16.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 451/145

Raportor:

dl Antonio LONGO

1.1

1.2

CESE împărtăşeşte pe deplin dorința Comisiei de a reafirma cu forță apărarea și promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor democratice, precum și noțiunea juridică de rețea unică, supusă unor reguli comunitare omogene, după exemplul altor sectoare, și nefragmentată de reglementări diferite și aflate potențial în conflict unele cu altele.

1.3

În centrul viitoarei guvernanțe a internetului este important să se afle valoarea esențială care rezidă în natura sa deschisă, răspândită, neutră și accesibilă tuturor, cu obstacole minime. Cu toate acestea, CESE evidenţiază că în comunicare nu se oferă o definiție suficientă a conceptului de guvernanță cooperativă, la care UE ar trebui să contribuie, nici a instrumentelor și modalităților care ar trebui să garanteze procesele multiparticipative de luare a deciziilor privind internetul. Ar trebui să se clarifice mai ales cui îi revine efectuarea controalelor referitoare la guvernanța rețelei.

1.4

În ceea ce privește mai ales rolul îndeplinit până acum de ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers – Corporația pentru alocarea de nume și numere de domenii internet) și funcțiile IANA (Internet Assigned Numbers Authority – Autoritatea pentru alocarea numerelor pe internet), Comitetul consideră că ar trebui ridicată ferm de către Comisie chestiunea rolului Uniunii Europene în viitorul organism transnaţional.

1.5

La consolidarea încrederii în internet contribuie fără îndoială habeas corpusul digital, adoptat de Parlamentul European, și aplicarea măsurilor prevăzute în pachetul Telecom pentru piața unică europeană a telecomunicaţiilor.

1.6

Alegerea standardelor tehnice ar putea avea un impact important asupra drepturilor cetățenești – inclusiv cele privind libertatea de exprimare, protecția datelor personale și securitatea utilizatorilor, ca și dreptul de acces la conținuturi. Încă de la crearea sa, internetul a fost conceput să sprijine fără rezerve drepturile cetățenilor. Amenințările la adresa acestor drepturi au venit din partea acțiunii guvernelor și a operatorilor de site-uri internet, al căror control este independent de rețea. Chiar și în aceste condiții, ar trebui elaborate recomandări care să asigure compatibilitatea cu drepturile omului a acestor soluții tehnice.

1.7

În ceea ce privește aspectele juridice ale internetului, CESE sprijină dorința Comisiei de a lansa o reevaluare a riscurilor legate – la nivel internațional – de conflictele dintre diversele legi și jurisdicții, adesea agravate de regulamentele autorităților independente de reglementare.

1.8

CESE subliniază că nu există în comunicare nicio referință la o serie de aspecte tehnice și operaționale care, în opinia Comitetului, stârnesc îngrijorare. Principalele aspecte sunt următoarele:

1.9

Comitetul subliniază importanţa incluziunii. Contribuția Uniunii Europene la o guvernanță mondială a internetului nu poate fi disociată de promovarea politicilor de incluziune în materie de TIC, astfel încât să fie realizate condițiile prealabile unei societăți cu adevărat incluzive [a se vedea Carta de la Riga (2006), elaborată pe marginea Conferinţei ministeriale „TIC pentru o societate favorabilă incluziunii”, care prevede o serie de angajamente pentru asigurarea punerii în aplicare a soluțiilor TIC în favoarea persoanelor în vârstă și pentru accesibilitate digitală în UE)]. Prin însuși modul său de concepere, internetul este favorabil incluziunii, fapt consacrat în Carta ICANN. În prezent, accesul este controlat de furnizorii de servicii de comunicații și de furnizorii de servicii internet, a căror activitate este reglementată de administraţiile naţionale. Responsabilitatea pentru incluziune revine acestor autorități de reglementare, iar la nivelul UE, Comisiei Europene.

