EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

1.1         Contextul politic

Sectorul public joacă un rol esențial în economie ca organ de reglementare, furnizor de servicii și angajator, reprezentând peste 25 % din ocuparea totală a forței de muncă și un procentaj semnificativ din activitatea economică derulată la nivelul statelor membre ale UE. Un sector public eficient și productiv poate fi un motor puternic al creșterii economice prin sprijinirea și guvernanța sectorului privat. În contextul în care guvernele se confruntă cu provocarea de a asigura consolidarea financiară și de a promova, în același timp, creșterea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, creșterile de randament, guvernanța îmbunătățită, livrarea mai rapidă și implicarea sporită din partea utilizatorilor în sectorul public[1] sunt pe deplin justificate.

În urma anilor în care s-a lucrat pe teme precum interoperabilitatea, guvernarea electronică, datele deschise, cloud computing și inovarea socială, sunt disponibile o serie de concepte și instrumente mature. Noutatea principală constă în capacitatea datelor deschise, a instrumentelor participative și a platformelor interoperabile de a genera o viteză, eficiență și calitate fără precedent în crearea și livrarea bunurilor și serviciilor publice. Potențialul pentru guverne deschise, interconectate și cooperante, care să se bazeze pe contribuțiile din diferite sectoare într-un mod interoperabil și sigur, este ridicat în prezent, iar realizarea acestui obiectiv reprezintă un element vital pentru construirea unei piețe unice digitale de succes.

Astfel cum menționează în analiza sa anuală a creșterii din 2013[2], Comisia consideră că interoperabilitatea transfrontalieră a serviciilor online și digitizarea administrațiilor publice europene sunt factori importanți care contribuie la creștere și la o eficiență sporită. Interoperabilitatea dintre administrații reprezintă un factor-cheie pentru o livrare mai eficientă și eficace a serviciilor digitale, iar partajarea și refolosirea soluțiilor de interoperabilitate existente ar putea reduce multiplicarea costurilor. Acestea reprezintă factori de productivitate importanți, care pot îmbunătăți și moderniza administrațiile publice la nivelul UE, național, regional și local[3].

Ca răspuns la criza economică actuală, Comisia a adoptat o altă inițiativă importantă, Strategia Europa 2020[4], pentru a transforma Uniunea Europeană într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată de niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. Anumite provocări-cheie abordate de Strategia Europa 2020 sunt legate în mod direct de modernizarea administrațiilor publice europene. Astfel cum se subliniază în Agenda digitală pentru Europa[5], un program emblematic al Strategiei Europa 2020, interoperabilitatea este vitală pentru a maximiza potențialul socio-economic al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC); prin urmare, se poate porni la drum cu Agenda digitală pentru Europa doar dacă se asigură interoperabilitatea. Pilonul „interoperabilitate și standarde” al Agendei digitale pentru Europa este asociat cu priorități de politică prevăzute în alte inițiative relevante precum Strategia de interoperabilitate europeană (EIS), Cadrul de interoperabilitate european (EIF)[6] și strategia „e-Comisie” 2012-2015[7].

La 24 și 25 octombrie 2013, Consiliul European a adoptat concluzii care subliniază necesitatea de a continua modernizarea administrațiilor publice, împreună cu aplicarea rapidă a serviciilor precum guvernarea electronică, sănătatea electronică, facturarea electronică și achizițiile publice electronice care se bazează pe interoperabilitate. Aceasta va conduce la servicii digitale mai numeroase și mai bune pentru cetățenii și întreprinderile din cadrul UE, precum și la economii de costuri și la îmbunătățirea eficienței, a transparenței și a calității serviciilor în sectorul public.

Programele referitoare la interoperabilitate au evoluat semnificativ de la introducerea lor în 1995. Comisia și-a demonstrat dedicarea față de soluțiile de interoperabilitate pe parcursul unei perioade deosebit de lungi. În prezent, este esențial un angajament puternic de toate părțile dacă se dorește ca statele membre și Comisia să transforme și să modernizeze serviciile în cadrul și la nivelul UE. În acest context, interoperabilitatea, ca factor declanșator cheie, a permis obținerea unei „interacțiuni transfrontaliere și trans-sectoriale, eficientă și efectivă, dintre administrațiile (…), care va permite furnizarea de servicii publice electronice în sprijinul punerii în aplicare a politicilor și activităților Comunității”, astfel cum este prevăzut în decizia privind programul anterior [Decizia ISA articolul 1 alineatul (2)[8]].

Prin urmare, pentru a răspunde nevoilor reale, prezenta propunere pentru continuarea programului de interoperabilitate al Comisiei va aduce o contribuție semnificativă la modernizarea administrațiilor publice europene.

Propunerea este asociată cu alte inițiative care contribuie la modernizarea administrațiilor publice, cum ar fi Agenda digitală pentru Europa, Orizont 2020[9], Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE)[10] și rețele precum Rețeaua de administrație publică europeană (EUPAN), fondurile structurale și de investiții europene (în ultimele două cazuri, prin garantarea faptului că proiectele propuse sunt aliniate cadrelor și specificațiilor de interoperabilitate la nivelul întregii Uniuni Europene). Într-un raport recent privind încurajarea inovării sectorului public la nivel european[11], interoperabilitatea și activitățile derulate în cadrul programului anterior sunt menționate ca factori determinanți ai inovării digitale și ai depășirii obstacolelor în calea modernizării sectorului public.

Prin urmare, noul program ar trebui să reprezinte punctul central de referință și un instrument care să permită modernizarea bazată pe TIC a sectorului public în Europa și, prin urmare, o contribuție neprețuită pentru obținerea pieței unice digitale.

1.2         Importanța interoperabilității

În Europa de astăzi, cetățenii au libertatea de a lucra și de a se reloca, iar întreprinderile au libertatea de a desfășura schimburi comerciale și de a funcționa în cadrul și la nivelul Uniunii. În acest sens, aceștia trebuie să interacționeze frecvent cu administrațiile statelor membre. Pentru a facilita această interacțiune, statele membre își modernizează treptat administrațiile prin îmbunătățirea proceselor profesionale și a infrastructurilor TIC, reducându-și, prin urmare, sarcina și costurile administrative și sporind eficiența și eficacitatea serviciilor pe care le furnizează.

Cu toate acestea, deoarece schimbarea are loc la nivel național și este lipsită de interoperabilitate la nivel european, aceasta creează bariere electronice care împiedică cetățenii și întreprinderile să utilizeze serviciile publice într-un mod eficient și afectează funcționarea corespunzătoare a pieței interne.

În același timp, provocările cu care se confruntă Europa necesită din ce în ce mai multe răspunsuri de politică comună și, prin urmare, unificarea forțelor statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora. Aplicarea unei game extinse de acte legislative reprezintă responsabilitatea partajată a statelor membre și a Comisiei și necesită interacțiunea la nivel transfrontalier și trans-sectorial prin intermediul soluțiilor de interoperabilitate TIC, care sunt, în prezent, o parte integrantă a majorității actelor legislative și un instrument-cheie pentru această interacțiune.

1.3         Context

Programul privind schimbul de date între administrații 1995-1999 (IDA)[12] a avut drept obiectiv promovarea elaborării și operării rețelelor telematice transeuropene, prin intermediul cărora administrațiile statelor membre ar putea să schimbe date între ele și/sau cu instituțiile Uniunii Europene.

Programul ulterior, IDA II (1999-2004)[13][14], a urmărit eficientizarea furnizării de servicii de guvernare electronică întreprinderilor și cetățenilor europeni.

Programul IDABC 2005-2009[15] a avut ca obiectiv furnizarea interoperabilă a serviciilor de guvernare electronică paneuropeană administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor.

Programul ISA 2010-2015[16] privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene a avut ca obiectiv sprijinirea cooperării dintre administrațiile publice europene prin facilitarea unei interacțiuni transfrontaliere și trans-sectoriale eficiente și eficace, permițând furnizarea de servicii publice electronice pentru a sprijini punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii.

Activitățile realizate în cadrul programelor de mai sus au contribuit semnificativ la asigurarea interoperabilității în schimbul electronic de informații dintre administrațiile publice europene. În Rezoluția privind piața unică digitală competitivă – guvernarea electronică, un vârf de lance (3 aprilie 2012), Parlamentul European a recunoscut contribuția și rolul general al programului ISA în definirea, promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a soluțiilor și cadrelor privind interoperabilitatea pentru administrațiile publice europene, în obținerea sinergiilor, promovarea reutilizării infrastructurii, a serviciilor digitale și a soluțiilor de software, precum și în transpunerea cerințelor privind interoperabilitatea administrațiilor publice în specificații și standarde pentru serviciile digitale. De asemenea, Parlamentul European a solicitat o creștere a alocărilor financiare pentru soluțiile privind interoperabilitatea dintre administrațiile publice ale UE pentru perioada 2014-2020.

Întrucât programul ISA se încheie la 31 decembrie 2015, un nou program al UE privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni este necesar pentru a:

· cartografia și analiza peisajului general privind interoperabilitatea în Europa și pentru a evita fragmentarea acestuia;

· permite, promova și sprijini o abordare holistică referitoare la colectarea, evaluarea, elaborarea, stabilirea, industrializarea, operarea, îmbunătățirea și întreținerea soluțiilor privind interoperabilitatea, inclusiv a soluțiilor care facilitează reutilizarea datelor, precum și schimbul acestora, în vederea sprijinirii interacțiunii transfrontaliere și trans-sectoriale pentru administrațiile publice europene și dintre acestea și întreprinderi și cetățeni; și

· promova și sprijini reutilizarea, integrarea și convergența soluțiilor existente, inclusiv a celor din alte domenii de politică ale Uniunii.

Noul program va contribui la confruntarea provocărilor și la asigurarea continuității, oferind, în același timp, un forum pentru schimbul de idei și de experiență.

1.4         Inițiative UE similare și interoperabilitatea în alte domenii de politică

Într-un context mai amplu, acțiunea în cadrul programului ISA anterior a fost în permanență coordonată și aliniată activităților în curs din cadrul Programului de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în contextul Programului-cadru pentru inovație și competitivitate (PIC) și/sau al strategiei TIC interne a Comisiei, precum și acțiunilor întreprinse în contextul Planului european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015. Programul ISA a sprijinit aceste inițiative, precum și alte inițiative similare, de fiecare dată când acestea au contribuit la interoperabilitatea dintre administrațiile publice ale UE.

De asemenea, ISA a fost bine aliniată programului Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), instrumentul de finanțare al Uniunii pentru rețelele transeuropene în domeniile transportului, energiei și telecomunicațiilor. Programul MIE sprijină implementarea și operarea serviciilor digitale transfrontaliere cheie. Programul propus este complementar Mecanismului pentru interconectarea Europei datorită includerii, în domeniul său de aplicare, a dezvoltării serviciilor la nivel operațional, conform cerințelor, înainte de a fi preluate de Mecanismul pentru interconectarea Europei. De asemenea, ISA reprezintă unul dintre programele care declanșează și contribuie la inovarea sectorului public din Europa.

