Propunere de REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumiți dioxizi de mangan originari din Republica Africa de Sud, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 /* COM/2014/050 final - 2014/0025 (NLE) */
EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII · Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în cadrul procedurii de reexaminare efectuate în perspectiva expirării măsurilor referitoare la taxa antidumping în vigoare aplicată la importurile de dioxizi electrolitici de mangan originari din Republica Africa de Sud (denumită în continuare „Africa de Sud”). · Contextul general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și constituie rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. · Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Măsurile aflate în vigoare în prezent sunt o taxă antidumping definitivă, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 221/2008 al Consiliului la importurile de anumiți dioxizi de mangan originari din Africa de Sud (JO L69, 13.3.2008, p. 1). · Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii Nu se aplică. 2. REZULTATELE
CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII
IMPACTULUI · Consultarea părților interesate Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. · Obținerea și utilizarea expertizei Nu a fost nevoie de expertiză externă. · Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie evaluate. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE
PROPUNERII · Rezumatul acțiunii propuse La 12 martie 2013, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de dioxizi electrolitici de mangan (denumiți în continuare „DEM”) originari din Africa de Sud. În urma instituirii măsurilor, importurile de DEM originari din Africa de Sud practic au încetat. Cu toate acestea, ancheta a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. S-a constatat că industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă și vulnerabilă și s-a considerat că probabilitatea de reapariție a prejudiciului este foarte mare. Ancheta a stabilit, de asemenea, că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului Uniunii. Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate, pentru a prelungi măsurile în vigoare în prezent privind importurile de DEM originari din Africa de Sud, care ar trebui să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. · Temei juridic Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene. · Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. · Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive: Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază și nu permite luarea unei decizii la nivel național. Nu se aplică indicațiile privind modul în care sarcinile financiare și administrative care revin Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor sunt minimizate și proporționale cu obiectivul propunerii. · Alegerea instrumentelor Instrumente propuse: Regulament. Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul motiv: regulamentul de bază nu prevede opțiuni alternative. 4. IMPLICAȚIILE BUGETARE Propunerea nu are implicații asupra bugetului
Uniunii. 2014/0025 (NLE) Propunere de REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE AL
CONSILIULUI de instituire a unei taxe antidumping
definitive la importurile de anumiți dioxizi de mangan originari din
Republica Africa de Sud, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva
expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr.
1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva
importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care
nu sunt membre ale Comunității Europene [1] (denumit în continuare
„regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2), având în vedere propunerea prezentată de
Comisia Europeană („Comisia”) după consultarea comitetului
consultativ, întrucât: A. PROCEDURA 1. Măsurile în vigoare (1) În
urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta
inițială”), Consiliul a impus, prin Regulamentul (CE) nr. 221/2008[2], o taxă antidumping definitivă de 17,1 % asupra
importurilor de dioxizi electrolitici de mangan (adică dioxizi de mangan
produși printr-un proces electrolitic) netratați termic după
procesul electrolitic, încadrați în prezent la codul NC ex
2820 10 00 originari din Republica Africa de Sud (denumită în
continuare „Africa de Sud”) (denumite în continuare „măsurile antidumping
în vigoare”). 2. Cererea de reexaminare în
perspectiva expirării măsurilor (2) În urma publicării unui
aviz de expirare iminentă[3]
a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit, la 11 decembrie
2012, o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva
expirării măsurilor respective, în conformitate cu articolul 11
alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de
către societățile comerciale Cegasa Internacional SA și
Tosoh Hellas A.I.C. (denumite în continuare „solicitanții”), singurii doi
producători din Uniune de DEM. (3) Cererea s-a bazat pe motivul
că expirarea măsurilor antidumping în vigoare ar putea conduce la
continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii. 3. Deschiderea unei
reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (4) Stabilind, după
consultarea Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de
probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva
expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 12 martie 2013,
printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene[4], deschiderea unei
reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate
cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumit în
continuare „avizul de deschidere”). 4. Anchetă 4.1. Perioada anchetei de
reexaminare și perioada examinată (5) Ancheta privind
probabilitatea reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă
între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012 („perioada anchetei de reexaminare”
sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea
probabilității continuării sau repetării prejudiciului a
vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul
perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”). 4.2. Părțile vizate de
anchetă (6) Comisia a informat în mod
oficial solicitanții, producătorul-exportator din Africa de Sud,
importatorii, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind vizați
și asociațiile acestora, precum și reprezentanții țării
exportatoare în cauză cu privire la deschiderea reexaminării
efectuate în perspectiva expirării măsurilor. (7) Părțile interesate
au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de
a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere. Au
fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta
și care au demonstrat că există motive speciale care să
justifice audierea. (8) Având în vedere numărul
limitat de părți interesate care s-au făcut cunoscute,
eșantionarea părților interesate nu a fost necesară. (9) S-au primit răspunsuri
la chestionar de la producătorul-exportator din Africa de Sud, de la cei
doi producători din Uniune și de la doi utilizatori aparținând
aceluiași grup de societăți afiliate. (10) Comisia a căutat și
a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a
determina, pe de o parte, probabilitatea reapariției dumpingului și a
prejudiciului subsecvent și, pe de altă parte, interesul Uniunii.
S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți: (a)
Producători din Uniune: –
Cegasa Internacional SA („Cegasa”) –
Tosoh Hellas A.I.C („THA”) (b)
Producători-exportatori din Africa de
Sud: –
Delta E.M.D. (Pty) Ltd (c)
Utilizatori –
Panasonic Energy Belgium NV (11) La 29 octombrie 2013, Comisia
a comunicat tuturor părților interesate faptele și
considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să
propună menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Din nou,
părțile au avut posibilitatea de a prezenta observații și
celor care au solicitat acest lucru li s-a acordat o audiere în prezența
consilierului-auditor. Observațiile prezentate de părțile
interesate au fost luate în considerare de Comisie și au răspuns la
aspectele prezentate în continuare. B. PRODUSUL
ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR (12) Produsul în cauză care
face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în
Regulamentul (CE) nr. 221/2008, și anume dioxizii electrolitici de mangan
(adică dioxizi de mangan produși printr-un proces electrolitic)
netratați termic după procesul electrolitic (denumiți în continuare
„produsul care face obiectul reexaminării” sau „DEM”), originari din
Republica Africa de Sud, care se încadrează în prezent la codul NC ex
2820 10 00. Acesta include două tipuri principale, DEM de tip
carbon-zinc și DEM de tip alcalin. (13) Ancheta de reexaminare a
confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul
examinat importat pe piața Uniunii și produsele fabricate și
vândute de producătorul-exportator pe piața sa internă, precum și
cele fabricate și vândute în Uniune de către industria din Uniune