1.10

În fine, CESE speră într-o consolidare continuă a Forumului pentru guvernarea internetului (FGI) ca loc de întâlnire a tuturor părților interesate de problemele internetului. UE trebuie să joace un rol de frunte în cadrul următorului FGI de la Istanbul, acționând împreună cu Comisia, cu statele membre și cu societatea civilă.

2.1

Internetul este un fenomen multidimensional, care nu face obiectul unui control global. Cele mai importante elemente ale sale sunt următoarele:

3.1

Comisia a elaborat o serie de orientări destinate întemeierii unei viziuni europene comune privind guvernanța internetului, în vederea consolidării rolului Europei în dezvoltarea internetului, ca pilon fundamental al pieței unice digitale și motor al inovării, al creșterii economice, al democrației și drepturilor omului. Comisia doreşte să confirme orientările pe care le-a prezentat deja în precedenta sa comunicare din 2009 (1) pe aceeași temă, consolidând modelul multiparticipativ.

3.2

Pentru a contrabalansa lipsa unui control global, a fost înființat sub auspiciile Națiunilor Unite un Forum pentru guvernarea internetului (FGI). Evoluția acestui forum constituie cea de-a doua temă a comunicării Comisiei. Având în vedere preocupările exprimate de Comisie în legătură cu FGI și aspirația ei de a fi implicată în controlul ICANN, este greu de evitat concluzia că subiectul comunicării este, de fapt, controlul politic al internetului. În opinia CESE, soluționarea problemelor legate de guvernanța tehnică și operațională, precum cele evocate la literele (a), (e) și (g) de mai sus, necesită concentrarea atenției asupra lor și măsuri concrete.

3.3

Această viziune europeană se bazează pe o serie de principii comune la nivel european, precum protecția drepturilor fundamentale și a valorilor democratice [înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului, în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în Convenția europeană a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene] sau promovarea unei rețele unice nefragmentate (în care deciziile sunt adoptate pe baza unor valori precum transparenţa, responsabilitatea și participarea tuturor părților interesate). Printre entitățile enumerate de comunicare și cu care este nevoie să se colaboreze în strânsă legătură se numără Forumul pentru guvernarea internetului (FGI) [organism înființat în urma Summitului mondial privind societatea informațională (World Summit on the Information Society – WSIS) și promovat de Națiunile Unite prin Rezoluția 56/183 (21 decembrie 2001)], Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) și Internet Assigned Numbers Authority (IANA).

3.4

Abordarea Comisiei în legătură cu guvernanţa internetului este sintetizată de acronimul COMPACT: conceperea internetului ca spațiu de responsabilitate Civică, Organizat astfel încât să reprezinte o unică resursă nefragmentată și dotată cu o guvernanță Multiparticipativă, urmărind Promovarea democrației și a drepturilor omului, o rețea bazată pe o solidă Arhitectură tehnologică, în măsură să Câștige încrederea utilizatorilor și să faciliteze o guvernanță Transparentă, atât pentru structura subiacentă rețelei, cât și pentru serviciile furnizate cu ajutorul acesteia. Această abordare se bazează pe Agenda de la Tunis pentru societatea informațională din 18 noiembrie 2005, ale cărei principii nu par să fie susținute, din păcate, la nivel mondial, ci doar de un număr restrâns de țări și doar în zone geografice limitate [de exemplu, Recomandarea Consiliului OCDE privind principiile de elaborare a politicilor în domeniul internetului (2011) sau Declarația G8 de la Deauville (2011)].

3.5

În special, Comisia propune:

4.1

Comisia propune stabilirea unei viziuni europene comune pentru guvernanța internetului, care să permită UE să joace un rol important într-un context esențial pentru viitor, atât pe plan economic, cât și politic și social. Este vorba de o alegere de importanță majoră pentru asigurarea unui puternic impuls pentru dezvoltarea economică a statelor membre, odată cu consolidarea principiilor democratice și a drepturilor omului.

