RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind implementarea Programului energetic european pentru redresare /* COM/2014/0669 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN ȘI CONSILIU privind implementarea Programului energetic
european pentru redresare I. PROGRESELE ÎNREGISTRATE
PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A PROGRAMULUI Infrastructura
energetică și inovarea, forțele motrice din spatele programului energetic
european pentru redresare (PEER), rămân la fel de importante astăzi cum erau în
2009, când a fost instituit PEER. Ambele au un rol esențial în creșterea
securității aprovizionării, pentru a răspunde actualelor și viitoarelor
obiective în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, precum și pentru
realizarea pieței interne. Recentele
evenimente politice din Ucraina și Rusia au demonstrat încă o dată importanța
asigurării securității aprovizionării cu gaze. Prin proiecte cum ar fi
fluxurile de gaze bidirecționale, PEER a contribuit deja la îmbunătățirea
capacității de rezistență a UE, în special în comparație cu criza gazului din 2009.
Sprijinul acordat de PEER inovării în sectorul energiei eoliene offshore și
pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) a contribuit, de
asemenea, în mod semnificativ la o mai bună utilizare a resurselor indigene ale
UE, cum ar fi energia eoliană sau a cărbunelui. Informații
privind stadiul actual al tuturor proiectelor PEER sunt disponibile la
următoarea adresă de internet: http://ec.europa.eu/energy/eepr/doc/cswd_project_2014.pdf În recenta sa
Comunicare privind Strategia europeană pentru securitate energetică, adoptată
la 28 mai 2014[1],
Comisia a reafirmat importanța dezvoltării infrastructurii critice în vederea
consolidării securității noastre energetice. Infrastructura și inovarea vor fi esențiale
pentru atingerea obiectivelor UE privind clima și energia - indiferent dacă
acestea sunt obiectivele 20/20/20 pentru surse regenerabile de energie,
eficiență energetică și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care
sunt în prezent în vigoare sau obiectivele propuse recent de Comisie pentru 2030.
Proiectele eoliene offshore ale PEER generează deja energie electrică pentru
rețea și contribuie astfel la îndeplinirea obiectivelor UE privind sursele
regenerabile de energie și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
Proiectele finanțate din Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF)
contribuie la eficiența energetică. Proiectele CSC ale PEER sunt esențiale
pentru a demonstra la momentul potrivit tehnologia necesară pentru atenuarea
eficientă din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de
seră și pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
Infrastructura și inovarea sunt, de asemenea, esențiale pentru finalizarea
pieței interne a energiei și dezvoltarea de interconexiuni care să pună capăt
izolării oricărui stat membru de rețelele europene de gaz și energie electrică.
În martie 2014, Consiliul European a solicitat
intensificarea eforturilor, în special în ceea ce privește punerea în aplicare
a tuturor măsurilor care vizează îndeplinirea obiectivului de asigurare a
interconectării a cel puțin 10 % din capacitatea instalată a acestora de
producere a energiei electrice pentru toate statele membre[2]. Proiectele PEER au
contribuit în mod semnificativ la acest obiectiv. Proiectele PEER au avut deja o contribuție semnificativă
la obiectivele UE și proiectele aflate în derulare rămân la fel de relevante
pentru obiectivele nou propuse. Pentru fiecare parte a PEER, prezentul raport
evidențiază progresele realizate în implementarea proiectelor și a EEEF. El
urmează raportului adoptat în 2013[3],
acoperă implementarea proiectelor între octombrie 2013 și 31 august 2014,
precum și plățile efectuate între 1 iulie 2013 și 31 August 2014. II. IMPLEMENTAREA GENERALĂ A
PROIECTELOR La sfârșitul anului 2013, 30 din 61 de proiecte
erau deja pe deplin finalizate din punct de vedere tehnic, iar beneficiarilor
li s-a plătit suma totală de 1 499 826 548 EUR). Rata plăților rămâne scăzută, însă, după cum
se poate observa din documentul de lucru al serviciilor Comisiei din anexă,
majoritatea proiectelor sunt finalizate și promotorii vor prezenta cererea
finală de plată până la sfârșitul acestui an. Aceasta confirmă dificultățile
întâmpinate în planificarea unor proiecte atât de mari și de complexe.
