1. Introducere

În 2011, Comisia a adoptat o comunicare privind „creșterea albastră”[1] , care evidenția potențialul zonelor de coastă, al mărilor și al oceanelor Europei de a reprezenta o sursă majoră de noi locuri de muncă și creștere economică[2] , contribuind la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și la eficientizarea exploatării resurselor planetei. Comunicarea a identificat anumite industrii emergente, care merită o atenție specială. În ianuarie 2014, Comisia și-a schițat abordarea cu privire la realizarea potențialului energiei oceanelor[3] și a lansat ulterior Forumul pentru energie oceanică, cu scopul de a identifica problemele care încetinesc creșterea și de a propune soluții în acest sens.

În toate sectoarele economiei albastre, inovarea este fundamentală pentru realizarea potențialului de creștere și de creare de locuri de muncă. Totodată, inovarea poate genera beneficii importante pentru mediu. Acest lucru se poate realiza prin „ecoinovațiii”, vizând, de exemplu reducerea emisiilor de sulf ale navelor[4] prin îmbunătățirea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la bordul navelor, prin utilizarea unor combustibili tradiționali mai ecologici sau a unor surse de combustibili alternativi. Inovarea poate favoriza, în egală măsură, elaborarea unor măsuri de protecție a mediului marin bazate pe un bun raport cost-eficiență, capabile să contribuie la punerea în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD)[5].

Inițiativa emblematică a UE intitulată „Uniunea inovării”[6] facilitează deja crearea unui mediu propice inovării. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) au beneficiat de sprijin prin Programul-cadru pentru competitivitate și inovare, care a mobilizat peste 15 miliarde EUR pentru IMM-uri în perioada 2007-2012[7]. Noul program Orizont 2020, care oferă finanțare în valoare totală de 79 de miliarde EUR, a devenit cel mai mare program de până acum al UE în materie de cercetare și inovare, cu măsuri consolidate în beneficiul IMM-urilor. În plus, o parte considerabilă a fondurilor structurale și de investiții ale UE a fost consacrată inovării.

Se impune, însă, remedierea anumitor neajunsuri identificate de inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”. Este vorba despre investițiile insuficiente în cunoaștere, accesul dificil la finanțare, costurile mari ale drepturilor de proprietate intelectuală, progresele lente în adoptarea unor standarde interoperabile, utilizarea ineficace a achizițiilor publice și suprapunerile în domeniul cercetării. Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie pentru 2014[8] a indicat, de asemenea, că nu există o colaborare suficientă între sectorul public și cel privat în domeniul inovării și că incapacitatea de a transfera rezultatele cercetării la nivelul produselor și serviciilor, precum și adâncirea deficitului de competențe afectează sectoarele cu utilizare intensivă a cunoașterii.

Pentru a dezvolta potențialul economiei albastre în Europa, statele membre trebuie să pună în aplicare politici și soluții locale, care să permită cu adevărat eliminarea acestor bariere. În contextul semestrului european, Comisia se va asigura că politicile generale ale programelor naționale de reformă ale statelor membre reflectă prioritățile creșterii albastre.

Sunt, însă, necesare acțiuni suplimentare. Prin urmare, Comisia va examina în ce măsură acțiunea la nivelul UE poate aborda următoarele probleme specifice economiei albastre:

– lacunele în materie de cunoștințe și date cu privire la starea oceanelor noastre, la resursele existente pe fundul mărilor, la viața marină și la riscurile care amenință habitatele și ecosistemele;

– eforturile difuze în materie de cercetare în domeniul marin și maritim, care împiedică studiul interdisciplinar și încetinesc progresele în descoperirea unor tehnologii esențiale și în sectoare economice inovatoare;

– lipsa oamenilor de știință, a inginerilor și a lucrătorilor calificați capabili să aplice noile tehnologii în mediul marin.

Prezentul document prezintă modalitățile prin care Comisia își propune să abordeze aceste trei aspecte.

