RAPORT AL COMISIEI

Analiza comparativă a implementării contorizării inteligente în UE-27, cu accent pe energia electrică

Obiectivul

Scopul prezentului raport este de a măsura progresele înregistrate în implementarea contorizării inteligente în statele membre ale UE, în conformitate cu dispozițiile celui de-al treilea pachet privind energia[1]. Sub rezerva rezultatului unei eventuale evaluări economice a costurilor și beneficiilor pe termen lung, statele membre au obligația să pregătească un calendar (pentru o perioadă de până la 10 ani în cazul energiei electrice) pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligente[2]. Prezentul raport analizează progresele înregistrate în UE-27[3] până în prezent și formulează recomandări pentru direcția de urmat pe viitor.

Prezentul raport este însoțit de două documente de lucru ale serviciilor Comisiei. Acestea prezintă situația curentă a implementării contorizării inteligente în UE și includ o prezentare generală a analizelor costuri-beneficii efectuate de către statele membre, împreună cu datele aferente, specifice fiecărei țări.

Contorizarea inteligentă în legislația UE

Al treilea pachet privind energia impune statelor membre să asigure implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în beneficiul pe termen lung al consumatorilor. Implementarea poate fi condiționată de o evaluare economică pozitivă a costurilor și beneficiilor pe termen lung (analiza costuri-beneficii – ACB), care trebuie să fie finalizată până la 3 septembrie 2012. În cazul energiei electrice, există un obiectiv de introducere, până în 2020, a sistemelor de contorizare inteligentă în cel puțin 80 % din cazurile evaluate pozitiv.

De asemenea, în conformitate cu spiritul dispozițiilor celui de-al treilea pachet și venind în completarea acestora, Directiva privind eficiența energetică[4] sprijină dezvoltarea serviciilor energetice pe baza datelor primite de la contoarele inteligente, răspunsul la cerere[5] și prețurile dinamice. Aceasta se realizează prin respectarea și promovarea dreptului persoanelor la protecția datelor cu caracter personal, astfel cum este consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), precum și prin asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorului (articolul 38 din Cartă).

Al treilea pachet privind energia nu stabilește un obiectiv precis în ceea ce privește implementarea contorizării inteligente în sectorul gazelor naturale, însă în Nota interpretativă referitoare la piețele cu amănuntul[6] se afirmă că implementarea ar trebui să fie realizată într-un „termen rezonabil”.

Progresele înregistrate în implementarea contorizării inteligente în UE-27

Analiza arată că au fost realizate progrese apreciabile. În urma analizei pozitive costuri-beneficii în cazul energiei electrice pentru mai mult de două treimi dintre cazuri, în prezent, statele membre s-au angajat să continue (sau au finalizat deja) introducerea contorizării inteligente. Există aproape 45 de milioane de contoare inteligente deja instalate în trei state membre (Finlanda, Italia și Suedia), reprezentând 23 % din instalarea preconizată în UE până în 2020. Conform estimărilor noastre, angajamentele de introducere a sistemelor de contorizare inteligentă corespund unei investiții de aproximativ 45 de miliarde EUR pentru instalarea, până în anul 2020, a aproape 200 de milioane de contoare inteligente pentru energia electrică (reprezentând aproximativ 72 % din toți consumatorii europeni) și 45 de milioane de contoare pentru gazele naturale (aproximativ 40 % din consumatori). Cifrele sunt încurajatoare și demonstrează că, acolo unde introducerea contorizării inteligente este evaluată pozitiv, rata de penetrare preconizată pentru contorizarea energiei electrice în statele membre respective depășește obiectivul de 80 % prevăzut de cel de-al treilea pachet privind energia, dar nu atinge rata de penetrare de 80 % la nivelul UE. De asemenea, aceasta indică faptul că argumentele comerciale în favoarea introducerii contorizării inteligente nu sunt deocamdată convingătoare în întreaga Europă, iar acest lucru reprezintă o provocare și mai mare în cazul gazelor naturale.

