Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2], în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3],

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European[4],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetul economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului de politică economică,

întrucât:

(1) La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2) La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3) La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4) La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Sloveniei pentru perioada 2012-2016. La 15 noiembrie 2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013[5], Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Sloveniei pentru 2014[6].

(5) La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii[7], care marchează începutul semestrului european 2014 pentru coordonarea politicilor economice. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă[8], în care a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6) La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7) La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Slovenia[9], în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este aceea că Slovenia se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice excesive care necesită monitorizare și măsuri ferme continue în materie de politică. Deși dezechilibrele au fost corectate de-a lungul anului 2013 ca urmare a ajustării macroeconomice și a măsurilor în materie de politică întreprinse de Slovenia, amploarea corecției necesare indică faptul că există, în continuare, riscuri substanțiale. Mai precis, este necesar să se acorde o atenție deosebită riscurilor generate de o structură economică ce are ca elemente caracteristice guvernanța corporativă deficitară, implicarea puternică a statului în economie, deteriorarea competitivității costurilor, supraîndatorarea corporativă și creșterea considerabilă a datoriei publice. Deși s-au înregistrat progrese considerabile în redresarea bilanțurilor băncilor, sunt necesare în continuare acțiuni ferme în ceea ce privește punerea în aplicare pe deplin a unei strategii cuprinzătoare pentru sectorul bancar, inclusiv măsuri de restructurare, privatizare și supraveghere consolidată.

(8) La 15 aprilie 2014, Slovenia și-a prezentat programul național de reformă pentru 2014 și la 24 aprilie 2014 și-a prezentat programul de stabilitate pentru 2014. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9) Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de stabilitate pentru 2014 este corectarea deficitului excesiv până în 2015 și îndeplinirea obiectivului pe termen mediu până în 2017. Programul confirmă obiectivul pe termen mediu stabilit anterior privind un buget echilibrat, care este conform cerințelor Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, nu se preconizează ca soldul structural (recalculat) să atingă obiectivul pe termen mediu până în 2017. Programul prevede reducerea deficitului sub 3 % din PIB în 2015, în conformitate cu ținta stabilită în recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive. În perioada ulterioară anului 2015, programul are în vedere o scădere constantă a deficitului, în 2018 urmând să se înregistreze un excedent de 0,3 % din PIB. Programul preconizează că datoria publică va atinge un nivel maxim de 81,1 % din PIB în 2015, înainte de a scădea la 76 % în 2016. În ansamblu, strategia bugetară prezentată în program este în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din program, care a fost elaborat de un organism independent (Institutul de analiză macroeconomică și dezvoltare), este prudent. La 5 martie 2014, Comisia a emis o recomandare autonomă adresată Sloveniei. Programul de stabilitate identifică unele măsuri suplimentare menite să contribuie la reducerea decalajului în raport cu efortul bugetar necesar. Pe această bază, se consideră că Programul de stabilitate a răspuns parțial recomandării autonome a Comisiei. Există însă în continuare riscuri de evoluție negativă întrucât măsurile care stau la baza programului sunt insuficient detaliate și multe dintre acestea nu au fost încă adoptate. Orice nevoie potențială de recapitalizare bancară suplimentară, care rezultă din evaluarea calității activelor și a testului de rezistență efectuate în 2013 în Slovenia, ar crește ratele deficitului și ponderea datoriei, în timp ce orice sumă încasată din privatizarea reușită a entităților sau a băncilor de stat care nu a fost inclusă în previziunile programului ar reduce datoriile. Pe baza previziunilor Comisiei, efortul fiscal în perioada 2013-2014 este sub 1,4 % din PIB în ceea ce privește variația (corectată) a soldului structural și sub 0,5 % din PIB în ceea ce privește cuantumul măsurilor solicitate estimate ca fiind necesare la data la care a fost formulată recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive. Pentru 2015, deși programul preconizează un deficit în conformitate cu recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, previziunile Comisiei din primăvara anului 2014 estimează un deficit de 3,1 % din PIB. În plus, pe baza previziunilor, se preconizează că efortul bugetar măsurat atât în funcție de variația (corectată) a soldului structural, cât și de cuantumul măsurilor discreționare care trebuie să fie puse în aplicare se va situa puțin sub nivelul recomandat de Consiliu pentru 2015. Pe baza evaluării sale a programului și pe baza previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că, în 2014 și în perioada ulterioară, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura conformitatea deplină cu recomandarea privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, inclusiv efortul structural necesar.

