9.10.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 293/16


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 293/08

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

„HÖRI BÜLLE”

NR. CE: DE-PGI-0005-01040-28.09.2012

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire

„Höri Bülle”

2.   Statul membru sau țara terță

Germania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.6.

Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația „Höri Bülle” (= ceapă, lat. cibolla) desemnează, în cadrul schimburilor comerciale și în uzul lingvistic general, un tip de ceapă roșie comestibilă, cu o formă și o culoare caracteristice, care este cultivată de sute de ani în peninsula Höri.

„Höri Bülle”, cu denumirea botanică Allium cepa, aparține genului Allium.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție al cepei, de la însămânțare la curățarea și uscarea bulbilor recoltați, se desfășoară în aria geografică delimitată. Se utilizează doar semințe obținute prin autoînmulțire și provenind din această regiune.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Eticheta „Höri Bülle” trebuie utilizată în toate etapele de comercializare. De asemenea, pe etichetă se specifică numele și adresa producătorului și/sau numărul său de înregistrare în cadrul asociației de protejare a produsului, pentru a se garanta astfel trasabilitatea acestuia.

Totodată, odată cu aplicarea pe etichetă a imaginii cepei stilizate, trebuie utilizat cuvântul sau imaginea asociației de protejare a produsului, alături de textul „Höri Bülle”. Acest lucru este valabil și în cazul producătorilor care nu sunt membri ai asociației de protejare a produsului.

Image

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

În partea vestică a lacului Constanța (Bodensee), între localitățile Stein am Rhein și Radolfzell se situează o peninsulă, cu numele de „Höri”, cunoscută colocvial și sub denumirea de „Zwiebelhöri” („Höri a cepei”). Din punct de vedere istoric și economic, această peninsulă trebuie considerată ca fiind o zonă unitară, ea fiind mărginită de lacurile Zeller See în partea de nord-est și Untersee în partea de sud-est. Aria geografică include localitățile Gaienhofen, Moos și Öhningen din districtul rural Konstanz al landului Baden-Württemberg, precum și districtul învecinat Bohlingen al orașului Singen (Hohentwiel).

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Cultivarea legumelor este favorizată de aerul cald și de temperatura relativ blândă a solurilor în timpul perioadei de vegetație, datorate proximității imediate a lacului Constanța, care stochează căldura. Solurile de loess asemănătoare cernoziomului și solurile de culoare închisă mlăștinoase constituie condiții favorabile cultivării legumelor, activitate care conferă și în prezent peisajului de aici caracterul său distinctiv. În special cultivarea cepei se bucură în această regiune de o tradiție milenară, primele atestări datând din secolul VIII [Zimmermann, J. (1967): Vom Zwiebelbau am Bodensee seit 1 200 Jahren — Das Zwiebel — oder Bölleland„Höri“, Zwiebelmärkte in Konstanz, Rorschach und Schaffhausen (1 200 de ani de cultivare a cepei în zona lacului ConstanțaȚara„cepei”sau„Bölleland”, „Piețe ale cepei în Konstanz, Rorschach și Schaffhausen”) în: Hegau. Zeitschrift für Geschichte, Volksmund und Naturgeschichte des Gebietes zwischen Rhein, Donau und Bodensee („Revistă despre istoria, dialectul și istoria naturală a zonei situate între Rin, Dunăre și lacul Constanța”) Heft (Vol.) 1/2 (23/24): 283]. Priceperea populației locale în ceea ce privește conservarea și îngrijirea semințelor, precum și cultivarea „Höri Bülle” au fost transmise din generație în generație și joacă un rol important pentru caracteristicile ulterioare ale produsului.

„Höri Bülle” reprezintă produsul agricol caracteristic pentru acest tip de peisaj, astfel cum reiese din materialele pentru promovarea turismului în regiune. Această peninsulă poartă înca din străvechi timpuri denumirea de „Zwiebelhöri”: „Ein kleiner Strich Landes, kaum anderthalb Stunden lang und nirgends Dreiviertelstunden breit, zwischen dem Schienerberg und dem Untersee gelegen, hat seit urältester Zeit den sonderbaren Namen Höry, Bischofshöri, Zwiebelhöri (…)” [ed. Bader, J. (Hg.) (1840)]: (O limbă mică de pământ, care poate fi parcursă de la nord la sud în cel mult o oră și jumătate și a cărei traversare de la est la vest nu depășește în niciun punct trei sferturi de oră și care este situată între Schienerberg și Untersee, poartă din vremuri străvechi denumiri speciale cum ar fi „Höry”, „Bischofshöri”, „Zwiebelhöri”) [ed. Bader, J. (Hg.) (1840): Badenia oder das badische Land und Volk (Badenia sau regiunea și populația din Baden). Kunst-Verlag, Karlsruhe. S. p. 248].

