1. Introducere

Concluziile Consiliului European din octombrie 2013 s-au axat pe economia digitală, inovare și servicii, ca vectori pentru creștere economică și locuri de muncă. În cadrul acestora s-au cerut acțiuni la nivelul UE care să asigure condiții-cadru adecvate pentru o piață unică a volumelor mari de date („big data”) și a „cloud computingului”.

Prezenta comunicare răspunde acestei cerințe prin prezentarea caracteristicilor economiei bazate pe date a viitorului și prin stabilirea unor concluzii la nivel operațional pentru sprijinirea și accelerarea tranziției către acest tip de economie. De asemenea, comunicarea precizează activitățile curente și viitoare în domeniul cloud computingului.[1]

Prezenta comunicare se bazează pe rezultatele diverselor consultări[2] și pe propunerile legislative relevante, avansate deja, cum ar fi reforma normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal și securitatea rețelelor și a informațiilor.[3]

Contextul global și apelul la acțiune

Suntem martorii unei noi revoluții industriale declanșate de datele digitale, de tehnicile computaționale și de automatizare. Activitățile umane, procesele industriale și cercetarea conduc la o colectare și prelucrare de date la o scară fără precedent, având drept rezultat noi produse și servicii, precum și noi procese de lucru și metodologii științifice.

Seturile de date care rezultă sunt atât de mari și complexe încât devine dificilă prelucrarea unor volume atât de mari de date cu instrumentele și metodele actuale de gestionare a datelor. În același timp, progresele tehnologice permit noi căi prin care se poate face față acestor provocări. De exemplu, cloud computing oferă calcul la scară mare ca un serviciu în sectorul datelor, în același fel în care centralele electrice aprovizionează industria prelucrătoare.

Se preconizează că tehnologia și serviciile în ceea ce privește volumele mari de date vor crește la nivel mondial la 16,9 miliarde USD în 2015, cu o rată compusă de creștere anuală de 40 % — aproximativ de șapte ori mai mare decât rata de creștere anuală a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) a pieței în ansamblu. Un studiu recent estimează că numai în Regatul Unit numărul angajaților specializați în prelucrarea unor volume mari de date care lucrează în întreprinderi mai mari va crește cu peste 240 % în următorii cinci ani[4].

Această tendință globală are un potențial enorm în diverse domenii, de la sănătate, securitate alimentară, schimbări climatice și utilizarea eficientă a resurselor la energie, sisteme de transport inteligente și orașe inteligente, potențial pe care Europa nu își poate permite să-l rateze.

Cu toate acestea, economia digitală europeană a fost lentă în preluarea revoluției datelor în comparație cu SUA și, de asemenea, nu dispune de capacități industriale comparabile. Finanțarea cercetării și inovării în domeniul datelor în UE este sub nivelul critic și activitățile corespunzătoare se derulează în mare parte în mod necoordonat. Există un deficit de experți în domeniul datelor care să fie în măsură să convertească progresele tehnologice în oportunități concrete de afaceri. Complexitatea mediul juridic actual, alături de accesul insuficient la seturi mari de date și la infrastructuri generice creează bariere la intrarea pe piață pentru IMM-uri și descurajează inovarea.

În consecință, există mai puține întreprinderi de succes în domeniul datelor în Europa decât în SUA unde actori importanți au recunoscut necesitatea investițiilor în instrumente, sisteme și procese noi bazate pe date. Cu toate acestea, există oportunități noi importante într-o serie de sectoare (de la sănătate și fabrici inteligente până la agricultură) unde aplicarea acestor metode este încă în fază incipientă și nu au apărut încă operatori dominanți la nivel mondial.

Accelerarea digitalizării serviciilor publice, motivată de nevoia de modernizare, reducerea costurilor și furnizarea de servicii inovatoare, deschide noi posibilități de optimizare a stocării, transferului, prelucrării și analizei de date.