(10) În ceea ce privește regulile de politică bugetară, Parlamentul a aprobat, în 2013, temeiul constituțional pentru stabilirea unei reguli privind soldul/excedentul bugetului public general în termeni structurali. Cu toate acestea, legislația necesară de punere în aplicare, și anume Legea privind politica bugetară, care trebuia să intre în vigoare până în noiembrie 2013, nu a fost încă adoptată. În special, trebuie să se stabilească temeiul juridic necesar pentru a defini rolul, sfera de competență și independența unui consiliu fiscal operațional. Finalizarea în timp util a analizei cuprinzătoare privind cheltuielile tuturor utilizatorilor bugetului în principalele categorii de cheltuieli în materie de sănătate ar putea permite identificarea unor măsuri de sprijinire a consolidării bugetare și a unor opțiuni de îmbunătățire a eficienței și a raportului cost-eficacitate.

(11) În 2013, s-a recomandat Sloveniei să consolideze sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii și să îmbunătățească eficiența, raportul cost-eficacitate și calitatea sectorului îngrijirii pe termen lung. Slovenia a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește măsurile întreprinse pentru a da curs acestei recomandări. O evaluare a reformei sistemului de pensii din 2012 a fost finalizată în aprilie 2014, iar primele constatări sunt pozitive. Deși s-au făcut unele economii bugetare, nivelul pensiilor a rămas neschimbat. Slovenia se confruntă cu riscuri mari în materie de sustenabilitate bugetară pe termen mediu și lung, în principal ca urmare a creșterii cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației sale. În consecință, sistemele de pensii și de îngrijire pe termen lung vor trebui să fie reformate pe termen mediu pentru ca cheltuielile globale să se stabilizeze pe termen mediu și lung, asigurându-se, totodată, caracterul adecvat al pensiilor și accesul la serviciile de îngrijire pe termen lung. Autoritățile au în vedere elaborarea unei cărți albe pentru o reformă amplă în sectorul pensiilor. Un plan de reformă a sistemului de îngrijire pe termen lung a fost adoptat la sfârșitul anului 2013, preconizând-se că legislația aferentă va fi elaborată înainte de sfârșitul anului 2014. Există însă riscul ca acest termen să fie amânat, date fiind întârzierile pe care le înregistrează reorganizarea în curs a sectorului asigurărilor de sănătate.

(12) Situația de pe piața forței de muncă s-a înrăutățit. Rata șomajului a atins 10,3 % în 2013 și șomajul în rândul tinerilor a crescut la 21,6 % în 2013, în timp ce ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut cu 2,1 puncte procentuale în perioada 2011-2013. Evaluarea reformei pieței forței de muncă adoptată în 2013 evidențiază reducerea segmentării între contractele cu durată nedeterminată și cele cu durată determinată, deși aceasta se datorează utilizării în mai mare măsură a altor forme de contract cu durată determinată, în timp ce efectul stimulentelor pentru angajarea tinerilor și a persoanelor în vârstă este încă neclar. Segmentarea pieței forței de muncă este, de asemenea, remediată printr-o mai bună reglementare a muncii desfășurate de studenți. Persistă îngrijorări cu privire la măsura în care noua lege, aflată în curs de aprobare, va putea să remedieze în mod corespunzător deficiențele reglementărilor anterioare. Guvernul a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării de anul trecut privind salariul minim, care continuă să fie indexat numai în funcție de inflație, deși Legea privind salariul minim permite indexarea și în funcție de alte condiții economice. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește elaborarea unor măsuri eficace și adaptate de politică activă în domeniul pieței forței de muncă și combaterea necorelării competențelor cu cerințele pieței.

(13) Guvernul a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandările referitoare la stabilitatea sectorului bancar, realizând o evaluare credibilă a calității activelor și un test credibil de rezistență, efectuând recapitalizări rapide și transferând creditele neperformante către Societatea de administrare a activelor bancare (Družbo za upravljanje terjatev bank). Cu toate acestea, trebuie să se depună în continuare multe eforturi și sunt necesare acțiuni hotărâte pentru a finaliza și a pune în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru sectorul bancar, astfel cum s-a anunțat în decembrie 2013, inclusiv măsuri de restructurare, privatizare și supraveghere consolidată. Nivelul creditelor neperformante în sectorul bancar rămâne ridicat. Prin urmare, este important ca băncile să își dezvolte o capacitate internă de a găsi soluții în cazul creditelor neperformante, inclusiv consolidând gestionarea internă a activelor și restructurând unitățile, pentru a accelera administrarea creditelor neperformante, maximizând, totodată, valoarea de recuperare și păstrând activitățile viabile. Orice alt transfer de credite neperformante către Societatea de administrare a activelor bancare trebuie să fie conceput cu atenție pentru a facilita restructurarea rapidă și eficientă a creditelor corporative, în special în cazul împrumuturilor intragrup complexe și interconectate. Se așteaptă prezentarea unei strategii cuprinzătoare în materie de gestionare și a unui plan amplu de afaceri care ar susține obiectivele de rambursare pentru Societatea de gestionare a activelor bancare. Pe baza învățămintelor desprinse din evaluarea calității activelor și a testului de rezistență, se impun alte măsuri decisive în vederea îmbunătățirii guvernanței și a supravegherii pentru toate băncile și în special pentru cele care rămân în proprietatea statului prin consolidarea gestionării riscurilor, perfecționarea proceselor de aprobare a creditului și îmbunătățirea calității și a disponibilității datelor, cu scopul de a reduce nivelurile creditelor neperformante și de a limita riscurile viitoare.