(„produsul similar”), au aceleași caracteristici fizice și chimice de
bază și aceleași utilizări. În consecință, aceste
produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4)
din regulamentul de bază. C. PROBABILITATEA
REAPARIȚIEI DUMPINGULUI 1. Observații preliminare (14) În conformitate cu articolul
11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă
expirarea măsurilor existente ar putea duce la o reapariție a
dumpingului. 2. Importurile care au făcut
obiectul unui dumping în cursul PAR (15) Importurile în Uniune din
Africa de Sud au scăzut la aproape zero după instituirea
măsurilor, existând numai o cantitate foarte mică exportată în
2010, 2011 și în cursul PAR. Pentru a evalua dacă singurul producător-exportator
cunoscut Delta EMD (Pty) Ltd („Delta”) a exportat către Uniune la
prețuri de dumping în cursul perioadei de anchetă, Comisia a trimis
un chestionar către Delta. Aceasta a primit un răspuns care includea
date privind vânzările pe piața internă și exporturile
către Uniune și către alte destinații. Răspunsul
oferit a fost verificat conform explicațiilor de mai jos. 2.1. Valoarea normală (16) În conformitate cu articolul 2
alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările înregistrate de
Delta pe piața internă au fost examinate mai întâi pentru fiecare
producător care a cooperat pentru a stabili dacă volumul total al
vânzărilor de produs similar către clienți independenți a
fost reprezentativ în comparație cu volumul său total al
vânzărilor la export către Uniune, adică dacă volumul total
al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al
vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. (17) Deși vânzările pe
piața internă ale produsului care face obiectul reexaminării au fost
reprezentative, nu au existat vânzări în cadrul operațiunilor
comerciale normale, deoarece vânzările realizate de Delta pe piața
internă au fost neprofitabile. Prin urmare, valoarea normală a fost
construită în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de
bază. (18) Calculul s-a făcut pe
baza costului real al producției de DEM, la care s-a adăugat o
sumă rezonabilă pentru profit și pentru costurile de vânzare,
cheltuielile administrative și alte costuri generale (VAG) și pentru
profit în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de
bază. (19) VAG s-au calculat în temeiul
articolului 2 alineatul (6) litera (c), deoarece vânzările
societății Delta nu s-au efectuat în cadrul operațiunilor
comerciale normale și deoarece nici litera (a), nici litera (b) de la
articolul 2 alineatul (6) nu au fost aplicabile, dat fiind faptul
că nu mai există alți exportatori sau producători care fac
obiectul anchetei, iar Delta nu are nicio altă vânzare de produse din
aceeași categorie generală. În consecință s-a considerat a
fi o metodă rezonabilă utilizarea VAG din ancheta inițială,
care au oferit un procent aproape identic cu VAG reale. (20) După comunicarea
informațiilor, Delta a solicitat Comisiei să calculeze valoarea
normală construită prin exprimarea VAG calculate mai sus ca procent
din costul de producție și nu ca procent din cifra de afaceri. Având
în vedere faptul că toate vânzările de pe piața internă
s-au realizat fără profit, utilizarea cifrei de afaceri ar duce la
costuri VAG supradimensionate. Comisia a acceptat cererea societății
Delta și la calcularea valorii normale, Comisia a adăugat VAG ca
procent din costul de producție per kg rezultat din această
anchetă de reexaminare. (21) De asemenea, profitul s-a
calculat folosind aceeași metodologie ca și în ancheta
inițială, și anume pe baza ratelor dobânzii împrumuturilor
comerciale pe termen lung în Africa de Sud în cursul PAR în temeiul
articolul 2 alineatul (6) litera (c). Delta nu vinde alte produse
pe piața internă și nu sunt cunoscuți alți
producători de DEM sau alți producători de produse din
aceeași categorie generală din Africa de Sud de la care ar putea fi
luate date privind profitul. (22) După comunicarea
informațiilor, industria din Uniune a solicitat Comisiei să
folosească exporturile către Statele Unite pentru a determina
valoarea normală, deoarece acestea îndeplinesc funcția de
vânzări pe piața internă, în conformitate cu articolul 2
alineatul (3) din regulamentul de bază. (23) Această solicitare a fost
respinsă deoarece valoarea normală a fost construită în
conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de
bază, folosind aceeași metodologie ca și în cadrul anchetei
inițiale și, prin urmare, în conformitate cu articolul 11
alineatul (9) din același regulament. 2.2. Prețul de export (24) Cantitatea foarte redusă
de DEM exportat către Uniune în cursul PAR a fost vândută direct
către un importator independent din Uniune. În conformitate cu articolul 2
alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit
ca prețul plătit de importator către Delta. 2.3. Comparație (25) S-a realizat o comparație
între prețul de export și valoarea normală construită prin
luarea în considerare a ajustărilor susținute și verificate în
conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de
bază, și anume costurile de transport, de asigurare, costurile de
credit și taxele de manipulare în ceea ce privește exportul. Valoarea
normală a fost calculată pe baza prețului franco fabrică
prin eliminarea tarifelor pentru transport, precum și a costurilor de
credit. Cheltuielile de ambalare și de asistență tehnică nu
au fost eliminate, deoarece erau deja incluse în costul de producție
și, prin urmare, sunt incluse atât în prețul de export, cât și
valoarea normală construită. 2.4. Marja de dumping (26) S-a constat că DEM vândut
de către Delta în Uniune în cursul PAR nu a făcut obiectul unui
dumping. Cu toate acestea, cantitatea implicată a fost extrem de
redusă și, prin urmare, această constatare nu ar putea fi pe deplin
utilizată pentru a stabili probabilitatea reapariției dumpingului în
cazul expirării măsurilor. 3. Dovezi privind probabilitatea
reapariției dumpingului (27) Deoarece nu au putut fi trase
concluzii din vânzările către UE în cursul PAR, Comisia a verificat
dacă există elemente de probă referitoare la probabilitatea de
reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. În
acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețul de export
din Africa de Sud către alte destinații, capacitatea de
producție și capacitatea disponibilă din Africa de Sud și
atractivitatea pieței din Uniune și a altor piețe din
țări terțe. 3.1. Exporturile din Africa de Sud
către alte destinații (28) Delta produce atât DEM de tip
carbon-zinc, cât și DEM de tip alcalin și, dat fiind că
există o piață în UE pentru DEM de tip alcalin și, de
asemenea, (într-o măsură mai mică) pentru DEM de tip
carbon-zinc, Comisia a examinat prețul de export pentru ambele forme
către țări terțe pe durata PAR. Aceste vânzări au fost
comparate cu valoarea normală construită, astfel cum s-a calculat mai
sus, ținând seama de diferențele care afectează comparabilitatea
prețurilor. (29) Vânzările de DEM de tip
alcalin către SUA, cea mai importantă piață de export a
societății Delta, au reprezentat aproximativ două treimi din
totalul exporturilor societății Delta în cursul PAR și nu au
făcut obiectul unui dumping. Cu toate acestea, vânzările de DEM de
tip alcalin către alte destinații (cum ar fi Thailanda, Coreea, China
și Brazilia), constând în cantități mai mici, s-au dovedit a fi
exportate la prețuri de dumping, cu marje cuprinse între 2 % și
21 %. În plus, în ceea ce privește vânzările la export de DEM de
tip carbon-zinc către alte destinații, în principal vândute la
prețuri și cantități mici, marjele de dumping au fost mai
mari, între 13 % și 66 %. (30) În urma comunicării
informațiilor, industria din Uniune a afirmat că vânzările
efectuate către SUA în cursul PAR nu ar trebui să fie avute în vedere
de Comisie deoarece prețurile pe acea piață nu reprezentau un
punct orientativ adecvat în ceea ce privește nivelul vânzărilor
către piața din UE în cazul în care măsurile ar expira. (31) Pe de altă parte,
după comunicarea informațiilor, Delta a solicitat Comisiei să
acorde o atenție deosebită vânzărilor efectuate către SUA,
care reprezintă marea majoritate a exporturilor sale de tip alcalin,
susținând că aceasta este cea mai comparabilă piață cu
cea din UE. (32) Comisia a analizat toate
vânzările la export către toate destinațiile, a calculat o medie
ponderată a prețului de export pentru exporturile efectuate de Delta
către toate celelalte destinații din afara UE, dar a examinat, de
asemenea, foarte detaliat și prețurile de export către fiecare
dintre țările terțe. În ceea ce privește probabilitatea de
reapariție a dumpingului, toate vânzările la export pentru toate
destinațiile au fost considerate relevante, în special având în vedere
diferențele semnificative de preț constate pe diverse piețe de
export. (33) Piața din SUA are
propriile caracteristici specifice, permițând ca Delta să
perceapă prețuri semnificativ mai mari decât în altă parte. În
SUA, cererea depășește în mod semnificativ oferta internă.