Într-adevăr, complexitatea tehnologiilor vizate, în special în ceea ce privește
integrarea în rețea a energiei eoliene offshore și CSC, dificultățile cu care
se confruntă autoritățile publice, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel
de reglementare, în furnizarea unui cadru normativ adecvat, lipsa acceptării
publice, precum și dificultățile legate de aspectele de mediu și de achizițiile
publice au constituit provocări suplimentare pentru promotorii de proiecte. În
plus, procedura de acordare a autorizațiilor constituie cauza multor întârzieri.
În momentul de față, fonduri necheltuite în
valoare de 42 de milioane EUR au fost recuperate de la proiectul CSC german.
S-au dezangajat 12 milioane EUR aferente proiectelor de infrastructură pentru
energie electrică și gaze naturale care au fost abandonate. Acest lucru se
explică parțial prin faptul că costurile finale sunt inferioare costurilor
estimate inițial. 1. Infrastructura de gaze și de energie electrică În cadrul subprogramului pentru infrastructură
al PEER, se acordă sprijin unui număr de 44 de proiecte în trei domenii majore
de activitate. Proiectele sunt implementate de operatorii de
transport și de sistem (OTS) din fiecare stat membru sau de promotorii
proiectelor. A fost angajat o sumă de 2 268 de miliarde EUR, din care,
până la sfârșitul lunii aprilie 2014, se efectuaseră plăți către beneficiari în
valoare de 897 973 693 de milioane EUR, adică 40 % din total.
Plățile sunt condiționate de angajamentul ferm al promotorilor de a implementa
proiectul printr-o decizie financiară de investiție. Proiectele acoperă trei domenii de activitate: - Proiecte vizând infrastructura și
capacitățile de stocare pentru gaze naturale: infrastructura de transport și
comerț cu gaze naturale pe teritoriul UE necesită un grad mai mare de integrare
prin realizarea conexiunilor lipsă dintre statele membre. Ar trebui urmărită în
continuare o și mai mare diversificare a surselor de energie și a rutelor
energetice ale UE, inclusiv pentru gaz natural lichefiat (GNL). - Proiecte pentru implementarea fluxului reversibil de gaze naturale:
în perioada crizei alimentării cu gaze naturale dintre Rusia și Ucraina din 2009,
majoritatea statelor membre din centrul și estul Europei au rămas fără gaz nu
din cauza lipsei de gaze naturale în Europa, ci din cauza faptului că infrastructurile
existente nu erau echipate corespunzător din punct de vedere tehnic pentru a
putea asigura fluxul de gaze naturale și în sens invers, adică de la vest la
est. Finanțarea PEER a oferit sprijin pentru depășirea acestei dificultăți, iar
acum sunt instalate infrastructuri cu flux reversibil în Europa Centrală și de
Est. Cele mai importante exemple de proiecte finalizate sunt cele 4 proiecte
din Austria care oferă un acces mai bun la instalațiile de stocare din
Baumgarten, Austria pentru toate țările învecinate, două proiecte din Slovacia
pentru asigurarea fluxului bidirecțional de gaze între Slovacia și Republica
Cehă, precum și între Slovacia și Austria și un acces îmbunătățit la UGS în
Slovacia; cele 3 proiecte din Republica Cehă, care au sporit capacitatea de
transport în direcția Nord-Vest-Est și un proiect din Ungaria care permite
fluxuri de gaze naturale sigure Vest-Est în Ungaria către România - Proiecte de infrastructură pentru energie
electrică: integrarea unei cantități tot mai mari de energie electrică din
surse regenerabile variabile presupune investiții uriașe în infrastructuri noi.
