30.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 316/14

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 316/09

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„NEUFCHÂTEL”

NR. CE: FR-PDO-0117-01086-19.01.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

—

Denumirea produsului

—

☒

Descrierea produsului

—

Aria geografică

—

☒

Dovada originii

—

☒

Metoda de obținere

—

☒

Legătura

—

☒

Etichetarea

—

☒

Cerințele naționale

—

Altele (de precizat)

2.   Tipul modificării (modificărilor)

—

Modificare a documentului unic sau a fișei-rezumat

—

☒

Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă-rezumat

—

Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

—

Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

3.   Modificare (modificări)

3.1.   Descriere

Acest punct a fost rescris în întregime, în scopul clarității și al preciziei.

Se adaugă termenii „lactică, suplă, fără deformări, tare, dar nu în exces, fără să fie lipicioasă, fără să curgă și negranuloasă” pentru a descrie cu mai multă precizie pasta de brânză.

În loc de „Conform practicilor, se poate prezenta sub următoarele forme … 2,4 cm înălțime” se va citi „Brânza «Neufchâtel» se prezintă în formă de: roată («bonde») cilindrică, paralelipiped pătratic («carré»), paralelipiped dreptunghic («briquette»), roată dublă («double bonde»), inimă, inimă mare; dimensiunea bucăților de brânză este dată de formele și dimensiunile tiparelor descrise la capitolul 5”.

Se adaugă: „La încheierea perioadei minime de maturare prevăzute la capitolul 5 referitor la metoda de obținere.”

Obligația unei perioade minime de maturare prevăzute la capitolul 5 – metoda de obținere este reluată, cu precizarea că greutatea, conținutul minim de grăsime sau de substanță uscată se aplică produsului finit la încheierea acestei perioade.

3.2.   Dovada originii

Această rubrică precizează identificarea tuturor operatorilor și ținerea registrelor și a declarațiilor care permit înregistrarea practicilor acestora și/sau contabilitatea stocurilor de produse.

3.3.   Metoda de obținere

Acest punct a fost rescris în întregime, în scopul clarității și al preciziei. Se solicită următoarele modificări:

—

se adaugă: „Începând cu 1 iunie 2017, efectivul fiecărui producător de lapte destinat fabricării de brânză «Neufchâtel» cuprinde cel puțin 60 % de animale din rasa Normande. În sensul prezentului caiet de sarcini, prin efectiv se înțelege întregul șeptel de bovine de lapte dintr-o exploatație, compus din vacile în lactație, din vacile nelactante și din junincile de reproducție” și „Numai laptele provenit de la efectivele definite mai sus poate fi introdus în clădirile unde se produce brânza «Neufchâtel», de la primirea laptelui până la maturarea brânzei”.

Au fost adăugate condiții de producție a laptelui. Acestea vizează obținerea unei proporții majoritare de vaci de rasă locală, rasa Normande, în efectivele producătorilor. Într-adevăr, la momentul când brânza „Neufchâtel” a fost recunoscută ca produs cu denumire de origine controlată (1969), specialiștii nu au considerat necesar să înscrie în decret utilizarea rasei Normande și a alimentației acesteia, preponderent cu iarbă, deoarece practicile respective erau comune tuturor crescătorilor și nu exista riscul de a fi înlocuite cu altele. De-a lungul timpului, au apărut și s-au dezvoltat practici noi precum folosirea însilozării porumbului și introducerea rasei Prim’Holstein, iar producătorii au devenit din ce în ce mai conștienți de importanța rasei Normande și a ierbii pentru specificul brânzei „Neufchâtel” și pentru imaginea acesteia. Pentru a limita aceste tendințe, pentru a reveni la condițiile de producție care au dus la obținerea notorietății produsului și pentru a consolida, prin aceasta, legătura produsului cu regiunea, grupul a dorit să definească metoda de obținere a laptelui, stabilind o proporție minimă de vaci de rasă Normande și de suprafață de iarbă destinată pășunatului. Astfel, aceste noi dispoziții permit denumirii „Neufchâtel” să își afirme mai bine legătura cu originea, luând în calcul istoricul relației crescătorilor din această regiune cu animalele, adaptarea rasei locale la mediu și calitățile laptelui acesteia în procesul de transformare în brânză („fromageabilité”). Începând cu 1 iunie 2012, s-a prevăzut o perioadă de adaptare de 5 ani pentru producătorii care nu respectau încă proporția prevăzută de vaci din rasa Normande.