De asemenea, interoperabilitatea a adus o contribuție semnificativă în domeniul cloud computing. Astfel cum este prevăzut în comunicarea Comisiei „Valorificarea cloud computingului în Europa”[17], interoperabilitatea joacă un rol important în sprijinirea „creării serviciilor publice bazate pe standarde, scalabile, și în conformitate cu necesitățile populației și întreprinderilor mobile care doresc să beneficieze de piața unică digitală europeană”. Programul propus va lua în considerare activitățile Inițiativei cloud europeană privind interoperabilitatea.

Interoperabilitatea este un factor-cheie al elaborării politicilor UE și al punerii în aplicare cu succes la nivel sectorial. Următoarele domenii de politică se bazează, printre altele, pe interoperabilitate pentru punerea lor în aplicare eficace și eficientă:

· piața internă: Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne[18] solicită statelor membre să ofere furnizorilor de servicii posibilitatea de a completa în mod electronic și la nivel transfrontalier procedurile și formalitățile necesare pentru a furniza un serviciu în afara țării lor de origine. De asemenea, în domeniul dreptului societăților comerciale, Directiva 2012/17/UE[19] solicită interoperabilitatea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților din statele membre prin intermediul unei platforme centrale. Interconectarea registrelor societăților va asigura schimbul de informații transfrontalier între registre și va facilita accesul cetățenilor și întreprinderilor din cadrul UE la date privind societățile, îmbunătățind astfel securitatea juridică a mediului de afaceri în Europa;

· mediu: Directiva INSPIRE[20] prevede adoptarea unor reglementări de punere în aplicare comune care stabilesc demersurile privind interoperabilitatea tehnică și infrastructurile naționale care trebuie adoptate pentru a se asigura că datele spațiale și serviciile sunt interoperabile și accesibile la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii;

· afaceri interne și justiție: Eficacitatea se bazează pe interoperabilitatea și sinergiile îmbunătățite la nivelul bazelor de date europene prin intermediul, de exemplu, al Sistemului de informații privind vizele (VIS), al Sistemului de Informații Schengen II (SIS II), al Sistemului dactiloscopic european (Eurodac) și al portalului european e-justiție;

· taxe vamale, impozite și accize: Cu peste 20 de ani de experiență în operarea sistemelor TIC trans-europene acoperind toate statele membre care sprijină serviciile profesionale finanțate de programele Fiscalis 2013[21] și Vamă 2013[22], puse în aplicare și operate de Comisie și de administrațiile naționale, interoperabilitatea s-a dovedit un factor-cheie al succesului. Activele create în cadrul programelor Fiscalis 2013 și Vamă 2013 sunt disponibile pentru partajare și reutilizare din alte domenii de politică „ca atare”;

· sănătate: Directiva 2011/24/UE privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere prevede norme pentru facilitarea accesului la asistență medicală transfrontalieră sigură, de înaltă calitate. Directiva stabilește dispoziții explicite pentru obținerea interoperabilității extinse a sistemelor TIC naționale pentru schimbul electronic de date privind asistența medicală. În ceea ce privește industria farmaceutică, rețeaua telematică europeană este administrată de Agenția Europeană pentru Medicamente, autoritățile naționale și Comisie. Aceasta oferă soluții practice pentru simplificarea autorizării medicamentelor și o rețea interoperabilă europeană de farmacovigilență;

· sănătatea animală și siguranța alimentelor: În ultimii 10 ani au fost aplicate soluții eficace care sprijină întregul lanț al trasabilității și alertelor privind animalele și produsele de origine animală, acestea fiind îmbunătățite constant. Toți actorii din cadrul lanțului (de la întreprinderi la administrații) sunt implicați în sistemul TRACES. Schimburile electronice dintre actori (inclusiv țările terțe) se bazează pe standardele internaționale (UNCEFACT), un sistem de semnături electronice fiind introdus pentru a permite prelucrarea electronică a aproape tuturor documentelor oficiale;

· fonduri europene: Toate schimburile de informații referitoare la Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime desfășurate între beneficiari și autoritățile de management, autoritățile de certificare, autoritățile de audit și organismele intermediare se realizează prin intermediul sistemelor de schimb electronic de date[23], pentru a facilita interoperabilitatea cu cadrele naționale și cele ale UE și pentru a permite beneficiarilor să trimită toate informațiile necesare o singură dată;

· informații din sectorul public: Directiva 2013/37/UE[24] prevede că, în cazul în care acest lucru este posibil și adecvat, organismele sectorului public pun la dispoziție documente în formate deschise și care pot fi transcrise mecanic, împreună cu metadatele, la cel mai bun nivel de precizie și granularitate, într-un format care asigură interoperabilitatea, reutilizarea și accesibilitatea;

· identitatea electronică: Propunerea Comisiei pentru un regulament privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă[25] subliniază faptul că UE are nevoie de un cadru care să creeze condițiile necesare pentru abordarea interoperabilității transfrontaliere și îmbunătățirea coordonării schemelor de supraveghere națională privind identificarea electronică și autentificarea electronică acceptate la nivelul Uniunii Europene;

· standardizarea TIC: Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană consideră interoperabilitatea un rezultat esențial al standardizării și subliniază că, pentru a asigura interoperabilitatea în cadrul pieței unice și pentru a îmbunătăți libertatea de a alege a utilizatorilor UE în domeniul TIC, este adecvată încurajarea utilizării sau solicitarea respectării specificațiilor tehnice la nivelul Uniunii. În acest context, prezentul program ar trebui să promoveze și, dacă este cazul, să sprijine standardizarea parțială sau completă[26] a soluțiilor de interoperabilitate existente;

· producerea unor statistici europene: În Regulamentul (CE) nr. 223/2009[27] privind statisticile europene, care stabilește baza Sistemului Statistic European (SSE), precum și în Comunicarea ulterioară a Comisiei COM(2009) 404[28] privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare, interoperabilitatea este un factor-cheie pentru obținerea unor creșteri de randament, pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea calității statisticilor UE pentru cetățenii, întreprinderile și factorii de decizie ai UE;

· în domeniul achizițiilor publice: Directivele 2014/25/UE, 2014/24/UE și 2014/23/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului din 28 martie 2014 solicită statelor membre să pună în aplicare achizițiile publice electronice. Acestea prevăd că instrumentele și dispozitivele care vor fi folosite pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, trebuie să fie interoperabile cu produsele de tehnologie a informației și comunicațiilor de uz general. Directiva 2014/55/UE[29] privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, adoptată de Parlamentul European la 11 martie 2014, vizează elaborarea unui standard european pentru facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele de facturare electronică la nivelul UE.

Cu toate acestea, pentru ca toate inițiativele sectoriale de mai sus să își valorifice întregul potențial, interoperabilitatea trans-sectorială trebuie să fie luată în considerare și inclusă în domeniul de aplicare a prezentului program.

1.5         Motivele propunerii

Pentru a permite o interacțiune eficientă și eficace cu cetățenii și întreprinderile, statele membre ar trebui să își modernizeze administrațiile și să furnizeze servicii digitale interoperabile la nivel național și european.

Problemele cu care s-au confruntat administrațiile publice includ în continuare complexitatea organizațională internă, lipsa de cadre, de arhitecturi TIC și de instrumente care să permită interoperabilitatea, fragmentarea culturală și lipsa cooperării la nivelul entităților instituționale dispersate.

Evaluarea intermediară din 2012 a programului ISA a stabilit că acesta oferă răspunsuri relevante[30] nevoilor statelor membre, pe baza faptului că nevoile abordate de programele anterioare și actuale ale Comisiei, de exemplu, IDA, IDABC și ISA, se aplică în continuare administrațiilor publice europene.

Prin urmare, prezentul program este necesar pentru a:

– facilita cooperarea dintre statele membre și Comisie;

– cartografia și analiza peisajul general privind interoperabilitatea în Europa;

– permite, promova și sprijini o abordare holistică referitoare la colectarea, evaluarea, elaborarea, stabilirea, industrializarea, operarea, îmbunătățirea și întreținerea soluțiilor privind interoperabilitatea, inclusiv a soluțiilor care facilitează reutilizarea datelor, precum și schimbul acestora, în vederea sprijinirii interacțiunii transfrontaliere și trans-sectoriale dintre administrațiile publice europene și dintre acestea și întreprinderi și cetățeni; și

– în același timp, pentru a promova și sprijini reutilizarea, integrarea și convergența soluțiilor existente, inclusiv a celor din alte domenii de politică a Uniunii.

Un factor-cheie în asigurarea succesului interoperabilității, în special în domeniul TIC, este abordarea acesteia la nivelul juridic adecvat pentru obținerea unui efect maxim. Trebuie asigurat faptul că impactul asupra TIC al legislației propuse este evaluat și măsurat de timpuriu în procesul legislativ al UE și că nevoile TIC sunt identificate la timp, permițând punerea în aplicare completă a actelor legislative în momentul în care acestea intră în vigoare.

Prezentul program va sprijini și va promova evaluarea implicațiilor TIC ale actelor legislative ale Uniunii, propuse sau adoptate, precum și planificarea pentru introducerea de soluții în scopul de a susține punerea în aplicare a actelor legislative respective.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

2.1         Consultarea părților interesate

Opiniile părților interesate cu privire la viitorul programului ISA (prezenta propunere) au fost colectate în perioada martie 2013 – ianuarie 2014, în cinci runde de consultări formale cu statele membre. De asemenea, au fost consultate 12 direcții generale ale Comisiei[31], observațiile acestora fiind luate în considerare în cadrul propunerii.

Comisia a prezentat statelor membre stadiul lucrărilor referitoare la pregătirea temeiului juridic pentru noul program ISA în cadrul a două reuniuni oficiale ale Comitetului ISA și a trei reuniuni ale Grupului de coordonare ISA. Acest proces iterativ i-a permis Comisiei să colecteze feedback din partea statelor membre cu privire la actul legislativ propus.

În primul rând, Comisia a informat statele membre cu privire la intenția sa de a introduce o nouă decizie legislativă pentru programul ISA următor în luna martie 2013. Aceasta a prezentat un proiect al actului legislativ în cadrul reuniunii Grupului de coordonare ISA în octombrie 2013 și a solicitat statelor membre să ofere feedback.

Feedback-ul primit din partea a 16 state membre[32] în luna noiembrie 2013 a indicat faptul că:

· noul act legislativ ar trebui să se axeze pe evitarea duplicării eforturilor și pe coordonarea cu alte programe ale UE (menționată de 10 state membre);

· monitorizarea rezultatelor ar trebui să continue și să includă cuantificarea beneficiilor programului (menționată de șapte state membre);

· noul program ISA ar trebui să contribuie la imaginea de ansamblu asupra interoperabilității prin utilizarea unui model/instrument de arhitectură precum Cartografierea europeană a interoperabilității (menționată de șase state membre); și

· programul ar trebui să urmeze o abordare pe bază de necesități (menționată de șase state membre).