2. Cunoștințele privind mediul marin și cartografierea fundului mării

Inovarea în economia albastră este îngrădită de o lipsă de informații cu privire la mediul marin, la fundul mărilor și la viața pe care acesta o susține. Ameliorarea cunoștințelor privind mările noastre va impulsiona creșterea în cadrul economiei albastre, atât printr-o mai bună cunoaștere a resurselor acesteia, cât și printr-o mai bună înțelegere a modului în care ele pot fi utilizate, în paralel cu realizarea obiectivelor noastre în domeniul protecției mediului.[9]

Figura 1Procentajul din anumite bazine maritime europene care nu a fost studiat[10]

În ultimele decenii, s-au realizat investiții substanțiale în sistemele de observare a oceanelor, care au determinat îmbunătățiri în domeniul oceanografiei și al prognozei meteo grație modelizării datelor colectate. Procesele prin care se pun la dispoziția celor interesați datele de observare au fost și ele ameliorate.

În schimb, mai sunt multe de făcut în domeniul cercetării hidrografice, geologice și biologice care utilizează informațiile și studiile referitoare la fundul mărilor din Europa, în ciuda măsurilor luate într-o primă fază în vederea integrării eforturilor acestor comunități de cercetători. Ca urmare, cunoștințele despre caracteristicile elementare ale fundului mării sunt incomplete: proporția fundului mării care nu face obiectul unor studii batimetrice de înaltă rezoluție (a se vedea Figura 1) ajunge până la 50 % și chiar mai mult în cazul zonelor de pe fundul mării unde habitatele și populațiile nu sunt cartografiate.

În plus, datele referitoare la zonele fundului mării care au făcut obiectul unor studii nu sunt ușor accesibile. Numeroase organizații se află în posesia unor seturi de date diferite. Identificarea organizațiilor care dețin anumite date și obținerea autorizației de a le utiliza pot fi costisitoare și pot dura mult timp. Conform evaluărilor realizate, dacă datele ar deveni mai disponibile și mai accesibile, atât pentru public, cât și pentru utilizatorii din sectorul privat, inovarea și concurența ar avea de câștigat.

Se estimează că, dacă s-ar pune la dispoziția publicului larg datele de înaltă calitate privind mediul marin deținute de organele publice din UE, productivitatea  ar crește cu peste 1 miliard EUR pe an[11]. În acest mod s-ar stimula inovarea în cadrul economiei albastre, datorită accesibilității sporite a informațiilor referitoare la comportamentul mării și la geologia fundului mării. Beneficiile dezvoltării în domeniul inovării ar putea fi de ordinul a 200-300 de milioane de euro pe an. De asemenea, o calitate superioară și o mai mare accesibilitate a datelor privind mediul marin ar facilita implementarea Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin[12]. Aceasta ar ajuta, totodată, sectorul public și privat să gestioneze riscurile și incertitudinile legate de mare, de exemplu, condițiile meteorologice, accidentele grave de transport, poluarea marină sau pierderea infrastructurilor critice.

Prin urmare, Comisia a lansat un proces sustenabil care urmărește să garanteze că datele privind mediul marin sunt ușor accesibile, interoperabile și nu prezintă restricții de utilizare, cu obiectivul specific de a elabora până în 2020 o hartă multirezoluție a întregului fund marin și a coloanei de apă superioare a apelor europene, în cadrul unei inițiative emblematice[13]. În acest scop, se prevede:

– ameliorarea Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet). Acest proiect face parte din inițiativa UE privind datele deschise[14] și include cartografierea fundului mării, precum și informații referitoare la caracteristicile fizice, chimice și biologice ale coloanei de apă superioare. Peste 100 de organizații europene colaborează deja cu scopul de a extinde accesibilitatea, interoperabilitatea și utilitatea datelor privind mediul marin aflate în posesia lor, în beneficiul utilizatorilor finali. Datele vor fi de acum încolo acum disponibile prin intermediul unui portal web unic[15]; de asemenea, se va elabora, până în 2016, o hartă a fundului mării, de mică rezoluție, pentru toate apele din UE, urmând ca rezoluția sa să fie îmbunătățită treptat;