Mai mult, există încă state membre care sunt „insule energetice”, deoarece sunt
slab conectate cu statele vecine și cu piața internă de energie. 1.1 progrese înregistrate până în prezent În prezent, 27 din cele 44 de proiecte de
infrastructură au fost finalizate (comparativ cu 19 la începutul anului 2013).
În plus, ajutorul financiar a fost finalizat pentru 4 proiecte. În sectorul
energiei electrice au fost finalizate 7 proiecte. Celelalte 5 proiecte
progresează corespunzător și se preconizează că unele dintre ele vor fi
finalizate în cursul acestui an sau cel târziu până în 2015. În sectorul
gazelor naturale au fost finalizate 20 de proiecte; 8 se desfășoară conform
planului, iar 4 (dintre acestea) sunt în curs de a fi încheiate. Majoritatea
proiectelor de interconectare și de implementare a fluxului reversibil din
Europa Centrală și de Est au fost finalizate (12 din 14 proiecte). Fondurile
PEER au contribuit la asigurarea finanțării necesare proiectelor, permițându-le
să devină operaționale fără întârzieri. Astfel, au fost îmbunătățite siguranța
și fiabilitatea rețelei de gaze naturale, au fost sporite securitatea
aprovizionării și diversificarea și au fost înlăturate blocajele critice. Pot fi menționate câteva exemple. Fondurile
PEER au asigurat și au accelerat creșterea capacității transfrontaliere de gaze
dintre Franța și Belgia. În partea belgiană au fost construite și sunt deja
în funcțiune două noi stații de compresie (Berneau și Winksele). În partea
franceză, conductele pentru secțiunile Pitgam-Nedon și Cuvilly-Dierrey-Voisines
au fost achiziționate și lucrările de construcție sunt în desfășurare. Fondurile PEER au contribuit la extinderea și
consolidarea sistemului danez de transport al energiei pentru a permite o mai
bună furnizare a gazelor pentru Suedia și importare a gazelor (naturale) din
Germania, prin punctul de interconectare Ellund. În viitor, acest proiect poate
aduce livrări de gaze naturale provenite din Norvegia către consumatorii din
Europa Centrală și din regiunea Mării Baltice pe posibilele rute din Norvegia
prin Danemarca. Finalizarea în 2011 a celor două
interconexiuni ale rețelelor de energie electrică dintre Portugalia și Spania,
în regiunile Douro și Algarve, a contribuit la conectarea surselor regenerabile
de energie. Fondurile PEER au contribuit semnificativ la modernizarea și
extinderea rețelei portugheze și, prin urmare, la creșterea capacităților
transfrontaliere cu Spania. De asemenea, fondurile PEER au sprijinit
crearea primei interconexiuni a rețelelor de energie electrică între Irlanda și
Marea Britanie. Contribuind la creșterea capacităților de interconectare a
rețelelor de energie electrică și permițând eventuala integrare a energiei
eoliene offshore, această interconexiune a sporit securitatea aprovizionării și
diversificarea surselor de energie în Irlanda. Trei proiecte PEER din regiunea Mării Baltice vizează îmbunătățirea
funcționării pieței interne de energie și asigurarea unor condiții de
concurență echitabile. Când vor fi finalizate, aceste proiecte vor contribui
substanțial la o mai bună securitate a aprovizionării, permițând comerțul cu
energie electrică și reducând nevoia de importuri a regiunii. În acest context,
fondurile PEER au accelerat construcția interconexiunii rețelelor de energie
electrică submarine între Estonia și Finlanda (Estlink 2) care a intrat în
funcțiune în martie 2014. Estlink 2 constituie o legătură importantă pentru
integrarea pieței viitoare de energie electrică între statele membre baltice și
Nord Pool Spot. În plus, Estlink 2 va spori, de asemenea, fiabilitatea
sistemului de energie baltic, reducând, în același timp, dependența sa de
alimentare cu energie din Rusia. Cu toate acestea, în pofida unor progrese,
patru proiecte în sectorul gazelor s-au confruntat cu dificultăți majore și vor
fi întrerupte în 2014. Aceasta privește proiectele Nabucco, Galsi, Poseidon și
proiectul de flux reversibil din România. Pentru primele 3 proiecte,
negocierile comerciale pentru aprovizionarea cu gaze nu au avut o finalizare
favorabilă. În ceea ce privește proiectul de implementare a fluxului reversibil
din România, proiectul nu a putut fi pus în aplicare din motive tehnice.
