Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Germaniei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Germaniei pentru 2014 /* COM/2014/0406 final */
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de
reformă al Germaniei pentru 2014
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al
Germaniei pentru 2014
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și
articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE)
nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea
supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice[1],
în special articolul 5 alineatul (2), având în vedere Regulamentul (UE)
nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din
16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea
dezechilibrelor macroeconomice[2],
în special articolul 6 alineatul (1), având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3], având în vedere rezoluțiile Parlamentului
European[4], având în vedere concluziile Consiliului
European, având în vedere avizul Comitetului pentru
ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și
financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru
protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru
politică economică, întrucât: (1)
La 26 martie 2010, Consiliul
European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru
creștere economică și ocuparea forței de muncă,
Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor
economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni
în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și
de competitivitate al Europei. (2)
La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe
baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale
pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii
(2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind
orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale
statelor membre, care formează împreună „orientările integrate”.
Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările
integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de
muncă aplicate la nivel național. (3)
La 29 iunie 2012, șefii de stat sau
de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și
locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune
la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și
care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile
posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la
nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față
de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față
de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări. (4)
La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o
recomandare privind Programul național de reformă al Germaniei pentru
2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al
Germaniei pentru perioada 2012-2017. La 15 noiembrie 2013, în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013[5], Comisia a prezentat
avizul său privind proiectul de plan bugetar al Germaniei pentru 2014[6]. (5)
La 13 noiembrie 2013, Comisia a
adoptat analiza anuală a creșterii[7],
care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea
politicilor economice din 2014. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în baza
Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de
alertă[8],
în care a identificat Germania ca fiind unul dintre statele membre pentru care
urma să se efectueze un bilanț aprofundat. (6)
La 20 decembrie 2013, Consiliul
European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității
financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare
a creșterii economice. Consiliul European a subliniat că este necesar
să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și
favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile
normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea
economică și competitivitatea, să se combată șomajul și
consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația
publică. (7)
La 5 martie 2014, Comisia a publicat
rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Germania[9], în temeiul
articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se
desprinde din analiza Comisiei este că Germania se confruntă cu
dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și adoptarea
unor măsuri de politică. În special, contul curent a înregistrat în
mod persistent un excedent foarte ridicat, ceea ce reflectă efectele
pozitive ale unei competitivități solide, o mare parte din economii
fiind investite în străinătate. Acesta este și un indiciu al
faptului că creșterea internă a rămas moderată și
că este posibil ca resursele economice să nu fi fost alocate în mod
eficient. Deși excedentele de cont curent nu generează riscuri
similare cu cele pe care le presupun deficitele mari, dimensiunea și
persistența excedentului de cont curent în Germania merită o atenție
deosebită. Având în vedere dimensiunea economiei germane, este extrem de
important să se ia măsuri pentru a se reduce riscul apariției
unor efecte negative asupra funcționării economiei naționale și
a zonei euro. (8)
La 14 aprilie 2014, Germania și-a
prezentat Programul național de reformă pentru 2014, iar la
8 aprilie 2014 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru
2014. În vederea luării în considerare a legăturilor dintre cele
două programe, acestea au fost evaluate în același timp. (9)
Obiectivul strategiei bugetare prezentat în
Programul de stabilitate pentru 2014 este acela de a asigura îndeplinirea în
continuare a obiectivului pe termen mediu. Programul de stabilitate
confirmă obiectivul pe termen mediu, de -0,5 % din PIB, care
reflectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere.