Prezentarea generală a rezultatelor analizei comparative

Rezultatele analizelor costuri-beneficii ale statelor membre sunt după cum urmează:

Energie electrică

- 16 state membre (Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit[7]) vor continua introducerea pe scară largă a contoarelor inteligente până în anul 2020 sau mai devreme, sau au făcut deja acest lucru. În două dintre acestea, și anume, Polonia și România, analizele costuri-beneficii au indicat rezultate pozitive, însă deciziile oficiale cu privire la introducere sunt încă în curs de adoptare;

- În șapte state membre (Belgia, Republica Cehă, Germania, Letonia, Lituania, Portugalia și Slovacia), analizele costuri-beneficii pentru introducerea pe scară largă până în anul 2020 au fost negative sau neconcludente, însă în Germania, Letonia și Slovacia, contorizarea inteligentă s-a dovedit a fi justificată din punct de vedere economic pentru anumite grupuri de clienți;

- În cazul a patru state membre (Bulgaria, Cipru, Ungaria și Slovenia), analizele costuri-beneficii nu au fost disponibile la momentul redactării prezentului raport[8]; și

- Legislația privind contoarele inteligente pentru energia electrică este în vigoare în majoritatea statelor membre, oferind un cadru juridic pentru implementarea și/sau reglementarea unor aspecte specifice, cum ar fi termenul pentru introducere sau stabilirea specificațiilor tehnice pentru contoare etc. Numai cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Ungaria, Letonia și Lituania) nu au o astfel de legislație în vigoare.

Gazele naturale

- Cinci state membre (Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit) au decis să introducă contoarele inteligente până în anul 2020 sau mai devreme;

- Două state membre (Franța și Austria) plănuiesc să demareze o introducere pe scară largă, dar încă nu au adoptat decizii oficiale;

- În 12 state membre (Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Letonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia), rezultatele analizelor costuri-beneficii au fost negative, în timp ce

- restul statelor membre încă nu și-au finalizat evaluarea (N.B. în Cipru sau Malta nu există nicio rețea de gaze naturale).

Dreptul de proprietate asupra contoarelor de energie electrică și prelucrarea datelor

- În 15 dintre cele 16 state membre care au decis să demareze introducerea pe scară largă a contorizării inteligente, operatorii sistemului de distribuție (OSD) sunt responsabili pentru implementare și dețin contoarele, astfel încât operațiunea urmează să fie finanțată prin intermediul tarifelor de rețea;

- În patru state membre (Danemarca, Estonia, Polonia și Regatul Unit), datele vor fi prelucrate de o platformă de date centrală și independentă; și

- Situația este similară în statele membre care nu demarează (cel puțin în condițiile actuale) introducerile pe scară largă până în anul 2020 și unde – cu excepția Republicii Cehe, a Germaniei și a Slovaciei, sunt luate în considerare opțiuni alternative pentru prelucrarea datelor – operatorii sistemului de distribuție pot fi, de asemenea, responsabili de implementare, de proprietate și de prelucrarea datelor.

Contorizarea inteligentă – valoroasă pentru consumator și pentru sistemul energetic

Cu toate că diferențele între parametrii esențiali ai introducerii sistemelor de contorizare inteligentă impun precauție (Tabelul 1 și Tabelul 2), datele disponibile indică faptul că un sistem de contorizare inteligentă ar putea costa, în medie, între 200 EUR și 250 EUR pentru fiecare client. Costul per punct de contorizare variază între sub 100 EUR (77 EUR în Malta, 94 EUR în Italia) și 766 EUR în Republica Cehă.

Tabelul 1 Statistici sumare — parametrii esențiali privind introducerea contorizării inteligente pentru energia electrică (pe baza evaluărilor economice pe termen lung ale statelor membre)[9]

|| Intervalul de valori || Media pe baza datelor provenite de la cazurile evaluate pozitiv

Rata de actualizare || între 3,1 și 10 % || 5,7 % + 1,8 % (70 %[10])

Durata de viață || între 8 și 20 de ani || 15 + 4 ani (56 %)

Economii de energie || între 0 și 5 % || 3 % + 1,3 % (67 %)

Redirecționarea sarcinii de vârf || între 0,8 și 9,9 % || n.a.