4.2

O guvernanță durabilă trebuie să se bazeze pe un sistem de multiparteneriat, așa cum este definit acesta în Agenda de la Tunis, între: guverne, sectorul privat, societatea civilă, organizații interguvernamentale și internaționale, comunități universitare și tehnice.

4.3.1

Înainte de toate, CESE reamintește ceea ce a afirmat în numeroase avize elaborate în cursul ultimilor ani cu privire la importanța internetului ca o condiție esențială a dezvoltării economice, a ocupării forţei de muncă, a inovării tehnologice și a incluziunii sociale. Sprijinirea de către CESE a societății informaționale, a Strategiei Europa 2020 și a agendei digitale a fost întotdeauna deplină și fermă, cu multe propuneri și uneori cu critici.

4.3.2

Obiectivul urmărit este ca UE să aibă un rol de protagonist în dezvoltarea infrastructurii digitale (în special a tehnologiilor de mare viteză în bandă largă, accesibile tuturor), în crearea unei piețe unice digitale cu conținuturi europene diverse care să favorizeze incluziunea, în depășirea decalajului digital prin diseminarea competențelor digitale, în conceperea unui cloud computing european (2), în stabilirea unor reglementări adecvate de protecție împotriva criminalității informatice, a intruziunii în viața privată, a furtului de identitate și a pericolelor pentru minori și în ceea ce privește dreptul de a fi uitat.

4.3.3

CESE împărtăşeşte pe deplin dorința Comisiei de a reafirma cu forță apărarea și promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor democratice, precum și noțiunea juridică de rețea unică, supusă unor reguli comunitare omogene, după exemplul altor sectoare, și nefragmentată de reglementări naționale diferite și aflate potențial în conflict unele cu altele. Se consideră că această opțiune este necesară pentru crearea unui spațiu european unic, accesibil, rapid și durabil pentru administrațiile locale, cetățeni, întreprinderi și sectorul nonprofit (3).

4.3.4

În acest context, Comitetul împărtășește preocupările exprimate de Comisie cu privire la blocarea rețelelor sociale de către Agenția pentru informare, tehnologie și comunicare din Turcia, precum și la măsurile privind libertatea de exprimare din recentul pachet legi de combatere a terorismului, adoptat de Parlamentul Federației Ruse.

4.4.1

CESE evidenţiază că în comunicare nu se oferă o definiție suficientă a conceptului de guvernanță, la care UE ar trebui să contribuie, nici a instrumentelor care ar trebui să garanteze procesele multiparticipative ale deciziilor privind internetul, așa cum s-a întâmplat deja în cazul propunerilor de acțiune cuprinse în comunicarea „O agendă digitală pentru Europa”  (4). În cadrul unei guvernanțe generale comune pot fi definite mai precis nivelurile și modalitățile de exercitare.

4.4.2

După modelul experiențelor pozitive ale unor state membre și ale altor state neeuropene, Comisia propune înființarea platformei GIPO (Observatorul global pentru politica privind internetul), ca inițiativă unică, importantă și pozitivă, rezervându-și posibilitatea de a formula și alte propuneri operaționale, în urma viitoarei consultări publice. Trebuie însă menționat că o vastă consultare fusese deja efectuată anume în vederea acestei comunicări, consultare care nu numai că n-a determinat o abordare mai concretă a propunerilor cuprinse în comunicarea respectivă, dar a și scos la iveală un interes prea scăzut din partea instituțiilor și a actorilor respectivi.

4.4.2.1

Comisia trebuie să precizeze mai bine rolul specific și valoarea adăugată a UE în domeniu și ce i se cere fiecărui stat membru, inclusiv din perspectiva obiectivelor Agendei digitale pentru Europa. Comisia trebuie să definească și competențele exclusive și competențele partajate, pentru a evita de asemenea suprapunerile și posibilele conflicte.