În același timp, utilizarea menționată în rapoarte a unor tehnologii similare în scopul supravegherii, de către actori publici sau privați, este susceptibilă să genereze îngrijorare și să reducă încrederea în economia digitală în rândul cetățenilor și al organizațiilor. Comisia a luat întotdeauna foarte în serios astfel de îngrijorări. Aceasta va continua să le abordeze prin instituirea unor norme eficace de protecție a datelor și de asigurare a securității rețelelor și informațiilor, prin sprijinirea unor tehnologii sigure și prin informarea publicului cu privire la modalitățile de reducere a riscurilor la adresa vieții private și a securității. Un nivel ridicat de încredere este esențial pentru o economie bazată pe date.[5]

Pentru a putea valorifica aceste oportunități și pentru a fi competitivă la nivel mondial în domeniul datelor, UE trebuie:

• să sprijine inițiativele „emblematice” în domeniul datelor, capabile să îmbunătățească competitivitatea, calitatea serviciilor publice și viața cetățenilor. Inițiativele „emblematice” sporesc la maxim impactul finanțării UE‑în sectoarele importante din punct de vedere strategic. Printre domeniile posibile se numără sectorul sănătății (medicina personalizată), gestionarea integrată a transportului și logistica pentru regiuni întregi, gestionarea lanțurilor alimentare prin urmărirea produselor alimentare de la fermă la consumator etc.;

• să își dezvolte tehnologiile generice, infrastructurile și competențele subiacente, în special în beneficiul IMM-urilor;

• să facă schimb, să utilizeze și să își dezvolte cât mai mult resursele sale de date publice și infrastructurile pentru date de cercetare;

• să își concentreze eforturile de cercetare și inovare asupra blocajelor tehnologice, juridice și de altă natură;

• să se asigure că politicile și cadrul juridic relevant, cum ar fi cele privind interoperabilitatea, protecția datelor, securitatea și drepturile de proprietate intelectuală sunt favorabile datelor, fapt care va conduce la o mai mare certitudine în ceea ce privește reglementarea pentru întreprinderi și va asigura încrederea consumatorilor în tehnologiile în domeniul datelor;

• să încheie rapid procesele legislative privind reforma cadrului UE de protecție a datelor, privind securitatea rețelelor și a informațiilor, și să sprijine schimbul și cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii relevante (de exemplu, pentru protecția datelor, protecția consumatorilor și securitatea rețelelor);

• să accelereze digitalizarea administrației și a serviciilor publice în vederea sporirii eficienței acestora și

• să utilizeze achizițiile publice pentru a aduce pe piață rezultatele tehnologiilor în domeniul datelor.

Un plan de acțiune coordonat care implică statele membre și UE poate garanta sfera de aplicare și amploarea adecvate activităților necesare, cum ar fi crearea unei conectivități de talie mondială, capacități de stocare și de calcul intensiv al datelor sau identificarea domeniilor de importanță strategică pentru Uniune în care se pot realiza progrese.

Pornind de la activitățile sectoriale în curs care contribuie deja la o economie bazată pe date, de exemplu în domeniul călătoriilor multimodale, prezenta comunicare urmărește să inițieze o dezbatere cu Parlamentul, Consiliul și alte părți interesate, inclusiv cu coordonatorii rețelei naționale digitale,[6] cu privire la elaborarea unui astfel de plan de acțiune. Pentru a orienta această dezbatere, prezenta comunicare descrie caracteristicile unei economii bazate pe date și propune o serie de acțiuni de început care să contribuie la realizarea acesteia în Europa.

2. Datele se află în centrul economiei și societății viitoare bazate pe cunoaștere

Numărul de moduri în care datele digitale sunt generate, colectate, prelucrate și utilizate este în creștere rapidă. De exemplu, producătorii colectează și prelucrează date în vederea optimizării fluxului de materiale și bunuri în timp ce noi bunuri și servicii se bazează tot mai mult pe analiza datelor integrate (de exemplu, sisteme de evitare a coliziunilor).

În conformitate cu ISO/IEC 2382-1, datele sunt o „reprezentare reinterpretabilă a informațiilor într-un mod formalizat și adecvat comunicării, interpretării sau prelucrării”. Datele pot fi create/editate de persoane sau generate de mașini/senzori, de multe ori ca „produs secundar”. De exemplu: informațiile geospațiale, statisticile, datele privind starea vremii, datele din cercetare etc.

Odată înregistrate, datele pot fi reutilizate de mai multe ori, fără pierderea fidelității acestora, cu condiția respectării normelor privind protecția datelor cu caracter personal, după caz. Această generare de valoare agregată se află în centrul conceptului de lanț valoric al datelor. De exemplu, informațiile agregate privind localizarea ale telefoanelor mobile din automobile pot fi reutilizate pentru informații referitoare la trafic oferite în timp real.