1.2 LECȚII ÎNVĂȚATE S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea
ce privește proiectele de infrastructură pentru energie electrică și gaze
naturale. Marea majoritate a proiectelor (40 din 44) sunt fie finalizate, fie
în derulare. În cazul anumitor proiecte, data finală a implementării a fost
prelungită (a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei). PEER contribuie în mod concret la
îmbunătățirea funcționării pieței interne, prin realizarea interconexiunilor
între regiunile din vestul și cele din estul UE și prin creșterea securității
aprovizionării în țările și regiunile vizate. Au fost îndeplinite unele
obiective majore: proiectele de implementare a fluxului reversibil de gaze au
fost finalizate și funcționează, fiind evitată, astfel, o criză a alimentării
cu gaze naturale cu ocazia valului de frig din februarie 2012. Proiectele de
energie electrică care beneficiază de sprijin dau un puternic impuls realizării
pieței interne. Proiectele privind rețelele de energie electrică vor contribui
la absorbția energiei electrice obținute din surse regenerabile. Se
înregistrează progrese în realizarea unei infrastructuri energetice la nivelul
UE , datorită fluidizării rețelelor și integrării progresive a „insulelor
energetice”, cum ar fi cele trei state baltice, Peninsula Iberică, Irlanda, Sicilia
și Malta. În prezent, se preconizează că majoritatea
celor 13 proiecte aflate încă în derulare vor fi finalizate în cursul anilor 2014
și 2015 și că numai câteva dintre ele se vor prelungi până în 2017. Exercițiul PEER a arătat că unele proiecte au
fost amânate din cauza: în principal, a procedurilor de autorizare,
dificultăților de reglementare în cazul proiectelor transfrontaliere și a
lipsei de viabilitate comercială. În acest context, PEER sprijină dezvoltarea
unei politici europene de infrastructură energetică care constituie una dintre
principalele priorități ale politicii energetice. Liniile directoare pentru
infrastructurile energetice transeuropene[4]
prevăd măsuri pentru dezvoltarea în timp util a proiectelor de interes comun
(PIC) în opt coridoare prioritare identificate. În special, proiectele de
interes comun au dreptul de a beneficia de proceduri accelerate (maximum trei
ani și jumătate) pentru obținerea permiselor, stimulente de reglementare pentru
a facilita punerea în aplicare a proiectelor transfrontaliere și pot fi
eligibile să primească fonduri din partea mecanismului Conectarea Europei (MCE)[5]. 2. Proiecte
de parcuri eoliene offshore (OWE – Offshore Wind Energy) 2.1 Progrese înregistrate până în prezent Subprogramul PEER a inclus nouă proiecte cu
asistență de 565 milioane EUR împărțită între două tipuri principale de
activități: ·
Testele la scară mare, fabricarea și instalarea de
turbine și fundații offshore inovatoare (șase proiecte), precum și ·
dezvoltarea de soluții modulare pentru integrarea
în rețea a unor capacități mari de transport al energiei eoliene (trei
proiecte). Dintre aceste proiecte, trei au fost
finalizate și unul a fost încheiat prematur. Pentru aceste proiecte a fost
plătită suma de 226 981,500 EUR. 2.2 Progrese înregistrate până în
prezent pe sectoare 2.2.1 Progrese în ceea ce privește turbinele și fundațiile offshore
inovatoare De la ultimul raport, două noi proiecte au
fost finalizate cu succes, Bard I și Borkum West II. Împreună cu proiectul
Thornton Bank deja finalizat, aceste trei proiecte au condus la o capacitate
eoliană suplimentară de 925 MW intrată în funcțiune datorită finanțării
PEER. Un alt proiect, Nordsee OST, avansează