Cost per punct de contorizare || între 77 EUR și 766 EUR || 223 EUR + 143 EUR (80 %)

Beneficiu per punct de contorizare || între 18 EUR și 654 EUR || 309 EUR + 170 EUR (75 %)

Beneficiile consumatorului (ca % din totalul beneficiilor) || între 0,6 și 81 % || n.a.

Tabelul 2 Statistici sumare — parametrii esențiali privind introducerea contorizării inteligente pentru gazele naturale (pe baza evaluărilor economice pe termen lung ale statelor membre)

|| Intervalul de valori || Media pe baza tuturor datelor

Rata de actualizare || între 3,1 și 10 % || n.a.

Durata de viață || între 10 și 20 de ani || 15 - 20 de ani (75 %)

Economii de energie || între 0 și 7 % || 1,7 % + 1 % (55 %)

Cost per punct de contorizare || între 100 EUR și 268 EUR || 200 EUR + 55 EUR (65 %)

Beneficiu per punct de contorizare || între 140 EUR și 1000 EUR || 160 EUR + 30 EUR (80 %)

Se preconizează că sistemele de contorizare inteligentă vor oferi un beneficiu general pentru fiecare client în valoare de 160 EUR pentru gazele naturale și de 309 EUR pentru energia electrică, alături de economii de energie estimate la 3 %. Acestea din urmă variază de la 0 % în Republica Cehă până la 5 % în Grecia și Malta. Dintre țările care au finalizat introducerea contoarelor inteligente, Finlanda și Suedia au indicat economii de energie de ordinul a 1-3 %, însă pentru Italia nu au fost disponibile date.

Contorizarea inteligentă cu funcționalități favorabile vânzării cu amănuntul și consumatorilor, în centrul sistemelor energetice axate pe consumator

Sistemele de contorizare inteligentă care urmează să fie implementate trebuie să fie atent proiectate și, prin urmare, trebuie:

- să fie echipate cu funcționalități adaptate scopului urmărit, în conformitate cu standardizarea și astfel cum se propune în Recomandarea 2012/148/UE a Comisiei[11], în scopul de a asigura interoperabilitatea tehnică și comercială, sau să permită adăugarea de funcționalități într-o etapă ulterioară;

- să garanteze confidențialitatea și securitatea datelor;

- să permită evoluția serviciilor de răspuns la cerere și a altor servicii energetice;

- să sprijine piețele de vânzare cu amănuntul care oferă beneficii complete pentru consumatori și pentru sistemul energetic.

Potrivit rapoartelor, în opt dintre statele membre care demarează introducerea pe scară largă a contorizării inteligente pentru energie electrică până în anul 2020, funcționalitățile respectă pe deplin Recomandarea 2012/148/UE.

Funcționalitatea cea mai dificil de realizat se referă la frecvența cu care datele privind consumul pot fi actualizate și puse la dispoziția consumatorilor și a terților care acționează în numele lor. Această funcționalitate va sprijini furnizarea de feedback direct cu privire la costuri către consumatori, va permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză în privința modelelor lor de consum și va facilita dezvoltarea de noi servicii și produse cu amănuntul. Șapte dintre statele membre care continuă introducerea pe scară largă a contorizării inteligente pentru energie electrică până în anul 2020 și trei dintre statele membre care nu intenționează să introducă astfel de sisteme nu respectă această funcționalitate. Dacă sistemul de contorizare inteligentă nu este în măsură să furnizeze această funcționalitate, statele membre ar trebui să se asigure că aceasta poate fi adăugată ulterior sau că poate fi realizată prin alte metode.

Se pare că nu există nicio legătură directă între gama de funcționalități minime comune avute în vedere pentru sistemele de contorizare inteligentă care urmează să fie implementate și costul total al acestora. Cu alte cuvinte, selectarea unui număr mai mic de elemente dintr-un set de funcționalități minime comune nu înseamnă neapărat sisteme mai puțin costisitoare. De fapt, variația datelor privind „costul pe punctul de contorizare” în rândul statelor membre indică faptul că investiția totală este influențată mult mai mult de alți parametri, inclusiv de:

- condițiile inițiale;

- costurile cu forța de muncă la nivel local;

- configurațiile geografice;

- caracteristici suplimentare, care nu se încadrează în setul minim de funcționalități; și

- scenariile generale, ratele de actualizare și perioadele de evaluare luate în considerare în respectivele analize costuri-beneficii.