În plus, grupul a dorit să adauge junincile de reproducție în definiția efectivului de vaci de lapte;

—

se adaugă „Vacile de lapte pășunează cel puțin șase luni pe an. În această perioadă, pășunatul reprezintă mai mult de 50 % din rația de bază exprimată în substanță uscată. […]”.

Aceste dispoziții definesc condițiile de alimentație a vacilor de lapte și în scopul de a consolida legătura brânzei cu originea sa. Se precizează că furajele destinate vacilor de lapte provin în proporție de 80 %, exprimată în substanță uscată, din exploatație. De asemenea, se precizează condițiile de pășunat pentru vacile de lapte, precum și regulile obligatorii în cadrul fiecărei exploatații (suprafața minimă de pășune pe vacă în lactație, suprafața maximă exploatată cu porumb însilozat pe vacă de lapte, gestionarea pășunilor). Astfel, aceste dispoziții vizează conservarea și consolidarea cantității de iarbă din alimentația vacilor de lapte;

—

se adaugă: „În prelucrarea laptelui, păstrarea laptelui la fermă înainte de colectare nu poate depăși 48 de ore după mulgerea cea mai puțin recentă. […] se interzice conservarea în atmosferă modificată a brânzeturilor proaspete și a brânzeturilor în curs de maturare.”

Toate condițiile de obținere a brânzei au fost precizate în scopul unei mai bune conservări a caracteristicilor produsului: sunt definite strict depozitarea laptelui la fermă până la prelucrarea acestuia, precum și condițiile de închegare a laptelui, de scurgere și de presare a coagulului. Punerea în forme și conservarea pastei obținute, precum și condițiile de maturare, sunt definite cu exactitate.

Pe de altă parte, utilizarea prelucrărilor și a aditivilor pentru brânzeturi făcea obiectul unei reglementări generale. Se observă însă că anumite tehnici noi, dintre care unele privesc metodele de tratare și aditivii, cum ar fi microfiltrarea, concentrarea parțială a laptelui sau enzimele de maturare, pot avea consecințe asupra caracteristicilor brânzeturilor cu denumire de origine. Anumiți aditivi enzimatici par în mod special incompatibili cu menținerea caracteristicilor esențiale ale produselor protejate de o denumire de origine protejată. Prin urmare, a devenit necesară precizarea, în caietele de sarcini ale fiecărei denumiri de origine, a practicilor actuale privind utilizarea metodelor de tratare și a aditivilor în lapte și la fabricarea brânzeturilor, pentru a se evita ca practici viitoare nedirijate să modifice caracteristicile brânzeturilor cu denumire de origine.

În sfârșit, în acest paragraf s-au precizat formatele tiparelor. Această modificare este consecința unei anchete a grupului cu privire la dimensiunile formelor utilizate și propune înlocuirea dimensiunilor înscrise anterior în caietul de sarcini și care se refereau la produsul finit cu aceste dimensiuni, mai precise.

3.4.   Legătura cu aria geografică

Acest punct a făcut obiectul unor precizări și este reorganizat în trei puncte. Se aduc observații cu privire la menținerea specificității tipului de brânză „Neufchâtel” obținut prin practici autorizate diversificate. Se explică istoricul și importanța rasei Normande asupra specificității brânzei „Neufchâtel” [rasă istorică din Pays de Bray, al cărei lapte are calități excepționale pentru procesul de prelucrare în brânză („fromageabilité”) datorită conținutului său bogat în cazeină și grăsimi].