– integrarea sistemelor de date. Trei noi inițiative ale UE - serviciul Copernicus pentru mediul marin, cadrul pentru colectarea datelor în sectorul pescuitului[16] și baza de date referitoare la mediu WISE-Marine - vor fi integrate cu EMODnet prin intermediul unor standarde comune, cum ar fi INSPIRE[17], conform principiilor sistemului partajat de informații referitoare la mediu[18]. Infrastructurile de cercetare comune, ca Euro-Argo[19] și Observatorul european multidisciplinar al platformei marine și al coloanei de apă, care sunt în prezent reunite în baza cadrului juridic aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare[20] , vor furniza, de asemenea, date rețelei EMODnet;

– facilitarea importului în EMODnet a datelor neconfidențiale colectate de întreprinderile private, în special a datelor care rezultă din cerințele de autorizare și din evaluările impactului asupra mediului;

– încurajarea consorțiilor care participă la programele de cercetare ale UE, să ofere acces deschis la datele privind mediul marin, inclusiv prin EMODnet;

– dezvoltarea unui mecanism de coordonare strategică a sistemelor de observare, a programelor de eșantionare și a priorităților în materie de cartografiere a bazinelor marine europene, cu finanțare din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Acesta va contribui, de asemenea, la dezvoltarea politicii UE privind regiunea arctică[21], de exemplu prin identificarea zonelor în care incertitudinea în ceea ce privește adâncimea apei restricționează navigația în apele recent eliberate de gheață.

Luate împreună, aceste eforturi vor extinde posibilitățile de inovare și investiții oferite operatorilor publici și privați în cadrul economiei albastre. Ele vor consolida, totodată, poziția Uniunii Europene în cadrul inițiativelor internaționale precum Sistemul de sisteme globale de observare a pământului  — GEOSS)[22].

Comunicarea este însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă în detaliu etapele și calendarul inițiativei „Cunoașterea mediului marin”, precum și procedeele de cartografiere a fundului mării, conform solicitărilor Consiliului[23] și Parlamentului[24].

3. O platformă de informații privind cercetarea marină

S-au înregistrat progrese remarcabile de la adoptarea de către Comisie a Strategiei europene de cercetare marină și maritimă[25] , în 2008. În cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013), Comisia a furnizat, în medie, aproximativ 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea marină și maritimă.

În plus, după cum reiese din figura 2, o parte considerabilă a cercetării marine se realizează prin programele statelor membre.

Figura 2: Cheltuieli estimate în domeniul cercetării marine efectuate de anumite state membre și de UE (2011) Sursa: JPI Oceans

În cadrul programului „Orizont 2020”, cercetarea se va concentra pe modul în care resursele marine se pot utiliza în mod productiv cu ajutorul noilor tehnologii, pentru a genera creștere sustenabilă și locuri de muncă, garantându-se în același timp conservarea acestor resurse pentru generațiile viitoare.

Cercetarea marină este, prin natura sa, pluridisciplinară, iar descoperirile făcute într-un domeniu pot fi aplicate și în altele. Pornind de la această viziune, inițiativa „Oceanele de mâine” a finanțat 31 de proiecte pentru care contribuția UE s-a ridicat în total la aproape 195 de milioane EUR. Abordarea transversală se continuă în cadrul domeniului prioritar „creșterea albastră” din programul Orizont 2020, cu un buget de 145 de milioane EUR pentru perioada 2014-2015, dintre care 8 milioane EUR sunt alocate IMM-urilor.

Programul Orizont 2020 oferă și alte posibilități în domeniul cercetării marine, în sectoare precum securitatea alimentară, energia, transporturile, materialele, tehnologiile informației și infrastructura de cercetare.

Pentru a asigura complementaritatea dintre agendele statelor membre în domeniul cercetării strategice și al inovării și programul „Orizont 2020”, Comisia va colabora îndeaproape cu inițiativa de programare în comun „Mări și oceane productive și sănătoase”, care a fost lansată pentru a permite statelor membre să-și alinieze programele naționale de cercetare marină. În felul acesta se va ameliora și baza de cunoștințe și date pentru politica de mediu, un obiectiv prioritar în cadrul celui de-al 7-lea program de acțiune pentru mediu[26].