Alte observații, mai puțin generalizate, au indicat că:

· este necesară includerea diferitelor grupuri de părți interesate în revizuirea actelor legislative (de exemplu, cetățeni, întreprinderi, mediul academic) și asigurarea faptului că revizuirea abordează situația acestora;

· noul act legislativ ar trebui să sublinieze importanța reutilizării datelor, a serviciilor și a soluțiilor;

· trimiterile specifice la actele legislative ar trebui să încurajeze simplificarea proceselor în contextul modernizării administrațiilor publice; și

· noul program ar trebui să joace rolul unui facilitator/incubator pentru statele membre și cooperarea interinstituțională pentru a se asigura că soluțiile nu sunt doar puse în aplicare, ci sunt, de asemenea, sustenabile, fără a fi necesară duplicarea eforturilor.

Cel mai recent feedback din partea statelor membre a fost colectat în cadrul reuniunii din 16 iunie 2014 a Comitetului ISA, când a fost prezentat și aprobat calendarul adoptării noului program. De asemenea, s-a convenit că, deși actul legislativ ar trebui să fie extins pentru a include cetățenii și întreprinderile, administrațiile publice ar trebui să rămână nucleul pentru a se asigura interoperabilitatea de la un capăt la altul.

2.2         Evaluarea impactului

Evaluarea impactului pentru prezentul program s-a bazat pe o meta-evaluare a evaluărilor programului anterior (evaluarea intermediară din 2012 a programului ISA și revizuirea punerii în aplicare a Strategiei de interoperabilitate europeană) și pe feedback-ul primit din partea statelor membre.

Evaluarea intermediară ISA, în mare măsură pozitivă, a concluzionat că programul ISA a fost aliniat priorităților de politică ale Comisiei și nevoilor statelor membre, precum și că acesta a fost pus în aplicare în mod eficient și consecvent, oferind rezultate care au fost reutilizate de serviciile Comisiei și de statele membre. Cu toate acestea, evaluarea a identificat unele deficiențe și a inclus recomandări de luare a unor măsuri cu privire la:

· comunicare și conștientizare;

· implicarea părților interesate și continuitatea managementului de proiect; și

· evitarea suprapunerilor și a repetării activităților, creșterea reutilizării și asigurarea sustenabilității.

De asemenea, evaluatorii au considerat că patru dintre cele unsprezece recomandări incluse în evaluarea finală a programului anterior (IDABC) se aplicau în continuare programului ISA.

Prezentul program ia în considerare recomandările raportului intermediar și abordează deficiențele în ceea ce privește activități specifice, vizând, în același timp, consolidarea, promovarea și extinderea activităților programului ISA existent. În special, noul program va contribui la identificarea, crearea și operarea de soluții de interoperabilitate, care vor fi ulterior furnizate spre utilizare nelimitată altor instituții și organisme ale Uniunii, precum și administrațiilor publice naționale, regionale și locale, facilitând astfel interacțiunea transfrontalieră sau trans-sectorială dintre acestea. De asemenea, programul va elabora soluții de interoperabilitate în mod autonom sau va completa și sprijini alte inițiative ale Uniunii prin experimentarea soluțiilor de interoperabilitate în calitate de „incubator de soluții” sau prin asigurarea sustenabilității acestora în calitate de „punte de soluții”.

Prin urmare, programul va contribui la reducerea costurilor și a sarcinii administrative a interacțiunii transfrontaliere pentru toate părțile implicate, îmbunătățind în continuare piața internă și libertatea de circulație în Uniunea Europeană, fără bariere electronice administrative și contribuind la implementarea rapidă a sistemelor TIC care sprijină legislația UE.

În cazul neadoptării prezentului program, sprijinul existent pentru interacțiunea eficace și eficientă dintre administrațiile publice europene va fi abandonat, conducând la costuri multiplicate și eforturi suplimentare. De asemenea, proliferarea unor soluții disparate ar putea conduce, în mod nedorit, la bariere electronice noi sau mai mari, împiedicând astfel funcționarea pe deplin a pieței interne și libertatea de circulație, ceea ce reprezintă opusul obiectivului de modernizare a administrațiilor publice europene.

În mod similar, stabilirea și operarea unor soluții de interoperabilitate noi nu ar mai contribui la asigurarea unui schimb de date eficient și eficace între administrațiile publice europene. În lipsa unui program nou, ar fi adoptate mult mai puține inițiative ale UE pentru a sprijini interoperabilitatea, ceea ce constituie o condiție preliminară pentru furnizarea de servicii digitale online transfrontaliere sau trans-sectoriale ale administrațiilor publice europene.

Prin lansarea prezentului program, Uniunea Europeană va aduce o contribuție importantă la garantarea interacțiunii dintre administrațiile publice europene, în beneficiul direct al statelor membre, al întreprinderilor și al cetățenilor.

Programul va adăuga valoare economică prin sprijinirea funcționării corespunzătoare a pieței interne, prin intermediul unor soluții care vor asigura:

(a)        timpi de răspuns mai mici în ceea ce privește interacțiunea administrațiilor cu cetățenii și întreprinderile;

(b)        identificarea și reutilizarea soluțiilor existente pentru a aborda nevoi de afaceri similare; și

(c)        automatizarea tranzacțiilor transfrontaliere și trans-sectoriale, economisind resurse și timp.

Valoarea socială ar fi adăugată în măsura în care activitățile programului vor aduce, în cele din urmă, beneficii cetățenilor și întreprinderilor în calitate de utilizatori ai serviciilor publice electronice transfrontaliere și trans-sectoriale care folosesc astfel de soluții comune și partajate.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1         Rezumatul actului legislativ propus

Prezentul program urmează programului ISA și va consolida, promova și extinde activitățile acestuia.

În special, noul program:

· va contribui la identificarea, crearea și operarea soluțiilor de interoperabilitate, care vor fi ulterior furnizate spre utilizare nelimitată altor instituții și organisme ale UE, precum și administrațiilor publice naționale, regionale și locale, facilitând astfel interacțiunea transfrontalieră sau trans-sectorială dintre acestea;

· va elabora soluții de interoperabilitate în mod autonom sau va completa și sprijini alte inițiative ale UE prin experimentarea soluțiilor de interoperabilitate în calitate de „incubator de soluții” sau prin asigurarea sustenabilității acestora în calitate de „punte de soluții”; și

· va evalua implicațiile TIC ale actelor legislative existente și propuse ale UE.

3.2         Temeiul juridic

În conformitate cu articolul 170 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate la articolele 26 și 174 și pentru a permite cetățenilor Uniunii, agenților economici, precum și colectivităților regionale și locale să beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spațiu fără frontiere interne, Uniunea ar trebui să contribuie la crearea și dezvoltarea de rețele transeuropene prin intermediul unor acțiuni care urmăresc să promoveze interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale, precum și accesul la rețelele respective.

În conformitate cu articolul 172 din TFUE (anterior articolul 156 din Tratatul de instituire a Comunității Europene), „orientările și celelalte măsuri menționate la articolul 171 alineatul (1) se adoptă de către Parlamentul European și Consiliu, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor. Orientările și proiectele de interes comun care privesc teritoriul unui stat membru necesită aprobarea statului membru în cauză”.

3.3         Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu intră în sfera de competență exclusivă a UE.

Obiectivele propunerii nu pot fi îndeplinite în mod suficient de statele membre care acționează independent deoarece acest lucru nu ar produce efectele de interoperabilitate necesare pentru serviciile publice electronice transfrontaliere sau trans-sectoriale, nici instituirea unor soluții comune și partajate pentru a sprijini interacțiunea dintre administrațiile publice europene.

Acțiunea UE va îndeplini obiectivele propunerii mai eficient dacă programul va stabili și va opera soluții de interoperabilitate care sprijină interacțiunea completă dintre administrațiile publice la nivel transfrontalier sau trans-sectorial, permițând furnizarea de servicii publice electronice care să sprijine punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii.

Prin urmare, programul are o dimensiune UE inerentă clară. În consecință, propunerea respectă principiul subsidiarității.

3.4         Principiul proporționalității

Programul va sprijini furnizarea de servicii comune și partajate, și anume, cadre comune, instrumente generice și servicii comune, care vor fi aplicate, după caz, de administrațiile publice europene în schimbul de informații la nivel transfrontalier sau trans-sectorial. În lipsa altor dispoziții, aplicarea soluțiilor se va face la discreția statelor membre.

Instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune și a instrumentelor generice vor fi finanțate prin intermediul programului, în timp ce utilizarea cadrelor și instrumentelor va fi finanțată de utilizatorii de la nivelul administrativ în cauză. Programul va finanța instituirea, industrializarea (mai precis modernizarea până la un nivel de maturitate operațională) și îmbunătățirea serviciilor comune, dar va finanța funcționarea efectivă a acestora numai dacă acest lucru deservește interesele Uniunii. În caz contrar, utilizarea serviciilor, inclusiv funcționarea acestora pe bază descentralizată, va fi finanțată de utilizatori.

Soluțiile instituite de program vor reduce sarcina financiară și administrativă asupra administrațiilor publice europene în ceea ce privește interacțiunea dintre acestea. Prin urmare, propunerea respectă principiul proporționalității.

3.5         Alegerea instrumentelor

La fel precum în cazul programului ISA anterior, actul juridic propus reprezintă o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, întrucât, în cazul de față, o decizie reprezintă metoda cea mai adecvată de respectare a principiului proporționalității.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a noului program ISA2 pentru perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2020 este de 130 928 000 EUR. Pachetul financiar propus este conform cu cadrul financiar multianual actual pentru perioada 2014-2020.

Mai multe detalii sunt furnizate în fișa financiară legislativă care însoțește propunerea.

5.           ELEMENTE OPȚIONALE

Spațiul Economic European

Actul propus are în vedere un aspect de importanță SEE și, prin urmare, ar trebui să fie extins pentru a include Spațiul Economic European.

Țări candidate

Actul propus este deschis participării țărilor candidate.

2014/0185 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2)

Interoperabilitatea ca mijloc de modernizare a sectorului public

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[33],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[34],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Într-o serie de declarații ministeriale (de la Manchester la 24 noiembrie 2005, Lisabona la 19 septembrie 2007, Malmö la 18 noiembrie 2009 și Granada la 19 aprilie 2010), miniștrii au invitat Comisia să faciliteze cooperarea dintre statele membre prin punerea în aplicare a soluțiilor privind interoperabilitatea transfrontalieră și trans-sectorială, care vor permite furnizarea unor servicii publice mai eficiente și mai sigure. De asemenea, statele membre au recunoscut că trebuie furnizate servicii publice îmbunătățite cu un număr minim de resurse, precum și că potențialul guvernării electronice poate fi sprijinit prin promovarea unei culturi a colaborării și prin îmbunătățirea condițiilor pentru interoperabilitate în cadrul administrațiilor publice europene.