De asemenea, există obstacole considerabile la intrarea pe piață
pentru un mare număr de concurenți potențiali, deoarece se
aplică taxe antidumping ridicate împotriva importurilor din China și
Australia. (34) În aceste circumstanțe,
nu există niciun motiv pentru care Comisia ar trebui să își
bazeze constatările numai pe prețul mediu de export sau să
examineze numai vânzările la export către o țară în loc
să analizeze toate vânzările la export către toate
destinațiile. (35) Comportamentul în materie de
prețuri al societății Delta către alte piețe de export
decât UE arată că, deși exporturile sale către cea mai
importantă piață a sa (SUA) nu au fost vândute la prețuri
de dumping, vânzările către alte destinații au făcut
obiectul unui dumping. Mai mulți indicatori, astfel cum se precizează
în continuare, sunt, prin urmare, necesari pentru a evalua probabilitatea
reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. 3.2. Capacitatea de producție
și capacitatea neutilizată din Africa de Sud (36) Delta deține capacitate
de producție neutilizată pentru DEM care i-ar putea permite să
își reia exporturile către Uniune în cantități
semnificative dacă măsurile expiră. Delta a estimat, iar Comisia
a confirmat, că această capacitate neutilizată reprezenta un
volum cuprins între 4 000 și 6 000 de tone metrice pe an.
Calculul ia în considerare penuria de energie electrică din Africa de Sud
și volumul de deșeuri. Ținând cont de unele
dificultăți în menținerea nivelurilor de calitate cu o
instalație controlată manual, Comisia estimează, într-un mod
prudent, că între 2 000 și 3 000 de tone metrice pe an ar
fi DEM de tip alcalin, iar restul ar fi DEM de tip carbon-zinc. Cu toate
acestea, ambele tipuri ar fi adecvate pentru piața UE. În timp ce o parte
din cantitatea de DEM de tip carbon-zinc ar putea fi absorbită de alte
piețe din țări terțe, nu există niciun indiciu conform
căruia piețele din țările terțe sau piața
internă ar putea absorbi importanta capacitate de producție
neutilizată de DEM de tip alcalin. (37) Delta a declarat în cursul
verificării că este de mult timp un furnizor de „suplimentare” pentru
clienții lor pe piața americană, completând lipsurile în cazul
în care producătorii naționali nu pot produce suficient. Exporturile
realizate de Delta către SUA au fost stabile de-a lungul ultimilor 4 de
ani, ceea ce sugerează că nu exista nicio posibilitate ca Delta
să își crească vânzările către SUA. Dacă ar fi
post posibil să își crească exporturile către SUA, Delta ar
fi făcut deja acest lucru pentru a beneficia de prețurile mai
ridicate care predomină pe piața Statelor Unite, precum și de
economiile de scară mai mari, care rezultă din producerea unor
cantități mai mari. (38) Vânzările realizate de
Delta pe piața asiatică s-au axat mai degrabă pe DEM de tip
carbon-zinc. Vânzările realizate de Delta în Asia reprezintă
50 % din totalul vânzărilor societății Delta de DEM de tip
carbon-zinc. China are producători interni de DEM, iar exporturile
realizate de Delta către China în timpul PA au rămas limitate la
cantități foarte mici de DEM de tip alcalin. Întrucât, în prezent,
exporturile de DEM către Japonia sunt supuse măsurilor antidumping
și întrucât Japonia are producători interni de DEM, este puțin
probabil ca această piață să absoarbă capacitatea
neutilizată a societății Delta. Prin urmare, este puțin
probabil că piața asiatică ar putea absorbi DEM de tip alcalin
provenit din capacitățile neutilizate ale societății Delta.
(39) În urma comunicării
informațiilor, industria din Uniune a afirmat că
capacitățile neutilizate ale societății Delta sunt mult mai
mari decât cele menționate mai sus și a indicat mai mulți
factori în acest sens. De asemenea, industria din Uniune a afirmat că
toate capacitățile neutilizate ale societății Delta ar
putea fi folosite pentru a produce DEM de tip alcalin de o calitate care
să fie vândută pe piața UE la prețuri de dumping. (40) Industria din Uniune a afirmat,
de asemenea, că exporturile societății Delta către SUA vor
scădea cel mai probabil în viitorul apropiat, deoarece un producător
american a anunțat deja creșterea capacității sale de
producție, dar și din motivul probabilei scăderi a cererii
pentru DEM în SUA în urma ieșirii anunțate de pe piață a
unui utilizator de DEM. În plus, industria din Uniune a afirmat că
vânzările din Africa de Sud către SUA după sfârșitul
perioadei de anchetă începuseră deja să scadă. Acest lucru
ar însemna că este posibil ca Delta să dispună de
cantități suplimentare de DEM de tip alcalin care, cel mai probabil,
ar fi direcționate către piața UE în cazul în care măsurile
ar expira. (41) În cursul anchetei, Comisia a
verificat uzina, capacitatea și capacitatea de a produce ale
societății Delta. După cum s-a precizat mai sus, Comisia s-a
bazat în calculele sale pe presupoziții prudente, în special, pe o
estimare prudentă a repartizării între producția de DEM de tip
alcalin și de tip carbon-zinc, pe baza folosirii capacităților sale
neutilizate. Chiar și cu această estimare prudentă, s-a stabilit
o capacitate importantă neutilizată, în vederea consumului din UE a
produsului în cauză, care poate fi folosită pentru a produce DEM de
tip alcalin. (42) În ceea ce privește
afirmația referitoare la evoluția probabilă a exporturilor
realizate de Delta către SUA, dovezile prezentate Comisiei sugerează
că acestea ar putea deveni obiectul unor presiuni în cazul în care
capacitatea SUA de DEM ar continua să crească, iar cererea să
scadă. (43) După comunicarea
informațiilor, unul dintre utilizatori a susținut că Delta
deține o capacitate neutilizată redusă, având în vedere că
Delta avea o cotă de piață cuprinsă între 60 % și
70 % înainte de instituirea măsurilor. Cu toate acestea, chiar
și utilizând o estimare prudentă privind capacitatea neutilizată
a societății Delta, dacă această capacitate
neutilizată este folosită pentru exportul în UE, Delta ar putea
ușor să își crească semnificativ cota de piață
fără a lua în considerare posibilitatea ca exporturile către
alte destinații să fie redirecționate către UE. O astfel de
evoluție ar avea drept rezultat o creștere și mai mare a cotei
de piață care ar putea fi deținută de Delta. 3.3. Atractivitatea pieței
Uniunii și a altor piețe terțe (44) Delta
beneficiază de mult timp de un canal de vânzări profitabil către
SUA și nu au fost găsite dovezi care să arate că ar fi în
interesul societății să redirecționeze în mod deliberat
oricare dintre aceste vânzări către Uniune. Cu toate acestea,
capacitatea neutilizată constatată în cursul anchetei sau cel
puțin o parte substanțială a acesteia, ar putea fi
direcționată numai către Uniune din motivele menționate în
considerentele de mai sus. În sprijinul acestei supoziții stă și
faptul că piața Uniunii se numără printre cele mai mari din
lume. În plus, înainte instituirea măsurilor antidumping în vigoare,
piața Uniunii a fost foarte atractivă pentru Delta deoarece
deținea o cotă de piață cuprinsă între 60 %
și 70 %. (45) Dacă Delta ar concura cu
producătorii din Uniune privind prețurile, ar fi obligată
să își reducă prețurile de export și să
vândă astfel la prețuri de dumping pentru a se alinia prețurilor
practicate de un producător din Uniune în cursul PAR.