potrivit planificării și parcul eolian ar trebui să fie dat în exploatare până
la sfârșitul anului 2014. În ceea ce privește celelalte două proiecte,
parcul eolian offshore Aberdeen - Centrul de energie eoliană și Global Tech I,
punerea în aplicare rămâne supusă unor dificultăți considerabile. În Aberdeen,
dificultăți în obținerea autorizațiilor de urbanism au dus la întârzierea
proiectului și cea mai bună estimare pentru o decizie finală de investiție este
cel de al doilea trimestru al anului 2015 (cu finalizare în 2018). Pentru
Global Tech autorizațiile au fost obținute, dar proiectul are nevoie de
coinvestitor înainte ca acesta să poată face progrese suplimentare
semnificative. Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape situația și va
înceta proiectele dacă nu se înregistrează progrese satisfăcătoare în
următoarele 12 luni. 2.2.2 Progrese în ceea ce privește
integrarea în rețea a energiei eoliene Un proiect, hubul HVDC, a fost întrerupt.
Celelalte două proiecte, Kriegers Flak și Cobra Cable, mai au mulți ani până la
realizare. Pentru Kriegers Flak, dezvoltatorii de
proiecte au primit ofertele pentru procedurile de ofertare necesare pentru
construirea proiectului. Ofertele pentru unele componente ale tehnologiei-cheie
au fost cu mult peste prețul care fusese prevăzut în buget. Acest fapt a
obligat dezvoltatorii de proiecte să reevalueze conceptul proiectului în
vederea reducerii costurilor. Această evaluare este în curs de desfășurare și
Comisia așteaptă o propunere din partea promotorilor pentru modificarea
proiectului și a duratei sale. Comisia va verifica propunerea, pentru a se stabili
dacă aceasta este compatibilă cu PEER. Dacă este, proiectul va organiza o nouă
cerere de ofertă pentru unele componente înainte de adoptarea deciziei finale
în privința investițiilor. Pentru Cobra Cable, au fost înregistrate
progrese semnificative de la ultimul raport. Acordul de grant a fost modificat
și acțiunea prelungită până în decembrie 2017. În urma încheierii
amendamentului, dezvoltatorii de proiecte vor solicita autorizațiile necesare
și vor emite cereri de oferte în vederea luării deciziei finale de investiție,
în al doilea trimestru al anului 2016. Cablul ar trebui să fie operațional doi
ani mai târziu. 3. Captarea și stocarea dioxidului de
carbon Subprogramul PEER a inclus șase proiecte cu
asistență de 1 miliard EUR pentru proiectele care ar avea ca scop demonstrarea
întregului proces de captare, transport și stocare a dioxidului de carbon. La 30
aprilie 2014: Un proiect a fost finalizat, furnizând
instalații-pilot operaționale de captare, transport și stocare. trei proiecte
au fost încheiate prematur. Două proiecte sunt în curs de desfășurare. 374 871 355 EUR
au fost plătiți pentru aceste proiecte. Progresele înregistrate cu privire la
proiectele CSC Partea din proiectul Compostilla acoperită de
asistența PEER a fost finalizată în octombrie 2013, ceea ce a dus la
construirea cu succes a trei instalații-pilot pentru captare, transport și
stocare. Rezultatele testelor efectuate în instalațiile pilot și alte lucrări
pregătitoare au contribuit la difuzarea cunoștințelor în rețeaua de proiecte CSC[6] care a publicat, de
asemenea, un raport privind proiectul. Dezvoltatorul proiectului a decis
ulterior să nu procedeze la construirea centralei demonstrative, care nu ar fi
fost acoperită de grantul PEER. Instalațiile pilot vor fi menținute ca instalații
foarte utile de testare, care continuă să fie operaționale pe baza sprijinului
oferit de guvernul spaniol și, de asemenea pentru a-și oferi serviciile pe
piață[7].