(2)       În comunicarea sa din 19 mai 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind O agendă digitală pentru Europa[35], una dintre inițiativele reprezentative din Strategia Europa 2020[36], Comisia a subliniat faptul că interoperabilitatea este esențială pentru maximizarea potențialului socio-economic al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și că, prin urmare, agenda digitală poate fi lansată doar dacă se asigură interoperabilitatea.

(3)       În comunicarea sa din 16 decembrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Către interoperabilitatea serviciilor publice europene[37], Comisia a prezentat Strategia europeană de interoperabilitate (EIS) și Cadrul european de interoperabilitate (EIF).

(4)       La nivelul Uniunii, interoperabilitatea facilitează punerea în aplicare cu succes a politicilor. În special politicile următoare se bazează pe interoperabilitate pentru punerea lor în aplicare eficace și eficientă:

(5)       În domeniul pieței interne, Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului[38] solicită statelor membre să ofere furnizorilor de servicii posibilitatea de a completa toate procedurile și formalitățile necesare pentru furnizarea unui serviciu în afara țării lor de origine, în mod electronic și la nivel transfrontalier.

(6)       În domeniul dreptului societăților comerciale, Directiva 2012/17/UE[39] prevede interoperabilitatea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților statelor membre prin intermediul unei platforme centrale. Interconectarea registrelor societăților va asigura schimbul transfrontalier al informațiilor dintre registre și va facilita accesul cetățenilor și al întreprinderilor din cadrul UE la datele referitoare la societăți, îmbunătățind astfel securitatea juridică în mediul de afaceri din Europa.

(7)       În domeniul mediului, Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului[40] prevede adoptarea unor reglementări de punere în aplicare comune care stabilesc demersurile interoperabilității tehnice. În special, directiva în cauză prevede adaptarea infrastructurilor naționale pentru a se asigura faptul că datele spațiale și serviciile sunt interoperabile și accesibile la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii.

(8)       În domeniul afacerilor interne și justiției, interoperabilitatea îmbunătățită la nivelul bazelor de date europene constituie baza Sistemului de informații privind vizele (VIS)[41], a Sistemului de Informații Schengen II (SIS II)[42] a Sistemului dactiloscopic european (Eurodac)[43] și a portalului e-justiție[44]. De asemenea, la 24 septembrie 2012, Consiliul a adoptat concluzii care solicită introducerea identificatorului unic de legislație (ELI) și subliniază necesitatea unor căutări și schimburi interoperabile de informații juridice publicate în jurnalele oficiale naționale și monitoarele oficiale, prin intermediul utilizării identificatorilor unici și a meta-datelor structurate.

(9)       Interoperabilitatea a fost un factor-cheie al succesului în domeniul taxelor vamale, impozitelor și excizelor, în funcționarea sistemelor TIC transeuropene care acoperă toate statele membre și sprijină serviciile de interoperabilitate pentru întreprinderi finanțate prin programele Fiscalis 2013 și Vamă 2013, puse în aplicare și operate de Comisie și de administrațiile naționale. Activele create în cadrul programelor Fiscalis 2013 și Vamă 2013 sunt disponibile pentru partajare și reutilizare din alte domenii de politică.

(10)     În domeniul sănătății, Directiva 2011/24/UE[45] prevede normele de facilitare a accesului la asistența medicală transfrontalieră de înaltă calitate. Mai exact, directiva a instituit rețeaua de e-sănătate pentru a aborda provocarea privind interoperabilitatea dintre sistemele electronice de sănătate. Rețeaua poate adopta orientări cu privire la setul minim de date care trebuie schimbat la nivel transfrontalier în cazul asistenței neplanificate și de urgență și cu privire la serviciile de prescripție electronică la nivelul granițelor naționale.

(11)     În domeniul fondurilor europene, articolul 122 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și a Consiliului[46] prevede că toate schimburile de informații dintre beneficiari și autorități de management, autorități de certificare, autorități de audit și organisme intermediare trebuie să fie realizate prin intermediul sistemelor de schimb electronic de date. Aceste sisteme au obiectivul de a facilita interoperabilitatea cu cadrele naționale și cu cele ale Uniunii și permit beneficiarilor să transmită toate informațiile necesare o singură dată.

(12)     În domeniul informațiilor din sectorul public, Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului[47] subliniază faptul că, atunci când acest lucru este posibil și indicat, organismele din sectorul public ar trebui să pună la dispoziție documentele prin intermediul formatelor deschise și care pot fi transcrise mecanic, într-un format care asigură interoperabilitatea, reutilizarea și accesibilitatea.

(13)     În domeniul identității electronice, propunerea Comisiei din 4 iunie 2012 pentru un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pentru piața internă[48] subliniază necesitatea Uniunii de a crea un cadru care să permită abordarea interoperabilității transfrontaliere și îmbunătățirea coordonării schemelor de supraveghere națională privind identificarea electronică și autentificarea electronică acceptate la nivelul Uniunii Europene.

(14)     În domeniul standardizării tehnologiei informației și comunicațiilor, Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului[49] face trimitere la interoperabilitate ca rezultat de bază al standardizării.

(15)     În domeniul cercetării și inovării, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care instituie programul „Orizont 2020”[50], precizează, în mod clar, că soluțiile și standardele interoperabile în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor sunt factori-cheie pentru crearea unor parteneriate între industriile de la nivelul UE. Colaborarea cu privire la platformele comune, tehnologia deschisă cu efecte de externalitate și de pârghie va permite unei game variate de părți interesate să beneficieze de noile dezvoltări și să creeze alte inovații.

(16)     În ceea ce privește achizițiile publice, Directivele 2014/25/UE[51], 2014/24/UE[52] și 2014/23/UE[53] ale Parlamentului European și Consiliului din 28 martie 2014 solicită statelor membre punerea în aplicare a achizițiilor publice electronice. Acestea precizează că instrumentele și dispozitivele care vor fi folosite pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, trebuie să fie interoperabile cu produsele de tehnologie a informației și comunicațiilor de uz general. De asemenea, Directiva2014/55/UE[54] privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, adoptată de Parlamentul European la 11 martie 2014, vizează elaborarea unui standard european pentru facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele de facturare electronică la nivelul UE.

(17)     De asemenea, interoperabilitatea reprezintă un element fundamental al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), instituit de Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[55] în domeniul infrastructurii și serviciilor în bandă largă. Regulamentul 2014/283/UE[56] privind orientările pentru rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii telecomunicațiilor precizează în mod expres că o prioritate operațională a Mecanismului pentru interconectarea Europei în vederea îndeplinirii obiectivelor este interoperabilitatea, conectivitatea, implementarea sustenabilă, operarea și actualizarea infrastructurilor privind serviciile digitale transeuropene, precum și coordonarea acestora la nivelul UE.

(18)     La nivel politic, Consiliul a solicitat în mod repetat o interoperabilitate mult mai mare în Europa și continuarea eforturilor de modernizare a administrațiilor publice europene. În special, la 24 și 25 octombrie 2013, Consiliul European a adoptat concluzii care subliniază că modernizarea administrațiilor publice ar trebui să continue prin intermediul punerii în aplicare rapide a serviciilor precum guvernarea electronică, sănătatea electronică, facturarea electronică și achizițiile publice electronice, care se bazează pe interoperabilitate.

(19)     O perspectivă asupra interoperabilității în limitele unui sector este asociată cu riscul ca adoptarea unor soluții diferite sau incompatibile la niveluri naționale sau sectoriale să creeze noi bariere electronice care împiedică funcționarea corespunzătoare a pieței interne și a libertăților de circulație asociate și subminează deschiderea și competitivitatea piețelor și furnizarea serviciilor de interes general cetățenilor și întreprinderilor. Pentru a atenua acest risc, statele membre și Uniunea ar trebui să depună eforturi comune pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră sau trans-sectorială în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației, reducând, în același timp, sarcinile administrative și costurile, și ar trebui să promoveze soluțiile de tehnologia informației și comunicațiilor stabilite de comun acord, asigurând, în același timp, guvernanța corespunzătoare.

(20)     Mai multe programe succesive au urmărit asigurarea elaborării și punerii în aplicare a strategiilor de interoperabilitate globale și sectoriale, a cadrelor legale, a orientărilor, a serviciilor și instrumentelor pentru a aborda cerințele în cadrul politicilor la nivelul UE, și anume:

– programul IDA (1999-2004) instituit prin Decizia nr. 1719/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului[57] și Decizia nr. 1720/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului[58],

– programul IDABC (2005-2009) instituit prin Decizia nr. 2004/387/CE privind guvernarea electronică[59]; și

– programul ISA (2010-2015) instituit prin Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului[60].

(21)     Activitățile din cadrul programelor IDA, IDABC și ISA au adus contribuții semnificative la asigurarea interoperabilității în schimbul electronic de informații dintre administrațiile publice ale Uniunii. În Rezoluția privind piața unică digitală competitivă – guvernarea electronică, un vârf de lance (3 aprilie 2012)[61], Parlamentul European a recunoscut contribuția și rolul general al programului ISA în definirea, promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a soluțiilor și cadrelor privind interoperabilitatea pentru administrațiile publice europene, obținerea sinergiilor, promovarea reutilizării infrastructurii, a serviciilor digitale și a soluțiilor de software, precum și pentru transpunerea cerințelor privind interoperabilitatea administrațiilor publice în specificații și standarde pentru serviciile digitale.

(22)     Întrucât Decizia nr. 922/2009/CE încetează să se aplice la 31 decembrie 2015, este necesar un nou program al Uniunii privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2), pentru a cartografia și analiza peisajul general al interoperabilității în Europa și pentru a evita fragmentarea acestuia. Programul va permite, sprijini și promova o abordare holistică referitoare la colectarea, evaluarea, elaborarea, stabilirea, industrializarea, operarea, îmbunătățirea și întreținerea soluțiilor privind interoperabilitatea, inclusiv a soluțiilor care facilitează reutilizarea datelor, precum și schimbul acestora, în vederea sprijinirii interacțiunii transfrontaliere și trans-sectoriale dintre administrațiile publice europene și dintre acestea și întreprinderi și cetățeni. În cele din urmă, programul va promova și sprijini reutilizarea, integrarea și convergența soluțiilor existente, inclusiv a celor din alte domenii de politică a Uniunii.

(23)     Soluțiile instituite sau operate în baza prezentului program ISA2 ar trebui, în măsura în care acest lucru este posibil, să constituie parte a unui mediu consecvent de servicii care facilitează interacțiunea dintre administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni, asigurând, facilitând și permițând interoperabilitatea transfrontalieră și trans-sectorială.