Delta ar putea, de asemenea, să își reorienteze exporturile de DEM de
tip alcalin care sunt vândute în prezent în țări terțe (altele
decât SUA) către UE la prețuri de dumping, deoarece piața
Uniunii este mai atractivă decât alte piețe non-americane
datorită dimensiunii sale și, în general, datorită
prețurilor mai ridicate. În plus, dacă în viitor Delta ar trebui
să reducă cantitățile de DEM exportate către SUA,
piața UE ar fi, foarte probabil, destinația unor asemenea
cantități disponibile suplimentare. (46) În urma comunicării
informațiilor, Delta a afirmat că politica sa de prețuri a fost
de a vinde pe piața UE doar dacă ar putea obține prețuri
profitabile. (47) Acesta poate fi sau nu cazul,
însă o vânzare profitabilă poate fi totuși una care face
obiectul unui dumping, în cazul în care prețul de export este mai
scăzut decât valoarea normală. În orice caz, nu s-au putut furniza
dovezi care să susțină o astfel de afirmație, deoarece
Delta nu a exportat cantități semnificative pe piața UE în
ultimii cinci ani. În plus, industria din Uniune a afirmat că
vânzările de cantități mici de DEM realizate de Delta în UE în
cursul PA au fost efectuate în scopul de a-și menține certificarea pe
lângă clienții din UE. (48) Delta a comentat, de asemenea,
că prețul mediu de import în UE pentru DEM în cursul anului 2012 a
fost de 1 809 EUR pe tonă metrică, care a depășit
valoarea normală a societății, ceea ce arată că, din
punctul de vedere al societății Delta, acestea ar putea concura cu
ceilalți importatori fără să practice dumpingul. (49) Totuși, această
cifră medie include anumite importuri din SUA extrem de scumpe, precum
și unele mult mai ieftine din China. Importurile din SUA nu au putut fi
incluse în această comparație, deoarece nivelul extrem de ridicat al
prețurilor (cu până la trei sau patru ori mai mare decât cea
prețurile normale practicate pe piața UE) au aruncat umbre de
îndoială asupra credibilității acestor prețuri și/sau
produsului importat. Dacă Delta ar trebui să concureze cu
prețurile importurilor din China, la aproximativ
1 200 EUR/tonă metrică, Delta ar practica dumpingul pe
piața europeană. 4. Concluzie privind
probabilitatea reapariției dumpingului (50) Având în vedere cele de mai
sus, există probabilitatea ca, în cazul în care măsurile ar expira,
dumpingul să reapară. DEM de tip alcalin este tipul de produs fabricat
de Delta, care ar fi cel mai probabil vândut către Uniune, în cazul în
care măsurile ar expira, deoarece acesta este tipul de produs care a fost
exportat de către Delta în trecut. De asemenea, și în prezent cea mai
mare cerere în UE este pentru DEM de tip alcalin. Ancheta a arătat că
vânzările de DEM de tip alcalin către alte destinații, cum ar fi
Coreea de Sud, China și Brazilia, constând în cantități mai
mici, s-au dovedit a fi exportate la prețuri de dumping, cu marje cuprinse
între 2 % și 21 %. (51) În plus, capacitatea
neutilizată de care dispune Delta reprezintă o cantitate
semnificativă în comparație cu consumul din Uniune în cursul PAR. În
cazul în care această capacitate ar fi utilizată pentru exportul
către Uniune și ar concura la preț cu producătorii din
Uniune sau ar concura la preț cu principalele importuri din țări
terțe, este foarte probabil ca aceste exporturi să se efectueze la
prețuri de dumping. D. DEFINIȚIA
INDUSTRIEI DIN UNIUNE (52) În
cursul PAR, produsul similar a fost fabricat de către doi producători
din Uniune, THA și Cegasa, care au cooperat pe deplin la anchetă. În
ancheta inițială, Cegasa, care la acel moment nu producea pentru
piața liberă, ci doar pentru utilizarea captivă, nu a participat
ca reclamant și nu a cooperat, dar nu s-a opus anchetei. (53) În urma comunicării
informațiilor, o parte interesată a pus sub semnul întrebării
admisibilitatea Cegasa în calitate de solicitant în reexaminarea efectuată
în perspectiva expirării măsurilor, deoarece nu a fost reclamant în ancheta
inițială, nu producea pentru piața deschisă și,
astfel, nu suporta prejudicii la momentul respectiv. Solicitarea a fost
respinsă, deoarece o cerere de reexaminare în perspectiva expirării
măsurilor trebuie să fie introdusă de către sau în numele
unor producători din Uniune, dar nu neapărat (numai) de
reclamantul/reclamanții inițial(i). (54) Cei doi producători din
Uniune reprezintă întreaga producție de DEM din UE și constituie
„industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) și
al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. (55) În
scopul analizei prejudiciului, datorită cooperării din partea
întregii industrii din Uniune, toți indicatorii de prejudiciu au fost
stabiliți la nivel microeconomic. Pentru a
proteja confidențialitatea, toate datele sunt prezentate sub formă de
indici sau de intervale. E. SITUAȚIA
PE PIAȚA UNIUNII 1. Consumul de pe piața
Uniunii (56) Consumul
Uniunii a fost stabilit pe baza (i) volumului verificat al vânzărilor
realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii, (ii) a volumului
verificat al importurilor de la singurul producător din Africa de Sud
și (iii) a importurilor din alte țări pe baza datelor Eurostat. (57) Consumul
de DEM din Uniune a rămas stabil între 2009 și PAR. Acesta a crescut în 2010 și în 2011, însă, în 2012, a revenit
la nivelurile din 2009. Tabelul
1 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice (2009 = 100) || 100 || 102 || 108 || 100 2. Importurile din Africa de Sud 2.1. Volumul și cota de
piață (58) În urma instituirii
măsurilor, importurile din Africa de Sud practic au încetat. Tabelul
2 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Volumul importurilor din Africa de Sud care fac obiectul măsurilor || 100 || 2 || 3 || 1 Cota de piață a importurilor din Africa de Sud care fac obiectul măsurilor || 100 || 2 || 4 || 1 2.2. Prețurile și
subcotarea (59) Puținele vânzări de
DEM originari din Africa de Sud către Uniune în cursul PAR nu subcotau
prețurile industriei din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere volumul
lor foarte scăzut, nu pot fi invocate pentru a trage o concluzie
pertinentă. (60) În consecință, s-a
făcut, de asemenea, o comparație între prețurile la DEM
produși și vânduți de industria din Uniune și cei
produși în Africa de Sud și vânduți în restul lumii, pe baza a
două scenarii, incluzându-se și excluzându-se vânzările din SUA.
