prima dată, în Declarația de mediu pe 2013.

33.

Pregătirile pentru aplicarea EMAS în noul sediu al BCE sunt în curs. Lucrările de construcție urmează să fie finalizate în 2014.

34.

La 9 noiembrie 2013, BCE și-a anunțat decizia de a continua să închirieze clădirea Eurotower, care intră în domeniul de aplicare al EMAS, pentru a găzdui personalul responsabil de supravegherea bancară (17).

35.

Anticipând mutarea în noul sediu al BCE, sensibilizarea cu privire la problemele de mediu și schimbările de comportament în acest sens au devenit principalul obiectiv al programului de management de mediu pentru perioada 2012-2013. Se preconizează că acestea vor continua să constituie principalul obiectiv, deoarece BCE se așteaptă ca noul sediu să respecte standarde tehnice și de mediu ridicate.

36.

Măsurile legate de sensibilizare și de schimbările de comportament erau formulate vag în programul pentru perioada 2012-2013, de exemplu, „Informarea detaliată a personalului cu privire la soluțiile de sustenabilitate ecologică la locul de muncă și la domiciliu” sau „Încurajarea personalului să utilizeze mijloacele de transport public atunci când se deplasează către și de la locul de muncă”. Impactul global al acestor măsuri este, așadar, dificil de evaluat.

37.

În prezent, BCE nu dispune de informații fiabile privind utilizarea mijloacelor de transport public pentru deplasarea către și de la locul de muncă. În 2008 și în 2012, s-au realizat sondaje în rândul personalului cu privire la modalitățile de transport utilizate, dar acestea nu au condus la obținerea unor date reprezentative.

38.

O altă prioritate din cadrul programului de management de mediu pentru perioada 2012-2013 o reprezintă achizițiile sustenabile. Această chestiune este abordată la punctele 44-56.

39.

În 2005, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) a lansat programul GreenBuilding. Programul își propune să inițieze investiții în eficiența energetică în clădiri nerezidențiale care sunt, în mod evident, profitabile, dar care depășesc standardele impuse de directiva europeană privind clădirile și de codurile naționale în vigoare privind clădirile. Un „partener GreenBuilding” (18) trebuie să se asigure că noile clădiri au un consum total de energie primară cu 25 % mai redus, dacă este viabil din punct de vedere economic, decât cel prevăzut în standardul în vigoare privind clădirile.

40.

În decembrie 2009, BCE a prezentat JRC dovezi potrivit cărora modul de proiectare a noului sediu al BCE respectă cerința de 25 %, fiind astfel acceptată ca partener GreenBuilding.

41.

Mai mult, potrivit Declarației de mediu pe 2013, se preconizează că noua clădire va fi cu 29 % mai eficientă din punct de vedere energetic decât standardul prevăzut de directiva germană din 2007 privind economia de energie.

42.

Până în prezent, nu au fost publicate informații definitive care să indice dacă BCE va solicita ca standardele programului GreenBuilding (19) să fie respectate cu ocazia renovării clădirii Eurotower, anterior ocupării sale de către personalul din cadrul BCE responsabil de supravegherea bancară (20).

43.

BCE nu a aderat la Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date, care a fost promovat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei începând din 2008. Acest cod voluntar de conduită a fost creat ca răspuns la creșterea consumului de energie în centrele de date și din nevoia de a reduce impactul acestei creșteri asupra mediului, a situației economice și a securității aprovizionării cu energie. Obiectivul este acela de a oferi informații în acest sens operatorilor, clienților și proprietarilor centrelor de date și de a-i determina să reducă consumul de energie într-un mod eficient din punct de vedere economic.

44.

Cadrul juridic pentru achizițiile de bunuri, servicii și lucrări de către BCE este definit în Decizia BCE/2007/5 de stabilire a normelor privind achizițiile (21). Această decizie face doar o referire scurtă la caracteristicile de mediu ale bunurilor, serviciilor și lucrărilor care urmează să fie achiziționate (22), iar noțiunea de „achiziții sustenabile” nu este menționată.

45.

Normele interne privind achizițiile sunt stabilite în Manualul de practici organizaționale al BCE. Manualul conține angajamentul potrivit căruia „BCE achiziționează bunuri, servicii și lucrări într-un mod care să îi permită realizarea de progrese continue și măsurabile în ceea ce privește performanța sa în materie de mediu, acest lucru obținându-se prin reducerea impactului asupra mediului, menținându-se, în același timp, viabilitatea economică”.

46.

În ceea ce privește certificarea de mediu, normele interne prevăd că aceasta ar trebui să facă întotdeauna parte din criteriile de selecție, în cazul în care o astfel de certificare este relevantă.

47.

Pentru procedura bazată pe „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, normele interne prevăd următoarele: „În cazul în care caracteristicile de mediu ale bunurilor, serviciilor sau lucrărilor sunt importante, ele ar trebui să reprezinte o parte semnificativă din ponderea totală.”