(24)     Cetățenii și întreprinderile ar trebui să beneficieze, de asemenea, de servicii front-office, reutilizabile și interoperabile, care rezultă dintr-o mai bună integrare a proceselor și schimbului de date prin intermediul back-office-urilor administrațiilor publice europene.

(25)     Programul ISA2 ar trebui să reprezinte un instrument pentru modernizarea sectorului public la nivelul Uniunii.

(26)     Interoperabilitatea este direct conectată și dependentă de utilizarea unor standarde și specificații comune. Programul ISA2 ar trebui să promoveze și, după caz, să sprijine standardizarea parțială sau deplină a soluțiilor existente privind interoperabilitatea. Acest lucru ar trebui obținut împreună cu alte activități de standardizare la nivelul UE, organizații de standardizare europene și organizații de standardizare internațională.

(27)     Modernizarea și administrațiile publice reprezintă una dintre prioritățile punerii în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020. În acest context, analizele anuale ale creșterii publicate de Comisie în anii 2011, 2012 și 2013 arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula creativitatea, competitivitatea și creșterea. Acest lucru se reflectă în mod clar în recomandările specifice fiecărei țări, care solicită luarea unor măsuri specifice care vizează reforma administrației publice.

(28)     Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 include un obiectiv tematic „al îmbunătățirii capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și al unei administrații publice eficiente”. În acest context, programul ISA2 ar trebui să fie asociat cu programele și inițiativele care contribuie la modernizarea administrațiilor publice, cum ar fi, de exemplu, Agenda digitală pentru Europa, și a rețelelor similare, cum ar fi, de exemplu, Rețeaua pentru administrațiile publice europene (EUPAN), și să încerce obținerea unor sinergii cu acestea.

(29)     Interoperabilitatea administrațiilor publice europene vizează toate nivelurile administrative: european, local, regional și național. Prin urmare, este important ca soluțiile să ia în considerare necesitățile respective ale acestora, precum și pe cele ale cetățenilor și întreprinderilor, dacă acest lucru este relevant.

(30)     Administrațiile naționale pot fi sprijinite în eforturile lor prin intermediul instrumentelor specifice din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Cooperarea îndeaproape cu programul ISA2 ar trebui să maximizeze beneficiile preconizate din astfel de instrumente prin garantarea alinierii proiectelor finanțate la cadrele și specificațiile de interoperabilitate la nivelul UE, cum ar fi Cadrul de interoperabilitate european.

(31)     Prezenta decizie stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului ISA2, care constituite valoarea de referință standard, în sensul punctului 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013[62] dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru Parlamentul European și Consiliu pe perioada procedurii bugetare anuale.

(32)     Ar trebui luată în considerare posibilitatea de a utiliza fonduri de preaderare pentru a facilita participarea țărilor candidate la programul ISA2, precum și adoptarea și punerea în aplicare ulterioară în țările respective a soluțiilor furnizate în cadrul programului.

(33)     Programul ISA2 ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a inițiativelor de continuare în contextul Strategiei Europa 2020 și al Agendei digitale pentru Europa. Pentru a evita orice duplicare a eforturilor, ar trebui luate în considerare alte programe ale Uniunii în domeniul soluțiilor, serviciilor și infrastructurilor de tehnologia informației și comunicațiilor, în special Cadrul de interoperabilitate european, prevăzut în Regulamentul nr. 1316/2013/UE și Orizont 2020, prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1291/2013.

(34)     Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se acorde competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[63].

(35)     În cazul unor evenimente justificate corespunzător referitoare la programul de lucru deschis stabilit, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile dacă există motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător.

(36)     Obiectivele prezentei decizii sunt de a facilita interacțiunea transfrontalieră și trans-sectorială eficientă și eficace dintre administrațiile publice europene și dintre acestea și cetățeni și întreprinderi, pentru a permite furnizarea de servicii publice electronice care sprijină punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii. Întrucât acest lucru nu poate fi suficient obținut de statele membre pe cont propriu deoarece implementarea funcției de coordonare la nivel european ar fi dificilă și costisitoare la nivelul statelor membre și, datorită gradului și efectelor acțiunii propuse, se pot obține rezultate mai bune la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este stabilit la articolul 1, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1 Obiect și obiective

1.           Prezenta decizie instituie, pentru perioada 2016-2020, un program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (denumit în continuare „programul ISA2”).

Programul ISA2 facilitează interacțiunea transfrontalieră și trans-sectorială electronică, eficientă și eficace, dintre administrațiile publice europene și dintre acestea și cetățeni și întreprinderi, pentru a permite furnizarea de servicii publice electronice care vin în sprijinul procesului de punere în aplicare a politicilor și activităților Uniunii.

2.           Prin intermediul programului ISA2, Uniunea identifică, creează și operează soluții de interoperabilitate care pun în aplicare politicile Uniunii. Ulterior, soluțiile respective vor fi furnizate spre utilizare nelimitată altor instituții și organisme europene, precum și administrațiilor publice naționale, regionale și locale, facilitând astfel interacțiunea transfrontalieră sau trans-sectorială dintre acestea.

3.           Programul ISA2 elaborează în mod autonom soluții de interoperabilitate sau care completează și sprijină alte inițiative ale Uniunii, prin experimentarea soluțiilor de interoperabilitate în calitate de incubator de soluții sau prin asigurarea sustenabilității acestora în calitate de punte de soluții.

4.           Programul ISA2 urmează programului Uniunii privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice, instituit prin Decizia nr. 922/2009/CE (în continuare „programul ISA”) și consolidează, promovează și extinde activitățile acestuia.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(1) „interoperabilitate” înseamnă capacitatea organizațiilor distincte și diverse de a interacționa în scopul realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce și sunt convenite reciproc, care implică partajarea de informații și cunoștințe între organizații, prin intermediul proceselor profesionale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între respectivele sisteme de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC);

(2) „soluții de interoperabilitate” înseamnă cadre comune, servicii comune și instrumente generice care facilitează cooperarea dintre organizații distincte și diverse, fie finanțate și dezvoltate autonom de programul ISA2, fie dezvoltate în cooperare cu alte inițiative ale Uniunii, bazate pe cerințele identificate ale administrațiilor publice europene;

(3) acționând în calitate de „incubator de soluții” înseamnă dezvoltarea sau sprijinul acordat soluțiilor de interoperabilitate în timpul etapei de experimentare, înainte ca acestea să devină operaționale în cadrul altor programe sau inițiative ale Uniunii;

(4) acționând în calitate de „punte de soluții” înseamnă dezvoltarea în continuare și sprijinul acordat soluțiilor de interoperabilitate operaționale, înainte ca acestea să fie furnizate în cadrul altor programe sau inițiative ale Uniunii;

(5) „cadre comune” înseamnă specificații, standarde, metodologii, linii directoare, bunuri semantice comune și abordări și documente similare;

(6) „servicii comune” înseamnă capacitatea organizațională și tehnică de a furniza un rezultat comun utilizatorilor, inclusiv sisteme operaționale, aplicații și infrastructuri digitale de natură generică, care îndeplinesc cerințele comune ale utilizatorilor în toate domeniile de politică sau zonele geografice, împreună cu guvernanța operațională de sprijin a acestora;

(7) „instrumente generice” înseamnă sisteme, platforme de referință, platforme partajate și colaborative, precum și componente generice care îndeplinesc cerințele utilizatorilor în toate domeniile de politică sau zonele geografice;

(8) „acțiuni” înseamnă proiecte, soluții care se află deja în etapa operațională și măsurile însoțitoare;

(9) „proiect” înseamnă o secvență cu durată limitată de sarcini bine definite care abordează nevoile identificate ale utilizatorului prin intermediul unei abordări în etape;

(10) „măsuri însoțitoare” înseamnă:

– măsuri strategice și de conștientizare;

– măsuri în sprijinul gestionării programului ISA2;

– măsuri privind împărtășirea experienței și schimbul și promovarea de bune practici;

– măsuri de promovare a reutilizării soluțiilor de interoperabilitate existente;

– măsurile menite să creeze comunități și să sporească capacitățile; și

– măsuri menite să stabilească sinergii cu inițiative referitoare la interoperabilitatea în alte domenii ale politicii Uniunii;

(11) „Arhitectura europeană de referință a interoperabilității (EIRA)” înseamnă o arhitectură a unei structuri generice, care include un set de principii și orientări aplicabile punerii în aplicare a soluțiilor de interoperabilitate în Uniunea Europeană;

(12) „Cartografierea interoperabilității europene (EIC)” înseamnă un set de soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, furnizat de instituțiile Uniunii și statele membre, prezentat într-un format comun și care respectă criteriile specifice de reutilizare și de interoperabilitate care pot fi reprezentate în EIRA.

Articolul 3 Activități

Programul ISA2 sprijină și promovează:

(a) evaluarea, îmbunătățirea, instituirea, industrializarea, operarea și reutilizarea soluțiilor de interoperabilitate transfrontaliere și trans-sectoriale existente;

(b) elaborarea, instituirea, industrializarea, operarea și reutilizarea unor noi soluții de interoperabilitate transfrontaliere și trans-sectoriale;

(c) evaluarea implicațiilor TIC ale actelor legislative ale Uniunii propuse sau adoptate;

(d) identificarea lacunelor legislative care limitează interoperabilitatea dintre administrațiile publice europene;

(e) instituirea, întreținerea și îmbunătățirea EIRA;

(f) instituirea și întreținerea EIC ca instrument de facilitare a reutilizării soluțiilor de interoperabilitate existente și de identificare a domeniilor în care astfel de soluții încă lipsesc;

(g) evaluarea, actualizarea și promovarea specificațiilor și standardelor comune existente și elaborarea, instituirea și promovarea unor noi specificații și standarde comune prin intermediul platformelor de standardizare ale Uniunii, în colaborare cu organizațiile de standardizare europene sau internaționale, după caz; și

(h) elaborarea unor mecanisme care să măsoare și să cuantifice beneficiile soluțiilor de interoperabilitate.

De asemenea, programul ISA2 funcționează în calitate de „incubator de soluții”, experimentând noi soluții de interoperabilitate, precum și în calitate de „punte de soluții”, operând soluțiile de interoperabilitate existente.

Articolul 4 Principii generale

Acțiunile lansate sau continuate în cadrul programului ISA2:

(a) se bazează pe utilitate și sunt influențate de nevoile identificate;

(b) respectă următorul set de principii:

– principiul subsidiarității și cel al proporționalității;

– abordarea centrată pe utilizator;

– incluziune și accesibilitate;

– securitate și confidențialitate;

– multilingvism;

– simplificare administrativă;

– transparență;

– conservarea informațiilor;

– deschidere;

– reutilizare;

– neutralitate și adaptabilitate tehnologică; și

– eficacitate și eficiență;

(c) sunt extensibile și aplicabile altor întreprinderi și domenii de politică; și

(d) demonstrează sustenabilitate financiară, organizațională și tehnică.