Termenul „volume mari de date” se referă la cantități mari de diferite tipuri de date produse cu rapiditate dintr-un număr mare de diverse tipuri de surse. Manipularea seturilor de date foarte variabile obținute în timp real de astăzi necesită noi instrumente și metode, cum ar fi procesoare puternice, programe informatice și algoritmi[7]

În general, analiza datelor[8] înseamnă rezultate, procese și decizii mai bune. Aceasta ne ajută să generăm idei sau soluții noi ori să prezicem cu mai multă precizie unele evenimente viitoare. Odată cu progresul tehnologic, întregi sectoare economice sunt în curs de reformare pornindu-se în mod sistematic de la rezultatele unor analize de date.[9]

Termenul „inovare bazată pe date” se referă la capacitatea întreprinderilor și a organismelor din sectorul public de a utiliza informații obținute din analize de date îmbunătățite pentru a dezvolta servicii și produse mai bune care să faciliteze viața de zi cu zi a cetățenilor și a organizațiilor, inclusiv a IMM-urilor.[10]

Pentru a facilita exploatarea și a reduce costurile tranzacțiilor, este cu atât mai bine cu cât restricțiile sunt mai puține, iar normele privind reutilizarea datelor mai armonizate. Conform recomandărilor anterioare ale Comisiei privind politica în domeniul datelor deschise[11], Carta datelor deschise a G8 din 2013 încorporează principiul „deschis implicit” și subliniază necesitatea ca datele să poată fi reutilizate liber și deschis atât de către persoane, cât și de către mașini.

Termenul „date deschise” se referă la un subset de date, și anume la datele puse la dispoziție gratuit în vederea reutilizării de către toți în scopuri comerciale și necomerciale.

Existența unor seturi de date, care pot fi distribuite în locuri și surse diferite, deschise sau restrânse, și care ar putea include și date cu caracter personal pentru care este necesară o protecție specială, reprezintă noi provocări pentru infrastructura subiacentă. Analiza datelor necesită un mediu sigur și de încredere care permite desfășurarea de operațiuni în cadrul diferitelor infrastructuri, platforme și servicii de informatică de tip cloud și de înaltă performanță (High-Performance Computing - HPC).[12]

Inovarea bazată pe date oferă foarte multe oportunități noi de locuri de muncă. Totuși, aceasta presupune echipe multidisciplinare de specialiști de mare valoare în analiză de date, învățare automatizată și vizualizare, precum și în aspecte juridice relevante, cum ar fi proprietatea asupra datelor, restricții privind licențele și protecția datelor. Este crucială formarea de specialiști în domeniul datelor care să poată efectua analize tematice aprofundate, să poată exploata rezultate obținute automatizat, să extragă concluzii pornind de la analiza datelor și să le utilizeze pentru îmbunătățirea procesului decizional.

Programul Orizont 2020 și programele de finanțare a cercetării și inovării ale UE pot aborda provocările de ordin tehnic relevante: de la crearea de date și utilizarea lor prin intermediul rețelelor, tehnologii de stocare și comunicare, la analize la scară largă, instrumente informatice avansate și securitate cibernetică. În fine, este importantă acordarea de sprijin în vederea stimulării spiritului antreprenorial și a inovării la nivel sectorial.

3.   Către o economie a UE bazată pe date

O trăsătură proeminentă a economiei bazate pe date va fi un ecosistem de tipuri diferite de actori care interacționează în cadrul unei piețe unice digitale, conducând la mai multe oportunități de afaceri și la o mai mare disponibilitate de cunoștințe și de capital, în special pentru IMM-uri, precum și o stimulare mai eficace a cercetării și inovării relevante.

O economie de succes bazată pe date va avea următoarele caracteristici:

3.1. Disponibilitatea unor seturi de date de bună calitate, fiabile și interoperabile și a unor infrastructuri generice

(1) Seturile de date: date de bună calitate, fiabile care provin din seturi mari de date, inclusiv date deschise (de exemplu, date de observare a Pământului și alte date geospațiale, resurse lingvistice, date științifice, date privind transporturile, date din domeniul asistenței medicale, date financiare, digitalizarea unor bunuri culturale) care sunt accesibile pe scară largă pentru noi produse bazate pe date. Nicio restricționare neadecvată nu împiedică fluxul de date între sectoare, limbi și frontiere în piața unică digitală. Utilizatorii au suficientă încredere în tehnologie, în comportamentul furnizorilor și în normele care le reglementează.