Sectorul privat joacă, la rândul său, un rol important în a ajuta Comisia să definească necesitățile în materie de cercetare în cadrul programului Orizont 2020, prin inițiative specifice, cum ar fi LeaderShip 2020, Platforma Waterborne , Platforma pentru acvacultură și Forumul european pentru un transport naval sustenabil. Pentru a explora mai departe schimbul fructuos de idei și rezultate în domeniul cercetării dintre sectoarele economice, ONG-uri și alte părți interesate având un interes comun în ceea ce privește economia albastră, se va constitui un forum al întreprinderilor și al științei în domeniul economiei albastre. Acesta se va reuni pentru prima dată în contextul Zilei maritime europene ediția 2015, în Pireu, Grecia.

O serie de provocări în domeniul creșterii albastre, cum ar fi acidificarea oceanelor, sunt de natură globală și, ca atare, cele mai bune soluții se găsesc la nivel internațional. În plus, anumite proiecte de cercetare de bază pot beneficia de pe urma coordonării internaționale. Cooperarea internațională va fi intensificată în cadrul programului Orizont 2020 prin intermediul recent semnatei Declarații de la Galway și prin lansarea Alianței europene UE-SUA-Canada pentru cercetare în Oceanul Atlantic.

Pentru a oferi acces extins la noi posibilități în domeniul cercetării și pentru a dezvolta sinergiile dintre activitățile de cercetare finanțate la nivel național și programul Orizont 2020, Comisia va exploata și va completa sistemele de informare existente[27] în vederea creării unei platforme de informare privind cercetarea marină la nivelul întregului program Orizont 2020 și va colabora cu statele membre[28] pentru a integra informații legate de proiectele de cercetare marină finanțate la nivel național. Aceste eforturi vor facilita accesul la rezultatele proiectelor de cercetare care pot accelera adoptarea noilor idei de către industrie  și vor contribui la rentabilizarea finanțării publice a cercetării sub forma inovațiilor propuse de întreprinderi.

4. Competențe pentru economia albastră

Pentru a asigura creșterea în economia albastră, este nevoie de o forță de muncă calificată, capabilă să aplice cele mai noi tehnologii din domeniul ingineriei și al altor discipline.[29] În prezent, există un deficit de competențe care trebuie remediat.

Figura de mai jos ilustrează deficitul de personal calificat din industria eoliană offshore până în 2030.

Figura 3 Deficitul de competențe estimat în industria eoliană offshore pentru perioada 2013-2030 (sursa: studiu TPWind)

În cadrul programului Orizont 2020, Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (AMSC) reprezintă principalul mecanism de sprijin pentru resurse umane, în toate domeniile de cercetare și inovare. Cu un accent puternic pe dezvoltarea competențelor cercetătorilor pe termen lung, AMSC combină excelența în cercetare cu mobilitatea, formarea profesională și perspectivele de carieră interesante. Pentru a impulsiona capacitatea de inserție profesională a cercetătorilor și pentru o mai bună corelare a competențelor acestora cu cerințele pieței muncii, AMSC încurajează expunerea cercetătorilor la medii non-academice încă de la începutul carierei. Acțiunile încurajează colaborarea dintre mediul academic și industrie, inclusiv prin asigurarea participării unui spectru larg de întreprinderi mici și mijlocii la dezvoltarea carierei cercetătorilor. AMSC au prin natura lor o dinamică ascendentă și nu predetermină un anumit domeniu științific. În perioada 2007-2013, prin programul care a precedat AMSC s-au alocat aproape 165 de milioane EUR pentru 374 de proiecte de cercetare în domeniul marin și maritim (inclusiv proiecte legate de regiunea arctică). Dintre aceste proiecte, 39 au implicat sectorul non-academic. Este, în special, de remarcat faptul că mai multe proiecte au presupus extinderea cooperării științifice dincolo de granițele Europei.

Pentru a facilita mobilitatea, este necesar ca măsurile adoptate de UE cu scopul de a spori recunoașterea și transparența aptitudinilor, competențelor și calificărilor, precum și instrumentele conexe, cum ar fi Cadrul european al calificărilor[30], Clasificarea europeană a aptitudinilor,competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO)[31] , Europass, sistemele de asigurare a calității și sistemele de credite, să ia în considerare cerințele economiei albastre.