4.4.3

CESE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că statele membre și toți actorii implicați nu prea manifestă interes și subevaluează în mod grav o temă de importanță fundamentală pentru viitorul economic și social al Uniunii. CESE cere Comisiei să inițieze acțiuni de stimulare directă a guvernelor, întreprinderilor și ONG-urilor active în domeniul protecției drepturilor cetățenilor și – mai ales – a asociațiilor de consumatori, nemenționate în comunicare.

4.4.4

CESE a elaborat în acești ani nenumărate avize referitoare la internet, în special la Agenda digitală pentru Europa, astfel că trebuie să fie implicat în aceste acțiuni.

4.5.1

Un alt aspect important îl reprezintă acțiunile pe care UE în ansamblul său le-ar putea iniția la nivel internațional în legătură cu guvernanța tuturor comunicațiilor electronice și cu drepturile cetățenilor. Din comunicare lipsesc indicațiile specifice cu privire la modul de diseminare a acestor inițiative la nivel internațional.

4.5.2

Acest aspect este cu atât mai relevant dacă se ține seama de faptul că – cu ocazia scandalului Snowden (Datagate) – a ieșit la iveală slăbiciunea UE, care – în timpul summitului din octombrie 2013, de la Bruxelles – nu a știut să ofere un răspuns colectiv ferm, apărând pe scena internațională cu o poziție șovăitoare.

4.6.1

CESE evidenţiază că este necesar un cadru strategic. Deși guvernanța rețelei nu mai poate rămâne în mâinile guvernului american, ar trebui de asemenea stabilit cu precizie un regim multipartenerial, astfel încât să fie cu adevărat reprezentativ. Trebuie găsit echilibrul just între instituțiile de guvernanță, marile întreprinderi care răspund intereselor propriilor acționari și ONG-urile care îi reprezintă direct pe cetățeni.

4.6.1.1

Crearea unor instrumente informatice inovatoare, precum GIPO, este sprijinită de CESE ca o resursă importantă aflată la dispoziția comunității internaționale pentru monitorizarea politicilor de reglementare legate de internet și de noile tehnologii, înlesnind schimburile dintre diversele instanțe. Acest aspect este mai ales în avantajul acelor componente ale societăţii civile care dispun de resurse limitate.

4.6.2

În ceea ce privește ICANN și IANA, organismul tehnic a anunțat în sfârșit lansarea unui proces de gestionare globală și multipartită a funcțiilor tehnice, începând cu septembrie 2015, data de expirare a contractului cu Guvernul Statelor Unite privind gestionarea domeniilor naționale de primul nivel. CESE cere Comisiei să stabilească precis care ar trebui să fie rolul Uniunii Europene în viitorul organism transnaţional și să solicite prezența unui reprezentant tehnic al său și a unuia politic în Consiliul de administrație al noului ICANN.

4.6.3

Este important și sprijinul acordat de Comisie consolidării FGI, ca loc de confruntare între toate părțile interesate. CESE dorește ca UE să joace un rol de frunte în cadrul următorului Forum pentru guvernarea internetului, care se va desfășura la Istanbul în septembrie 2014, printr-o acțiune comună fermă cu Comisia, cu statele membre și cu societatea civilă, reiterând conținutul comunicării.

4.7.1

Este important ca, la nivel intracomunitar, Comisia să sublinieze adecvat în comunicare necesitatea instaurării unui climat de încredere în internet, prin intermediul unor instrumente normative care să-i sporească securitatea, stabilitatea și reziliența, așa cum s-a reușit prin reforma cadrului normativ privind protecția datelor personale și directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor.

4.7.2

Ca urmare a raportului Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, elaborat în urma afacerii Snowden (Datagate), Parlamentul European a decis pe bună dreptate instituirea unui Habeas Corpus digital european – Protejarea drepturilor fundamentale în epoca digitală, prin intermediul unor acțiuni specifice, cum ar fi programul prioritar pentru următoarea legislatură.