(2) Flexibilitatea necesară utilizării seturilor de date: formate standard și comune și protocoale pentru colectarea și prelucrarea datelor provenite din diverse surse într-un mod coerent și interoperabil la nivelul sectoarelor și al piețelor verticale (energie, transporturi, mediu, orașe inteligente, comerț cu amănuntul, securitate etc.) și

(3) Infrastructurile solide și resursele și serviciile:portaluri de date deschise și infrastructuri de cercetare care sprijină inovarea bazată pe date, care dispun de un internet rapid și au la dispoziție resurse însemnate și flexibile de calcul (în special HPC, infrastructuri și servicii de rețea și cloud computing, precum și infrastructură pentru statistici).

3.2. Îmbunătățirea condițiilor-cadru care facilitează generarea de valoare din seturile de date

(1) O bază adecvată de competențe: întreprinderile mici și mari și universitățile cooperează în vederea formării unui număr suficient de experți în domeniu, pentru a răspunde cererii mari de pe piața muncii. Aceasta implică o dezvoltare ‑încrucișată eficace și eficientă a talentelor și competențelor cu caracter multidisciplinar; precum și

(2) O cooperare strânsă între actori: universitățile/ institutele publice de cercetare și partenerii privați, în special IMM-urile, cooperează în domeniul cercetării și inovării la nivelul tuturor sectoarelor prin facilitarea accesului la cunoștințe și tehnologie și prin transferul acestora. O astfel de cooperare public-privat asigură disponibilitatea și dezvoltarea în continuare a unor algoritmi, instrumente și metode fiabile și adecvate pentru analiza descriptivă și predictivă a datelor, pentru prelucrarea datelor, simularea, vizualizarea, sprijinul pentru decizii și integrarea rezultatelor în noi produse.

3.3. O serie de domenii de aplicare în care o mai bună manipulare a datelor poate avea un impact pozitiv

(1) Sisteme: Sisteme TIC capabile să efectueze teledetecție, acționare, calcul, comunicare integrată în obiecte fizice, care sunt interconectate prin internet și care oferă cetățenilor și întreprinderilor o gamă largă de aplicații și servicii inovatoare (obiecte inteligente conectate) și

(2) Entități care adoptă aceste sisteme timpuriu și catalizatori: organisme din sectorul public care acționează ca clienți și intermediari de promovare pentru serviciile privind datele și produse digitale noi. Sectorul public are un rol esențial în adoptarea serviciilor de cloud computing și a unor alte abordări noi, precum și în consolidarea încrederii cetățenilor și întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor.

4. Un plan de acțiune pentru o economie bazată pe date a viitorului

Progresul către o economie de succes bazată pe date presupune crearea unei comunități și condiții-cadru adecvate.

4.1. Crearea unei comunități 1. Un parteneriat european public-privat privind datele

În opinia Comisiei, cooperarea strategică prin intermediul unui parteneriat public-privat contractual[13] poate juca un rol important în dezvoltarea unei comunități în domeniul datelor și în promovarea schimbului de bune practici. În conformitate cu principiile stabilite în programul Orizont 2020, Comisia consideră că un parteneriat public-privat contractual suficient de bine definit ar fi modalitatea cea mai eficace de implementare a programului Orizont 2020 în acest domeniu, având în vedere în special amploarea impactului și resursele implicate necesare, precum și importanța unui angajament pe termen lung.

Un parteneriat public-privat contractual stabilește angajamente din partea Comisiei și a sectorului de a se implica în activități de cercetare și inovare și constituie un important forum de discuții. Acesta orientează activitățile de cercetare și inovare prin intermediul unei agende strategice de cercetare și inovare (SRIA), care urmează a fi corelată cu agendele statelor membre, concentrând toate eforturile relevante asupra celor mai importante provocări și blocaje, maximizând eficiența și evitând duplicarea.

Un parteneriat public-privat contractual în domeniul datelor ar trebui să dezvolte măsuri de stimulare a schimbului de seturi de date între parteneri, precum și mecanisme care să faciliteze transferurile de cunoștințe și de tehnologie. Acesta ar trebui să colaboreze cu instituțiile academice și de cercetare, pentru ca studenții și cercetătorii să poată lucra în cadrul experimentelor cu seturi mari de date reale, promovând în același timp schimburile dintre savanții în domeniul datelor și dintre experții în protecția și securitatea datelor.

Sectorul datelor s-a organizat el însuși și pregătește o propunere pentru un astfel de parteneriat public-privat contractual[14]. În cazul în care este evaluat cu succes, acesta ar putea fi lansat până la sfârșitul anului 2014.

