COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă /* COM/2014/0254 final/2 */
1.
Introducere
În 2011, Comisia a adoptat o comunicare privind
„creșterea albastră”[1]
, care evidenția potențialul zonelor de coastă, al mărilor și
al oceanelor Europei de a reprezenta o sursă majoră de noi locuri de
muncă și creștere economică[2]
, contribuind la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și la
eficientizarea exploatării resurselor planetei. Comunicarea a identificat
anumite industrii emergente, care merită o atenție specială. În
ianuarie 2014, Comisia și-a schițat abordarea cu privire la
realizarea potențialului energiei oceanelor[3]
și a lansat ulterior Forumul pentru energie oceanică, cu scopul de a
identifica problemele care încetinesc creșterea și de a propune soluții
în acest sens. În toate sectoarele economiei albastre, inovarea
este fundamentală pentru realizarea potențialului de creștere și
de creare de locuri de muncă. Totodată, inovarea poate genera
beneficii importante pentru mediu. Acest lucru se poate realiza prin „ecoinovațiii”,
vizând, de exemplu reducerea emisiilor de sulf ale navelor[4] prin
îmbunătățirea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de
la bordul navelor, prin utilizarea unor combustibili tradiționali mai
ecologici sau a unor surse de combustibili alternativi. Inovarea poate
favoriza, în egală măsură, elaborarea unor măsuri de protecție
a mediului marin bazate pe un bun raport cost-eficiență, capabile
să contribuie la punerea în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru
mediul marin” (MSFD)[5]. Inițiativa emblematică a UE
intitulată „Uniunea inovării”[6]
facilitează deja crearea unui mediu propice inovării. Întreprinderile
mici și mijlocii (IMM-urile) au beneficiat de sprijin prin Programul-cadru
pentru competitivitate și inovare, care a mobilizat peste 15 miliarde EUR
pentru IMM-uri în perioada 2007-2012[7].
Noul program Orizont 2020, care oferă finanțare în valoare
totală de 79 de miliarde EUR, a devenit cel mai mare program de până
acum al UE în materie de cercetare și inovare, cu măsuri consolidate
în beneficiul IMM-urilor. În plus, o parte considerabilă a fondurilor
structurale și de investiții ale UE a fost consacrată
inovării. Se impune, însă, remedierea anumitor
neajunsuri identificate de inițiativa emblematică „O Uniune a
inovării”. Este vorba despre investițiile insuficiente în cunoaștere,
accesul dificil la finanțare, costurile mari ale drepturilor de
proprietate intelectuală, progresele lente în adoptarea unor standarde
interoperabile, utilizarea ineficace a achizițiilor publice și
suprapunerile în domeniul cercetării. Analiza anuală a creșterii
realizată de Comisie pentru 2014[8]
a indicat, de asemenea, că nu există o colaborare suficientă
între sectorul public și cel privat în domeniul inovării și
că incapacitatea de a transfera rezultatele cercetării la nivelul
produselor și serviciilor, precum și adâncirea deficitului de
competențe afectează sectoarele cu utilizare intensivă a cunoașterii.
Pentru a dezvolta potențialul economiei
albastre în Europa, statele membre trebuie să pună în aplicare
politici și soluții locale, care să permită cu
adevărat eliminarea acestor bariere. În contextul semestrului european,
Comisia se va asigura că politicile generale ale programelor naționale
de reformă ale statelor membre reflectă prioritățile creșterii
albastre. Sunt, însă, necesare acțiuni
suplimentare. Prin urmare, Comisia va examina în ce măsură acțiunea
la nivelul UE poate aborda următoarele probleme specifice economiei
albastre: –
lacunele în materie de cunoștințe și
date cu privire la starea oceanelor noastre, la resursele existente pe fundul
mărilor, la viața marină și la riscurile care amenință
habitatele și ecosistemele; –
eforturile difuze în materie de cercetare în
domeniul marin și maritim, care împiedică studiul interdisciplinar și
încetinesc progresele în descoperirea unor tehnologii esențiale și în
sectoare economice inovatoare; –
lipsa oamenilor de știință, a
inginerilor și a lucrătorilor calificați capabili să aplice
noile tehnologii în mediul marin. Prezentul document prezintă modalitățile
prin care Comisia își propune să abordeze aceste trei aspecte.
2.