3.5.   Etichetare

Se precizează mențiunile care trebuie să figureze obligatoriu pe etichetă. Este eliminată obligația de utilizare a logoului INAO.

Se adaugă obligația de utilizare a simbolului DOP al Uniunii Europene.

3.6.   Cerințe naționale

Se adaugă principalele puncte din caietul de sarcini care trebuie verificate, precum și metodele de evaluare corespunzătoare.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (3)

„NEUFCHÂTEL”

NR. CE: FR-PDO-0117-01086-19.01.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire

„Neufchâtel”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Neufchâtel” este o brânză fabricată exclusiv din lapte de vacă închegat, al cărei coagul este scurs și presat înainte de punerea în forme. Ea are pasta moale, lactică, ușor sărată, fără găuri, suplă, fără deformări, tare, însă nu în exces, onctuoasă și netedă, fără să fie lipicioasă, fără să curgă și negranuloasă. Prezintă o crustă cu cultură de mucegai de culoare albă, netedă.

Brânza „Neufchâtel” se prezintă sub următoarele forme: roată cilindrică, paralelipiped pătratic, paralelipiped dreptunghic, roată dublă, inimă și inimă mare.

La încheierea perioadei minime de maturare (cel puțin 10 zile începând din ziua în care este pusă în forme), „Neufchâtel” cântărește cel puțin 100 g în cazul roții, al paralelipipedului pătratic și al paralelipipedului dreptunghic, 200 g pentru inimă și roată dublă și 600 g pentru inima mare.

Produsul conține minimum 45 de grame de materie grasă la 100 de grame de brânză, după uscarea completă, și 40 de grame de materie uscată la 100 de grame de brânză.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Brânza „Neufchâtel” este fabricată din lapte de vacă. Laptele utilizat pentru fabricarea brânzei „Neufchâtel” provine de la efective constituite, în principal, din vaci de rasă Normande (60 % începând cu 1 iunie 2017).

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Vacile de lapte pășunează cel puțin 6 luni pe an. În această perioadă, pășunatul reprezintă mai mult de 50 % din rația de bază exprimată în substanță uscată.

Exploatația cuprinde o suprafață minimă de pășune de 0,25 ha pe vacă în lactație și o suprafață maximă de 0,25 ha pe vacă de lapte din efectiv, exploatată cu porumb însilozat destinat efectivului.

Se poate acorda o derogare de la dispozițiile sus-menționate referitoare la pășunat până la 1 ianuarie 2015, cu condiția ca exploatația să cuprindă o suprafață minimă de iarbă de 0,5 ha pe vacă de lapte din efectiv.

Pășunile cuprind pășuni permanente și pășuni temporare. Ele sunt accesibile vacilor în lactație și sunt adecvate pentru alimentația acestor animale.

Furajele destinate vacilor de lapte provin în proporție de 80 %, exprimată în substanță uscată, din exploatație. Ele sunt compuse din următoarele furaje grosiere, sub formă proaspătă sau conservată: iarbă, porumb, paie, lucernă, sfeclă furajeră întreagă sau sub formă de pulpă.

Iarba și porumbul sub formă conservată, care conțin mai puțin de 50 % de materie uscată, nu depășesc 50 % din greutatea rației zilnice calculate pe baza materiei uscate.

Folosirea furajelor complementare este limitată la 1 800 kg pe vacă de lapte din efectiv și pe an calendaristic. Ele sunt definite în conformitate cu o listă pozitivă.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Pe lângă informațiile regulamentare care privesc toate brânzeturile, fiecare brânză care beneficiază de denumirea de origine „Neufchâtel” este comercializată având o etichetă individuală pe care trebuie să figureze respectiva denumire de origine, înscrisă cu caractere de dimensiune cel puțin egală cu două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere de pe etichetă.

Adăugarea mențiunii „Denumire de origine protejată”, precum și a simbolului DOP al Uniunii Europene sunt obligatorii la etichetarea brânzeturilor care beneficiază de denumirea de origine „Neufchâtel”.

