14.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 168/2

1.

Articolelor 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

2.

Strategiei Europa 2020, în special al obiectivului principal privind creșterea procentului persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au absolvit o instituție de învățământ terțiar sau studii echivalente la cel puțin 40 %.

3.

Concluziilor Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (1), care au identificat promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active drept unul dintre cele patru obiective strategice ale sale și care au subliniat faptul că politica în materie de educație și formare ar trebui să permită tuturor cetățenilor, indiferent de circumstanțele personale, sociale sau economice ale acestora, să dobândească, să actualizeze și să dezvolte pe toată durata vieții atât competențe specifice meseriei, cât și aptitudini și competențe-cheie.

4.

Concluziilor Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale (2), care au subliniat importanța asigurării egalității de șanse în ceea ce privește accesul la învățământ de calitate, precum și a tratamentului echitabil și a unor rezultate care să fie independente de contextul socioeconomic și de alți factori care ar putea conduce la dezavantaje educaționale, au recunoscut motivația economică și socială pentru creșterea nivelurilor globale ale numărului de absolvenți și atingerea unor niveluri înalte de competențe și au remarcat că asigurarea unor aptitudini și competențe-cheie pentru toți va juca un rol fundamental în îmbunătățirea capacității de inserție profesională, a incluziunii sociale și a împlinirii personale ale cetățenilor.

5.

Concluziilor Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind modernizarea învățământului superior (3), care au invitat statele membre să promoveze elaborarea sistematică a unor strategii eficiente pentru a asigura accesul studenților care aparțin unor grupuri slab reprezentate și să își intensifice eforturile de a reduce la minimum rata de părăsire timpurie a școlii în învățământul superior, prin îmbunătățirea calității, pertinenței și atractivității cursurilor, în special printr-un proces educațional axat pe student și prin acordarea de sprijin, orientare și consultanță relevante în etapa imediat următoare începerii studiilor superioare.

6.

Comunicatului de la București al miniștrilor care au participat la conferința ministerială a procesului de la Bologna din 26-27 aprilie 2012, prin care s-a convenit adoptarea unor măsuri la nivel național pentru extinderea accesului global la un învățământ superior de înaltă calitate și prin care s-a reiterat obiectivul conform căruia corpul studenților care încep și absolvă studii de învățământ superior ar trebui să reflecte diversitatea populațiilor europene, în conformitate cu abordarea specifică a dimensiunii sociale a învățământului superior din cadrul raportului din 2012 privind punerea în aplicare a procesului de la Bologna, analizând informațiile statistice disponibile privind impactul mediului de proveniență a studenților asupra participării la învățământul superior și diferite abordări de politică privind extinderea accesului.

7.

Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 20 noiembrie 2012: „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune” (4) care, în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (5), promovează dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor, precum și modalități flexibile de dezvoltare a competențelor pe tot parcursul vieții.

8.

Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (6), prin care statele membre au convenit să instituie mecanisme de validare a acestor forme de învățare, pentru a asigura faptul că persoanele au posibilitatea de a utiliza în carieră ceea ce au învățat în afara educației formale și a formării, precum și în scopul continuării învățării, inclusiv în învățământul superior.

9.

Analizei anuale a creșterii pentru 2013, care identifică educația ca principal vector al creșterii economice și al competitivității, alături de inovare și de cercetare și dezvoltare, și subliniază rolul esențial al investițiilor în capitalul uman pentru abordarea șomajului și pentru pregătirea redresării economice.

10.

Activității de învățare reciprocă din cadrul ET 2020 privind politicile și practicile de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii și de îmbunătățire a ratelor de absolvire a învățământului superior, desfășurată la Praga în martie 2013, care s-a axat pe abordările de la nivel național, instituțional și european vizând, pe baza datelor concrete și a analizelor, îmbunătățirea ratelor de absolvire și adaptarea realităților instituționale la o comunitate studențească din ce în ce mai diversificată.

1.

Deoarece dificultățile cu care se confruntă Europa în prezent nu pot fi soluționate numai prin educație și formare, este esențială, în termeni atât economici, cât și sociali, înzestrarea persoanelor cu aptitudinile și competențele de înalt nivel de care Europa are nevoie, inclusiv prin eforturi de asigurare a unui acces mai echitabil la învățământul superior, a frecventării și a absolvirii acestuia. Există încă prea multe persoane capabile care nu frecventează nicio formă de învățământ superior din motive sociale, culturale sau economice sau din cauza insuficienței sistemelor de sprijin și orientare.

2.

Redresarea economică a Europei și orientarea sa către o creștere durabilă, inclusiv prin îmbunătățirea cercetării și inovării, depind din ce în ce mai mult de capacitatea acesteia de a dezvolta competențele tuturor cetățenilor săi, demonstrând interdependența obiectivelor sociale și economice. În paralel cu eforturile de îmbunătățire a competențelor prin intermediul învățământului profesional și tehnic, un învățământ superior de înaltă calitate și învățarea pe tot parcursul vieții joacă, de asemenea, un rol crucial în îmbunătățirea capacității de inserție profesională și în sporirea competitivității, promovând în același timp dezvoltarea personală și profesională a studenților și absolvenților și stimulând solidaritatea socială și angajamentul civic.

3.

Procesul de la Bologna și dezvoltarea ulterioară a Spațiului european al învățământului superior, agenda UE pentru modernizarea învățământului superior și Strategia Europa 2020 demonstrează contribuția valoroasă pe care cooperarea europeană și răspunsurile comune în materie de politici o pot aduce la abordarea dificultăților comune, prin intermediul schimbului de bune practici, al analizelor comparative, bazate pe date concrete, ale diferitelor politici, prin furnizarea de sprijin financiar, precum și prin contribuția la instituirea unor mecanisme durabile destinate facilitării unei mai mari mobilități a diferitelor grupuri de studenți.