Toate acestea constituie un argument convingător pentru adoptarea de la bun început a întregolului set de funcționalități minime comune. În cazul în care analiza costuri-beneficii a statului membru nu sprijină această abordare, se recomandă în mod insistent să existe cel puțin posibilitatea ca sistemele care urmează să fie implementate să fie modernizate, astfel încât, în viitor, acestea să sprijine serviciile și produsele „inteligente”. Alegerea unui sistem sub nivelul optim, inflexibil, care nu mai poate fi modernizat, va conduce în cele din urmă la costuri mai ridicate în cazul în care, de exemplu, sunt necesare modificări substanțiale sau chiar înlocuirea completă imediat după instalare, drept răspuns la cerințele pieței și ale consumatorilor.

În prezent, doar câteva state membre au stabilit orientări privind caracteristicile funcționale ale sistemelor de contorizare inteligentă. Celelalte state lasă analiza opțiunilor în seama părților responsabile pentru implementare, reprezentate, în majoritatea cazurilor, de operatorii sistemelor de distribuție, fără a stabili stimulente sau cerințe clare în privința caracteristicilor de funcționalitate care oferă beneficii și consumatorilor.

Standarde și garanții pentru protecția și securitatea datelor — esențiale pentru realizarea întregului potențial al contorizării inteligente în UE

Piața internă a energiei trebuie să asigure protecția vieții private a consumatorilor în momentul acordării accesului la date în scopul desfășurării proceselor comerciale. Prin urmare, este necesar să se asigure dreptul la protecția datelor cu caracter personal ale consumatorilor, astfel cum este garantat prin articolul 8 din Cartă. Până în prezent, activitățile desfășurate în acest sens au identificat următoarele preocupări privind viața privată:

- riscul de realizare de profiluri ale utilizatorilor prin citirea datelor cu frecvență ridicată, mai exact, colectarea de informații sensibile privind amprenta energetică a utilizatorului final; și

- protecția și accesul la datele stocate ținând cont de politicile privind protecția vieții private și confidențialitatea:

Prezentul raport și documentele de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțesc abordează chestiuni legate de soluțiile dezvoltate de piață și de autoritățile naționale competente, precum și la nivel european[12] cu privire la acest aspect și evidențiază rolul esențial al standardizării[13] în cazul în care se dorește realizarea întregului potențial al sistemelor de contorizare inteligentă contextul contribuției acestora la rețelele inteligente[14].

Lecții învățate în urma programelor-pilot[15] și experiența operațională

Pe baza experienței dobândite până în prezent în urma programelor-pilot finalizate sau a celor în curs de desfășurare, atunci când se planifică introducerea contorizării inteligente ar trebui să fie avute în vedere următoarele aspecte:

- valorificarea infrastructurii de contorizare inteligentă în curs de introducere:

o utilizarea standardelor disponibile și a setului corespunzător de funcționalități pentru a asigura interoperabilitatea tehnică și comercială, pentru a garanta confidențialitatea și securitatea datelor și pentru a oferi beneficii complete consumatorilor și sistemului energetic; și

o evaluarea necesității unui cadru specific privind confidențialitatea și securitatea datelor, în temeiul legislației naționale și a UE, înainte de introducere;

- implicarea consumatorului de la începutul procesului:

o crearea unei strategii de comunicare și lansarea unei campanii de informare;

o câștigarea încrederii consumatorilor, în acest sens fiind esențial ca consumatorii să înțeleagă tipul de date care este transmis și să beneficieze de acces la aceste date;

o utilizarea datelor de contorizare pentru a furniza informații clientului și pentru a permite dezvoltarea de noi produse și servicii orientate spre client; și

o stimularea implicării consumatorilor, oferindu-le instrumente și mecanisme adecvate și ușor de utilizat care să le permită să facă alegeri, precum și stimulente atractive pentru a le recompensa participarea;