Motivul pentru realizarea unei analize în care să se excludă
prețul practicat de Delta la exportul către SUA s-a bazat pe
situația specială a pieței din SUA care implică
prețuri foarte ridicate în comparație cu prețurile de export
practicate de Delta către alte țări (a se vedea considerentele
de mai sus). (61) Comparația
a arătat că, în cursul PAR, vânzările din Africa de Sud
către restul lumii nu au subcotat prețurile practicate de industria
din Uniune dacă se iau în considerare vânzările către SUA, dar
au subcotat prețurile industriei din Uniune dacă vânzările
către SUA sunt excluse. În plus, cu excepția
vânzărilor către SUA, prețurile practicate de Delta la export au
subcotat, de asemenea, prețurile indicative ale industriei din Uniune. (62) În urma comunicării informațiilor,
industria din Uniune a susținut că prețurile practicate de Delta
către SUA nu sunt reprezentative pentru prețurile sale viitoare
către UE și că, având în vedere diferențele structurale
dintre UE și piața din SUA, aceste prețuri nu ar trebui să fie
luate în considerare. Pe de altă parte, Delta a reiterat faptul că
piața americană este una matură pentru DEM, o piață în
care producătorii și importatorii concurează liber și în
care există mai mulți utilizatori, inclusiv utilizatori care sunt
prezenți și în UE. În consecință, vânzările
societății Delta către SUA nu ar trebui să fie excluse. În
plus, Delta a considerat că pentru calculul subcotării, Comisia nu ar
trebui să folosească profitul țintă realizat de industria
din Uniune în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping în cadrul
anchetei inițiale. (63) În cazul de față,
cum importurile din țara în cauză au încetat practic după
impunerea măsurilor inițiale, autoritatea responsabilă cu
ancheta trebuie să efectueze o viziune prospectivă bazată pe o
serie de ipoteze rezonabile, inclusiv prețul probabil la care Delta
și-ar vinde DEM în Uniune în cazul în care măsurile antidumping în
vigoare ar expira. (64) Este incontestabil că
fiecare piață pentru DEM (SUA, UE, Asia) este diferită și
că producătorii de DEM aplică diferite strategii de prețuri
având în vedere nu numai costurile lor de producție, ci și
capacitatea de producție din țara țintă, necesitatea de a
(re)câștiga cote de piață și condițiile locale de
concurență. De asemenea, este incontestabil că Delta
stabilește pentru vânzările sale de DEM pe piața din SUA
prețuri semnificativ mai mari decât cele practicate pe alte piețe.
Prin urmare, este de așteptat ca prețurile viitoare ale
societății Delta în UE să nu fie determinate de prețurile
sale actuale pentru SUA, ci să urmărească condițiile de
piață și realitățile specifice ale UE. (65) În documentul de informare, în
sensul calculelor de dumping, numai prețurile de vânzare ale
societății Delta pentru DEM de tip alcalin pe diferite piețe au
fost comparate cu valoarea normală construită, în timp ce, pentru
calculul subcotării au fost avute în vedere și vânzările pentru
un DEM de tip carbon-zinc. În urma comunicării informațiilor,
industria din Uniune a afirmat că toate vânzările
societății Delta de DEM de tip alcalin și de tip carbon-zinc ar
trebui să fie luate în considerare pentru calcularea dumpingului și a
prejudiciului. În schimb, Delta a susținut că, deoarece marea
majoritate a consumul din Uniune și exporturile societății Delta
către Uniune cuprind doar DEM de tip alcalin, vânzările de DEM de tip
carbon-zinc nu ar trebui să fie luate în considerare deloc. (66) Comisia a ajuns la concluzia
că atât DEM de tip alcalin, cât și DEM de tip carbon-zinc de toate
tipurile ar trebui să fie luate în considerare pentru calcularea
dumpingului și a prejudiciului, din următoarele motive principale: În
primul rând, astfel cum s-a menționat anterior, există și o
piață pentru DEM de tip carbon-zinc în UE, deci și o cerere
pentru aceștia, deși este mai mică decât piața pentru DEM
de tip alcalin, iar această piață ar putea fi, de asemenea, de
interes pentru exporturile societății Delta către Uniune. În al
doilea rând, DEM de tip alcalin și de tip carbon-zinc sunt produși în
aceeași fabrică și pe aceeași linie de producție care
utilizează aceeași materie primă și același proces de
producție. În funcție de reglarea parametrilor în procesul de
electroliză (densitatea curentului, temperatură, concentrația
electroliților etc.), producătorii de DEM pot alege să
producă DEM de tip alcalin sau de tip carbon-zinc. Prin urmare, este mai
adecvat să se calculeze subcotarea prin compararea prețului mediu de
export al societății Delta pentru DEM (atât de tip alcalin și de
tip de carbon-zinc) cu prețul mediu de vânzare ale producătorilor din
Uniune de DEM (atât de tip alcalin și de tip de carbon-zinc). (67) În ceea ce privește
analiza subcotării prețurilor, Comisia a utilizat ca
referință profitul țintă realizat de industria din Uniune
în absența importurilor care fac obiectul unui dumping în cadrul anchetei
inițiale, care corespunde profitului pe care o industrie cu
investiții masive de capital ca cea a producătorilor de DEM se poate
aștepta să îl obțină, în condiții normale de concurență.
Cu toate acestea, chestiunea privind cel mai adecvat profit țintă nu
este relevantă în contextul acestei reexaminări efectuate în
perspectiva expirării măsurilor. Într-adevăr, Comisia
recunoaște că nu a existat o continuare a dumpingului și, prin
urmare, nu a existat o continuare a prejudiciului din cauza subcotării.
Analiza se concentrează așadar pe viitor, iar obiectivul său
este, prin urmare, de a estima probabilitatea de reapariție a
prejudiciului în caz de reapariție probabilă a dumpingului. (68) Delta a susținut că
costurile ulterioare importului păreau să fie subestimate deoarece nu
au luat în considerare costurile de transport pentru produsul livrat către
clienți din portul Anvers. (69) Cu toate acestea, Comisia a
comparat prețurile franco fabrică ale industriei din Uniune cu
prețul exportatorilor la frontierele Uniunii și, prin urmare,
costurile ulterioare importului vizau numai manipularea și testarea, dar
nu și costurile de transport. Prin urmare, argumentul a fost respins. 3. Importurile din alte
țări terțe (70) Tabelul de mai jos prezintă
evoluția importurilor din alte țări terțe în cursul
perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de
piață, cât și prețul mediu al acestor importuri. Tabelul
3 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Volumul importurilor provenite din alte țări (în tone) || 5 000 — 10 000 || 10 000 — 15 000 || 5 000 — 10 000 || 5 000 — 10 000 Indice 2009=100 || 100 || 113 || 92 || 88 Cota de piață a importurilor din alte țări terțe || 25 % - 30 % || 30 % - 35 % || 20 % - 25 % || 20 % - 25 % Valorile importurilor provenite din alte țări (EUR) || 10m -15m || 15m-20m || 10m-15 m || 10m -15m Indice 2009=100 || 100 || 113 || 93 || 102 Prețul importurilor (EUR/tonă) || 1 566 || 1 572 || 1 590 || 1 809 Surse: Eurostat (71) Volumul importurilor în UE de
DEM provenind din alte țări terțe a scăzut în cursul
perioadei examinate. Prețurile acestor importuri sunt peste nivelul mediu
al prețurilor industriei din Uniune și peste prețurile
practicate de Delta pe alte piețe cu excepția SUA în cursul PAR.