Cunoștințele privind mediul marin și
cartografierea fundului mării
Inovarea în economia albastră este
îngrădită de o lipsă de informații cu privire la mediul
marin, la fundul mărilor și la viața pe care acesta o susține.
Ameliorarea cunoștințelor privind mările noastre va impulsiona
creșterea în cadrul economiei albastre, atât printr-o mai bună cunoaștere
a resurselor acesteia, cât și printr-o mai bună înțelegere a
modului în care ele pot fi utilizate, în paralel cu realizarea obiectivelor
noastre în domeniul protecției mediului.[9] Figura 1Procentajul din anumite bazine maritime europene
care nu a fost studiat[10] În ultimele decenii, s-au realizat investiții
substanțiale în sistemele de observare a oceanelor, care au determinat
îmbunătățiri în domeniul oceanografiei și al prognozei
meteo grație modelizării datelor colectate. Procesele prin care se
pun la dispoziția celor interesați datele de observare au fost și
ele ameliorate. În schimb, mai sunt multe de făcut în
domeniul cercetării hidrografice, geologice și biologice care
utilizează informațiile și studiile referitoare la fundul
mărilor din Europa, în ciuda măsurilor luate într-o primă
fază în vederea integrării eforturilor acestor comunități
de cercetători. Ca urmare, cunoștințele despre caracteristicile
elementare ale fundului mării sunt incomplete: proporția fundului
mării care nu face obiectul unor studii batimetrice de înaltă rezoluție
(a se vedea Figura 1) ajunge până la 50 % și chiar mai mult în cazul
zonelor de pe fundul mării unde habitatele și populațiile nu
sunt cartografiate. În plus, datele referitoare la zonele fundului
mării care au făcut obiectul unor studii nu sunt ușor
accesibile. Numeroase organizații se află în posesia unor seturi de
date diferite. Identificarea organizațiilor care dețin anumite date și
obținerea autorizației de a le utiliza pot fi costisitoare și
pot dura mult timp. Conform evaluărilor realizate, dacă datele ar
deveni mai disponibile și mai accesibile, atât pentru public, cât și
pentru utilizatorii din sectorul privat, inovarea și concurența ar
avea de câștigat. Se estimează că, dacă s-ar pune la
dispoziția publicului larg datele de înaltă calitate privind mediul
marin deținute de organele publice din UE, productivitatea ar crește
cu peste 1 miliard EUR pe an[11].
În acest mod s-ar stimula inovarea în cadrul economiei albastre, datorită
accesibilității sporite a informațiilor referitoare la
comportamentul mării și la geologia fundului mării. Beneficiile
dezvoltării în domeniul inovării ar putea fi de ordinul a 200-300 de
milioane de euro pe an. De asemenea, o calitate superioară și o mai
mare accesibilitate a datelor privind mediul marin ar facilita implementarea
Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin[12].
Aceasta ar ajuta, totodată, sectorul public și privat să
gestioneze riscurile și incertitudinile legate de mare, de exemplu, condițiile
meteorologice, accidentele grave de transport, poluarea marină sau
pierderea infrastructurilor critice. Prin urmare, Comisia a lansat un proces
sustenabil care urmărește să garanteze că datele privind
mediul marin sunt ușor accesibile, interoperabile și nu prezintă
restricții de utilizare, cu obiectivul specific de a elabora până în 2020
o hartă multirezoluție a întregului fund marin și a coloanei de
apă superioare a apelor europene, în cadrul unei inițiative
emblematice[13].
În acest scop, se prevede: –
ameliorarea Rețelei europene de observare și
date privind mediul marin (EMODnet). Acest proiect face parte din inițiativa
UE privind datele deschise[14]
și include cartografierea fundului mării, precum și informații
referitoare la caracteristicile fizice, chimice și biologice ale coloanei
de apă superioare. Peste 100 de organizații europene colaborează
deja cu scopul de a extinde accesibilitatea, interoperabilitatea și utilitatea
datelor privind mediul marin aflate în posesia lor, în beneficiul
utilizatorilor finali. Datele vor fi de acum încolo acum disponibile prin
intermediul unui portal web unic[15];
de asemenea, se va elabora, până în 2016, o hartă a fundului
mării, de mică rezoluție, pentru toate apele din UE, urmând ca
rezoluția sa să fie îmbunătățită treptat; –
integrarea sistemelor de date. Trei noi inițiative
ale UE - serviciul Copernicus pentru mediul marin, cadrul pentru colectarea
datelor în sectorul pescuitului[16]
și baza de date referitoare la mediu WISE-Marine - vor fi integrate cu
EMODnet prin intermediul unor standarde comune, cum ar fi INSPIRE[17],
conform principiilor sistemului partajat de informații referitoare la
mediu[18].