Articolul 5 Acțiuni

1.           Comisia, în colaborare cu statele membre, pune în aplicare acțiunile specificate în programul de lucru deschis, stabilit în temeiul articolului 7, în conformitate cu normele de punere în aplicare, prevăzute la articolul 6.

2.           După caz, acțiunile sub formă de proiecte includ următoarele etape:

– inițiere;

– planificare;

– executare;

– finalizare; și

– supraveghere și control.

Etapele proiectelor specifice vor fi definite și precizate în momentul includerii acțiunii în programul de lucru deschis.

3.           Punerea în aplicare a programului ISA2 este susținută de măsuri însoțitoare.

Articolul 6 Norme de punere în aplicare

1.           În cursul punerii în aplicare a programului ISA2, se acordă atenție deosebită Strategiei europene de interoperabilitate, Cadrului european de interoperabilitate și actualizărilor viitoare ale acestora.

2.           Este încurajată implicarea celui mai mare număr posibil de state membre într-un proiect. Statele membre pot și sunt încurajate să se alăture unui proiect în orice etapă.

3.           Pentru a asigura interoperabilitatea între sistemele informatice naționale și cele ale Uniunii, se specifică soluții de interoperabilitate, cu trimitere la standardele europene existente sau noi ori la specificațiile disponibile publicului larg sau deschise pentru schimbul de informații și integrarea serviciului.

4.           Ori de câte ori este cazul, instituirea sau îmbunătățirea soluțiilor de interoperabilitate se axează pe sau este însoțită de schimbul de experiență, precum și de schimbul sau promovarea de bune practici. Se încurajează partajarea experienței și a bunelor practici între toate părțile interesate, precum și consultările publice.

5.           Pentru a evita duplicarea și pentru a grăbi punerea în aplicare a soluțiilor de interoperabilitate, sunt luate în considerare, ori de câte ori este cazul, rezultatele obținute de alte inițiative relevante ale Uniunii și ale statelor membre.

6.           Punerea în aplicare a soluțiilor de interoperabilitate în cadrul programului ISA2 este îndrumată, după caz, de EIRA.

7.           Soluțiile de interoperabilitate și actualizările acestora vor fi incluse în EIC și puse la dispoziție, după caz, pentru a fi reutilizate de administrațiile publice europene.

8.           Comisia va monitoriza periodic punerea în aplicare și reutilizarea soluțiilor de interoperabilitate la nivelul Uniunii, ca parte a programului de lucru deschis instituit în conformitate cu articolul 7.

9.           Pentru maximalizarea sinergiilor și pentru asigurarea unor eforturi complementare și combinate, acțiunile sunt coordonate, ori de câte ori este cazul, cu alte inițiative relevante ale Uniunii.

10.         Toate acțiunile și soluțiile de interoperabilitate finanțate în cadrul programului ISA2 sunt încurajate, după caz, să reutilizeze soluțiile de interoperabilitate disponibile.

Articolul 7 Programul de lucru deschis

1.           La începutul programului ISA2, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care instituie programul de lucru deschis și care îl modifică cel puțin o dată pe an, pentru punerea în aplicare a acțiunilor pe întreaga durată de aplicare a prezentei decizii. Respectivele acte de punere în aplicare sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 10 alineatul (2).

Programul de lucru deschis identifică, prioritizează, documentează, selectează, proiectează, pune în aplicare și evaluează acțiunile menționate la articolul 5, promovând rezultatele acestora.

2.           Includerea acțiunilor în programul de lucru deschis face obiectul respectării unui set de norme și criterii de admisie înaintea includerii în programul de lucru deschis. Normele și criteriile respective, precum și orice modificări aduse acestora, constituie parte integrantă a programului de lucru deschis.

3.           Un proiect lansat și dezvoltat inițial în cadrul programului ISA sau al altei inițiative a Uniunii poate fi inclus în programul de lucru deschis în orice etapă a acestuia.

Articolul 8 Dispoziții bugetare

1.           Fondurile sunt eliberate de fiecare dată când un proiect sau o soluție în etapa operațională este inclusă în programul de lucru deschis sau după finalizarea cu succes a unei etape a proiectului, astfel cum este definit în programul de lucru deschis și în oricare dintre modificările aduse la acesta.

2.           Modificările programului de lucru deschis privind alocările bugetare pentru mai mult de 400 000 EUR pe acțiune sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 10 alineatul (2).

3.           Acțiunile din cadrul programului ISA2 pot să necesite achiziționarea unor servicii externe, care fac obiectul normelor UE privind achizițiile, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 9 Acțiuni și soluții de interoperabilitate eligibile pentru finanțare

1.           Elaborarea, instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune și a instrumentelor generale sunt finanțate de programul ISA2. Utilizarea unor astfel de cadre și instrumente este finanțată de utilizatori.

2.           Elaborarea, instituirea, industrializarea și îmbunătățirea serviciilor comune sunt finanțate de programul ISA2. Operarea centralizată a unor astfel de servicii la nivelul Uniunii poate fi finanțată, de asemenea, de program, în cazul în care Comisia consideră că operarea în cauză deservește interesele Uniunii și este justificată în mod corespunzător în programul de lucru deschis. În caz contrar, utilizarea serviciilor respective va fi finanțată prin alte mijloace.

3.           Soluțiile de interoperabilitate preluate de programul ISA2 în calitate de „incubator de soluții” sau „punte de soluții” sunt finanțate de program până în momentul preluării de către alte programe sau inițiative.

4.           Măsurile însoțitoare sunt finanțate de program.

Articolul 10 Comitetul

1.           Comisia este asistată de Comitetul privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (Comitetul ISA2), instituit în baza Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.           Din motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător, Comisia va adopta acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Actele respective vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de cel mult șase luni.

Articolul 11 Monitorizare și evaluare

1.           Comisia și Comitetul ISA2 monitorizează periodic punerea în aplicare și impactul programului ISA2 și gradul de satisfacție al utilizatorilor. De asemenea, acestea vor explora sinergiile cu programele complementare ale Uniunii.

2.           Comisia va prezenta Comitetului ISA2 un raport anual cu privire la punerea în aplicare a programului.

3.           Programul este supus unei evaluări intermediare și unei evaluări finale, iar rezultatele acestora sunt comunicate Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2018 și, respectiv, 31 decembrie 2021. În acest context, comisia competentă a Parlamentului poate invita Comisia să prezinte rezultatele evaluării și să răspundă întrebărilor adresate de membrii săi.

4.           Evaluările examinează aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența, utilitatea, sustenabilitatea și consecvența acțiunilor programului. În același timp, evaluarea finală examinează măsura în care programul și-a îndeplinit obiectivul.

5.           Performanța programului este evaluată în baza obiectivului stabilit la articolul 1 și a acțiunilor programului de lucru deschis. Obiectivul este măsurat, în special, prin intermediul numărului de factori-cheie de interoperabilitate și prin intermediul numărului de instrumente de sprijin pentru administrațiile publice, furnizate și utilizate de administrațiile publice europene. Indicatorii pentru măsurarea rezultatului și a impactului programului sunt definiți în programul de lucru deschis.

6.           De asemenea, evaluările examinează beneficiile rezultate din acțiunile realizate pentru Uniune pentru promovarea politicilor comune, identifică domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri și verifică sinergiile cu alte inițiative ale Uniunii în domeniul interoperabilității transfrontaliere și trans-sectoriale și al modernizării administrațiilor publice europene.

7.           Acțiunile finalizate sau suspendate fac, în continuare, obiectul evaluării generale a programului. Acestea sunt monitorizate cu privire la poziția lor în cadrul peisajului general al soluțiilor de interoperabilitate din Europa și sunt evaluate cu privire la acceptarea de către utilizator, utilizare și reutilizare.

8.           Evaluarea programului ISA2 include, dacă este cazul, informații referitoare la:

(a) beneficiile cuantificabile pe care le furnizează soluțiile de interoperabilitate prin conectarea TIC la nevoile utilizatorilor;

(b) impactul pozitiv cuantificabil al soluțiilor de interoperabilitate bazate pe TIC.

Articolul 12 Cooperare internațională

1.           Programul ISA2 este deschis participării țărilor din Spațiul Economic European și a țărilor candidate, în cadrul acordurilor respective ale acestora cu Uniunea.

2.           Este încurajată cooperarea cu țările terțe și cu organizații sau organisme internaționale, în special în cadrul Parteneriatului euro-mediteranean și al Parteneriatului estic, precum și cu țările vecine, în special cu cele din regiunile vest-balcanice și Marea Neagră. Costurile aferente nu sunt acoperite de programul ISA2.

3.           După caz, programul promovează reutilizarea soluțiilor acestuia de către țările terțe.

Articolul 13 Inițiative din afara Uniunii

Fără a aduce atingere politicilor Uniunii, soluțiile de interoperabilitate instituite sau operate de programul ISA2 ar putea fi folosite de inițiativele din afara Uniunii, în scopuri necomerciale, atât timp cât nu sunt angajate costuri pentru bugetul general al Uniunii Europene și principalul obiectiv al soluției de interoperabilitate nu este compromis.

Articolul 14 Dispoziții financiare

1.           Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a acțiunii Uniunii, în conformitate cu prezenta decizie, pentru perioada aplicării acesteia, este stabilit la 130 928 000 EUR.

2.           Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limita cadrului financiar.

3.           Alocarea financiară pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile referitoare la activitățile de pregătire, monitorizare, verificare, audit și evaluare care trebuie realizate periodic pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor.

Articolul 15 Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2020.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                       Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în cauză în structura GBA/SBA

              1.3.    Natura propunerii/inițiative

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

              1.7.    Modul(modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetare de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2)

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura GBA/SBA[64]

Tehnologia informației și comunicațiilor – program operațional în cadrul titlului 26: Administrarea Comisiei

Activitate: 26 03 Servicii pentru administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

ü Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[65]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul general este de a facilita interacțiunea electronică transfrontalieră și trans-sectorială eficientă și eficace dintre administrațiile publice europene și dintre acestea și cetățeni și întreprinderi, precum și de a permite furnizarea de servicii publice electronice care sprijină punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii și schimbul de informații din sectorul public.