- conceperea de măsuri pentru a încuraja toate părțile interesate să accelereze dezvoltarea și adoptarea de produse și servicii de contorizare inteligentă;

- elaborarea și punerea în aplicare, la timp, a reglementărilor sau adoptarea de măsuri cu scopul de a oferi operatorilor de utilități și de rețea încrederea necesară pentru a investi în tehnologia de contorizare inteligentă și în serviciile conexe; și

- asigurarea faptului că lecțiile învățate și cele mai bune practici dobândite în urma introducerii la scară redusă a sistemelor de contorizare inteligentă sau a programelor-pilot în curs de desfășurare sunt luate în considerare pentru introducerea la scară largă, în special în ceea ce privește aspectele tehnico-economice, participarea consumatorului și dezvoltarea pieței serviciilor de contorizare inteligentă.

Limitări ale analizei comparative

Cei mai mulți parametri esențiali disponibili în stadiul actual privind introducerea contorizării inteligente se bazează pe proiecții și previziuni, întrucât foarte puține țări din UE au finalizat introducerea sau au ajuns într-un stadiu avansat. Prin urmare, interpretarea rezultatelor analizei comparative prezentate în documentul de față trebuie realizată cu atenție. Astfel cum se arată în Tabelul 1 și în tabelul 2, ipotezele și valorile esențiale diferă. Este posibil ca acest lucru să reflecte realități locale și condiții inițiale diferite, precum și includerea de caracteristici suplimentare în sistemele de contorizare inteligente luate în considerare (elemente adăugate, funcționalități care depășesc minimul recomandat etc.), dar și diferențe metodologice (rata de actualizare aplicată, perioada de evaluare etc.).

Pe lângă informațiile mai precise privind facturarea, beneficiile pentru consumatori sunt dificil de evaluat deoarece acestea depind de implicarea efectivă a consumatorilor (de exemplu, în răspunsul la cerere) precum și de stimulente, cum ar fi sistemele diferențiate de stabilire a prețurilor.

În unele cazuri, lipsesc date cuprinzătoare care să permită formularea unor concluzii clare. De exemplu, la momentul analizei de față și al elaborării documentului, patru state membre încă nu își comunicaseră datele din analiza costuri-beneficii. De asemenea, lipsesc date substanțiale privind funcționalitățile sistemului.

Etapele următoare și direcția de urmat în viitor

Principalele concluzii ale prezentului raport, în special cele referitoare la piață, la relațiile dintre principalele părți interesate și la implicațiile contorizării inteligente asupra prelucrării datelor vor fi încorporate în Inițiativa privind piața cu amănuntul a energiei electrice, aflată în prezent în curs de elaborare.

Autorităților din statele membre care au în vedere etapele următoare ale implementării contorizării inteligente li se recomandă să reflecteze asupra celor câteva aspecte prezentate mai jos. Acestea se bazează în mare parte pe lecțiile învățate și pe experiența dobândită până în prezent în urma operațiunilor în curs sau finalizate.

Încrederea consumatorilor

Este nevoie de un efort intens de comunicare pentru a ajuta consumatorii să înțeleagă drepturile pe care le au și beneficiile pe care le reprezintă instalarea contoarelor inteligente și să participe la programele de răspuns la cerere. Consumatorii ar trebui să fie informați cu privire la funcționalități, la tipul de date care vor fi colectate, precum și la scopul în care vor fi utilizate aceste date.

O piață inovatoare a serviciilor energetice

Reglementarea ar trebui să faciliteze crearea de valoare pentru consumatori și pentru sistemul energetic în general prin introducerea contorizării inteligente, precum și să promoveze o piață inovatoare a serviciilor energetice. Ar trebui elaborate măsuri de stimulare a tuturor părților interesate implicate, pentru a se asigura dezvoltarea rapidă a produselor și a serviciilor de contorizare inteligentă, astfel încât să se accelereze adoptarea acestora. Comunicarea privind piața internă a energiei[16] a invitat statele membre să elaboreze planuri de acțiune care să reflecte modalități de modernizare a rețelei, inclusiv norme și obligații pentru OSD, sinergii cu sectorul TIC și promovarea răspunsului la cerere și a prețurilor dinamice.