Există nenumărate indicii, cum ar fi piețele tradiționale de ceapă organizate la începutul secolului XX în orașele învecinate Konstanz, Singen, Radolfzell, precum și în orașele elvețiene Rorschach și Schaffhausen, care demonstrează schimburile comerciale importante cu ceapă. Această peninsulă fertilă, situată în partea vestică a lacului Constanța între localitățile Stein am Rhein și Radolfzell și care include bogat împăduritul Schienerberg cu o altitudine de 708 m, este strâns legată de numele unor pictori și poeți germani importanți.

5.2.   Specificitatea produsului

Varietatea „Höri Bülle” se numără printre vechile varietăți regionale și nu este protejată de măsuri naționale sau comunitare de protecție a varietăților. „Höri Bülle” se înmulțește exclusiv prin propriile semințe. Semințele nu se găsesc în comerț. „Höri Bülle” se deosebește de celelalte varietăți de ceapă roșie în special prin forma și culoarea sa caracteristică. Învelișul subțire și moale are o culoare deschisă roșiatic-maronie care, spre deosebire de varietățile de culoare roșu-închis, nu se duce la tăiere. La o secționare transversală, se observă între foile individuale de ceapă straturi separate de culoare roșu-deschis. Forma tipică plată și de bulb a „Höri Bülle” face ca acest produs să se preteze deosebit de bine la împletirea tradițională în cununi. Consistența sa oarecum moale face ca această ceapă să fie foarte zemoasă, însă și foarte sensibilă la apăsare, ea trebuind culeasă cu grijă în momentul recoltării manuale tradiționale. Prin urmare, nu este posibilă o recoltare complet mecanizată cu ajutorul mașinii de recoltat obișnuite. În schimb, se utilizează cu grijă o sapă mecanizată pentru a scoate la suprafață cepele care urmează să fie recoltate.

„Höri Bülle” este caracterizată în special de o aromă delicată și de iuțeala sa puțin pronunțată și discretă. Iuțeala acestei cepe se dezvoltă la gătit, fără însă ca ceapa să își piardă din culoarea sa roșie caracteristică. În aria geografică delimitată, dar și dincolo de granițele acesteia, ceapa „Höri Bülle” este foarte cunoscută și se bucură de o apreciere deosebită datorită originii sale. Datorită gustului său excepțional și metodelor de cultivare durabile (de exemplu, semințe obținute prin autoînmulțire, recoltare manuală tradițională, conservarea peisajului cultivat „Höri”), acest produs a fost inclus în asociația germană a slow food, „Arche des Geschmacks” (Arca gustului).

Literatura regională este bogată în poezii despre „Höri Bülle”, ca de exemplu oda adusă „Höri Bülle” de poeta locală Anna Schreiber Bähr sau poezia „Uf em Markt” a pictorului și poetului Bruno Epple. Lucrările și numele artiștilor de pe peninsula Höri au făcut ca faima „Höri Bülle” să ajungă dincolo de granițele regiunii.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Priceperea și tradiția seculară a cultivării cepei reprezintă un garant al trăsăturilor caracteristice ale „Höri Bülle” și justifică reputația deosebită de care se bucură acest produs. Legătura regiunii cu cultivarea tradițională de sute de ani a cepei și aprecierea deosebită de care se bucură această practică agricolă este evidentă în multe sfere ale vieții locale. Ea se exprimă, printre altele, în rolul deosebit de important pe care „Höri Bülle” îl joacă în bucătăria regională [Gemeinde Moos (Hrsg.) (1996): Kleines Bülle Brevier. Text: Erwin Keller. 2. Aufl. Gemeinde Moos. S. pp. 26-52].

„Höri Bülle” face obiectul unor nenumărate festivități și obiceiuri, ca de exemplu sărbătoarea „Bülle-Fest”, organizată anual începând cu 1976, în prima duminică de octombrie în localitatea Moos, unde un punct central îl ocupă specialitățile pe bază de „Höri Bülle”. Cu această ocazie, se împletesc cozi de ceapă „Höri Bülle” cu cozi de ceapă galbenă („Stuttgarter Riesen”), forma plată a „Höri Bülle” pretându-se deosebit de bine la împletit. Printre felurile de mâncare servite se numără în principal produse pe bază de ceapă: supă de ceapă, plăcintă cu ceapă, „Zwiebeldinnele” și altele asemănătoare.

În localitatea Moos din aria geografică, strigarea locală „Rätich, Bülla und Salot — gnua, gnua, gnua!” se face anual auzită cu ocazia carnavalului începând cu 1953, existând chiar și o asociație a măscăricilor cu denumirea de „Büllebläri”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

http://register.dpma.de/DPMAregister/geo/detail.pdfdownload/32550


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  A se vedea nota de subsol nr. 2.