Infrastructurile de cercetare comune, ca Euro-Argo[19] și
Observatorul european multidisciplinar al platformei marine și al coloanei
de apă, care sunt în prezent reunite în baza cadrului juridic aplicabil
unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare[20] , vor
furniza, de asemenea, date rețelei EMODnet; –
facilitarea importului în EMODnet a datelor
neconfidențiale colectate de întreprinderile private, în special a datelor
care rezultă din cerințele de autorizare și din evaluările
impactului asupra mediului; –
încurajarea consorțiilor care participă
la programele de cercetare ale UE, să ofere acces deschis la datele
privind mediul marin, inclusiv prin EMODnet; –
dezvoltarea unui mecanism de coordonare
strategică a sistemelor de observare, a programelor de eșantionare și
a priorităților în materie de cartografiere a bazinelor marine
europene, cu finanțare din Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime. Acesta va contribui, de asemenea, la dezvoltarea politicii UE privind
regiunea arctică[21],
de exemplu prin identificarea zonelor în care incertitudinea în ceea ce privește
adâncimea apei restricționează navigația în apele recent
eliberate de gheață. Luate împreună, aceste eforturi vor extinde
posibilitățile de inovare și investiții oferite
operatorilor publici și privați în cadrul economiei albastre. Ele vor
consolida, totodată, poziția Uniunii Europene în cadrul inițiativelor
internaționale precum Sistemul de sisteme globale de observare a
pământului — GEOSS)[22]. Comunicarea este însoțită de un document
de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă în detaliu etapele și
calendarul inițiativei „Cunoașterea mediului marin”, precum și
procedeele de cartografiere a fundului mării, conform solicitărilor
Consiliului[23]
și Parlamentului[24].
3.
O platformă de informații privind
cercetarea marină
S-au înregistrat progrese remarcabile de la
adoptarea de către Comisie a Strategiei europene de cercetare marină și
maritimă[25] , în 2008. În cadrul celui de-al șaptelea
program-cadru pentru cercetare (2007-2013), Comisia a furnizat, în medie,
aproximativ 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea marină și
maritimă. În plus, după cum reiese din figura 2, o
parte considerabilă a cercetării marine se realizează prin
programele statelor membre. Figura 2: Cheltuieli estimate în domeniul cercetării
marine efectuate de anumite state membre și de UE (2011) Sursa: JPI Oceans În cadrul programului „Orizont 2020”, cercetarea
se va concentra pe modul în care resursele marine se pot utiliza în mod
productiv cu ajutorul noilor tehnologii, pentru a genera creștere
sustenabilă și locuri de muncă, garantându-se în același
timp conservarea acestor resurse pentru generațiile viitoare. Cercetarea marină este, prin natura sa,
pluridisciplinară, iar descoperirile făcute într-un domeniu pot fi
aplicate și în altele. Pornind de la această viziune, inițiativa
„Oceanele de mâine” a finanțat 31 de proiecte pentru care contribuția
UE s-a ridicat în total la aproape 195 de milioane EUR. Abordarea
transversală se continuă în cadrul domeniului prioritar „creșterea
albastră” din programul Orizont 2020, cu un buget de 145 de milioane EUR
pentru perioada 2014-2015, dintre care 8 milioane EUR sunt alocate IMM-urilor. Programul Orizont 2020 oferă și alte
posibilități în domeniul cercetării marine, în sectoare precum
securitatea alimentară, energia, transporturile, materialele, tehnologiile
informației și infrastructura de cercetare. Pentru a asigura complementaritatea dintre
agendele statelor membre în domeniul cercetării strategice și al
inovării și programul „Orizont 2020”, Comisia va colabora îndeaproape
cu inițiativa de programare în comun „Mări și oceane productive și
sănătoase”, care a fost lansată pentru a permite statelor membre
să-și alinieze programele naționale de cercetare marină. În
felul acesta se va ameliora și baza de cunoștințe și date
pentru politica de mediu, un obiectiv prioritar în cadrul celui de-al 7-lea
program de acțiune pentru mediu[26]. Sectorul privat joacă, la rândul său, un
rol important în a ajuta Comisia să definească necesitățile
în materie de cercetare în cadrul programului Orizont 2020, prin inițiative
specifice, cum ar fi LeaderShip 2020, Platforma Waterborne , Platforma pentru
acvacultură și Forumul european pentru un transport naval sustenabil.