(14) Guvernul a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, care reprezintă o șesime din valoarea adăugată totală și formează o rețea complexă de bănci, grupuri de asigurare și societăți nefinanciare naționale, cu participații încrucișate numeroase. Nivelul de influență a statului generează riscuri semnificative pentru finanțele publice, atât direct, cât și indirect, prin intermediul pasivelor din garanții. O strategie coerentă pentru gestionarea întreprinderilor de stat, împreună cu o guvernanță corporativă îmbunătățită ar crea un mediu mai propice pentru atragerea de investiții străine directe. Deși s-au făcut primii pași prin elaborarea, în mai 2013, a unei liste inițiale de 15 societăți care urmau să facă obiectul unei privatizări accelerate, progresele înregistrate până în prezent nu sunt omogene și există un risc semnificativ ca termenele să nu fie respectate. Noua legislație care stă la baza Societății slovene de gestionare a obligațiunilor suverane (Slovenskem državnem holdingu), un vehicul pentru consolidarea administrării participațiilor statului, a intrat în vigoare cu întârziere, în aprilie 2014. Se așteaptă prezentarea unei strategii cuprinzătoare și a unei clasificări exacte a activelor principale și a celor secundare, inclusiv a activelor destinate privatizării. Este necesar să se identifice și să se pună în aplicare măsuri corespunzătoare menite să asigure realizarea procesului de restructurare și îndeplinirea obiectivelor sale, inclusiv, inter alia, maximizarea valorii de recuperare pentru creditori, și să se stabilească o listă a celor mai stringente cazuri de restructurare în vederea soluționării rapide a acestora.

(15) Cadrul de insolvență a fost modificat în 2013 pentru a facilita rezoluția în timp util a creditelor neperformante, dar, în mare parte, noul cadru nu a fost încă testat. Un nivel ridicat de îndatorare și dificultățile financiare au limitat capacitatea sectorului corporativ de a investi în proiecte viitoare. Restructurarea financiară și operațională a sectorului corporatist, care trebuie efectuată de urgență, nu a început încă pe scară largă. Este necesară o perspectivă consolidată asupra diferitelor expuneri la riscul de credit în sistemul bancar pentru a accelera găsirea de soluții în cazul creditelor neperformante și a facilita negocierile în materie de restructurare, în special în cazul împrumuturilor intragrup complexe și interconectate. Un grup operativ centralizat, format din reprezentanți cu experiență ai tuturor părților interesate, ar putea să preia inițiativa în ceea ce privește sprijinirea și accelerarea acestui proces. Între timp, este foarte important ca în cadrul Societății de administrare a activelor bancare să se închidă rapid și eficient mai multe cazuri urgente în curs de soluționare.

(16) În pofida potențialului său, Slovenia are unul dintre cele mai reduse stocuri de investiții străine directe din UE (34,1 % din PIB față de media de 47,1 % din PIB înregistrată în UE în 2012). Deși privatizarea și restructurarea corporativă oferă numeroase noi posibilități pentru investitorii privați, există dovezi cu privire la faptul că mediul și cultura de afaceri insuficient dezvoltate împiedică Slovenia să le valorifice pe deplin. În 2012, a început un proces de dereglementare a profesiilor reglementate, până în prezent numărul profesiilor reglementate scăzând de la 323 la 262. Continuarea procesului de dereglementare a profesiilor reglementate ar contribui la creșterea numărului de furnizori naționali și străini de servicii și, astfel, ar contribui la sporirea competitivității. Coerența măsurilor menite să îmbunătățească mediul de afaceri și activitățile antreprenoriale poate fi perfecționată. În acest context, viitoarea strategie de specializare inteligentă din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 va oferi ocazia de a se acorda o atenție specială unor măsuri-cheie cum ar fi crearea de produse inovatoare comercializabile.