O ală modalitate de încurajare a dezvoltării competențelor în cadrul economiei albastre și a unei cooperări are mai strânse între instituțiile de învățământ superior și sectorul privat o constituie alianțele cunoașterii, o nouă schemă în cadrul programului Erasmus. Alianțele cunoașterii sunt parteneriate structurate care reunesc părți interesate din instituțiile de învățământ superior și din întreprinderi, cu scopul de a stimularea inovarea în învățământul superior și cu contribuția acestuia.

Alianțele privind competențele sectoriale (ACS) ar putea, la rândul lor, să contribuie la acest demers prin reducerea decalajului dintre educație/formare profesională și piața forței de muncă. În 2013, Uniunea Europeană a sprijinit patru ACS pilot, cu scopul de a promova dialogul între diferite sectoare și organisme industriale implicate în conceperea, acreditarea, implementarea și evaluarea sistemelor de educație și formare. ACS vizează elaborarea și furnizarea de programe de studiu și de metode comune, care să pună la dispoziția celor care studiază competențele cerute pe piața forței de muncă. Comisia încurajează părțile interesate din cadrul economiei albastre să prezinte propuneri de alianțe ale cunoașterii și de alianțe privind competențele sectoriale în domeniul marin

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și comunitățile sale de cunoaștere și inovare (CCI) reunesc actori importanți din învățământul superior, din domeniul cercetării și din mediul de afaceri, pentru a stimula inovarea prin integrarea completă a triunghiului cunoașterii. EIT a înființat până în prezent trei CCI care abordează schimbările climatice, energia sustenabilă și provocările în materie de TIC. În cadrul programului Orizont 2020 sunt planificate alte cinci CCI în următoarele domenii: inovare pentru un stil de viață sănătos și o îmbătrânire activă, materii prime, alimentație pentru viitor, producție cu valoare adăugată și mobilitate urbană. Deși în prezent nu există planuri pentru o CCI consacrată special economiei albastre, Comisia va analiza utilitatea creării unei CCI speciale pentru economia albastră după 2020.

5. Concluzie

Inovarea poate contribui la dezvoltarea economiei albastre într-un mod care, pe lângă faptul că impulsionează creșterea și crearea de locuri de muncă în UE, menține, în plus, sprijinul public pentru utilizarea comercială a resurselor marine, asigurând în același timp protecția mediului marin. Ne aflăm la începutul unui secol care va fi în mare măsură afectat de modul în care gestionăm oceanele și resursele acestora; de aceea, este important să se ia măsuri concrete pentru o înțelegere mai profundă a mărilor și pentru a facilita progresele tehnologice, astfel încât să putem dezvolta potențialul lor economic într-un mod sustenabil.

În prezenta comunicare se propun următoarele acțiuni:

Acțiune || Calendar

Stabilirea unui proces sustenabil care să asigure un acces ușor la datele privind mediul marin, precum și interoperabilitatea acestora și absența restricțiilor de utilizare (articulat în jurul EMODnet, al cadrului pentru colectarea datelor, Copernicus și WISE-Marine) || Începând cu 2014

Crearea unei hărți multirezoluție a întregului fund marin al apelor europene || Ianuarie 2020

Crearea unei platforme de informare privind cercetarea marină în ansamblul programului Orizont 2020, care să integreze informații privind proiectele de cercetare în domeniul marin finanțate la nivel național. || Până la 31 decembrie 2015

Crearea unui forum al întreprinderilor și al științei în domeniul economiei albastre || Prima reuniune cu prilejul Zilei maritime europene ediția 2015.

Încurajarea creării unei alianțe privind competențele sectoriale în domeniul marin || 2014-2016

Studierea posibilității de crea o comunitate de cunoaștere și inovare pentru economia albastră || 2014-2016

Comisia așteaptă cu interes avizul Parlamentului European, al Consiliului și al celorlalte instituții cu privire la prezenta comunicare.