Obiectivele specifice sunt:

-         îmbunătățirea, operarea și reutilizarea soluțiilor de interoperabilitate transfrontaliere și trans-sectoriale existente;

-         elaborarea, operarea și reutilizarea unor noi soluții de interoperabilitate transfrontaliere și trans-sectoriale;

-         evaluarea implicațiilor TIC ale actelor legislative ale Uniunii, propuse sau adoptate, și identificarea domeniilor în care noile acte legislative ar putea promova interoperabilitatea;

-         crearea unei Arhitecturi europene de referință a interoperabilității (EIRA) care va fi folosită ca instrument pentru construirea și evaluarea soluțiilor de interoperabilitate;

-         crearea unui instrument de facilitare a reutilizării soluțiilor de interoperabilitate existente și de identificare a domeniilor în care astfel de soluții încă lipsesc;

-         evaluarea și promovarea specificațiilor și standardelor comune specifice și elaborarea unor noi specificații și standarde comune; și

-         introducerea unui mecanism care să măsoare și să cuantifice beneficiile soluțiilor de interoperabilitate.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) GBA/SBA în cauză

Obiectivul specific nr.26

Furnizarea interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor

-         Investiția în administrații publice moderne – soluții de interoperabilitate

Activitate (activități) GBA/SBA în cauză

Activitate GBA 26.03: Servicii pentru administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Elaborarea unor soluții de interoperabilitate îmbunătățite pentru interacțiunea dintre administrațiile publice europene și dintre acestea și întreprinderi/cetățeni va îmbunătăți semnificativ schimbul de informații dintre statele membre și va crea oportunități pentru reducerea semnificativă a costurilor.

Prin intermediul programului ISA2, DIGIT va lucra, împreună cu alte servicii ale Comisiei și în strânsă colaborare cu statele membre și alte părți interesate, la factorii-cheie de interoperabilitate, la sprijinul acordat punerii în aplicare eficace a politicilor și legislației UE și la facilitarea furnizării și sprijinirii serviciilor publice electronice pentru a fi utilizate de administrațiile publice europene.

Propunerea sprijină modernizarea administrațiilor publice europene în beneficiul inițiativelor Uniunii, al statelor membre, al cetățenilor și al întreprinderilor.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Comisia a identificat un obiectiv general și un set de obiective specifice (a se vedea punctul 1.4.1).

Se preconizează că obiectivele vor contribui la indicatorii de rezultat cu ajutorul cărora poate fi realizată o măsurare formală a „logicii de intervenție” a programului. Indicatorii și rezultatele preconizate au fost elaborate în cadrul evaluării ex ante și sunt prevăzute în documentul însoțitor relevant.

Obiectivele specifice, rezultatele și indicatorii se clasifică în următoarele cinci categorii principale, care reprezintă liniile de acțiune din cadrul programului:

–        factorii-cheie de interoperabilitate;

–        sprijin pentru punerea în aplicare eficace a legislației UE;

–        instrumente de sprijin pentru administrațiile publice;

–        măsuri însoțitoare; și

–        activități de monitorizare.

Impactul bugetar al programului este prezentat în tabelul 3.2.2. Evaluarea programului va examina aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența, utilitatea, sustenabilitatea și consecvența acțiunilor și va evalua performanța în baza obiectivului programului și a programului de lucru deschis.

1.5.        Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Programul ISA2 trebuie să îndeplinească nevoia de a crea factori declanșatori cheie de interoperabilitate, să sprijine punerea în aplicare eficace a legislației Uniunii, să furnizeze instrumente de sprijin administrațiilor publice europene și să se bazeze pe cadrele comune existente sau noi, pe servicii comune și instrumente generice reutilizabile.

Aceste nevoi au fost identificate prin intermediul schimburilor de opinii cu persoanele implicate în alte domenii de politică ale Uniunii și cu reprezentanții statelor membre, prin evaluări ex ante și prin intermediul consultării formale descrise în expunerea de motive. Beneficiarii principali ai activităților din cadrul programului vor fi administrațiile publice europene. Întreprinderile și cetățenii vor beneficia în mod indirect prin furnizarea de servicii din partea administrațiilor publice.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Toate domeniile de activitate acoperite de programul ISA2 intră în sfera de competență comună a statelor membre și a Uniunii Europene. Prin urmare, programul va interveni doar în cazul unei valori adăugate demonstrabile a UE, astfel cum este precizat în expunerea de motive.

Comisia de gestionare a programului va asigura consecvența și complementaritatea cu activitățile de la nivelul statului membru. La nivelul Uniunii, coordonarea interservicii va asigura că activitățile sunt aliniate celor din alte domenii de politică (de exemplu, semestrul european, rapoarte/recomandări specifice fiecărei țări), Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și pilonului II privind interoperabilitatea și standardele din Agenda digitală, astfel încât consecvența și sinergiile să fie maximizate. Cooperarea și coordonarea îndeaproape cu statele membre și cu alte domenii de politică vor permite programului să evalueze constant nevoile reale, proporționalitatea activităților și respectarea subsidiarității.

Astfel cum este subliniat în expunerea de motive, programul ISA2 va adăuga, în primul rând, o valoare financiară și economică intervenției Uniunii și va contribui la consolidarea și punerea în aplicare a politicilor și legislației Uniunii, obținând sinergii considerabile prin coordonarea la nivel transfrontalier sau trans-sectorial.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la evaluarea intermediară a programului ISA anterior subliniază concluziile evaluării, în mare măsură pozitive. Toate recomandările au fost abordate în cadrul programului ISA2.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Astfel cum este precizat în expunerea de motive, consecvența și complementaritatea cu Mecanismul pentru interconectarea Europei sunt asigurate și se preconizează că acestea vor conduce la sinergii.

1.6.        Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

ü Propunere/inițiativă cu durată limitată

– ü  Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2016 până la 31.12.2020

– ¨  Impact financiar din AAAA până în AAAA

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă

1.7.        Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[66]

ü Gestiune directă de către Comisie

– ü de departamentele sale, inclusiv de personalul delegațiilor Uniunii;

– ¨  de agențiile executive;

¨ Gestiune partajată cu state membre

¨ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨ țărilor terțe sau organismelor desemnate;

– ¨ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (de precizat);

– ¨ BEI și Fondului european de investiții;

– ¨ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

– ¨ organismelor publice;

– ¨ organismelor private cu obiectiv public în măsura în care acestea furnizează garanții financiare adecvate;

– ¨ organismelor private ale unui stat membru, responsabile de punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care furnizează garanții financiare adecvate;

– ¨ persoanelor responsabile de punerea în aplicare a acțiunilor specifice în cadrul PESC, conform Titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și identificate în actul de bază relevant.

– Dacă este precizat mai mult de un mod de gestionare, prezentați detalii în secțiunea „Comentarii”.

Observații

Programul ISA2 va începe la 1 ianuarie 2016.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Monitorizarea periodică a punerii în aplicare a programului este planificată în conformitate cu principiul bunei gestionări financiare și cu procedurile administrative ale Comisiei. Monitorizarea va include raportarea anuală către comitetul de gestionare cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a activităților sprijinite.

Programul va fi supus unei evaluări intermediare și unei evaluări finale, iar rezultatele acestora vor fi comunicate Parlamentului European și Consiliului până la data de 31 decembrie 2018 și, respectiv, 31 decembrie 2021. În acest context, comisia competentă a Parlamentului poate invita Comisia să prezinte rezultatele evaluării și să răspundă la întrebările adresate de membrii săi.

2.2.        Sistemul de gestionare și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

O evaluare ex ante a fost efectuată pentru a însoți propunerea de decizie. Au fost luate în considerare în mod corespunzător recomandările specifice care rezultă din evaluarea respectivă și din evaluarea intermediară a programului ISA. Anumite riscuri identificate în recomandări sunt abordate în detaliu în cadrul propunerii.

Programul ISA2 va elabora și sprijini Cartografierea europeană a interoperabilității (EIC) ca instrument de cartografiere și analiză a peisajului interoperabilității în Europa, precum și de identificare a soluțiilor disponibile și a celor care încă lipsesc. Prin urmare, programul va continua să sprijine soluțiile existente, să creeze soluții noi și să funcționeze ca facilitator pentru soluțiile de interoperabilitate care rezultă din alte inițiative ale Uniunii care ar putea deveni operaționale în canalele de furnizare de servicii digitale ale Uniunii. Astfel, programul va evita duplicarea eforturilor, va consolida colaborarea dintre statele membre și serviciile Comisiei și va promova în mod activ reutilizarea soluțiilor existente.

2.2.2.     Informații privind sistemul de control intern

Metodele de control existente aplicate de Comisie vor acoperi creditele din cadrul programului.

2.2.3.     Estimarea costurilor și beneficiilor controalelor și evaluarea ratei de eroare preconizate

Este prevăzut un număr mare de mecanisme de control financiar și administrativ. Programul va fi pus în aplicare prin intermediul achizițiilor publice, în conformitate cu normele și procedurile din Regulamentul financiar.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

2.3.1.     A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate

Normele și procedurile privind achizițiile publice se aplică pe tot parcursul procesului, inclusiv:

–        instituirea programului de lucru, care face obiectul avizului comisiei de gestionare, cu puncte de referință pentru eliberarea finanțării pentru a se asigura posibilitățile de control al rezultatelor și al costurilor;

–        redactarea corespunzătoare a caietelor de sarcini pentru a se asigura posibilitățile de control al rezultatelor necesare obținute și al costurilor aplicate;

–        analiza calitativă și financiară a ofertelor;

–        implicarea altor departamente ale Comisiei pe tot parcursul procesului;

–        verificarea rezultatelor și examinarea facturilor înainte de efectuarea plăților, la mai multe niveluri;

–        audit intern.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din CFM și a liniilor bugetar

Rubrica CFM || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția

Număr […][Rubrica ………………………………………...……….] || CD/CND([67]) || din partea țărilor ALES[68] || din partea țărilor candidate[69] || din partea țărilor terțe || în sensul articolul 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiare

1A || 26.01.04.01 Sprijinirea cheltuielilor pentru soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene || CND || DA || DA || NU || NU

· Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din CFM și a liniilor bugetare            

Rubrica CFM || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuția

Număr […][Rubrica ………………………………………...……….] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1A || 26.03.01.01 Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni[70] (ISA2) || CD || DA || DA || NU || NU

1A || 26.03.01.51 Finalizarea acțiunilor finanțate de soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA) || CD || DA || DA || NU || NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din CFM || Număr || 1A — Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

DG: DIGIT || || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1) || 24,448 || 25,115 || 25,783 || 26,452 || 27,130 || || || 128,928

Plăți || (2) || 6,500 || 23,800 || 24,500 || 26,000 || 48,128 || || || 128.928

Credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe[71] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || 0,400 || 0,400 || 0,400 || 0,400 || 0,400 || || || 2,000

TOTAL credite pentru DG DIGIT || Angajamente || =1+1a +3 || 24,848 || 25,515 || 26,183 || 26,852 || 27,530 || || || 130,928

Plăți || =2+2a +3 || 6,900 || 24,200 || 24,900 || 26,400 || 48,528 || || || 130,928

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 24,848 || 25,515 || 26,183 || 26,852 || 27,530 || || || 130,928

Plăți || (5) || 6,900 || 24,200 || 24,900 || 26,400 || 48,528 || || || 130,928

Ÿ TOTAL credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || ||

TOTAL credite pentru RUBRICA 1A din CFM || Angajamente || =4+ 6 || 24,848 || 25,515 || 26,183 || 26,852 || 27,530 || || || 130,928