Protecția datelor

Înainte de introducerea sistemelor de contorizare inteligentă, este oportun să se evalueze necesitatea unui cadru specific privind confidențialitatea și securitatea datelor în temeiul legislației naționale și a UE. De asemenea, nivelul ridicat de protecție a datelor cu caracter personal trebuie să rămână o preocupare centrală în elaborarea standardelor inteligente.

Prelucrarea datelor

Ar trebui să se pună un accent deosebit pe:

- implicațiile pentru rolurile reglementate, stimulentele și obligațiile operatorilor sistemului de distribuție;

- favorizarea concurenței mai dinamice în domeniul comerțului cu amănuntul prin intermediul unor norme privind piața care să permită stabilirea de prețuri dinamice și

- explorarea posibilităților de gestionare a datelor și a sinergiilor cu sectorul TIC.

Funcționalitățile contorizării inteligente

Se recomandă insistent ca cel puțin un set minim de funcționalități propuse în Recomandarea Comisiei 2012/148/UE, care sunt în concordanță cu activitatea de standardizare în domeniu, să fie adoptat la nivelul UE. Acest lucru este necesar pentru a asigura interoperabilitatea tehnică și comercială în domeniul contorizării inteligente, pentru a garanta confidențialitatea și securitatea datelor și pentru a permite crearea și dezvoltarea serviciilor de răspuns la cerere și a altor servicii energetice. Statele membre vor putea astfel să identifice mijloace comune de ameliorare a rentabilității în planurile lor de introducere a contorizării inteligente, să faciliteze achizițiile publice necesare și să asigure introducerea de sisteme de contorizare inteligentă rentabile și adaptate scopului urmărit. De asemenea, li se recomandă statelor membre să specifice în timp util funcționalitățile necesare, pentru a asigura claritatea și coerența procesului, în special pentru cele implicate în introducerea sistemelor respective.

Evaluarea economică pe termen lung a costurilor și a beneficiilor

Se recomandă autorităților naționale, în special celor din statele membre care nu optează pentru introducerea pe scară largă[17] a contorizării inteligente, să aibă în vedere o revizuire a parametrilor critici utilizați și a ipotezelor formulate în scenariile lor actuale din cadrul analizei costuri-beneficii, utilizând informații relevante din programele-pilot și din experiența „reală” pentru a rafina opțiunile tehnologice și ipotezele cu privire la costurile și la beneficiile aferente. Statelor membre care nu încă nu și-au finalizat ACB proprie sau nu și-au anunțat planurile privind introducerea contorizării inteligente[18] li se recomandă să acționeze rapid în vederea efectuării analizelor și a adoptării deciziilor aferente.

[1]        Anexa I punctul 2 la Directiva privind energia electrică (2009/72/CE) și la Directiva privind gazele naturale (2009/73/CE).

[2]        „Sistem de contorizare inteligentă” înseamnă un sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informații decât un contor tradițional și care poate transmite și primi date utilizând o anumită formă de comunicații electronice — definiția de la articolul 2 punctul 28 din Directiva privind eficiența energetică (2012/27/UE), JO L315, 14.11.2012, p. 1.

[3]        UE-27: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia , Spania, Suedia și Regatul Unit. Croația nu a fost inclusă în analiză deoarece principala colectare de date a fost efectuată înainte de aderarea acesteia.

[4]        Directiva privind eficiența energetică (2012/27/UE).

[5]        „Răspunsul la cerere” trebuie înțeles ca modificarea voluntară a modelelor obișnuite de consum de energie electrică ale consumatorilor finali, drept răspuns la semnalele pieței (cum ar fi prețurile la energia electrică variabile în timp sau stimulentele financiare) sau ca urmare a acceptării ofertelor consumatorilor (pe cont propriu sau prin agregare) de a-și vinde pe piețe organizate de energie electrică reducerea cererii lor de energie electrică la un moment dat. În consecință, răspunsul la cerere nu ar trebui să fie nici involuntar, nici neremunerat. (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5.11.2013).