După cum s-a menționat mai sus, valoarea de 1 809 EUR pe tonă
este o medie a prețurilor de import foarte diferite, care variază de
la importuri la preț scăzut din China la importuri la prețuri
foarte ridicate din SUA. În special, nivelurile de preț înregistrate la
importurile din SUA sunt extrem de ridicate în comparație cu orice alte
categorii de prețuri de la producători din Uniune, de la Delta
și de la alți exportatori, încât acestea nu pot fi utilizate în mod
rezonabil pentru a efectua analiza. Prin urmare, această medie nu poate fi
luată în considerare ca preț de referință pentru
importurile viitoare originare din Africa de Sud. Delta nu ar concura cu
prețurile importurilor din SUA, ci cu prețurile industriei din
Uniune. 4. Situația economică
a industriei din Uniune (72) În temeiul articolului 3
alineatul (5) din regulamentul de bază, au fost examinați toți
factorii și indicatorii economici relevanți care au influențat
situația industriei din Uniune în perioada examinată. (a)
Producție (73) Producția Uniunii a
crescut cu 6 % între 2009 și PAR. Mai exact, aceasta a crescut cu 7
puncte procentuale între 2009 și 2011, iar apoi a scăzut cu 1 punct
procentual în cursul PAR. Tabelul
4 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 102 || 107 || 106 Surse: Răspunsurile la chestionar, cererea de reexaminare (b)
Capacitatea de producție și utilizarea
capacității (74) Capacitatea de producție
a producătorilor din Uniune a crescut cu 9 % în cursul perioadei
examinate, în principal datorită îmbunătățirilor minore
aduse procesului de producție (și anume, nu s-au făcut investiții
majore în instalații sau echipamente noi). (75) Deoarece creșterea
capacității a fost mai mare decât creșterea producției,
rata de utilizare a capacității a scăzut cu 3 puncte
procentuale. Tabelul
5 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indicele capacității de producție 2009=100 || 100 || 103 || 108 || 109 Indicele de utilizare a capacității 2009=100 || 100 || 99 || 99 || 97 Surse: Răspunsurile la chestionar, cererea de reexaminare (c)
Stocuri (76) Volumul de stoc a rămas
stabil pe durata perioadei examinate. Acesta a scăzut în 2011, dar a
revenit la nivelurile din 2009 în cursul PAR. Tabelul
6 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 103 || 86 || 100 Surse: Răspunsuri la chestionare (d)
Volumul vânzărilor (77) Volumul
vânzărilor efectuate de producătorii din Uniune către
clienți neafiliați de pe piața Uniunii a crescut cu 10 %
între 2009 și PAR. În 2011, volumul a crescut cu 20 % în
comparație cu 2009, dar apoi a scăzut brusc cu 10 puncte procentuale
în cursul PAR. Tabelul
7 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 103 || 120 || 110 Surse: Răspunsurile la chestionar, cererea de reexaminare (e)
Cota de piață (78) Între 2009 și PAR,
producătorii din Uniune au câștigat 10 puncte procentuale din cota de
piață. Creșterea cotei de piață se explică prin
scăderea cotei de piață a importurilor în UE. Tabelul
8 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Cota de piață a industriei Uniunii || 65 % - 70 % || 65 % - 70 % || 75 % - 80 % || 75 % - 80 % Indice 2009=100 || 100 || 101 || 111 || 110 Surse: răspunsurile la chestionare, cererea de reexaminare și datele Eurostat (f)
Creștere (79) Consumul
din Uniune a rămas stabil între 2009 și PAR astfel
cum se prevede în tabelul 1 de mai sus. Toți ceilalți indici nu
prezintă nici o creștere semnificativă pe piața Uniunii
pentru produsul care face obiectul reexaminării. (g)
Ocuparea forței de muncă (80) Nivelul
de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei din Uniune
prezintă o scădere cu 9 puncte procentuale între 2009 și PAR. Tabelul
9 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 91 || 90 || 91 Surse: Răspunsurile la chestionar, cererea de reexaminare (h)
Productivitate (81) Productivitatea forței de
muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție (tone)
pe salariat pe an, a crescut cu 18 % în perioada examinată. Aceasta
reflectă faptul că producția a crescut cu 6 %, în timp ce
nivelul ocupării forței de muncă a scăzut cu 9 %.
Acest fapt este evident în special în 2011, când producția a crescut, în
timp ce nivelul de ocupare a forței de muncă a continuat să
scadă, iar productivitatea a fost mai mare cu 20 procente decât în 2009. Tabelul
10 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 112 || 120 || 118 Surse: răspunsurile la chestionar și cererea de reexaminare (i)
Factorii care influențează prețurile
de vânzare (82) Media
anuală a prețurilor de vânzare practicate de industria din Uniune pe
piața Uniunii către clienți independenți a scăzut cu
11% între 2009 și PAR. Tabelul
11 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 95 || 93 || 89 Surse: Răspunsurile la chestionar, cererea de reexaminare (j)
Amploarea marjei de dumping și redresarea în
urma practicilor de dumping anterioare (83) Deoarece importurile din
Africa de Sud au încetat, practic, după impunerea măsurilor
antidumping în vigoare, amploarea marjelor de dumping nu poate fi
evaluată. Cu toate acestea, având în vedere indicatorii economici cheie
menționați mai sus, precum și în cele ce urmează, industria
din Uniune s-a dovedit a fi încă într-o situație fragilă și
vulnerabilă. (k)
Salarii (84) Deși costul total al
forței de muncă a scăzut, costul mediu al forței de
muncă a crescut în cursul perioadei examinate, ca o consecință a
reducerii forței de muncă totale. Tabelul
12 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 102 || 103 || 103 Surse: Răspunsuri la chestionare (l)
Rentabilitatea și randamentul
investițiilor (85) În perioada examinată,
rentabilitatea vânzărilor produsului similar realizate de către
industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii,
exprimată ca procent din vânzările nete, a scăzut cu 50 %
între 2009 și PAR. Rentabilitatea în cursul PAR este în mod semnificativ
mai scăzută decât profitul țintă stabilit în ancheta
inițială, care a fost fixat la nivelul profitului realizat de industria
din Uniune în absența dumpingului prejudiciabil. (86) Randamentul investițiilor
(ROI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a
investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția
rentabilității. Tabelul
13 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Rentabilitatea industriei din Uniune || 5 % - 10 % || 5 % - 10 % || 5 % - 10 % || 0 % - 5 % Indice 2009=100 || 100 || 63 || 63 || 50 ROI (profit în % din valoarea contabilă netă a investițiilor) || 15 % - 20 % || 5 % - 10 % || 10 % - 15 % || 5 % - 10 % Indice 2009=100 || 100 || 64 || 84 || 51 Surse: Răspunsuri la chestionare (m)
Fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza
capital (87) Fluxul de numerar net provenit
din activitățile de exploatare a scăzut considerabil în cursul
perioadei examinate, deși a rămas pozitiv, cu excepția anului
2010. Tabelul
14 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || - 34 || 71 || 10 Surse: Răspunsuri la chestionare (88) Nu există niciun indiciu
că industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în
privința mobilizării de capital, în cazul în care ar fi încercat
acest lucru, dar nu au existat investiții semnificative în perioada
examinată și, prin urmare, industria din Uniune nu a fost „pusă
la încercare”. (n)
Investițiile (89) Sumele pe care industria din
Uniune le-a investit anual pentru producerea produsului similar au scăzut
cu aproximativ 50 % între 2009 și PAR. Mai precis, ele au scăzut
în 2010, au crescut în 2011 și au scăzut din nou în cursul PAR.
Scăderea bruscă a investițiilor, observată între 2011
și PAR, poate fi explicată, parțial, prin faptul că
industria din Uniune a realizat deja, în cursul perioadei examinate,
principalele investiții necesare pe care le-a programat. Tabelul
15 || 2009 || 2010 || 2011 || PAR Indice 2009=100 || 100 || 45 || 115 || 52 Surse: Răspunsuri la chestionare 5. Concluzie privind
situația industriei din Uniune (90) Analiza indicatorilor
economici arată faptul că industria din Uniune și-a sporit
producția și vânzările în perioada examinată. Cu toate
acestea, majorarea de cantitate observată, care a fost
nesemnificativă în sine, ar trebui privită în contextul unei creșteri
a capacității de producție și al scăderii
prețurilor de vânzare, care a avut drept rezultat scăderea
capacităților utilizate ale producătorilor din Uniune și a
prețului de vânzare pe unitate cu 3 și, respectiv, 11 puncte
procentuale. (91) În același timp,
situația economică a industriei din Uniune a prezentat o deteriorare
în ceea ce privește rentabilitatea, randamentul investițiilor,
ocuparea forței de muncă și fluxul de numerar. În special,
rentabilitatea, care constituie un important indicator al situației
industriei din Uniune, este încă semnificativ inferioară profitului
țintă, astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială.