(17) Slovenia se află în primele etape de elaborare a propunerilor privind reforma amplă a sectorului public (care urmează să fie adoptate în ianuarie 2015). În acest context, Slovenia trebuie să restabilească credibilitatea și calitatea administrației publice. Slovenia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea calității sistemului judiciar și a redus numărul de cauze pendinte. Reforma gestionării cauzelor în materie comercială și civilă a îmbunătățit funcționarea sistemului judiciar. Recentele tendințe pozitive înregistrate în privința litigiilor în materie comercială și civilă s-au confirmat.

(18) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, evaluând Programul de stabilitate și Programul național de reformă. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-8 de mai jos.

(19) Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate al Sloveniei, iar avizul[10] său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(20) Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și prezenta evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate prezentate de această țară. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în special în recomandările 1-8 de mai jos.

(21) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat, de asemenea, o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul ei. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. Slovenia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare pe deplin și în timp util a acestor recomandări.

RECOMANDĂ ca Slovenia să întreprindă acțiuni în perioada 2014-2015 astfel încât:

1.           Să consolideze strategia bugetară cu măsuri structurale suficient de bine precizate, pentru anul 2014 și perioada ulterioară, în scopul de a asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv până în 2015, prin realizarea efortului de ajustare structurală specificat în recomandarea Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. O corectare durabilă a dezechilibrelor bugetare necesită o punere în aplicare credibilă a reformelor structurale ambițioase pentru a spori capacitatea de ajustare și a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă. După corectarea deficitului excesiv, să vizeze o ajustare structurală de cel puțin 0,5 % din PIB în fiecare an, și chiar mai mult în condiții economice bune, sau să asigure faptul că regula privind gradul de îndatorare este îndeplinită pentru a înscrie ponderea datoriei publice, care în prezent este ridicată, pe o traiectorie descendentă durabilă. Să îmbunătățească credibilitatea politicii bugetare, să finalizeze adoptarea unei reguli privind soldul/excedentul bugetului public general în termeni structurali, să introducă obligativitatea cadrului bugetar pe termen mediu, care să aibă un caracter exhaustiv și să fie transparent, și să stabilească temeiul juridic necesar pentru un consiliu fiscal operațional care să definească sfera sa de competență în cadrul procesului bugetar și să introducă dispoziții procedurale clare privind monitorizarea rezultatelor bugetare cât mai curând posibil. Până la sfârșitul anului 2014, să lanseze o analiză cuprinzătoare privind cheltuielile, care să vizeze nivelul central și nivelul administrațiilor locale, utilizatorii direcți și indirecți ai bugetului, precum și furnizorii de utilități și de servicii în domeniul sănătății care sunt deținuți de municipalități, pentru a face economii bugetare în 2015 și în anii următori.

2.           Pe baza consultării publice, să stabilească măsuri menite să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii în perioada ulterioară anului 2020, care să includă ajustări ale parametrilor-cheie, cum ar fi corelarea vârstei legale de pensionare cu creșterea speranței de viață și încurajarea contribuțiilor private la cel de al doilea pilon al sistemului de pensii. Să limiteze cheltuielile legate de îmbătrânirea populației în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung prin direcționarea prestațiilor către persoanele care au cea mai mare nevoie de acestea și reorientarea îngrijirii instituționalizate înspre îngrijirea la domiciliu.

3.           După consultarea partenerilor sociali și în conformitate cu practicile naționale, să elaboreze, până la sfârșitul anului 2014, un amplu acord social menit să asigure faptul că evoluția salariilor, inclusiv a salariului minim, sprijină competitivitatea, cererea internă și crearea de locuri de muncă. Să redefinească elementele componente ale salariului minim și să-și revizuiască sistemul de indexare. Să ia măsuri pentru a reduce în continuare segmentarea, în special prin abordarea eficienței stimulentelor pentru angajarea lucrătorilor tineri și a celor în vârstă, precum și prin utilizarea contractelor de drept civil. Să adopte Legea privind munca desfășurată de studenți. Să acorde prioritate implicării tinerilor neînregistrați, prin asigurarea unor capacități corespunzătoare pentru serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. În vederea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor slab calificați și al lucrătorilor în vârstă, să adapteze mediul de lucru la prelungirea vieții profesionale și să concentreze alocarea resurselor pentru măsuri adaptate de politică activă în domeniul pieței forței de muncă, îmbunătățind totodată eficacitatea acestora. Să remedieze necorelarea competențelor cu cerințele pieței prin îmbunătățirea atractivității învățământului profesional și tehnic, precum și prin dezvoltarea în continuare a cooperării cu părțile interesate relevante în ceea ce privește evaluarea nevoilor pieței forței de muncă.