Pentru a explora mai departe schimbul fructuos de idei și rezultate în
domeniul cercetării dintre sectoarele economice, ONG-uri și alte
părți interesate având un interes comun în ceea ce privește
economia albastră, se va constitui un forum al întreprinderilor și al
științei în domeniul economiei albastre. Acesta se va reuni pentru
prima dată în contextul Zilei maritime europene ediția 2015, în
Pireu, Grecia. O serie de provocări în domeniul creșterii
albastre, cum ar fi acidificarea oceanelor, sunt de natură globală și,
ca atare, cele mai bune soluții se găsesc la nivel internațional.
În plus, anumite proiecte de cercetare de bază pot beneficia de pe urma
coordonării internaționale. Cooperarea internațională va fi
intensificată în cadrul programului Orizont 2020 prin intermediul recent
semnatei Declarații de la Galway și prin lansarea Alianței
europene UE-SUA-Canada pentru cercetare în Oceanul Atlantic. Pentru a oferi acces extins la noi
posibilități în domeniul cercetării și pentru a dezvolta
sinergiile dintre activitățile de cercetare finanțate la nivel
național și programul Orizont 2020, Comisia va exploata și va
completa sistemele de informare existente[27]
în vederea creării unei platforme de informare privind cercetarea
marină la nivelul întregului program Orizont 2020 și va colabora cu
statele membre[28]
pentru a integra informații legate de proiectele de cercetare marină
finanțate la nivel național. Aceste eforturi
vor facilita accesul la rezultatele proiectelor de cercetare care pot accelera
adoptarea noilor idei de către industrie și vor contribui la rentabilizarea
finanțării publice a cercetării sub forma inovațiilor
propuse de întreprinderi.
4.
Competențe pentru economia albastră
Pentru a asigura creșterea în economia
albastră, este nevoie de o forță de muncă calificată,
capabilă să aplice cele mai noi tehnologii din domeniul ingineriei și
al altor discipline.[29]
În prezent, există un deficit de competențe care trebuie remediat. Figura de mai jos ilustrează deficitul de
personal calificat din industria eoliană offshore până în 2030. Figura 3 Deficitul de competențe estimat în
industria eoliană offshore pentru perioada 2013-2030 (sursa: studiu
TPWind) În cadrul programului Orizont 2020, Acțiunile
Marie Skłodowska-Curie (AMSC) reprezintă principalul mecanism de
sprijin pentru resurse umane, în toate domeniile de cercetare și inovare.
Cu un accent puternic pe dezvoltarea competențelor cercetătorilor pe
termen lung, AMSC combină excelența în cercetare cu mobilitatea,
formarea profesională și perspectivele de carieră interesante.
Pentru a impulsiona capacitatea de inserție profesională a
cercetătorilor și pentru o mai bună corelare a competențelor
acestora cu cerințele pieței muncii, AMSC încurajează expunerea
cercetătorilor la medii non-academice încă de la începutul carierei.