48.

Această formulare pare să facă referire la numărul total de puncte atribuite pentru preț și calitate, disponibile în cadrul unei proceduri de achiziții. Auditul Curții a revelat însă faptul că nu aceasta este interpretarea dată în general și că persoanele responsabile de achiziții tind să ia în considerare doar punctele pentru calitate atunci când stabilesc proporția pe care o ocupă caracteristicile de mediu în ponderea totală. Această abordare poate conduce la cazuri în care caracteristicile de mediu reprezintă mai puțin de 5 % din ponderea totală pentru preț și calitate. În astfel de cazuri, acestea nu sunt de natură să aibă un impact semnificativ asupra rezultatului procedurii.

49.

În decembrie 2012, Biroul central de achiziții al BCE a finalizat Orientarea BCE privind achizițiile sustenabile, cu scopul de a sprijini efectuarea sistematică de achiziții sustenabile. Orientarea oferă informații de bază, prezintă criteriile care trebuie aplicate pe parcursul procesului de achiziție și propune o procedură generală privind modul de efectuare a unor achiziții sustenabile.

50.

Textul orientării a fost perfecționat în perioada 2010-2012 în cadrul mai multor achiziții-pilot. Acesta se bazează în mare parte pe recomandările practice ale Comisiei Europene pentru achizițiile publice ecologice (APE) care sunt prevăzute în manualul „Achiziții ecologice!” și în „Instrumentarul de formare privind APE” (23).

51.

Orientarea se referă la categoriile de produse și de servicii identificate ca având cel mai mare impact asupra mediului în ceea ce privește operațiunile BCE, respectiv furnituri/materiale de birou, echipament informatic, servicii de curățenie, servicii de catering, deplasări spre și dinspre BCE, precum și funcționarea și întreținerea clădirilor BCE. Mai multe categorii pot fi incluse într-o etapă ulterioară.

52.

În anexa la orientare sunt propuse o serie de criterii în ceea ce privește achizițiile sustenabile pentru cea mai mare parte a categoriilor de produse și servicii selectate. Spre deosebire de Instrumentarul de formare privind APE, anexa la orientare nu oferă posibilitatea de a alege între criterii de bază („fundamentale”) și criterii mai ambițioase („exhaustive”), ci propune un singur set de criterii pentru fiecare categorie. Criteriile BCE sunt, în general, mai riguroase decât criteriile de bază din Instrumentarul privind APE, fără să egaleze însă pe deplin criteriile exhaustive cuprinse în instrumentar. În ceea ce privește echipamentul informatic, criteriile BCE depășesc însă criteriile exhaustive din instrumentar.

53.

Orientarea se referă la anumite domenii pentru care nu există niciun instrumentar privind APE, și anume furnituri/materiale de birou și călătorii internaționale. Pe de altă parte, unele grupe relevante de produse și servicii cuprinse în instrumentarul privind APE nu au fost încă adăugate în cuprinsul orientării, în special cele pentru furnituri și pentru telefoanele mobile.

54.

Serviciile responsabile de achiziția grupelor de produse selectate sunt obligate să:

55.

Coordonarea generală a eforturilor desfășurate în vederea efectuării de achiziții sustenabile revine Biroului central de achiziții. Începând din 2013, Biroul central de achiziții trebuie să prezinte un raport Comitetului executiv cu privire la situația achizițiilor sustenabile. Acest raport va fi prezentat o dată pe an, în contextul raportului de monitorizare a achizițiilor prezentat la sfârșit de an. Raportarea va avea loc, de asemenea, în cadrul examinării anuale a managementului de mediu.

56.

Curtea a auditat un eșantion de proceduri de achiziții care, în opinia BCE, includeau criterii de mediu în documentele din dosarul achiziției (24). Examinarea a confirmat faptul că, în 2012, BCE a început să efectueze achiziții publice ecologice într-un mod mai sistematic. În peste două treimi din cazurile examinate, au fost respectate criterii fundamentale sau criterii exhaustive pentru APE. Cu toate acestea, era posibilă includerea mai multor proceduri în domeniul de aplicare al achizițiilor sustenabile, în special în ceea ce privește echipamentele informatice și lucrările de construcții.

57.

Curtea a constatat că BCE a luat măsuri pentru a reduce impactul negativ al operațiunilor sale administrative asupra mediului, însă este încurajată realizarea de eforturi și acțiuni suplimentare.

58.

BCE a optat pentru definirea de strategii care acordă prioritate investițiilor în reducerea emisiilor de dioxid de carbon, mai degrabă decât pentru utilizarea schemelor de compensare pentru a realiza „neutralizarea” emisiilor produse de operațiunile sale administrative.

59.

În raport cu valoarea de referință din 2008, în 2012, BCE și-a redus emisiile de dioxid de carbon, în ansamblu, cu 43,5 %, și cu aproape 50 % pe loc de muncă alocat.

60.