Conform Programului de stabilitate, soldul structural (recalculat) va
rămâne pozitiv în 2014 și după aceea. Se prevede scăderea datoriei
brute la 76 % din PIB în 2014 și menținerea acesteia, ulterior,
pe o traiectorie îndeajuns de descendentă. Prin urmare, strategia
bugetară prezentată în program respectă cerințele Pactului
de stabilitate și de creștere. Scenariul macroeconomic pe care se
întemeiază previziunile bugetare din program, care a fost aprobat în mod
oficial de un organism independent, este plauzibil, corespunzând în general
previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014. În temeiul
Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, pe baza evaluării
Programului de stabilitate și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul
consideră că finanțele publice ale Germaniei rămân în
general solide, întrucât se preconizează menținerea în continuare a
obiectivului pe termen mediu și respectarea regulii privind gradul de
îndatorare. (10)
Germania a înregistrat doar progrese limitate în
ceea ce privește consolidarea raportului cost-eficacitate în domeniul
cheltuielilor publice pentru asistență medicală și
îngrijire pe termen lung, chiar dacă au fost anunțate unele inițiative
noi. Aceste planuri vizează îmbunătățirea raportului
cost-eficacitate în domeniul asistenței medicale, însă s-ar putea ca
ele să nu fie suficiente pentru a acoperi creșterile preconizate ale
costurilor. Reforma recent adoptată a pensiilor vizează
îmbunătățirea condițiilor aferente pensionării
anticipate („Rente mit 63” - pensionarea la 63 de ani) și a
nivelurilor pensiilor pentru anumite categorii de persoane. Acestea din
urmă presupun, de asemenea, un supliment de pensie pentru persoanele care
au crescut copii născuți înainte de anul 1992 („Mütterrente”).
Reforma creează o presiune suplimentară asupra sustenabilității
sistemului public de pensii și se preconizează că aceasta va fi
finanțată printr-o rată mai mare a contribuției la sistemul
de pensii, antrenând consecințe negative asupra veniturilor disponibile
ale populației active. Reforma ar putea avea, de asemenea, un impact
negativ asupra utilizării pensiilor complementare din cadrul celui de al
doilea și al celui de al treilea pilon. Germania a înregistrat progrese
limitate în ceea ce privește sporirea cheltuielilor cu educația,
precum și unele progrese referitoare la un nivel mai ridicat al
cheltuielilor pentru cercetare. Par să fie necesare eforturi suplimentare
la toate nivelurile de guvernare în vederea îndeplinirii, până în 2015, a
obiectivului de 10 % din PIB privind totalul cheltuielilor publice și
private în materie de educație și de cercetare. De asemenea, ar
trebui avute în vedere obiective subsecvente și mai ambițioase pentru
a putea ține pasul cu economiile cele mai inovatoare. În ultimii ani,
investițiile în infrastructură au crescut în Germania și se
preconizează consolidarea ulterioară a acestora, însă sunt
necesare eforturi suplimentare în acest sens. (11)
Germania a realizat, în general, progrese limitate
în ceea ce privește crearea unui sistem fiscal mai eficient și mai
favorabil creșterii, precum și în ceea ce privește reducerea
presiunii fiscale ridicate asupra veniturilor salariale. Nu se prevede
adoptarea vreunor măsuri majore destinate trecerii spre surse de venituri
mai favorabile creșterii. Aplicarea cotei reduse de taxă pe valoarea
adăugată (TVA) (în prezent 7 %) ar putea fi restrânsă, iar
baza TVA generală ar putea fi extinsă. Veniturile destul de
scăzute provenind din impozitele recurente pe proprietate sunt un indiciu
al faptului că există posibilitatea unor majorări în acest sens,
iar repartizarea sarcinii fiscale s-ar putea realiza în mod mai echitabil în
cazul în care baza de impozitare a impozitului municipal pe bunurile imobile (Grundsteuer)
ar fi reevaluată. Condițiile privind investițiile în Germania ar
putea fi îmbunătățite în continuare prin reformarea impozitului
comercial perceput la nivel local (Gewerbesteuer), diminuarea sarcinii
administrative legate de colectarea impozitelor și reducerea tendinței
de finanțare prin îndatorare favorizate de impozitul pe profit. (12)
Cadrul bugetar a fost completat prin instituirea
unei reguli naționale a echilibrului bugetar și a unui comitet
consultativ independent. În mai multe landuri par să fie necesare norme
specifice de implementare a regulii constituționale a echilibrului bugetar
(frânarea îndatorării), astfel încât să se asigure aplicarea
efectivă a mecanismului de frânare a îndatorării în ciclul bugetar anual.