2. Incubator pentru spirit antreprenorial în domeniul digital și pentru date deschise

Recunoscând potențialul ridicat al tehnologiilor digitale în stimularea în și mai mare măsură a acțiunii antreprenoriale și în transformarea tuturor tipurilor de întreprinderi din Europa, Comisia a lansat o strategie pentru a sprijini antreprenoriatul în domeniul digital în Uniune[15].

În același spirit, în cadrul Orizont 2020, un „incubator” de date deschise va ajuta IMM-urile să creeze lanțuri de aprovizionare bazate pe date deschise, va promova condiții de acces liber sau echitabil la resursele de date, va facilita accesul la cloud computing, va promova legăturile cu incubatoare de date la nivel local din Europa și va ajuta IMM-urile să obțină consiliere juridică.

3. Dezvoltarea unei baze de competențe

Comisia va crea o rețea europeană de centre de competență pentru a spori numărul specialiștilor competenți în domeniul datelor. Aceasta va fi completată de recunoașterea unor noi profesii și competențe în domeniul e‑ infrastructurii , în conformitate cu inițiativa „Marea coaliție privind competențele și locurile de muncă în domeniul digital”[16].

4. Instrument de monitorizare a pieței datelor

Comisia este pe cale de a institui un instrument de monitorizare a pieței datelor pentru a măsura dimensiunea și tendințele pieței europene a datelor. Acest instrument va indica, de asemenea, relațiile dintre diferiții actori din economia europeană a datelor.

5. Identificarea unor priorități sectoriale pentru cercetare și inovare

Comisia va invita părțile interesate și comunitățile de cercetare (de exemplu, din sectorul sănătății, energiei, mediului, științelor sociale și al statisticilor oficiale) să propună inițiative „emblematice” care pot aduce cele mai mari beneficii sociale și economice și care ar trebui să atragă finanțarea publică și privată necesară.

4.2. Dezvoltarea condițiilor-cadru 4.2.1. Disponibilitatea datelor și interoperabilitate

1. Promovarea unor politici în materie de date deschise

Pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor UE în materie de date deschise[17] și a cadrului juridic[18] al UE, Comisia pregătește orientări cu privire la licențele standard recomandate, la seturile de date și la taxarea reutilizării documentelor.

Comisia și alte organisme ale UE își pun la dispoziție propriile documente ca date deschise prin intermediul Portalului de Date Deschise al UE. În plus, o infrastructură de servicii digitale paneuropene de date deschise în cadrul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei va oferi un ghișeu unic pentru datele deschise, pe întreg teritoriul UE.[19] În pachetul de informații științifice al Comisiei sunt incluse măsuri de promovare a descoperirilor științifice și a colaborării interdisciplinare și dincolo de granițele geografice.[20]

Obiectivul privind deschiderea în continuare a datelor în vederea accesului și reutilizării acestora este urmărit și de o serie de inițiative ale Comisiei care acoperă datele sectoriale (transport, mediu etc.), precum și prin accesul liber la rezultatele programului Orizont 2020.[21]

2. Instrumente și metode de manipulare a datelor

Pentru a încuraja cercetarea și inovarea în domeniul datelor economice, procesele de sprijinire a adoptării de decizii și sistemele de sprijin pentru IMM-uri și antreprenori din domeniul internetului, programul Orizont 2020 abordează analizele descriptive și predictive de date, vizualizarea datelor, inteligența artificială și instrumente informatice și algoritmii destinați procesului decizional.

Alte tematici includ validări de concept și de prototipuri de facilitatori de infrastructuri de date cloud (și anume, platforma ca serviciu și programe informatice ca servicii) pentru seturile de date foarte mari sau foarte eterogene și acțiuni menite să permită lucrul cu sisteme și servicii mari, complexe și care utilizează în mod intensiv datele.

În fine, programul Orizont 2020 va stimula crearea de centre de competență și de rețele între acestea pentru a sprijini IMM-urile în ceea ce privește dezvoltarea, accesul și preluarea de tehnologii sau servicii în domeniul datelor în produsele și procesele lor economice sau în alte activități.

3. Sprijinirea de noi standarde deschise

Standardele deschise și interoperabilitatea datelor constituie priorități în cadrul diferitelor politici ale Comisiei. Acest lucru este reflectat în inițiativele care se desfășoară în prezent în vederea stabilirii de standarde la nivelul întregii UE în sectoare economice importante, cum ar fi sectorul transporturilor. Programul ISA[22] facilitează utilizarea unor standarde comune de bază în ceea ce privește datele pentru administrațiile naționale. Pentru a contribui la crearea unui climat de schimb de date deschise, Comisia va sprijini cartografierea standardelor relevante existente pentru o serie de domenii în care se folosesc volume mari de date (de exemplu, rețele inteligente, sănătate, transporturi, mediu, vânzare cu amănuntul, fabricare, servicii financiare).