Acțiunile încurajează colaborarea dintre mediul academic și
industrie, inclusiv prin asigurarea participării unui spectru larg de
întreprinderi mici și mijlocii la dezvoltarea carierei
cercetătorilor. AMSC au prin natura lor o dinamică ascendentă și
nu predetermină un anumit domeniu științific. În perioada 2007-2013,
prin programul care a precedat AMSC s-au alocat aproape 165 de milioane EUR
pentru 374 de proiecte de cercetare în domeniul marin și maritim (inclusiv
proiecte legate de regiunea arctică). Dintre aceste proiecte, 39 au
implicat sectorul non-academic. Este, în special, de remarcat faptul că
mai multe proiecte au presupus extinderea cooperării științifice
dincolo de granițele Europei. Pentru a facilita mobilitatea, este necesar ca
măsurile adoptate de UE cu scopul de a spori recunoașterea și
transparența aptitudinilor, competențelor și calificărilor,
precum și instrumentele conexe, cum ar fi Cadrul european al
calificărilor[30],
Clasificarea europeană a aptitudinilor,competențelor,
calificărilor și ocupațiilor (ESCO)[31] ,
Europass, sistemele de asigurare a calității și sistemele de
credite, să ia în considerare cerințele economiei albastre. O ală modalitate de încurajare a
dezvoltării competențelor în cadrul economiei albastre și a unei
cooperări are mai strânse între instituțiile de învățământ
superior și sectorul privat o constituie alianțele cunoașterii,
o nouă schemă în cadrul programului Erasmus. Alianțele cunoașterii
sunt parteneriate structurate care reunesc părți interesate din
instituțiile de învățământ superior și din
întreprinderi, cu scopul de a stimularea inovarea în învățământul
superior și cu contribuția acestuia. Alianțele privind competențele
sectoriale (ACS) ar putea, la rândul lor, să contribuie la acest demers
prin reducerea decalajului dintre educație/formare profesională și
piața forței de muncă. În 2013, Uniunea Europeană a
sprijinit patru ACS pilot, cu scopul de a promova dialogul între diferite
sectoare și organisme industriale implicate în conceperea, acreditarea,
implementarea și evaluarea sistemelor de educație și formare.
ACS vizează elaborarea și furnizarea de programe de studiu și de
metode comune, care să pună la dispoziția celor care
studiază competențele cerute pe piața forței de muncă.
Comisia încurajează părțile interesate din cadrul economiei
albastre să prezinte propuneri de alianțe ale cunoașterii și
de alianțe privind competențele sectoriale în domeniul marin Institutul European de Inovare și Tehnologie
(EIT) și comunitățile sale de cunoaștere și inovare
(CCI) reunesc actori importanți din învățământul superior,
din domeniul cercetării și din mediul de afaceri, pentru a stimula
inovarea prin integrarea completă a triunghiului cunoașterii. EIT a
înființat până în prezent trei CCI care abordează
schimbările climatice, energia sustenabilă și provocările
în materie de TIC. În cadrul programului Orizont 2020 sunt planificate alte
cinci CCI în următoarele domenii: inovare pentru un stil de viață
sănătos și o îmbătrânire activă, materii prime,
alimentație pentru viitor, producție cu valoare adăugată și
mobilitate urbană. În prezent nu există planuri pentru o CCI
consacrată special economiei albastre. În contextul pregătirii
Agendei strategice de inovare și al modificării cadrului juridic al
EIT pentru perioada de după 2020, Comisia va analiza utilitatea
creării unei CCI speciale pentru economia albastră după 2020.
5.
Concluzie
Inovarea poate contribui la dezvoltarea economiei
albastre într-un mod care, pe lângă faptul că impulsionează creșterea
și crearea de locuri de muncă în UE, menține, în plus, sprijinul
public pentru utilizarea comercială a resurselor marine, asigurând în
același timp protecția mediului marin. Ne aflăm la începutul
unui secol care va fi în mare măsură afectat de modul în care
gestionăm oceanele și resursele acestora; de aceea, este important
să se ia măsuri concrete pentru o înțelegere mai profundă a
mărilor și pentru a facilita progresele tehnologice, astfel încât
să putem dezvolta potențialul lor economic într-un mod sustenabil. În prezenta comunicare se propun următoarele acțiuni: Acțiune || Calendar Stabilirea unui proces sustenabil care să asigure un acces ușor la datele privind mediul marin, precum și interoperabilitatea acestora și absența restricțiilor de utilizare (articulat în jurul EMODnet, al cadrului pentru colectarea datelor, Copernicus și WISE-Marine) || Începând cu 2014 Crearea unei hărți multirezoluție a întregului fund marin al apelor europene || Ianuarie 2020 Crearea unei platforme de informare privind cercetarea marină în ansamblul programului Orizont 2020, care să integreze informații privind proiectele de cercetare în domeniul marin finanțate la nivel național. || Până la 31 decembrie 2015 Crearea unui forum al întreprinderilor și al științei în domeniul economiei albastre || Prima reuniune cu prilejul Zilei maritime europene ediția 2015. Încurajarea creării unei alianțe privind competențele sectoriale în domeniul marin || 2014-2016 Comisia așteaptă cu interes avizul
Parlamentului European, al Consiliului și al celorlalte instituții cu
privire la prezenta comunicare. [1] „Creșterea albastră”: Oportunități
pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim, COM(2012)
494 [2] Scenarii și stimulente pentru creșterea
albastră — creștere durabilă la nivelul oceanelor, mărilor
și zonelor de coastă, raport final, cererea de oferte nr. MARE/2010/01,
august 2012. [3] Energia albastră Acțiuni necesare pentru
valorificarea potențialului exploatării energiei oceanice în
mările și oceanele europene până în 2020 și ulterior COM(2014)
8 [4] Directiva 1999/32/CE, modificată prin Directiva 2012/33/UE.