4.7.3

CESE va urmări cu multă atenție desfășurarea acestor acțiuni și aplicarea măsurilor prevăzute în pachetul Telecom privind realizarea pieței unice a telecomunicațiilor (5).

4.8.1

Un aspect fundamental este reprezentat de standardele tehnice. Caracterul deschis și transnaţional al rețelei presupune ca stabilirea unor standarde tehnice să se facă independent de anumite considerații de ordine publică definite la nivelul fiecărui stat membru sau al unor structuri interguvernamentale regionale, însă printr-un proces de autoreglementare a comunității tehnice, care să nu se coreleze cu instituțiile decât în anumite cazuri precise. Impactul pe care aceste opțiuni îl pot avea asupra drepturilor cetățenilor, între care cele privind libertatea de exprimare, protecția datelor personale (inclusiv dreptul de a fi uitat) și securitatea utilizatorilor, fără a uita dreptul de acces la conținuturi, impune efectuarea unor alegeri precise și elaborarea unor recomandări care să garanteze compatibilitatea soluțiilor tehnice cu drepturile omului.

4.8.2

CESE sprijină propunerea Comisiei de a organiza seminarii cu experţi internaționali în diverse domenii juridice, sociale, economice şi tehnice, pentru a asigura coerența dintre cadrele normative existente și noile forme de configurare a internetului.

4.8.3

În domeniul concurenței și al pieței libere, se cuvine însă ridicată și problema situației în care un mic număr de algoritmi privați exercită un control unic al datelor personale, al metadatelor și al veniturilor provenite din publicitate sau din drepturi de autor (6).

4.9.1

În ceea ce privește aspectele juridice ale internetului, necesitatea creării unei piețe digitale până în 2015 a fost reiterată ferm de Comisie, iar acest demers nu poate avea loc fără armonizarea reglementărilor naționale și internaționale aplicate tranzacțiilor online. CESE sprijină dorința Comisiei de a lansa o reevaluare a riscurilor legate – la nivel internațional – de conflictele dintre diversele legi și jurisdicții, adesea agravate de regulamentele autorităților independente de reglementare.

4.9.2

CESE subliniază că nu există în comunicare nicio referire la neutralitatea rețelei, deși aceasta este recunoscută ca esențială pentru agenda digitală. Comitetul reiterează pozițiile sale deja exprimate în diverse avize, manifestându-și îngrijorarea cu privire la inițiativele normative aflate în dezbatere în SUA și „recomandă cu tărie ca principiul unui internet liber și cel al neutralității rețelei să fie consacrate în mod oficial în legislația UE cât mai curând cu putință, având în vedere permanent evoluția tehnologiilor («state of the art») din acest domeniu”  (7).

4.10.1

În fine, CESE subliniază importanţa unui aspect fundamental: incluziunea. Contribuția Uniunii Europene la o guvernanță mondială a internetului nu poate fi disociată de promovarea politicilor de incluziune în materie de TIC, astfel încât să fie realizate condițiile prealabile unei societăți cu adevărat incluzive [în 2006, miniștrii statelor membre ale Uniunii Europene, ai țărilor în curs de aderare, ai celor din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și ai altor țări care și-au asumat responsabilități de politici de incluziune digitală au semnat Carta de la Riga cu ocazia Conferinţei ministeriale pe tema „TIC pentru o societate favorabilă incluziunii”. Această cartă prevede o serie de angajamente menite să asigure implementarea soluțiilor TIC în favoarea persoanelor vârstnice și în materie de accesibilitate digitală în UE]. Comitetul consideră că s-ar cuveni ca în comunicare să fie introdus principiul conform căruia unele tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC), accesibile și ușor de utilizat, sunt recunoscute ca instrumente esențiale pentru persoanele cu dizabilități, permițându-le accesul, astfel încât să se poată bucura complet, eficient și echitabil de posibilitățile oferite.