Acțiunile viitoare desfășurate în cadrul programului Orizont 2020 vor identifica sectoarele industriale care sunt suficient de omogene în ceea ce privește activitățile lor, pentru a dezvolta în continuare standarde relevante.

4.2.2. Infrastructura generică pentru o economie bazată pe date 1. Cloud computingul

Acțiunile din cadrul strategiei europene de cloud computing în ceea ce privește transparența standardelor, certificarea voluntară la nivelul întregii UE, clauzele și condițiile contractuale sigure și echitabile pentru utilizatorii de cloud și instituirea unui Parteneriat european pentru cloud (European Cloud Partnership — ECP) facilitează adoptarea mai rapidă a unui cloud computing fiabil, care va promova economia bazată pe date.

Consiliul director al ECP și-a publicat recent raportul Trusted Cloud Europe (O Europă care dispune de un cloud fiabil)[23]. Rezultatele unui studiu ulterior au evidențiat sprijinul constant pentru o viziune a unei Europe care dispune de un cloud fiabil pe baza adoptării rapide a regulamentului general privind protecția datelor în Europa și a unor mecanisme eficace care să asigure „suveranitatea datelor” la nivel european în cloud. Drept urmare, Comisia intenționează să răspundă recomandărilor din raportul Trusted Cloud Europe prin organizarea de consultări cu privire la un pachet de măsuri de politică ce combină opțiuni de reglementare cu opțiuni de coreglementare dictate de piață, până în 2015.

În același timp, acțiunile viitoare în domeniul cercetării și inovării din cadrul programului Orizont 2020 vor aborda utilizarea optimă și configurarea soluțiilor de cloud computing pentru analiza de date și infrastructurile și serviciile avansate[24].

2. e - Infrastructuri și calcul de înaltă performanță (HPC)

PRACE - o infrastructură de calcul de înaltă performanță de talie mondială pentru cercetare[25] asigură deja accesul la cele mai bune instalații și servicii de calcul intensiv pentru industrie, IMM-uri și mediul academic.

Acțiunile viitoare vor include înființarea unor centre de excelență pentru aplicarea HPC în abordarea provocărilor științifice, industriale sau societale prin intermediul actualelor parteneriate contractuale public - privat în domeniul HPC[26]. De asemenea, se va acorda sprijin pentru dezvoltarea generației viitoare de tehnologii HPC ca factor orizontal cheie pentru modelare avansată și simulare și pentru aplicații cu volume mari de date.[27]

Dată fiind nevoia urgentă de a oferi miilor de cercetători din întreaga Europă capacități de calcul, vor fi sprijinite, de asemenea, instrumente esențiale ale Spațiului European de Cercetare digital (SEC)[28], precum inițiativa europeană privind gridurile.

3. Rețele/Bandă largă/5G

Parteneriatul contractual public - privat curent privind 5G[29] se ocupă de fundamentele tehnologiei internetului mobil al viitorului și de inițiativele de reglementare și de finanțare[30] aferente menite să încurajeze investițiile private în infrastructura de bandă largă; Acesta sprijină evoluția rețelelor de bază prin creșterea capacității acestora de a manipula cantități mari de date.

4. Internetul obiectelor (IO)[31]

Vor fi finanțate o serie de proiecte de anvergură pentru a se aborda problemele emergente privind disponibilitatea, calitatea și interoperabilitatea legate de datele colectate prin obiecte inteligente conectate și alte tehnologii IO.

5. Infrastructurile de date publice

Comisia va solicita statelor membre sprijin pentru o rețea interconectată de instalații de prelucrare a datelor, prin stabilirea de legături între centrele regionale de date și infrastructurile generice, pentru a beneficia de sinergii și pentru a spori eficiența, în special pentru IMM-uri, universități, organizații de cercetare și sectorul public. Prin consolidarea rețelei GÉANT[32], Comisia va investi, de asemenea, în conexiuni cu țări terțe, în special cu țările în curs de dezvoltare.