Pentru a consolida responsabilitatea bugetară, ar trebui să se
recurgă la revizuirea planificată a relațiilor bugetare dintre
autoritățile federale, cele de la nivelul landurilor și cele
municipale. (13)
Salariile au crescut în ultimii ani, după o
perioadă prelungită de moderare salarială, însă în anul
2013, creșterea salariilor reale a fost mai temperată decât în 2012.
Germania intenționează să introducă un salariu minim
general de 8,50 EUR/oră în 2015, care va intra pe deplin în vigoare
începând din anul 2017. Introducerea salariului minim general preconizat, care
vizează asigurarea unui venit minim adecvat pentru lucrători,
necesită o monitorizare strictă a impactului, mai ales a impactului
asupra ocupării forței de muncă. S-au depus eforturi limitate în
vederea reducerii sarcinii fiscale ridicate asupra costului forței de
muncă, îndeosebi pentru persoanele cu venituri salariale mici. Reforma
pensiilor care a fost adoptată și planurile de reformă actuale
în domeniul îngrijirii pe termen lung, ce presupun o creștere a ratelor
contribuțiilor la asigurările sociale, ar putea antrena o nouă
majorare a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă. Germania
a înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea nivelului
de educație al persoanelor defavorizate, însă legătura dintre
nivelul de educație și contextul socioeconomic rămâne
puternică și se răsfrânge asupra vieții profesionale a
persoanelor. În pofida anumitor progrese înregistrate în direcția
adoptării unor măsuri adecvate de activare și de integrare, șomajul
de lungă durată rămâne un motiv de îngrijorare, semnalând
necesitatea unor măsuri suplimentare. Nu s-au înregistrat decât progrese
minore în ceea ce privește adoptarea de măsuri menite să
faciliteze trecerea de la „mini-joburi” la forme de ocupare a forței de
muncă supuse contribuțiilor obligatorii la fondul asigurărilor
sociale. Nu s-au realizat progrese în vederea reducerii măsurilor fiscale
de descurajare a muncii pentru o a doua persoană care contribuie la
venitul familiei. Germania a făcut unele progrese în ceea ce privește
asigurarea unei disponibilități mai mari a locurilor în structurile
de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari cu program
prelungit, în timp ce progresele referitoare la sporirea numărului de școli
cu program prelungit au fost limitate. În același timp, structurile de
îngrijire a copiilor și școlile cu program prelungit fac în
continuare obiectul unor preocupări legate de calitate și al unor
discrepanțe la nivelul regiunilor. (14)
Propunerea guvernului legată de revizuirea
legii energiei din surse regenerabile vizează diminuarea ritmului de creștere
a costurilor globale ale energiei, repartizarea mai echilibrată a
costurilor în rândul consumatorilor, controlul extinderii surselor regenerabile
și promovarea integrării pieței. Punerea în aplicare a reformei
necesită o monitorizare atentă în ceea ce privește impactul
său asupra raportului cost-eficacitate al sistemului de sprijin. Sunt necesare
eforturi suplimentare în domeniul extinderii rețelelor și al
coordonării cu țările învecinate. (15)
Acțiunile de politică menite să
stimuleze și mai mult concurența în sectoarele serviciilor au fost
limitate, chiar dacă au fost adoptate reforme izolate în cazul anumitor
profesii și regiuni specifice, de exemplu în ceea ce privește
procedurile de autorizare și comunicarea comercială din sectorul
construcțiilor. În timp ce creșterea productivității poate
fi mai scăzută din punct de vedere structural în sectoarele
serviciilor decât în sectoarele industriale, aceasta prezintă niveluri
extrem de scăzute în anumite sectoare ale serviciilor, mai ales în cazul
serviciilor profesionale. Există în continuare obstacole în calea
intrării pe piață și a exercitării serviciilor
profesionale. Printre acestea se numără restricțiile privind
forma juridică și participarea la capital, precum și cerințele
în materie de calificări profesionale. Diferențele la nivelul
landurilor dintre dispozițiile de reglementare pentru serviciile
profesionale sugerează faptul că există posibilitatea de a
identifica abordările cele mai puțin greoaie în materie de
reglementare și de a le extinde la nivel național. Valoarea contractelor publicate de către
autoritățile germane în temeiul legislației UE privind achizițiile
publice rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Tranziția
globală spre o piață transparentă a achizițiilor
publice electronice ar putea spori concurența. În sectorul comerțului
cu amănuntul, reglementările în materie de urbanism din anumite
landuri continuă să restricționeze noile intrări pe piață.