Denumirea „Neufchâtel”, urmată de mențiunea „Denumire de origine protejată” sau „DOP”, trebuie să apară în mod obligatoriu pe facturi și pe documentele comerciale.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Pays de Bray, pe o parte din teritoriul departamentelor Oise și Seine Maritime.

În departamentul Oise (60), comuna Quincampoix-Fleuzy; în departamentul Seine-Maritime (76), comunele Argueil, Aubéguimont, Aubermesnil-aux-Erables, Aumale, Auvilliers, Avesnes-en-Bray, Bailleul-Neuville, Baillolet, Beaubec-la-Rosière, Beaussault, Beauvoir-en-Lyons, La Bellière, Bois-Guilbert, Bois-Héroult, Bosc-Bordel, Bosc-Edeline, Bosc-Mesnil, Bosc-Roger-sur-Buchy, Bouelles, Bradiancourt, Brémontier-Merval, Buchy, Bully, Bures-en-Bray, Callengeville, Le Caule-Sainte-Beuve, La Chapelle-Saint-Ouen, Clais, Compainville, Conteville, Criquiers, Croixdalle, Cuy-Saint-Fiacre, Dampierre-en-Bray, Dancourt, Doudeauville, Elbeuf-en-Bray, Ernemont-sur-Buchy, Esclavelles, Fallencourt, Ferrieres-en-Bray, La Ferté-Saint-Samson, Fesques, La Feuillie, Flamets-Frétils, Fontaine-en-Bray, Forges-les-Eaux, Le Fossé, Foucarmont, Fréauville, Fresles, Fresnoy-Folny, Freulleville, Fry, Gaillefontaine, Gancourt-Saint-Etienne, Gournay-en-Bray, Grandcourt, Graval, Grumesnil, La Hallotière, Haucourt, Haudricourt, Haussez, Héronchelles, Hodeng-Hodenger, Illois, Landes-Vieilles-et-Neuves, Londinières, Longmesnil, Lucy, Marques, Massy, Mathonville, Maucomble, Mauquenchy, Ménerval, Ménonval, Mésangueville, Mesnières-en-Bray, Mesnil-Follemprise, Le Mesnil-Lieubray, Mesnil-Mauger, Meulers, Molagnies, Montérolier, Mortemer, Nesle-Hodeng, Neufbosc, Neufchâtel-en-Bray, Neuville-Ferrières, Nolléval, Notre-Dame-d'Aliermont, Nullemont, Osmoy-Saint-Valery, Pommereux, Pommeréval, Preuseville, Puisenval, Quièvrecourt, Réalcamp, Rétonval, Ricarville-du-Val, Richemont, Roncherolles-en-Bray, Ronchois, Rouvray-Catillon, Sainte-Agathe-d'Aliermont, Sainte-Beuve-en-Rivière, Sainte-Croix-sur-Buchy, Sainte-Geneviève, Saint-Germain-sur-Eaulne, Saint-Jacques-d'Aliermont, Saint-Léger-aux-Bois, Saint-Martin-au-Bosc, Saint-Martin-l'Hortier, Saint-Martin-Osmonville, Saint-Michel-d'Halescourt, Saint-Pierre-des-Jonquières, Saint-Riquier-en-Rivière, Saint-Saëns, Saint-Saire, Saint-Vaast-d'Equiqueville, Saumont-la-Poterie, Serqueux, Sigy-en-Bray, Smermesnil, Sommery, Le Thil-Riberpré, Vatierville, Ventes-Saint-Rémy, Villers-sous-Foucarmont și Wanchy-Capval.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Factori naturali

Din punct de vedere geomorfologic, regiunea Pays de Bray este situată pe un anticlinal erodat de cretă din Bazinul parizian. Modelat de eroziune, relieful său are forma unei „butoniere” înconjurate de două coaste care stau una în fața celeilalte. Aria geografică de producție a brânzei „Neufchâtel” este formată din această butonieră, care se distinge de platourile argiloase și deschise din împrejurimi, aflate în regiunile Haute-Normandie și Picardie, acoperite de culturi de cereale și de culturi industriale, prin relieful său deluros, prin peisajul său de câmpuri împrejmuite de garduri vii, prin rețeaua sa hidrografică densă și prin importanța pășunilor sale.