4.           Să finalizeze, în 2014, procesul de privatizare a NKBM, astfel cum s-a planificat, să pregătească Abanka pentru privatizare în 2015, să continue punerea rapidă în aplicare a planurilor de restructurare a băncilor care beneficiază de ajutor de stat și consolidarea necesară a sectorului bancar. Pe baza învățămintelor desprinse din evaluarea calității activelor și a testului de rezistență, să finalizeze, în august 2014, planul de acțiune cuprinzător privind băncile, care să includă măsuri specifice menite să îmbunătățească guvernanța, supravegherea, gestionarea riscurilor, procesul de aprobare a creditelor, precum și calitatea și disponibilitatea datelor. Să consolideze capacitatea băncilor de a găsi soluții în cazul creditelor neperformante prin consolidarea gestionării interne a activelor și restructurarea unităților. Să clarifice mandatul Societății de administrare a activelor bancare prin publicarea, până în septembrie 2014, a unei strategii cuprinzătoare în materie de gestionare și a unui plan amplu de afaceri, care să prezinte detaliat rolul său în restructurarea activelor sale, obiectivele de rambursare, bugetele, planurile de gestionare a activelor și randamentele preconizate, asigurând, totodată, resursele adecvate.

5.           Să continue punerea în aplicare a privatizărilor anunțate în 2013, în conformitate cu termenele stabilite. Să adopte o strategie pentru Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane (Slovenski državni holding), care să prevadă o clasificare clară a activelor, în conformitate cu termenele și definițiile stabilite în legea din 2014 privind această societate. Până în noiembrie 2014, să elaboreze un program pe termen scurt (unul sau doi ani) de dezinvestiție pentru o serie de active bine direcționate, cu un calendar clar. Să asigure faptul că societatea în cauză este pe deplin operațională, în calitate de vehicul de gestionare a activelor rămase în proprietatea statului și de dezinvestiție a activelor alocate în conformitate cu reglementările în materie de gestionare, în termenele prevăzute de lege. Până în septembrie 2014, să adopte și să pună în aplicare un cod de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, pentru a asigura o gestionare profesională, transparentă și independentă a acestora.

6.           Să finalizeze planul general de restructurare corporativă până la sfârșitul anului 2014, care să prevadă priorități clare și un proces eficace de punere în aplicare. Să înființeze un grup operativ central de monitorizare și de coordonare a procesului global de restructurare corporativă, care să asigure cunoștințele de specialitate, îndrumarea și consilierea necesare, și să faciliteze procesul de negociere între toate părțile interesate implicate. Să stabilească o listă a celor mai stringente cazuri de restructurare, maximizând totodată valoarea de recuperare pentru creditori. Să promoveze utilizarea mecanismelor juridice disponibile și a celor mai bune practici internaționale de către toate părțile implicate în procesul de restructurare. Să evalueze modificările recente ale legislației în materie de insolvență, până în septembrie 2014, fiind pregătită să introducă orice măsură suplimentară necesară. Să reducă în continuare durata procedurilor judiciare în primă instanță în litigiile în materie civilă și comercială, inclusiv cauzele de insolvență, precum și numărul de cauze pendinte, în special cele privind executarea hotărârilor și insolvența.

7.           Să reducă obstacolele din calea desfășurării de activități economice în Slovenia în domenii-cheie pentru dezvoltarea economică, astfel încât țară să devină mai atractivă pentru investițiile străine directe, în special prin accelerarea procesului de liberalizare a profesiilor reglementate și prin reducerea sarcinii administrative, inclusiv prin facilitarea schemelor de autorizare. Să asigure Agenției pentru protecția concurenței o autonomie bugetară suficientă și să îi confere acesteia o mai mare independență instituțională. Să raționalizeze prioritățile și să asigure coerența între strategia din 2011 privind cercetarea și inovarea și strategiile din 2013 privind politica industrială, pe de o parte, și viitoarele strategii privind specializarea inteligentă și transporturile, pe de altă parte, și să asigure punerea rapidă în aplicare și evaluarea eficacității acestora.

8.           Să ia măsuri eficace pentru combaterea corupției, care să consolideze transparența și răspunderea, și care să introducă proceduri externe de evaluare a performanțelor și de control al calității.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu,

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

[3]               COM(2014) 425 final.

[4]               P7_TA(2014)0128 și P7_TA(2014)0129.

[5]               JO L 140, 27.5.2013, p. 11.

[6]               C(2013) 8010 final.

[7]               COM(2013) 800 final.

[8]               COM(2013) 790 final.

[9]               SWD(2014) 88 final.

[10]             În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.