Progresele realizate în privința îmbunătățirii concurenței
pe piețele feroviare au fost limitate. (16)
Germania a înregistrat progrese reduse în ceea ce
privește măsurile întreprinse în vederea consolidării sectorului
bancar, îndeosebi prin îmbunătățirea cadrului de guvernanță.
Deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat au stimulat în mare
măsură restructurarea Landesbanken în ultimii ani, acest
sector fiind în continuare fragmentat. Sunt necesare eforturi suplimentare în
vederea abordării obstacolelor structurale și a celor de la nivelul
guvernanței care stau în calea unei consolidări orientate spre piață,
ceea ce ar spori, de asemenea, eficiența globală a sectorului
financiar. Revizuirea cadrului juridic al celui de al doilea pilon bancar ar
putea contribui și mai mult la consolidarea sectorului bancar public. (17)
În contextul semestrului european, Comisia a
efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Germaniei și
a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de
reformă al acestei țări. Comisia a ținut seama nu numai de
relevanța acestora pentru o politică bugetară și
socioeconomică sustenabilă în Germania, ci și de conformitatea
acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de
a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin
oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare.
Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului
european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos. (18)
Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a
examinat Programul de stabilitate al Germaniei, iar avizul său[10] se reflectă
îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos. (19)
Având în vedere bilanțul aprofundat realizat
de Comisie și prezenta evaluare, Consiliul a examinat Programul național
de reformă și Programul de stabilitate prezentate de această țară.
Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din
Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările
1-4 de mai jos. (20)
În contextul semestrului european, Comisia a
efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul
său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice
adresate statelor membre a căror monedă este euro. Germania ar trebui
să vegheze la punerea în aplicare integrală și în timp util și
a acestor recomandări, RECOMANDĂ ca, în perioada
2014-2015, Germania să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. Să
urmărească o politică bugetară favorabilă creșterii
și să mențină o poziție bugetară solidă,
asigurându-se că obiectivul bugetar pe termen mediu continuă să
fie respectat pe întreaga durată a Programului de stabilitate și
că ponderea datoriei publice rămâne pe o traiectorie descendentă
susținută. În special, să valorifice posibilitățile de
creștere și de eficientizare a investițiilor publice în
infrastructură, educație și cercetare. Să
îmbunătățească eficiența sistemului fiscal, îndeosebi
prin lărgirea bazei de impozitare, și anume a impozitului pe consum,
prin reevaluarea bazei de aplicare a impozitului municipal pe bunurile imobile,
prin îmbunătățirea administrației fiscale și prin
revizuirea impozitului comercial perceput la nivel local, de asemenea în
vederea încurajării investițiilor private. Să depună
eforturi suplimentare pentru a spori raportul cost-eficacitate al cheltuielilor
publice în domeniul asistenței medicale și al îngrijirii pe termen
lung. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii prin (i)
trecerea de la finanțarea noilor prestații neincluse în sistemul de
asigurări (Mütterrente) la finanțarea din venituri fiscale,
inclusiv pentru a se evita o creștere ulterioară a contribuțiilor