[1]               „Creșterea albastră”: Oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim, COM(2012) 494

[2]               Scenarii și stimulente pentru creșterea albastră — creștere durabilă la nivelul oceanelor, mărilor și zonelor de coastă, raport final, cererea de oferte nr. MARE/2010/01, august 2012.

[3]               Energia albastră Acțiuni necesare pentru valorificarea potențialului exploatării energiei oceanice în mările și oceanele europene până în 2020 și ulterior COM(2014) 8

[4]               Directiva 1999/32/CE, modificată prin Directiva 2012/33/UE. În zonele de control al emisiilor de SOx (în UE: Marea Baltică și Marea Nordului), conținutul de sulf din combustibilii marini va fi redus de la 1,50 % la 0,10 % începând din 2015, iar în alte zone maritime de la 3,50 % la 0,50 % începând din 2020.

[5]               Directiva 2008/56/CE de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin ).

[6]               Inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 - O Uniune a inovării - COM(2010) 546 final.

[7]               Comunicatul de presă al Comisiei Europene MEMO/13/393 din 2.5.2013

[8]               Analiza anuală a creșterii pentru 2014, COM(2013) 800.

[9]               În conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (2008/56/CE), atingerea unei stări ecologice bune, precum și alte politici de mediu.

[10]             Sursa: Acțiuni pregătitoare pentru rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin. „Contract de servicii  nr. „MARE/2009/07 – Seabed Mapping – SI2.563144”.Pe baza a 6000 de studii de explorare a fundului mării, dintre care aproximativ 1000 au fost studii multifascicol de înaltă rezoluție.

[11]             „Foaia de parcurs pentru cunoașterea mediului marin 2020” care însoțește prezenta comunicare prezintă o estimare a beneficiilor.

[12]             În raportul său privind prima rundă de punere în aplicare a acestei directive, intitulat „Prima etapă de punere în aplicare a Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (Directiva 52008/56/CE) Evaluarea efectuată de Comisia Europeană și orientări COM(2014)097”, Comisia a identificat o serie de deficiențe în evaluările statelor membre cu privire la starea apelor lor marine.

[13]             Cartea Verde „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică”, 29 august COM(2012) 473

[14]             Datele deschise Un motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente, COM(2011) 882.

[15]             http://emodnet.eu/

[16]             Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului.

[17]             Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).

[18]             Document de lucru al serviciilor Comisiei „Un sistem european de partajare a informațiilor privind mediul”, SWD(2013) 18

[19]             Flotă de sonde robotice flotante desfășurată în întreaga lume.

[20]             Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009

[21]             Dezvoltarea unei politici a Uniunii Europene pentru regiunea arctică: progresele înregistrate din 2008 și etapele următoare JOIN(2012)19.

[22]             http://www.earthobservations.org/geoss.shtml

[23]             Reuniunea Consiliului Afaceri Generale privind Politica Maritimă Integrată, Luxemburg, 24 iunie 2013.

[24]             Raportul Parlamentului European privind Cunoașterea mediului marin 2020: cartografierea fundului mării în vederea promovării pescuitului sustenabil [2013/2101(INI)] Comisia pentru pescuit (Raportor Maria do Céu Patrão Neves).

[25]             O strategie europeană de cercetare marină și maritimă Un cadru coerent al Spațiului European de Cercetare în sprijinul utilizării sustenabile a oceanelor și mărilor, COM(2008) 534.

[26]             Decizia nr. 1386/2013.

[27]             De exemplu, punctele de contact naționale și Rețeaua întreprinderilor europene.

[28]             Prin inițiativa de programare în comun privind mările și oceanele.

[29]             În conformitate cu raportul Leadership 2020 al părților interesate din sectorul construcțiilor navale din UE, gradul tot mai mare de complexitate a produselor creează o cerere sporită de personal cu înalte calificări. Prin urmare, o parte semnificativă a sectorului se confruntă cu o penurie de personal calificat, fapt care afectează creșterea.

[30]             Cadrul european al calificărilor acționează ca un dispozitiv de traducere, care face calificările naționale mai lizibile în întreaga Europă.

[31]             O inițiativă grație căreia competențele și calificările sunt mai clare și mai ușor de înțeles.