Cele două proiecte rămase, ROAD (în Țările de
Jos) și Don Valley (în Regatul Unit), continuă să se confrunte cu dificultăți
semnificative în obținerea finanțării necesare atât pentru construcție, cât și
pentru exploatare. Proiectul Don Valley a înregistrat progrese
semnificative în ceea ce privește pregătirea pentru construirea infrastructurii
pentru transportul și stocarea CO2 în acvifere saline; cu toate acestea,
viitorul proiectului Don Valley este total dependent de obținerea sprijinului
operațional din partea sistemului Contract for Difference (CfD) din Regatul
Unit. În august 2014, guvernul britanic a publicat un document de delimitare
politică prin care a prezentat măsurile sale viitoare privind posibilele tipuri
de CSC pentru un sistem Contract for Difference (CfD) adecvat pentru proiectele
CSC ca Don Valley. Comisia va continua discuțiile atât cu proiectul cât și cu
guvernul Regatului Unit privind calendarul și perspectiva proiectului, pentru a
se ajunge la o decizie finală pozitivă privind investiția. În ceea ce privește deficitul de finanțare al
proiectului ROAD, cauzat în principal de nivelul scăzut al prețului CO2,
înseamnă că va trebui să fie găsită o finanțare suplimentară. Comisia Europeană
a investit eforturi considerabile în încercarea de a reuni statele membre în
cauză, care recunosc potențialul proiectului, partenerii industriali în cauză
și Norvegia pentru a găsi o soluție. Aceasta a inclus propunerea ca toate
părțile să avanseze finanțare pentru proiect, iar modalitatea de finanțare prin
Orizont 2020 ar putea fi utilizată pentru mobilizarea de finanțări suplimentare
din partea statelor membre pentru faza operațională a proiectului. O soluție la
actualul deficit de finanțare al proiectului ROAD trebuie să fie găsită înainte
de 31 decembrie 2014, data actuală de încheiere a acordului de finanțare
PEER. III. FONDUL EUROPEAN PENTRU EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
(EEEF) EEEF a fost creat în iulie 2011, cu o contribuție din partea UE în
valoare de 146,3 milioane EUR pentru a furniza sprijin pentru proiecte
privind eficiența energetică. Acesta include o contribuție de 125 milioane EUR
la un fond care până în prezent a ajuns la un volum total de 265 milioane EUR[8],
sprijinit de un mecanism de grant pentru asistență tehnică, cu un buget de 20
milioane EUR și 1,3 milioane EUR pentru activități de sensibilizare De la raportul de evaluare intermediară, adoptat în noiembrie 2013 ca
parte a ultimului raport anual al PEER, alte șapte proiecte au fost aprobate.
În total, fondul a alocat 219 de milioane de euro pentru 13 proiecte, în
principal în sectorul eficienței energetice. Contribuția totală din partea UE la Fond (125 milioane EUR) a fost
alocată astfel cu succes investițiilor în proiecte până la 31 martie 2014,
astfel cum se prevede în regulament[9].