În Pays de Bray se observă, datorită eroziunii diferențiate, formațiunile obișnuite ale cretacicului superior, formate din diverse varietăți de cretă (cretă glauconitică, marnă și silex), cele ale cretacicului inferior și cele ale jurasicului superior. Această eroziune afectează straturile superioare mai moi (creta și argila), lăsând să apară în relief terenurile mai tari (nisip și piatră de nisip). Astfel, Pays de Bray prezintă numeroase formațiuni: soluri favorabile aratului, precum cele dezvoltate pe creta glauconitică de la marginea occidentală sau calcarele din portlandianul superior; soluri grele și impermeabile, nefavorabile aratului, dar adecvate sau chiar excelente pentru pășuni, precum argilele de Gault sau marnele și argilele din portlandianul superior. Aceste soluri argiloase și umede caracterizează cel mai bine Pays de Bray și se află la originea termenului „Bray”, care însemna „noroi” în limba celtică.

Regiunea are o climă răcoroasă (temperatura medie anuală de 9,8 °C), caracterizată printr-o umiditate atmosferică importantă și prin ierni mult mai friguroase (67 de zile de îngheț pe an) decât cele înregistrate în pășunile din Basse-Normandie. Precipitațiile medii anuale sunt de aproximativ 800 mm și sunt distribuite destul de uniform în cursul anului.

Factori umani

Originile brânzei „Neufchâtel” datează din secolul al X-lea. Pentru Ghislain Gaudefroy, „Neufchâtel” este unul dintre cele mai vechi tipuri de brânză normandă și se înrudește cu brânzeturile fabricate în Pays de Bray, care sunt menționate, pentru prima dată, într-o cartă datând din 1037. Brânza din Neufchâtel este citată însă individual, pentru prima oară, în 1543-1544, în registrele abației Saint-Amand din Rouen – „este vorba aici despre o brânză din Neufchâtel”.

De la dezvoltarea sa, în secolul al XVIII-lea, creșterea animalelor în Pays de Bray a fost caracterizată de varietatea producțiilor. Pays de Bray a rămas mereu o regiune de producție a brânzei, a untului și a cărnii. Astfel, pentru a îndeplini numeroasele obiective ale producției de carne și de lapte, locuitorii din Pays de Bray au început să sporească numărul pășunilor împrejmuite cu garduri vii cu mult timp înainte de secolul al XIX-lea. În același timp, fermierii din Pays de Bray doreau să obțină un lapte proteic și bogat în grăsimi, ceea ce i-a determinat să folosească rasa Normande, care se stabilizează la sfârșitul secolului al XIX-lea și a cărei dezvoltare coincide cu creșterea puternică a producției de brânză „Neufchâtel”. Această rasă combină caracteristici remarcabile din punct de vedere al producției de carne de bovine cu un lapte bogat în grăsimi, care prezintă, datorită caracteristicilor sale proteice, aptitudini excelente pentru producția de brânză.

În acest context, fermierii din Pays de Bray au dezvoltat și au menținut o tehnologie simplă de obținere a brânzei, asemănătoare cu cea utilizată pentru brânza proaspătă, adaptată volumelor de lapte și echipamentelor disponibile în ferme, precum și ritmului lor de lucru. Priceperea producătorilor de brânză din Pays de Bray a conferit brânzei „Neufchâtel” un loc special în cadrul brânzeturilor cu pastă moale cu crustă de mucegai, una dintre trăsăturile sale distinctive fiind metoda de scurgere și de presare a coagulului înainte de punerea în forme. Această brânză, elaborată în mod tradițional sub diferite forme, este fabricată întotdeauna de producătorii agricoli, care produc aproape jumătate din cantități în proximitatea fabricanților de paste și a lăptăriilor.