Industria din Uniune încă nu și-a revenit în întregime de pe urma
efectelor practicilor de dumping anterioare și este încă într-o
situație de fragilitate și, prin urmare, este foarte vulnerabilă
la orice reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping.
Prețurile medii de vânzare au scăzut de-a lungul anilor și,
după toate probabilitățile, ar scădea și mai mult în
cazul reapariției unor importuri care fac obiectul unui dumping originare
din Africa de Sud, agravând situația deja fragilă a industriei din
Uniune. (92) În urma comunicării
informațiilor, anumite părți interesate au susținut că
actuala situație fragilă și vulnerabilă a industriei din
Uniune nu a fost cauzată nici de importurile care fac obiectul unui
dumping originare din Africa de Sud și nici de efectele practicilor de
dumping anterioare. (93) Acestea au remarcat că
tendința principalilor indicatori economici menționați mai sus
acoperea o perioadă (din 2009 până la sfârșitul PAR) în care:
(i) măsurile antidumping originale erau deja instituite de ceva timp; (ii)
importurile din Africa de Sud practic încetaseră; și (iii) un nou
actor (Cegasa) a intrat pe piața deschisă din Uniune.
Părțile interesate au analizat separat indicatorii economici ai
fiecăruia dintre cei doi producători din Uniune în loc să îi
cumuleze, și a concluzionat că industria Uniunii se afla într-o situație
dificilă din cauza concurenței interne nou apărute între
singurii doi producători din Uniune de pe piață. (94) În special, aceste
părți interesate au susținut că Comisia nu a recunoscut
schimbările fundamentale care au avut loc în industria Uniunii din 2009.
Ele au indicat că, în urma instituirii măsurilor antidumping în
vigoare, indicatori economici ai reclamantului unic inițial (THA) s-au
îmbunătățit în mod dramatic, eliminând astfel toate efectele
negative ale practicilor de dumping anterioare. Cu toate acestea, ulterior,
celălalt producător din Uniune, Cegasa, care anterior producea DEM
doar pentru utilizarea captivă, și-a reamplasat fabrica de baterii în
afara Uniunii. În consecință, Cegasa a eliberat o cantitate
semnificativă de DEM pentru piața liberă, și a început
să o vândă la un preț scăzut, intrând astfel în
concurență cu celălalt producător din Uniune și
exercitând o puternică presiune descendentă asupra prețurilor,
asupra gradului de utilizare a capacității de producție și
asupra rentabilității. (95) În documentul de informare,
Comisia confirmase deja modificarea din configurația industriei din Uniune
față de ancheta inițială. Aceasta a fost o evoluție
pozitivă care indică deschiderea pieței și un nivel ridicat
de concurență între diferiți actori, inclusiv importurile. (96) De asemenea, Comisia este de
acord că, în aceste circumstanțe și, în special, în absența
unor importuri din Africa de Sud, situația actuală a industriei
Uniunii nu poate fi imputată dumping-ului provenind din Africa de Sud
și nu ar trebui să fie considerată drept „continuarea
prejudiciului”. (97) Comisia a examinat
tendințele globale ale ambilor producători din Uniune începând cu
2009 și a ajuns la concluzia că indicatorii economici cheie nu sunt
favorabili și că industria din Uniune se află într-o stare
fragilă și vulnerabilă. În mod evident, în absența unor
importuri din Africa de Sud, motivele nu pot fi practicile de dumping ale
societății Delta. Cu toate acestea, în cazul în care, în cadrul unei
reexaminări în temeiul expirării măsurilor, în care accentul
cade asupra probabilității reapariției dumpingului și a
prejudiciului în cazul expirării măsurilor, dumpingul, prejudiciul
și legătura de cauzalitate din cursul PAR nu sunt factori
determinanți pentru analiză. (98) Comisia concluzionează
că industria din Uniune se află în continuare într-o situație
fragilă și vulnerabilă și că rentabilitatea sa este
departe de nivelul care ar fi putut fi atins într-o astfel de industrie cu
utilizare intensivă a capitalului. Numai pentru un producător din
Uniune se poate face o comparație cu ancheta inițială, deoarece
celălalt nu a vândut pe piața Uniunii în acel moment. Pentru acest
producător din Uniune, profiturile în PAR au fost în mod semnificativ mai
scăzute decât cele constatate în ancheta inițială în
absența importurilor care fac obiectul unui dumping. F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI
PREJUDICIULUI 1. Impactul volumului estimat de
importuri și efectele asupra prețurilor în cazul abrogării
măsurilor (99) Singurul producător de
DEM din Africa de Sud cunoscut (Delta) deține capacități
neutilizate și are potențialul de a reîncepe exporturile către
piața Uniunii în cantități semnificative. În cursul perioadei
examinate inițiale (2002 până în 2005/6), cota de piață
deținută de Delta a crescut în mod semnificativ, de la aproximativ
30-40 % la 60-70 %. Prin urmare, Delta și-a demonstrat deja
capacitatea de a crește rapid volumele de export către Uniune. (100) Prețurile CIF de export
ale societății Delta către alte piețe, cu excepția SUA
și pentru toate tipurile și toate categoriile de DEM, au fost mai
mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în PAR și
le-a subcotat. Prețurile mai scăzute de pe alte piețe ar putea
fi un stimulent pentru ca Delta să își transfere aceste exporturi
către piața din UE în cazul în care măsurile ar expira. (101) Având în vedere capacitatea
neutilizată constatată în cursul anchetei, saturarea altor piețe
de export, precum și atractivitatea pieței Uniunii, Delta, după
toate probabilitățile, ar încerca să își recâștige
cota de piață semnificativă din Uniune care s-a pierdut
după instituirea măsurilor în vigoare. Astfel
cum s-a concluzionat mai sus, pentru a-și recâștiga cota de
piață, Delta ar avea nevoie să exporte la prețuri de
dumping. Prin urmare, în absența unor taxe antidumping asupra
importurilor de DEM originari din Africa de Sus, orice reapariție a
importurilor care fac obiectul unui dumping ar exercita o presiune și mai
puternică asupra prețurilor industriei din Uniune și ar cauza un
prejudiciu important. 2. Constatare privind
probabilitatea reapariției prejudiciului (102) Abrogarea măsurilor ar
determina, după toate probabilitățile, o reapariție a
importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Africa de Sud, ceea
ce ar exercita o presiune de scădere asupra prețurilor industriei din
Uniune și o înrăutățire a situației sale economice.