1. Progrese înregistrate până în
prezent Fond La sfârșitul anului 2013, fondul a semnat a
doua investiție de capitaluri într-o uzină de producere a energiei termice și
electrice combinate pe bază de biomasă la Rennes, similară unei investiții de
capital din Orléans (ambele în Franța). EEEF a încheiat, de asemenea, primul
parteneriat cu o instituție financiară: o facilitate de finanțare ecologică cu
banca română „Banca Transilvania” pentru a oferi împrumuturi mici pentru
autoritățile publice din România împreună cu sprijin sub formă de asistență
tehnică pentru proiectele privind eficiența energetică. Lista completă a
proiectelor aprobate și semnate este anexată la prezentul raport. Asistență tehnică Pachetul de asistență tehnică (20 milioane
EUR) a sprijinit 20 de proiecte pentru a ajuta la structurarea lor. Aproximativ
2,2 milioane EUR din pachetul de asistență tehnică vor rămâne nealocate. Acest
lucru poate fi explicat prin faptul că majoritatea proiectelor finanțate până
în prezent nu au necesitat asistență tehnică. Într-adevăr, primele proiecte
identificate în faza de început a fondului au avut o perioadă mai mare de
dezvoltare/un nivel de maturitate mai ridicat, pentru a aborda constrângerile
de timp și recuperarea obiectivului regulamentului. Cele mai recente finanțări
pentru asistență tehnică furnizate în 2013 au fost pentru autoritățile publice
din Ringkøbing-Skjern (Danemarca) pentru elaborarea unui proiect de biomasă,
Rhône-Alpes (Franța) pentru elaborarea unui program de adaptare retroactivă a
clădirilor în școli, Ore Valley Housing Association pentru dezvoltarea unui
sistem de încălzire centralizată și Elche (Spania) pentru elaborarea unui
program de adaptare retroactivă a clădirilor și a iluminatului public. Activități de sensibilizare EPEC[10]
a finalizat campania de sensibilizare axată pe trei aspecte: sprijinirea
dezvoltării unor contracte de performanță energetică în statele membre,
încurajarea utilizării optime a fondurilor structurale și a Fondului de
coeziune pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile și
difuzarea informațiilor privind recentele modificări ale politicilor și priorităților
pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM). Pe baza pregătirii
diferitelor fișe informative și strategii de țară, au fost organizate ateliere
adaptate și activități subsecvente în diferite state membre. 2.
Principalele concluzii și perspective Fondul și-a atins obiectivul prin alocarea contribuției integrale a UE
până la sfârșitul perioadei de investiție stabilite în regulament și prin
furnizarea de soluții inovatoare de finanțare a proiectelor privind eficiența
energetică. Asistența tehnică s-a dovedit a fi, de asemenea, foarte utilă
pentru a sprijini autoritățile publice în pregătirea proiectelor care urmează
să fie finanțate de către fond. EEEF va continua să caute o abordare echilibrată a investițiilor și
pentru a crește acoperirea sa geografică pentru a răspunde diverselor nevoi ale
autorităților publice regionale și locale europene. Până în prezent, fondul a
creat treptat un bilanț solid de investiții profitabile (profit net înregistrat
în 2013) și va căuta acum în mod activ investitori majori suplimentari pentru a
genera în continuare un efect de multiplicare al contribuției UE.
IV
Concluzii de ansamblu PEER a
înregistrat rezultate bune. Majoritatea proiectelor au fost finalizate, în
special părțile programului privind interconexiunile. Acestea sporesc
rezistența UE în fața oricărei crize a securității aprovizionării cu energie și
vor contribui totodată la obiectivele UE privind energia și schimbările
climatice.