4.2.3. Aspecte de reglementare 1. Protecția datelor cu caracter personal și protecția consumatorilor

Dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal se aplică volumelor mari de date atunci când au caracter personal: prelucrarea datelor trebuie să respecte toate normele în vigoare privind protecția datelor.

Pachetul de reformă al Comisiei își propune să dezvolte un cadru unic și modern, solid, coerent și cuprinzător de protecție a datelor în UE. Prin consolidarea încrederii cetățenilor în mediul digital și prin creșterea gradului de securitate juridică, acesta va asigura un cadru de reglementare esențial pentru dezvoltarea unor produse și servicii inovatoare și durabile.

După adoptarea pachetului de reformă, Comisia va colabora cu statele membre și cu părțile interesate pentru a se asigura că întreprinderile, în special IMM-urile, primesc îndrumări adecvate, în special în ceea ce privește chestiuni cum ar fi anonimizarea și pseudonimizarea datelor, reducerea la minimum a datelor, analiza de risc a datelor cu caracter personal și instrumente și inițiative care să sporească gradul de sensibilizare a consumatorilor. De asemenea, Comisia va sprijini activ cercetarea și inovarea pentru soluții tehnice conexe care sunt „menite să sporească protecția vieții private începând cu momentul conceperii”.

Pe această bază, instrumentele digitale au potențialul de a permite utilizatorilor să controleze și să își securizeze mai bine datele. Comisia va lansa un proces de consultare cu privire la conceptul de tehnologii cloud controlate de utilizator pentru depozitarea și folosirea datelor cu caracter personal („spații pentru date cu caracter personal”), și va sprijini cercetarea și inovarea privind instrumente care să ajute utilizatorii în selectarea strategiilor de schimb de date care corespund cel mai bine nevoilor lor. Aceasta va sprijini, de asemenea, proiectele care vizează reducerea cazurilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal, precum și asigurarea faptului că datele sunt utilizate în moduri compatibile cu cele pentru care au fost colectate.

Legislația orizontală privind consumatorii și marketingul se aplică și produselor bazate pe tehnologii cu volume mari de date. Comisia se va asigura că IMM-urile și consumatorii, furnizorii și utilizatorii primesc toate informațiile necesare, nu sunt induși în eroare, se pot baza pe contracte corecte, în special în ceea ce privește utilizarea datelor colectate de la aceștia. Aceste măsuri vor construi încrederea necesară pentru a exploata întregul potențial al economiei bazate pe date.

2. Explorarea datelor

Comisia caută modalități prin care inovarea bazată pe date care utilizează explorarea datelor, inclusiv a textelor, ar putea fi consolidată, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de drepturile de autor.

Comisia ia notă de inițiativele statelor membre care facilitează aceste activități prin punerea în aplicare (sau revizuirea punerii în aplicare) a excepțiilor disponibile în cadrul actual privind drepturile de autor.

3. Securitate

Comisia va analiza riscurile de securitate, în ansamblu, legate de volumele mari de date și va propune gestionarea riscurilor și măsuri de atenuare, inclusiv orientări, de exemplu privind bunele practici pentru o stocare în condiții de siguranță a datelor, pentru a promova o cultură a securității în numeroase sectoare ale societății și pentru a contribui la detectarea atacurilor cibernetice și la o mai bună combatere a acestora.

De asemenea, Comisia va sprijini activitățile de cercetare și inovare care contribuie la reducerea riscului de încălcare a securității datelor și al bazelor de date exploatate în secret în scopuri ilegale.

4. Dreptul de proprietate asupra datelor/transferul de date

În mai multe sectoare, cerințele privind localizarea datelor limitează fluxul transfrontalier de informații și constituie un obstacol în calea unei piețe unice pentru cloud computing și volumele mari de date. Comisia va studia aceste obstacole și va avea în vedere măsuri de politică viitoare, ținând seama în special de raportul „Trusted Cloud Europe” și de recomandările prezentate de Parteneriatul european pentru cloud computing.

În plus, Comisia va lansa o consultare și va desemna un grup de experți care să evalueze necesitatea unor orientări privind aspecte specifice legate de proprietatea asupra datelor și responsabilitatea furnizării de date, în special pentru datele colectate prin intermediul tehnologiei IO.

5. Concluzii

O economie de succes bazată pe date va contribui la bunăstarea cetățenilor, precum și la progresul socioeconomic prin noi oportunități de afaceri și prin mai multe servicii publice inovatoare. Aceasta se va dezvolta în cadrul unei piețe unice digitale europene reglementată de norme moderne și inovatoare.