Reducerile realizate se datorează în mare măsură achiziționării de energie electrică din surse regenerabile, care echivalează cu zero emisii la calcularea amprentei de carbon.

61.

Va fi mult mai dificil să se realizeze reduceri suplimentare ale emisiilor având în vedere că BCE se află într-un proces de extindere considerabilă a domeniului său de activitate datorită noului său rol în materie de supraveghere bancară.

62.

Domeniul de aplicare inițial, din 2008, utilizat pentru calcularea amprentei de carbon a BCE a fost extins în mod gradual, însă unele surse importante de emisii nu au fost încă incluse. Nu sunt cunoscute în special emisiile generate de deplasarea personalului între locul de muncă și domiciliu și emisiile generate de construirea noului sediu al BCE. Aceste emisii ar trebui luate în considerare prin utilizarea metodei OEF, recomandată de Comisie, pentru măsurarea sau comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață al organizațiilor publice.

63.

În Orientarea privind achizițiile sustenabile elaborată de BCE în decembrie 2012 se recomandă, pentru deplasările profesionale, utilizarea compensării climatice în conformitate cu standarde ridicate. Politica actuală a BCE în materie de mediu nu abordează însă chestiunea compensării climatice.

1.

BCE ar trebui să reducă în continuare emisiile de CO2 și să elaboreze o politică privind compensarea pentru emisiile reziduale de CO2.

2.

Modalitatea de calculare a amprentei de carbon a BCE ar trebui să fie îmbunătățită, ținându-se seama de orientările cuprinse în metoda Comisiei Europene privind amprenta de mediu a organizațiilor (OEF).

64.

BCE a fost înregistrată în cadrul Sistemului european de management de mediu și audit (EMAS) începând din 2010. Domeniul de aplicare al EMAS cuprinde toate activitățile tehnice și administrative desfășurate la sediul principal al BCE de la Frankfurt pe Main. EMAS este un instrument eficace pentru managementul de mediu, care permite sprijinirea ameliorării continue. Pregătirile pentru aplicarea EMAS în noul sediu al BCE sunt în curs, iar lucrările de construcție urmează să fie finalizate în 2014.

65.

BCE se așteaptă ca noul sediu să respecte standarde tehnice și de mediu ridicate. Prin urmare, se preconizează că sensibilizarea cu privire la problemele de mediu și schimbările de comportament vor continua să fie principalul obiectiv al programului de mediu EMAS odată ce mutarea în noul sediu va fi finalizată. Cu toate acestea, măsurile actuale legate de sensibilizare și de schimbările de comportament sunt formulate în mod vag, fiind așadar dificil de evaluat care este impactul lor general.

66.

BCE a aderat la programul GreenBuilding promovat de Comisie, obiectivul fiind acela ca noul sediu să consume cu 25 % mai puțină energie primară totală decât impune standardul în vigoare referitor la clădiri. Nu s-au publicat informații definitive care să indice dacă standardele programului GreenBuilding se vor aplica și la renovarea clădirii Eurotower înainte de mutarea personalului BCE responsabil de supravegherea bancară.

67.

BCE nu a aderat la Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.

3.

BCE ar trebui să se asigure că, la renovarea clădirii Eurotower, se aplică standarde înalte în termeni de performanță energetică.

4.

În ceea ce privește activitățile referitoare la sensibilizarea cu privire la problemele de mediu, precum și cele referitoare la schimbările comportamentale în rândul personalului BCE, programul de mediu EMAS ar trebui să includă indicatori măsurabili pentru a evalua progresul și impactul, cum ar fi, de exemplu, monitorizarea numărului de angajați care utilizează transportul public pentru a face naveta.

5.

BCE ar trebui să adere la Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.

68.

Decizia BCE din 2007 de stabilire a normelor privind achizițiile se referă la achiziții sustenabile doar atunci când menționează, ca posibil criteriu de atribuire, caracteristicile de mediu ale bunurilor, serviciilor și lucrărilor care urmează să fie achiziționate. Această decizie nu reflectă ambiția BCE de a achiziționa bunuri, servicii și lucrări într-un mod care să îi permită realizarea de progrese continue și măsurabile în ceea ce privește performanța sa în materie de mediu.

69.

Orientarea BCE privind achizițiile sustenabile este în vigoare începând din decembrie 2012, având obiectivul de a sprijini efectuarea de achiziții sustenabile prin acordarea de sfaturi practice și prin raportarea sistematică.

70.

Examinarea de către Curte a unui eșantion de proceduri a confirmat faptul că, în 2012, BCE a început să utilizeze criterii de mediu într-un mod mai sistematic.

6.

BCE ar trebui să își modifice normele privind achizițiile astfel încât acestea să reflecte într-o mai mare măsură angajamentul în vederea derulării de achiziții sustenabile.

7.

BCE ar trebui să raporteze cu privire la realizările obținute în punerea în aplicare a Orientării privind achizițiile sustenabile în declarațiile sale anuale de mediu.