Prin urmare, abrogarea măsurilor împotriva Africii de Sud ar duce,
probabil, la o reapariție a prejudiciului din cauza posibilei
exacerbări a situației deja fragile și vulnerabile în care s-a
constatat că se află industria din Uniune. G. INTERESUL UNIUNII 1. Introducere (103) În conformitate cu articolul 21
din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea
măsurilor antidumping existente împotriva Africii de Sud ar fi împotriva
interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe
evaluarea tuturor intereselor în cauză. (104) Toate părțile
interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în
temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. (105) În cadrul anchetei
inițiale, instituirea de măsuri a fost considerată ca nefiind
contrară interesului Uniunii. Deoarece prezenta anchetă constituie o
reexaminare, ea analizează o situație în care au fost deja instituite
măsuri antidumping, permițând așadar evaluarea oricărui
impact negativ anormal asupra părților vizate de actualele
măsuri antidumping. (106) În ciuda concluziilor privind
probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, Comisia a
examinat dacă există motive imperioase care ar duce la concluzia
că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile
împotriva importurilor de DEM originari din Africa de Sud. 2. Interesul industriei din
Uniune și al altor producători din Uniune (107) Deși măsurile
antidumping în vigoare au împiedicat ca importurile care fac obiectul unui
dumping să intre pe piața Uniunii, industria din Uniune se află
în continuare într-o situație fragilă și vulnerabilă,
astfel cum s-a confirmat prin evoluțiile negative ale anumitor indicatori
de prejudiciu esențiali. (108) În cazul în care s-ar permite
expirarea măsurilor, este probabil ca situația actuală a
industriei din Uniune să continue să se deterioreze având în vedere
probabilitatea intrării unor volumuri importante de importuri originare
din Africa de Sud, care ar face obiectul unui dumping. Aceste intrări ar
cauza, printre altele, pierderea cotei de piață, scăderea
prețurilor de vânzare, scăderii ratei de utilizare a
capacității și, în general, o deteriorare gravă a
situației financiare a industriei din Uniune. (109) Este așadar clar faptul
că menținerea unor măsuri antidumping împotriva Africii de sud
nu ar fi împotriva interesului industriei din Uniune. 3. Interesul importatorilor (110) În cursul anchetei
inițiale, s-a stabilit că impactul instituirii măsurilor nu era
de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor din
Uniune. La prezenta anchetă nu a cooperat niciun comerciant/importator. Având în vedere că nu există niciun element de probă
care să sugereze că măsurile în vigoare au afectat în mod considerabil
importatorii, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu va
afecta negativ în mod semnificativ importatorii din Uniune. 4. Interesul utilizatorilor (111) Au fost contactați
toți utilizatorii cunoscuți de DEM din Uniune (utilizați de
producătorii de baterii ca materie primă). S-au primit
răspunsuri de la două societăți aparținând
aceluiași grup multinațional. În cadrul anchetei inițiale,
alți doi producătorii de baterii au cooperat, opunându-se instituirii
măsurilor. (112) Utilizatorul care a cooperat a
explicat situația economică dificilă cu care se confruntă
producătorii de baterii din Uniune din cauza presiunii descendente asupra
prețurilor exercitată de principalii lor clienți
(comercianți cu amănuntul) și de riscul potențial de a
pierde locuri de muncă. Cu toate acestea, utilizatorul nu a fost în
măsură să furnizeze explicații sau argumente care să
explice de ce și în ce fel încetarea măsurilor împotriva importurilor
de DEM originari din Africa de Sud ar permite îmbunătățirea
situației. (113) DEM reprezintă doar
10-15 % din costul total al producției de baterii. Această
valoare a scăzut în comparație cu ancheta inițială. În
plus, în urma instituirii de măsuri, prețul mediu de vânzare al DEM
din Uniune a scăzut de fapt. În realitate, nu a fost furnizată nicio
dovadă că menținerea măsurilor în vigoare ar avea o
influență deloc neglijabilă asupra costurilor de producție
ale producătorilor de baterii. (114) În absența unor elemente
de probă, Comisia concluzionează că menținerea
măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător utilizatorii de DEM. (115) După comunicarea
informațiilor, același utilizator și-a exprimat dezacordul
față de evaluarea efectuată de Comisie privind situația
și a afirmat că, în urma instituirii măsurilor o sursă de
DEM de bună calitate a dispărut, prețurile la DEM au crescut
și chiar dacă DEM reprezintă doar 10-15 % din costurile de
producție, acest lucru are un impact semnificativ asupra
rentabilității deja reduse a producătorilor de baterii din UE. (116) În pofida acestei afirmații,
elementele de probă de la dosar arată că alegerea utilizatorului
de a nu utiliza DEM produs de Delta nu a fost legată de instituirea de
taxe antidumping și că amenințarea la adresa
rentabilității utilizatorului și a locurilor de muncă nu
vine de la creșterea prețului la DEM, ci, de fapt, vine de la
presiunea descendente asupra prețurilor exercitată de principalii
săi clienți (comercianți multinaționali cu amănuntul
cu o putere de cumpărare semnificativă) și de la
producătorii de baterii din China. (117) Același utilizator de DEM
a declarat că măsurile nu ar trebui să fie menținute,
deoarece ancheta nu a constatat niciun dumping către UE în cursul PAR
și deoarece nu exista niciun risc al reapariției dumpingului datorită
cotei mici de piață disponibilă pentru Delta în cazul în care
toate capacitățile sale neutilizate ar fi direcționate
către Uniune. (118) Acest argument a fost respins
întrucât cota de piață potențial disponibilă pentru Delta
ar fi, în mod clar, semnificativă, iar aceste exporturi către Uniune
ar fi realizate la prețuri de dumping. 5. Evoluțiile viitoare (119) Reclamanții au
menționat în cererea de reexaminare în perspectiva expirării
măsurilor că, în cazul creșterii în UE a cererii pentru
automobile electrice în viitor, se va înregistra o creștere a cererii
pentru DEM în amonte, aceștia fiind considerați drept materia
primă cel mai des utilizată în producția de oxid de mangan-litiu
care, la rândul său, servește ca material catodic pentru bateriile cu
litiu-ion reîncărcabile folosite în numeroase modele de vehicule
electrice. Ei susțin că, dacă prejudiciul cauzat de importurile
din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping reapare, industria de DEM din
Uniune poate că nu ar mai exista pentru a răspunde acestei cereri
viitoare potențiale provenită din tehnologiile noi. (120) Ancheta nu a găsit dovezi
concrete în sprijinul sau împotriva afirmației că o viitoare
evoluție în sectorul automobilelor electrice ar influența în mod
semnificativ industria de DEM și cererea de DEM. Cu toate acestea, este
adevărat că industria din Uniune testează fezabilitatea
fabricării de oxid de mangan-litiu pe bază de DEM, poate obține
know-how-ul și echipamentele pentru fabricarea acestuia în viitor și
participă la o serie de proiecte finanțate de UE legate de cercetare
și dezvoltare de baterii litiu-ion. (121) În urma comunicării de
informații, acest aspect a fost menționat pe scurt de unele
părți interesate, dar, din nou, nu au furnizat nici un element
concludent cu privire la posibilul impact al evoluțiilor viitoare din
sectorul automobilelor electrice în Uniune și/sau al altor piețe
asupra produsului în cauză. 6. Concluzie privind interesul
Uniunii (122) Având în vedere dovezile
menționate mai sus, nu există motive imperioase împotriva
menținerii actualelor măsuri antidumping. (123) Prin urmare, în conformitate cu
articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază,
măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de dioxizi
electrolitici de mangan provenind din Africa de Sud ar trebui menținute
pentru o perioadă suplimentară de cinci ani, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 1. Se impune o taxă
antidumping definitivă asupra importurilor de dioxizi electrolitici de
mangan (adică dioxizi de mangan produși printr-un proces
electrolitic) netratați termic după procesul electrolitic,
încadrați în prezent la codul NC ex 2820 10 00 (cod TARIC 2820 10 00 10)
și provenind din Republica Africa de Sud. 2. Nivelul taxei antidumping
definitive aplicabile prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de
vămuire, pentru produsele fabricate de societățile enumerate mai
jos este următorul: Societatea || Taxa antidumping || Codul adițional TARIC Delta E.M.D. (Pty) Ltd. || 17,1 % || A828 Toate celelalte societăți || 17,1 % || A999 3. În lipsa unor dispoziții
contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe
vamale. Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare în
ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru
Consiliu Președintele [1] JO L 343, 22.12.2009, p. 51. [2] JO L 69, 13.3.2008, p. 1. [3] JO C 180, 21.6.2012, p. 15. [4] JO C 72, 12.3.2013, p. 8.