Acțiunile avute în vedere, odată puse în aplicare, vor avea drept rezultat accelerarea inovării, creșterea productivității și o competitivitate sporită în domeniul datelor la nivelul întregii economii, precum și pe piața mondială în care Europa reprezintă un actor-cheie.

Comisia va continua consultările cu Parlamentul European, Consiliul, statele membre și toate părțile interesate relevante în vederea elaborării unui plan de acțiune mai detaliat, pe mai multe niveluri și bazat pe dovezi care să permită obținerea de progrese către economia bazată pe date a viitorului și abordarea provocărilor societale viitoare ale Europei.

[1]        Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare conține un raport referitor la implementarea strategiei europene privind cloud computingul, COM (2012) 529.

[2]        De exemplu, http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/trusted-cloud-europe-survey; https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/content/consultation-research-data-infrastructures-framework-action

[3]        COM(2012) 10 final, COM(2012) 11 final și COM(2013) 48 final.

[4]        Big Data Analytics – An assessment of demand for labour and skills, 2012-2017. Raport privind competențele digitale din Regatul Unit în numele SAS UK.

[5]       A se vedea, de asemenea, JOIN(2013) 1, „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat, din 7.2.2013, care stabilește „acțiunile necesare [...] pentru ca mediul online al UE să devină cel mai sigur din lume”, p. 3.

[6]        Urmează a fi stabilite în conformitate cu concluziile Consiliului European din octombrie 2013.

[7]        care depășesc instrumentele tradiționale de „explorare a datelor” destinate în principal prelucrării unor seturi de date mai puțin variate, la scară redusă și statice, aceasta realizându-se adesea manual.

[8]        Aceasta poate include adevăratele „volume mari de date” și numeroase alte seturi de date („volume mici de date”).

[9]        Întreprinderile care utilizează procese decizionale bazate pe date se bucură de o creștere cu 5-6 % a productivității, Big Data for All: Privacy and User Control in the Age of Analytics, O. Teme/J. Polonetsky, Northwestern Journal of Technology and Intellectual Property 2012.

[10]       Inovare bazată pe date — un ghid pentru factorii de decizie: înțelegerea și promovarea valorii economice și sociale a datelor, Cartea albă SIIA, 2013.

[11]      „Datele deschise. Un motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente”, COM (2011) 882; Directiva 2013/37/UE.

[12]     Informatică de înaltă performanță: Poziția Europei în cursa mondială, COM (2112) 45.

[13]       A se vedea articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 de instituire a programului Orizont 2020.

[14]       www.bigdatavalue.eu

[15]       http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/ict/digital-enterpreneurship/index_en.htm

[16]       http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/grand-coalition-digital-jobs-0

[17]       COM(2011) 882 final.

[18]       Directiva 2013/37/UE

[19]       Regulamentul 2014/283/UE privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații.

[20]       Către un acces mai bun la informațiile științifice, COM(2012) 401; Recomandarea Comisiei privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora [C(2012) 4890].

[21]       http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/grants_manual/hi/oa_pilot/h2020-hi-oa-pilot-guide_en.pdf

[22]       http://ec.europa.eu/isa/; http://ec.europa.eu/isa/documents/isa_lexuriserv_en.pdf

[23]        „Crearea unei Europe care dispune de un cloud fiabil: Un document de viziune politică al Consiliului director al Parteneriatului european pentru cloud computing”, http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/trusted-cloud-europe

[24]       A se vedea deja, de exemplu, http://www.helix-nebula.eu/, o inițiativă a ESA, CERN, EMBL etc. privind „Un cloud pentru știință”.

[25]       http://www.prace-ri.eu/

[26]       http://ec.europa.eu/research/press/2013/pdf/ppp/hpc_factsheet.pdf

[27]       http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020/calls/h2020-fethpc-2014.html

[28]       Un parteneriat consolidat al Spațiului european de cercetare pentru excelență și creștere, COM(2012) 329.

[29]       http://5g-ppp.eu/

[30]       Cum ar fi pachetul privind „continentul conectat” (http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-single-telecom-market-growth-jobs) și partea care vizează telecomunicațiile a Mecanismului pentru interconectarea Europei (http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connecting-europe-facility).

[31]       IO este o infrastructură de rețea globală și dinamică în care „obiecte fizice și virtuale” de toate tipurile comunică și sunt integrate în mod continuu.

[32]       Rețea paneuropeană de date pentru comunitatea cercetării și educației, http://www.geant.net/.