[6]        Notă interpretativă referitoare la Directiva 2009/72/CE privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și la Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22.1.2010.

[7]        Datele privind Regatul Unit - Marea Britanie (UK-GB) sunt considerate în cadrul raportului drept reprezentative pentru Regatul Unit. În materie de puncte de contorizare în general, Regiunea Irlandei de Nord reprezintă o proporție foarte mică din cifra totală pentru Marea Britanie (circa 1,5 % din totalul pentru UK) și, prin urmare, aceasta nu reflectă poziția statului membru în ansamblul său. De asemenea, este destul de dificil să se genereze date care să fie reprezentative pentru întregul Regat Unit, atât din cauza metodologiilor diferite, cât și din cauza diferențelor existente pe piețele de energie din Irlanda de Nord și din Marea Britanie. Poziția specifică a Irlandei de Nord este, de asemenea, luată în calcul, fiind inclusă în fișele de țară respective din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport.

[8]            Ungaria a notificat serviciilor Comisiei analiza proprie costuri-beneficii în decembrie 2013. Raportul actual și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc se referă la date provenite din analizele costuri-beneficii disponibile la sfârșitul lunii iulie 2013.

[9]        „Rata de actualizare” se aplică costurilor și beneficiilor investițiilor în contorizarea inteligentă din scenariile respective avute în vedere. Rata ia în considerare momentul la care se referă valorile monetare, precum și riscul sau incertitudinea viitoarelor fluxuri de trezorerie anticipate. Rata de actualizare are un impact semnificativ asupra evaluării potențialelor investiții în contorizarea inteligentă deoarece costurile sunt suportate în principal la începutul scenariilor luate în considerare, în timp ce intervenția inteligentă produce, de multe ori, beneficii pe termen lung.

Statisticile privind „costul per punct de contorizare” și „beneficiul per punct de contorizare” se bazează pe cifre calculate utilizând valoarea actualizată netă a costurilor (CAPEX și OPEX) și a beneficiilor respective.

[10]       Acest procent se referă la numărul de măsurători (ca parte a datelor consultate) care se încadrează în intervalul valorii medii citate ± deviația standard dată. Setul de date avut în vedere pentru energia electrică se referă la analizele costuri-beneficii evaluate pozitiv din 16 țări care au încheiat deja sau vor demara introducerea pe scară largă a contorizării inteligente.

[11]       Recomandarea 2012/148/UE a Comisiei, JO L 73, 13.3.2012, p. 9;

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A32012H0148.

[12]       Reforma europeană în materie de protecție a datelor:

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/data-protection/news/120125_en.htm.

[13]       M/490 Standardizarea rețelelor inteligente; activitățile CEN/CENELEC/ETSI legate de rețelele inteligente;

         http://www.cencenelec.eu/standards/Sectors/SustainableEnergy/Management/SmartGrids/Pages/default.aspx.

[14]       Grupul operativ european pentru rețele inteligente definește rețelele inteligente ca fiind rețele energetice în măsură să integreze în mod eficient comportamentul tuturor utilizatorilor conectați la aceste rețele - producători, consumatori sau utilizatori care sunt, în același timp, și producători și consumatori - cu scopul de a asigura un sistem energetic eficient din punct de vedere economic, sustenabil și cu pierderi reduse, precum și de a garanta siguranța, securitatea și înalta calitate a aprovizionării cu energie electrică;

http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/smartgrids/doc/expert_group1.pdf.

[15]       Smart Grid projects in Europe: Lessons learned and current developments (2012 update), Comisia Europeană, 2013; http://ses.jrc.ec.europa.eu/jrc-scientific-and-policy-report2013; European Smart Metering Landscape Report, Smart Regions Deliverable 2.1, Austrian Energy Agency (AEA), 2012; http://www.smartregions.net/default.asp?sivuID=26927.

[16]       COM(2012) 663.

[17]       Și anume, Belgia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia și Slovacia.

[18]       Și anume, Bulgaria, Cipru și Slovenia.