În zonele de control al emisiilor de SOx (în UE: Marea Baltică și
Marea Nordului), conținutul de sulf din combustibilii marini va fi redus
de la 1,50 % la 0,10 % începând din 2015, iar în alte zone maritime
de la 3,50 % la 0,50 % începând din 2020. [5] Directiva 2008/56/CE de instituire a unui cadru de
acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin
(Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin ). [6] Inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020
- O Uniune a inovării - COM(2010) 546 final. [7] Comunicatul de presă al Comisiei Europene MEMO/13/393
din 2.5.2013 [8] Analiza anuală a creșterii pentru 2014, COM(2013)
800. [9] În conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru
mediul marin” (2008/56/CE), atingerea unei stări ecologice bune, precum
și alte politici de mediu. [10] Sursa: Acțiuni pregătitoare pentru rețeaua
europeană de observare și date privind mediul marin. „Contract de
servicii nr. „MARE/2009/07 – Seabed Mapping – SI2.563144”.Pe baza a 6000
de studii de explorare a fundului mării, dintre care aproximativ 1000 au
fost studii multifascicol de înaltă rezoluție. [11] „Foaia de parcurs pentru cunoașterea mediului marin 2020”
care însoțește prezenta comunicare prezintă o estimare a
beneficiilor. [12] În raportul său privind prima rundă de punere în
aplicare a acestei directive, intitulat „Prima etapă de punere în aplicare
a Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (Directiva 52008/56/CE)
Evaluarea efectuată de Comisia Europeană și orientări COM(2014)097”,
Comisia a identificat o serie de deficiențe în evaluările statelor
membre cu privire la starea apelor lor marine. [13] Cartea Verde „Cunoașterea mediului marin 2020: de la
cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică”, 29 august COM(2012)
473 [14] Datele deschise Un motor al inovării, al
creșterii și al guvernanței transparente, COM(2011) 882. [15] http://emodnet.eu/ [16] Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului privind
instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și
utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea
consultanței științifice cu privire la politica comună în
domeniul pescuitului. [17] Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru
informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE). [18] Document de lucru al serviciilor Comisiei „Un sistem
european de partajare a informațiilor privind mediul”, SWD(2013) 18 [19] Flotă de sonde robotice flotante
desfășurată în întreaga lume. [20] Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie
2009 [21] Dezvoltarea unei politici a Uniunii Europene pentru
regiunea arctică: progresele înregistrate din 2008 și etapele
următoare JOIN(2012)19. [22] http://www.earthobservations.org/geoss.shtml [23] Reuniunea Consiliului Afaceri Generale privind Politica
Maritimă Integrată, Luxemburg, 24 iunie 2013. [24] Raportul Parlamentului European privind Cunoașterea
mediului marin 2020: cartografierea fundului mării în vederea
promovării pescuitului sustenabil [2013/2101(INI)] Comisia pentru pescuit
(Raportor Maria do Céu Patrão Neves). [25] O strategie europeană de cercetare marină
și maritimă Un cadru coerent al Spațiului European de Cercetare
în sprijinul utilizării sustenabile a oceanelor și mărilor, COM(2008)
534. [26] Decizia nr. 1386/2013. [27] De exemplu, punctele de contact naționale și
Rețeaua întreprinderilor europene. [28] Prin inițiativa de programare în comun privind
mările și oceanele. [29] În conformitate cu raportul Leadership 2020 al
părților interesate din sectorul construcțiilor navale din UE,
gradul tot mai mare de complexitate a produselor creează o cerere
sporită de personal cu înalte calificări. Prin urmare, o parte
semnificativă a sectorului se confruntă cu o penurie de personal
calificat, fapt care afectează creșterea. [30] Cadrul european al calificărilor acționează
ca un dispozitiv de traducere, care face calificările naționale mai
lizibile în întreaga Europă. [31] O inițiativă grație căreia
competențele și calificările sunt mai clare și mai
ușor de înțeles.