EEEF a
fost, de asemenea, un succes: a fost instituit un fond comercial care va
continua să crească,să furnizeze soluții de finanțare și să genereze profit
care acoperă cheltuielile administrative, dividendele acționarilor și
rambursarea costurilor de instalare. Domeniul cel
mai problematic este CSC. După cum s-a observat deja în rapoartele anterioare,
acest lucru reflectă mulți factori diferiți, dintre care cel mai important este
modificarea argumentației economice pentru tehnologie de la începutul
programului PEER. Comisia continuă să depună toate eforturile politice necesare
pentru a promova în continuare dezvoltarea celor două proiecte rămase; cu toate
acestea, succesul lor va depinde de eforturile depuse de investitorii privați
și guvernele naționale. În timp ce
punerea în aplicare a programului a fost mai lentă decât se anticipase, în
unele domenii, acest lucru a fost, în general, din cauza unor motive
independente de controlul direct al Comisiei. Problemele legate de autorizare
(de exemplu, Aberdeen), probleme în ceea ce privește costurile tehnologiilor
inovatoare (de exemplu Kriegers Flak), noutățile în materie de reglementare la
nivel național (de exemplu, Cobra Cable) și obținerea de finanțare au
contribuit împreună la întârzieri. Cu toate
acestea, în ciuda acestor întârzieri, valoarea infrastructurii pe scară largă,
a tehnologiilor inovatoare și a finanțării inovatoare a UE în atingerea
obiectivelor UE în materie de securitate a aprovizionării, piață internă și
obiective în materie de schimbări climatice rămâne ridicată. Acest lucru a fost
subliniat de Consiliu și Parlamentul European atunci când au majorat fondurile
UE pentru infrastructura energetică și inovare în MCE, Orizont 2020 și
fondurile structurale în temeiul noului cadru financiar. Finalizarea restului
de proiecte PEER va completa aceste programe și va reprezenta o experiență
valoroasă pe baza căreia să se poată construi pe măsură ce acestea sunt puse în
practică. [1] COM(2014) 330 final. [2] Strategia europeană pentru securitate energetică propune
extinderea acestui prag la 15 % până în 2030. [3] COM(2013) 791 final. [4] Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European
și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru
infrastructurile energetice transeuropene (JO L 115, 25.4.2013, p.39). [5] Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de înființare a Mecanismului
Conectarea Europei (JO L 348, 20.12.2013, p. 129). [6] http://ccsnetwork.eu/ [7] http://www.ciuden.es/index.php/en/tecnologias/instalaciones [8] Investiții
suplimentare au fost făcute de:
Banca Europeană de Investiții - 75 milioane EUR, Cassa Depositi e Prestiti SpA (CDP) - 60 milioane EUR, și directorul de
investiții al Deutsche Bank (DB) - 5 milioane EUR. [9] Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului
European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru
redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru
proiecte în domeniul energiei, JO L 346, 30.12.2010, p. 5. [10] Centrul european de expertiză în domeniul parteneriatelor
public-privat (CEEP) este o inițiativă comună a BEI, a Comisiei Europene și a
statelor membre și candidate ale UE. CEEP contribuie la consolidarea
capacității membrilor săi din sectorul public de a se angaja în tranzacții
privind parteneriatele public-privat (PPP). http://www.eib.org/epec/. ANEXA 1 Plățile
în cadrul PEER Suma totală din plățile efectuate pentru proiectele PEER (EUR) La 31 august 2014 BL || anul || Total Interconectoare || 2010 || 360 855 255,05 || 2011 || 224 168 978,21 2012 || 129 803 680,81 2013 || 126 931 210,31 2014 || 56 214 568,83 total |||| 897 973 693,21 CSC || 2010 || 193 746 614,74 2011 || 192 003 911,76 2012 || -5 616 118,92 2013 || 26 844 338,79 2014 || -32 107 391,30 total |||| 374 871 355,07 ENERGIA EOLIANĂ OFFSHORE || 2010 || 146 307 027,84 || 2011 || 41 300 324,67 2012 || 15 624 303,94 2013 || 11 990 156,27 2014 || 11 759 687,45 total |||| 226 981 500,17 Fondul european pentru eficiență energetică |||| || 2011 || 30 000 000,00 || 2012 || 934 251,15 2013 || 24 892 026,95 2014 || 32 333 453,99 total || || 88 159 732,09 Total general || 2010 || 700 908 897,63 2011 || 487 473 214,64 || 2012 || 140 746 116,98 2013 || 190 657 732,32 2014 || 68 200 318,97 Total || || 1 587 986 280,54 Ordinele de recuperare au fost deduse din plăți