la fondul asigurărilor sociale, (ii) sporirea stimulentelor pentru o
pensionare mai târzie și (iii) creșterea gradului de acoperire a
sistemelor de pensii din cadrul celui de al doilea și al celui de al
treilea pilon. Să finalizeze implementarea mecanismului de frânare a
îndatorării în mod consecvent în toate landurile, asigurând promptitudinea
și relevanța procedurilor de monitorizare și a mecanismelor de
corecție. Să îmbunătățească contextul relațiilor
bugetare dintre autoritățile federale, cele de la nivelul landurilor și
cele municipale, inclusiv pentru a garanta investiții publice
corespunzătoare la toate nivelurile de guvernare. 2. Să amelioreze condițiile
care continuă să sprijine cererea internă, prin reducerea, inter
alia, a impozitelor și a contribuțiilor la fondul asigurărilor
sociale cu un nivel ridicat, îndeosebi pentru persoanele cu venituri salariale
mici. În momentul punerii în aplicare a salariului minim general, să
monitorizeze impactul acestuia asupra ocupării forței de muncă.
Să optimizeze capacitatea de inserție profesională a
lucrătorilor prin creșterea în continuare a nivelului de educație
al persoanelor defavorizate și prin punerea în aplicare a unor măsuri
mai ambițioase de activare și de integrare pe piața muncii,
îndeosebi pentru șomerii de lungă durată. Să intervină
pentru a reduce măsurile fiscale de descurajare a muncii, în special
pentru o a doua persoană care contribuie la venitul familiei, și
să faciliteze trecerea de la „minijoburi” la forme de ocupare a forței
de muncă supuse contribuțiilor obligatorii la fondul
asigurărilor sociale. Să remedieze lacunele existente la nivel
regional în ceea ce privește disponibilitatea mai mare a locurilor în
structurile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari cu
program prelungit, îmbunătățind totodată calitatea per
ansamblu a educației de acest tip. 3. Să mențină la
minimum costurile globale aferente transformării sistemului energetic. În
special, să monitorizeze impactul reformei referitoare la legea energiei
din surse regenerabile asupra raportului cost-eficacitate al sistemului de
sprijin în favoarea energiilor din surse regenerabile. Să își
consolideze eforturile în vederea accelerării extinderii rețelelor naționale
și transfrontaliere de energie electrică și gaze naturale.
Să intensifice strânsa coordonare a politicilor energetice cu țările
învecinate. 4. Să ia măsuri mai
ambițioase pentru a stimula în continuare concurența în sectorul
serviciilor, inclusiv în ceea ce privește anumite servicii profesionale,
revizuind, de asemenea, abordările existente în materie de reglementare și
convergând către aplicarea celor mai bune practici în toate landurile.
Să identifice cauzele valorii scăzute a contractelor publice deschise
procedurilor de achiziții publice în temeiul legislației UE. Să
își intensifice eforturile în vederea eliminării reglementărilor
existente în materie de urbanism care restricționează noile
intrări pe piață în sectorul comerțului cu amănuntul.
Să ia măsuri pentru eliminarea obstacolelor încă existente în
calea concurenței pe piețele feroviare. Să continue eforturile
de consolidare a sectorului bancar (Landesbanken), inclusiv prin
îmbunătățirea cadrului de guvernanță. Adoptată la Bruxelles, Pentru
Consiliu, Președintele [1] JO L 209, 2.8.1997, p. 1. [2] JO L 306, 23.11.2011, p. 25. [3] COM(2014) 406 final. [4] P7_TA(2014)0128
și P7_TA(2014)0129. [5] JO L 140, 27.5.2013, p. 11. [6] C(2013) 8001 final. [7] COM(2013) 800 final. [8] COM(2013) 790 final. [9] SWD(2014) 78 final. [10] Emis în temeiul articolului 5 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.