Plăți || =5+ 6 || 6,900 || 24,200 || 24,900 || 26,400 || 48,528 || || || 130,928

Rubrică CFM || 5 || Cheltuieli administrative

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL

DG: DIGIT ||

Ÿ Resurse umane || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || || || 12,080

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || || || 0,600

TOTAL DG DIGIT || Credite || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || || 12,680

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din CFM || (Total angajamente = Total plăți) || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || 12,680

milioane EUR (3 zecimale)

|| || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL

TOTAL credite la RUBRICILE 1-5 din CFM || Angajamente || 27,384 || 28,051 || 28,719 || 29,388 || 30,066 || || || 143,608

Plăți || 9,436 || 26,736 || 27,436 || 28,936 || 51,064 || || || 143,608

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– ü  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul[72] || Costul mediu || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. total || Cost total

OBIECTIVUL SPECIFIC conform punctelor 1.4.1 și 1.4.4 || || || || || || || || || || || || || || || ||

Factori cheie de interoperabilitate || || || || 6,000 || || 6,000 || || 6,000 || || 7,000 || || 7,000 || || || || || || 32,000

Sprijinirea punerii în aplicare efective a legislației UE || || || || 10,000 || || 12,000 || || 12,000 || || 14,000 || || 14,000 || || || || || || 62,000

Instrumente de sprijin pentru administrații publice europene || || || || 3,000 || || 3,500 || || 4,000 || || 4,500 || || 4,500 || || || || || || 19,500

Măsuri însoțitoare || || || || 2,550 || || 2,550 || || 2,550 || || 2,550 || || 2,550 || || || || || || 12,750

Activități de monitorizare || || || || 0,535 || || 0,535 || || 0,535 || || 0,535 || || 0,535 || || || || || || 2,675

COST TOTAL || || 22,094 || || 24,594 || || 25,094 || || 28,594 || || 28,594 || || || || || || 128,925

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– ü  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || TOTAL

RUBRICA 5 din CFM || || || || || || || ||

Resurse umane || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || 2,416 || || || 12,080

Alte cheltuieli administrative || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || 0,120 || || || 0,600

Subtotal RUBRICA 5 din CFM || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || || 12,680

În afara RUBRICII 5 din CFM[73] || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli de natură administrativă || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din CFM || || || || || || || ||

TOTAL || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || 2,536 || || || 12,680

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de credite ale direcției generale în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul direcției generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– ü  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în unități echivalente normă întreagă

|| || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || || Total

|| Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) || ||

|| XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) — AD || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || || || 10

|| XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) — AST || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || || || 4

|| XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) — AST/SC || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || || || 2

|| XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || ||

|| XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[74] ||

|| XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) — END || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || || || 3

|| XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) — AC || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || || || 1

|| XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) || || || || || || || ||

|| XX 01 04 yy[75] || - la sediu || || || || || || || ||

|| - în delegații || || || || || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, END, INT — cercetare indirectă) || || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END — cercetare directă) || || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || ||

|| TOTAL || 20 || 20 || 20 || 20 || 20 || || || 20

XX este domeniul de politică sau titlul din bugetul în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de credite ale direcției generale în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul direcției generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Posturile AD acoperă gestionarea efectivă a programului: elaborarea programului de lucru, gestionarea bugetului, gestionarea cererilor publice de oferte asociate cu executarea programului, gestionarea contractului asociat cu executarea programului, urmărirea proiectelor și a studiilor, contacte cu serviciile Comisiei și experții statelor membre, organizarea de reuniuni ale experților, ateliere de lucru și conferințe. De asemenea, este inclus șeful unității. Posturile AST și AST/SC asigură sprijin în următoarele domenii: - activități de secretariat, organizarea misiunilor (2 persoane); - gestionarea bugetului, cereri de ofertă, contracte și plata facturilor (2 persoane); - difuzarea informațiilor și comunicare (2 persoane); - logistică: organizarea reuniunilor și atelierelor, invitarea experților, rambursarea experților, gestionarea documentelor (1 persoană).

Personal extern || Posturile END contribuie la gestionarea efectivă a programului, suplimentând posturile AD în principal în domeniile legate de coordonarea cu statele membre, urmărirea proiectelor și a studiilor și organizarea reuniunilor experților, a atelierelor și a conferințelor. Personalul contractual asigură sprijin dedicat pentru (a) difuzarea și exploatarea activităților programului și (b) gestionarea efectivă a acțiunilor specificate în domeniile care implică alte servicii ale Comisiei.

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual

– ü  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual.

Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[76].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– ü  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[77]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6.)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1]               http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/public-sector-innovation/index_en.htm.

[2]               Comunicare a Comisiei: Analiza anuală a creșterii pentru 2013, COM(2012) 750 final, 28.11.2012.

[3]               Revizuirea punerii în aplicare a Strategiei de interoperabilitate europeană pentru 2012, raport privind factorii politici, socio-economici și juridici.

[4]               Comunicare a Comisiei EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final, 3.3.2010.

[5]               O agendă digitală pentru Europa, Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2010) 245 final, 28.8.2010.

[6]               Către interoperabilitatea serviciilor publice europene, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2010) 744 final, 16.12.2010.

[7]               e-Comisia 2012-2015: Servicii digitale centrate pe utilizatori, Comunicare a vicepreședintelui Šefčovič către Comisie, SEC(2012) 492 final, 1.8.2012.

[8]               Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 260, 3.10.2009, p. 20.

[9]               Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

[10]             Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

[11]             Încurajarea inovării sectorului public: către o nouă arhitectură. Raportul grupului de experți cu privire la inovarea sectorului public EUR 13825 EN, 2013

[12]             Decizia nr. 95/468/CE a Consiliului din 6 noiembrie 1995 privind contribuția comunitară la schimbul telematic de date dintre administrații la nivelul Uniunii (IDA), JO L269, 11.11.1995, p.23.

[13]             Decizia nr. 1719/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 1999 privind o serie de orientări, precum și identificarea proiectelor de interes comun, în ceea ce privește rețelele transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA), JO L 203, 3.8.1999, p. 1.

[14]             Decizia nr. 1720/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 1999 privind adoptarea unor acțiuni și măsuri menite să asigure interoperabilitatea rețelelor transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA), JO L 203, 3.8.1999, p. 9.

[15]             Decizia nr. 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2014 privind furnizarea interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor (IDABC), JO L 181, 18.5.2004, p. 25.

[16]             Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene  (ISA), JO L 260, 3.10.2009, p. 20.

[17]             Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, „Valorificarea cloud computingului în Europa”, COM(2012) 529.

[18]             Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

[19]             Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților.

[20]             Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire), JO L 108, 25.4.2007, p. 1.

[21]             Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de instituire a unui program comunitar pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor de impozitare pe piața internă (Fiscalis 2013) și de abrogare a Deciziei nr. 2235/2002/CE, JO L 330, 15.12.2007, p. 1-7.

[22]             Decizia nr. 624/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a unui program de acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2013). JO L 154, 14.6.2007, p. 25-31.

[23]             Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, JO L 347, 20.12.2013, p. 320

[24]             Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, JO L 175, 27.6.2013, p. 1.

[25]             Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, COM(2012) 238 final, 4.6.2012.

[26]             Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei nr. 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului, JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

[27]             Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene, JO L87, 31.3.2009, p.164-173.

[28]             Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare. COM(2009) 404 final, 10.8.2009.

[29]             Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. JO L 133, 6.5.2014, p. 1-11

[30]             Evaluare intermediară a programului ISA, Kurt Salmon, 31.10.2012.

[31]             SG, COMP, MARE, JRC, PO, DGT, EMPL, REGIO, HOME, JUST, ENTR, CNECT.

[32]             Austria, Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Țările de Jos, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit.

[33]               JO C , , p.

[34]               JO C , , p.

[35]               COM(2010) 245.

[36]               COM(2010) 2020.

[37]               COM(2010) 744.

[38]               Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă, JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

[39]               Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților.

[40]               Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire), JO L 108, 25.4.2007, p. 1.

[41]               Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS), JO L 218, 13.8.2008, p. 60-81.

[42]             Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituire, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II), JO L 381, 28.12.2006, p. 4-23.

[43]             Regulamentul nr. 2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin, JO L 316, 15.12.2000, p. 1-10.

[44]             https://e-justice.europa.eu.

[45]             Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, JO L 88, 4.4.2011, p. 45-65.

[46]             Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

[47]             Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, JO L 175, 27.6.2013, p. 1.

[48]             COM(2012) 238. JO C [..], [..], p.[..].

[49]             Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei nr. 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului, JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

[50]             Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE, JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

[51]             Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Deciziei 2004/17/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 243.

[52]             Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65-242.

[53]             Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, JO L 94, 28.3.2014, p.1-64.

[54]             Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice. JO L 133, 6.5.2014, p. 1.

[55]             Regulamentul (UE) nr. 1316/2013/UE al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010, JO L 348, 20.12.2013, p. 129.

[56]             Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE. JO L 86, 21.3.2014, p.14.

[57]             Decizia nr. 1719/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 1999 privind o serie de orientări, precum și identificarea proiectelor de interes comun, în ceea ce privește rețelele transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA), JO L 203, 3.8.1999, p. 1.

[58]             Decizia nr. 1720/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 1999 privind adoptarea unor acțiuni și măsuri menite să asigure interoperabilitatea rețelelor transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA), JO L 203, 3.8.1999, p. 9.

[59]             Decizia nr. 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2014 privind furnizarea interoperabilă de servicii paneuropene de guvernare electronică administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor, JO L 144, 30.4.2004, p. 62 și JO L 181, 18.5.2004, p. 25 (Rectificare).

[60]             Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA), JO L 260, 3.10.2009, p. 20.

[61]             Documentul A7-0083/2012.

[62]             Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, JO C 373, 20.12.2013, p. 1-11.

[63]             Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.12.2011, p. 13).

[64]               GBA: Gestionarea bugetului pe activități; SBA: Stabilirea bugetului pe activități.

[65]               Astfel cum se precizează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[66]               Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html.

[67]               CD = credite diferențiate; CND = credite nediferențiate.

[68]               AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[69]               Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[70]               Prezentul post bugetar va înlocui linia bugetară actuală 26 03 01 01: Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA). Finalizarea acțiunilor ISA va fi acoperită de postul 26 03 01 02: Finalizarea ….

[71]               Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE și/sau acțiunilor (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[72]               Realizările sunt produsele și serviciile care urmează a fi furnizate (de exemplu, numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de șosea construiți etc.).

[73]               Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE și/sau acțiunilor (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[74]               AC = agent contractual; AL = agent local, END = expert național detașat; INT = personal interimar; JED = experți secundari în delegații.

[75]               Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[76]               A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional (pentru perioada 2007-2013).

[77]               În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.