Principalele etape ale producției de brânză „Neufchâtel” sunt următoarele: condițiile de adăugare a cheagului, însămânțarea laptelui cu fermenți lactici cultivați sau cumpărați, coagularea lactică îndelungată, obținerea unei paste prin scurgerea și presarea coagulului, punerea în forme a pastei obținute, sărarea cu sare uscată, însămânțarea cu floră de suprafață și o perioadă minimă de maturare scurtă (10 zile) în condiții termice și higrometrice identice. În plus, producătorii agricoli intenționează să mențină, în continuare, practicile tradiționale specifice, precum adăugarea foarte rapidă a cheagului în lapte, fără încălzire prealabilă sau scurgere/presare lentă în saci sau în pânză.

5.2.   Specificitatea produsului

„Neufchâtel” este o brânză fabricată exclusiv din lapte de vacă închegat, cu pasta moale, lactică, ușor sărată, fără găuri, suplă, fără deformări, tare, însă nu în exces, onctuoasă și netedă, fără să fie lipicioasă, fără să curgă și negranuloasă. Prezintă o crustă cu cultură de mucegai de culoare albă, netedă. Această brânză are o perioadă de maturare scurtă, dar se poate consuma local după o perioadă de maturare de peste trei luni.

Brânza „Neufchâtel” se prezintă sub formă de roată cilindrică, paralelipiped pătratic, paralelipiped dreptunghic, roată dublă, inimă și inimă mare și conține minimum 45 de grame de materie grasă la 100 de grame de brânză, după uscarea completă.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Legătura cu regiunea „Neufchâtel” ține de capacitatea teritoriului de a permite o producție de lapte de la animale hrănite cu iarbă, dintr-un efectiv constituit în principal din vaci de rasa Normande, al căror lapte este prelucrat folosind o tehnologie de obținere a brânzei simplă și foarte bine adaptată producției de fermă. Posibilitatea pășunatului este condiționată în principal de existența cu preponderență a unor soluri umede și argiloase, realimentate în mod regulat de precipitații susținute. Aceste soluri, asociate frecvent cu un relief accidentat, favorizează prezența și creșterea ierbii și, în același timp, îngreunează aratul. Pe de altă parte, rețeaua foarte densă de cursuri de apă și prezența a numeroase mlaștini au favorizat întotdeauna adăparea efectivelor pe pășuni. Date fiind iernile friguroase și prelungite, perioada de stabulație este destul de lungă, iar fermierul din Pays de Bray trebuie să își constituie rezerve importante de fân și de iarbă, facilitate de suprafețele importante de pășune. În plus, solurile dezvoltate pe calcarul din cenomanian și din portlandianul inferior favorizează, pe lângă pășuni, apariția unor locuri pentru arat care favorizează autonomia alimentară a fermelor de produse lactate în ceea ce privește furajele grosiere, altele decât iarba. Astfel s-a dezvoltat o importantă tehnologie legată de creșterea vacilor de lapte.

Rasa Normande este rodul muncii de selecție a agricultorilor din Normandia. Animalul este adaptat sistemului de producție din Pays de Bray (iarbă și pășune) și furnizează un lapte proteic și bogat în grăsimi, cu excelente calități pentru producția de brânză cu pastă moale („fromageabilité”). În special, acest lapte permite obținerea unui coagul lactic care, după scurgere și presare, este potrivit pentru obținerea pastei care va fi ulterior pusă în forme. Succesiunea intervențiilor scurte (cu excepția punerii în forme) separate de perioade de 6 până la 24 de ore conferă brânzei „Neufchâtel” specificitatea sa. Dezvoltarea acestei tehnologii caracterizate de rapiditatea maturării este în mare parte legată de situarea geografică a regiunii Pays de Bray, foarte favorabilă schimburilor comerciale regulate și rapide. Această metodă de elaborare, specifică brânzei „Neufchâtel”, lasă suficient timp pentru celelalte activități de la fermă și este perfect compatibilă cu producția în numeroasele mici ateliere de fermă.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCNeufchatel.pdf

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)  A se vedea nota de subsol nr. 3.