1.

Să adopte obiective naționale care să vizeze creșterea ratelor de acces, frecventare și absolvire a învățământului superior de către grupurile slab reprezentate și de cele dezavantajate, în vederea avansării către obiectivul procesului de la Bologna conform căruia corpul studenților care încep, urmează și încheie studii de învățământ superior la toate nivelurile ar trebui să reflecte diversitatea populațiilor statelor membre.

2.

Să încurajeze cooperarea dintre furnizorii de educație la toate nivelurile, inclusiv la nivelul învățării non-formale și informale, precum și dintre alte părți interesate relevante, pentru a identifica acele grupuri care ar putea fi slab reprezentate în învățământul superior și pentru a promova o mai mare participare a grupurilor respective la profesia didactică însăși, în toate sectoarele educației.

3.

Să faciliteze elaborarea de strategii proactive și de structuri conexe la nivel instituțional, inclusiv activități de informare și posibilități de învățare pe tot parcursul vieții, furnizarea de informații privind oportunitățile și rezultatele din sectorul educației și de pe piața forței de muncă, orientări privind alegerea adecvată a cursurilor, mentorat inter pares și servicii de consiliere și de sprijin.

4.

Să promoveze permeabilitatea și dezvoltarea unor căi flexibile și transparente de evoluție către învățământul superior, plecând în special de la învățământul profesional și tehnic și de la învățarea non-formală și informală, facilitate de instrumente de transparență cum ar fi cadrele naționale de calificări legate de Cadrul european al calificărilor.

5.

Să sporească oportunitățile de învățare flexibilă prin diversificarea modalităților de furnizare a conținutului învățării, de exemplu, prin adoptarea unor abordări ale predării și învățării centrate pe student, prin sporirea ofertei de studii cu frecvență redusă, dezvoltarea stagiilor evaluate prin credite, modularizarea programelor și a învățământului la distanță cu ajutorul utilizării TIC, precum și prin dezvoltarea resurselor educaționale libere care întrunesc criteriile de asigurare a calității.

6.

Să examineze cum ar putea mecanismele de finanțare să furnizeze stimulente pentru ca instituțiile să dezvolte și să asigure oportunități de învățare flexibile, care să întrunească criteriile de asigurare a calității.

7.

Să analizeze impactul structurii globale a finanțării instituționale și a sprijinului financiar acordat studenților asupra participării grupurilor slab reprezentate și a celor dezavantajate la învățământul superior și să examineze modalitățile optime de direcționare a sprijinului financiar către îmbunătățirea ratelor de acces, frecventare și absolvire.

8.

Să colaboreze cu instituțiile de învățământ superior și cu alte părți interesate relevante în vederea creșterii ratelor de absolvire a învățământului superior, prin îmbunătățirea calității procesului de predare și învățare, în special prin creșterea flexibilității ofertei și prin asigurarea unui sprijin relevant în etapa imediat următoare începerii studiilor superioare, precum și prin sporirea atractivității cursurilor și a relevanței pentru piața muncii.

9.

Să analizeze și să caute modalități de reducere a oricăror diferențe regionale și geografice de pe teritoriul lor în ceea ce privește accesul la învățământul superior, frecventarea și absolvirea acestuia.

10.

Să se angajeze în colectarea sistematică a unor date comparabile relevante, valorificând totodată resursele existente, cu scopul de a spori baza de date concrete pentru elaborarea politicilor și de a permite monitorizarea eficientă a obiectivelor naționale privind ratele de acces, frecventare și absolvire în rândul grupurilor slab reprezentate și al celor dezavantajate din învățământul superior.

(a)

inițierea unui studiu de cartografiere a politicilor privind accesul și ratele de părăsire timpurie a școlii și de absolvire în învățământul superior cu scopul de a analiza eficacitatea diferitelor abordări la nivel național și instituțional și modul în care factorii structurali, instituționali, personali, socioculturali și socioeconomici influențează părăsirea timpurie a școlii și absolvirea;

(b)

desfășurarea de lucrări comune cu Eurostat privind un studiu de fezabilitate în vederea îmbunătățirii metodologiei pentru colectarea datelor administrative referitoare la durata studiilor și la ratele de absolvire în învățământul superior;

(c)

elaborarea unui studiu privind influența diferitelor modele de finanțare sau de partajare a costurilor asupra eficacității, eficienței și echității învățământului superior în conformitate cu angajamentele cuprinse în agenda din 2011 pentru modernizarea învățământului superior (7).

1.

Să continue lucrările privind dimensiunea socială a învățământului superior, de exemplu, prin dezvoltarea învățării reciproce și a analizelor bazate pe date concrete referitoare la politicile din acest sector, prin angajarea în metoda deschisă de coordonare, precum și prin desfășurarea de acțiuni în cadrul procesului de la Bologna, împreună cu organismele corespunzătoare și prin intermediul inițiativelor existente.

2.

Să utilizeze rezultatele și constatările studiilor, ale altor lucrări întreprinse în prezent de Comisie și ale altor surse relevante, ca bază pentru noi dezbateri și analizarea din punct de vedere al politicilor a chestiunilor referitoare la acces, frecventare și absolvire și a impactului diferitelor modele de finanțare în legătură cu învățământul superior.

3.

Să consolideze sinergiile dintre UE și procesul de la Bologna în realizarea dimensiunii sociale a învățământului superior prin optimizarea sprijinului financiar în temeiul programului post-2013 al Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului.

4.

Să utilizeze sprijinul financiar din cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru furnizarea de oportunități specifice în învățământul superior pentru tinerii dezavantajați sau șomeri cu vârsta sub 25 de ani, pentru a le permite să dobândească competențe specifice meseriei.