EXPUNERE DE MOTIVE

(1) La data de 23 decembrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/798/PESC privind anumite măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane care prevăd instituirea unui embargo asupra armelor împotriva Republicii Centrafricane, în conformitate cu Rezoluția 2127 (2013) din 5 decembrie 2013, adoptată de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

(2) Se impune ca Uniunea să acționeze în continuare pentru a pune în aplicare Decizia 2013/798/PESC.

(3) Prin urmare, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisia Europeană ar trebui să prezinte o propunere de regulament privind anumite măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană.

2014/0004 (NLE)

Propunere comună de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind anumite măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 215,

având în vedere Decizia 2013/798/PESC[1] a Consiliului din 23 decembrie 2013 privind anumite măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane,

având în vedere propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei,

întrucât:

(1)       În conformitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU) 2127 (2013) din 5 decembrie 2013, Decizia nr. 2013/798/PESC a Consiliului prevede instituirea unui embargo asupra armelor împotriva Republicii Centrafricane.

(2)       Anumite aspecte ale acestor măsuri intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, prin urmare, este necesară o reglementare la nivelul Uniunii pentru punerea lor în aplicare, în special pentru a se asigura aplicarea uniformă a acestor măsuri de către operatorii economici din toate statele membre,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)          „servicii de brokeraj” înseamnă:

(i)      negocierea sau organizarea de tranzacții pentru achiziționarea, vânzarea sau furnizarea de produse și tehnologii ori de servicii financiare și tehnice, inclusiv dintr-o țară terță către oricare altă țară terță; sau

(ii)     vânzarea sau cumpărarea de produse și tehnologii ori de servicii financiare și tehnice, inclusiv în cazul în care acestea se află în țări terțe, în vederea transferului lor către o altă țară terță;

(b)          „Comitetul de sancțiuni” înseamnă comitetul din cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite care a fost constituit în temeiul punctului 57 din Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU („RCSONU”) 2127 (2013);

(c)          „asistență tehnică” înseamnă orice sprijin tehnic legat de repararea, dezvoltarea, fabricarea, montajul, testarea, întreținerea sau orice alt serviciu tehnic, care poate lua forme precum instruirea, consilierea, formarea, transmiterea de cunoștințe practice, formarea de competențe profesionale sau servicii de consultanță, inclusiv asistența acordată pe cale verbală;

(d)          „teritoriul Uniunii” înseamnă teritoriile statelor membre cărora li se aplică tratatul, în condițiile prevăzute de acesta, inclusiv spațiul lor aerian;

Articolul 2

1.           Se interzic:

(a) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj privind produsele și tehnologiile enumerate în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare[2] („Lista comună cuprinzând produsele militare”) sau privind furnizarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea produselor incluse pe lista respectivă, către orice persoană, entitate sau organism din Republica Centrafricană sau în scopul utilizării în Republica Centrafricană;

(b)  furnizarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul produselor și tehnologiilor incluse în Lista comună cuprinzând produsele militare, inclusiv, în special, granturi, împrumuturi și asigurări ale creditelor de export, precum și asigurarea și reasigurarea, pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul acestor produse sau pentru furnizarea de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj aferente către orice persoană, entitate sau organism din Republica Centrafricană sau în scopul utilizării în Republica Centrafricană;

(c) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică, finanțare sau asistență financiară, servicii de brokeraj sau servicii de transport legate de furnizarea de mercenari înarmați în Republica Centrafricană sau în scopul utilizării în Republica Centrafricană;

(d) participarea cu bună știință și intenționată la activitățile care au ca obiect sau efect eludarea interdicțiilor prevăzute la literele (a)-(c).

2.           Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), interdicțiile menționate la alineatul respectiv nu se aplică în următoarele situații:

(a) furnizarea de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj în legătură cu echipamentele militare neletale destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție;

(b) furnizarea de asistență tehnică, finanțare sau asistență financiară pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul mărfurilor sau al tehnologiilor enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare sau furnizarea de asistență tehnică sau servicii de brokeraj aferente;

cu condiția ca furnizarea acestui tip de asistență tehnică sau servicii de brokeraj, finanțare sau asistență financiară să fi fost autorizată în prealabil de către Comitetul de sancțiuni.

Articolul 3

Acțiunile desfășurate de persoane fizice sau juridice, de entități sau de organisme nu angajează în niciun fel răspunderea acestora, în cazul în care acestea nu au știut și nu au avut niciun motiv întemeiat să suspecteze că acțiunile lor ar încălca măsurile prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 4

1.           Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

2.           După intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre notifică Comisiei, fără întârziere, aceste norme, precum și toate modificările ulterioare aduse acestora.

Articolul 5

În cazul în care prezentul regulament prevede o obligație de a notifica, informa sau de a comunica în oricare alt mod cu Comisia, adresa și celelalte date de contact care trebuie folosite în vederea acestei comunicări sunt cele menționate în anexă.

Articolul 6

Prezentul regulament se aplică:

(a)          pe teritoriul Uniunii, inclusiv în spațiul aerian al acesteia;

(b)          la bordul oricărei aeronave sau al oricărei nave aflate sub jurisdicția unui stat membru;

(c)          oricărei persoane, aflate în interiorul sau în afara teritoriului Uniunii, care este resortisant al unui stat membru;

(d)          oricărei persoane juridice, entități sau organism care este înregistrat sau constituit în conformitate cu legislația unui stat membru;

(e)          oricărei persoane juridice, oricărei entități sau oricărui organism în legătură cu orice activitate desfășurată în întregime sau parțial pe teritoriul Uniunii.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 352, 24.12.2013, p. 51.

[2]               JO C 69, 18.3.2010, p. 9.