|
25.6.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 179/33 |
Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare
2013/C 179/09
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
CERERE DE MODIFICARE
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2)
CERERE DE MODIFICARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 9
„SELLES-SUR-CHER”
NR. CE: FR-PDO-0117-0976-26.01.2012
IGP ( ) DOP ( X )
1. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării
|
— |
|
Denumirea produsului |
|
— |
☒ |
Descrierea produsului |
|
— |
|
Aria geografică |
|
— |
☒ |
Dovada originii |
|
— |
☒ |
Metoda de obținere |
|
— |
☒ |
Legătura |
|
— |
☒ |
Etichetarea |
|
— |
☒ |
Cerințele naționale |
|
— |
|
Altele (de precizat) |
2. Tipul modificării (modificărilor)
|
— |
|
Modificare a documentului unic sau a fișei rezumat |
|
— |
☒ |
Modificare a caietului de sarcini al DOP sau al IGP înregistrate pentru care nu s-a publicat niciun document unic și nicio fișă rezumat |
|
— |
|
Modificare a caietului de sarcini care nu generează nicio modificare a documentului unic publicat [articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006] |
|
— |
|
Modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a adoptării unor măsuri sanitare sau fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice [articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006] |
3. Modificare (modificări)
3.1. Capitolul 2: Descrierea produsului
|
— |
În urma unei modificări a reglementărilor privind aditivii, termenul „cenușă vegetală” se înlocuiește cu termenul „carbon vegetal”. |
|
— |
Modificare a dimensiunilor brânzei: a fost definită cu mai mare precizie forma brânzei (de la aproximativ 10 cm la 9 cm), asigurându-se astfel o mai mare conformitate cu dimensiunile formelor de presare. |
A fost completată descrierea brânzei. Brânza prezintă o culoare predominant gri-cenușie, mai mult sau mai puțin uniformă. În secțiune, brânza prezintă o culoare alb-ivorie, are pasta mată, netedă și omogenă și crusta continuă, fină și regulată. Mirosurile de brânză proaspătă de capră evoluează în cursul maturării, căpătând arome de ciuperci și un iz caprin specific. Consistența este răcoroasă și cremoasă. Gustul realizează un echilibru între sărat, acid și amar. Termenul „pastă moale” a fost eliminat, întrucât nu este potrivit pentru fabricarea brânzeturilor de capră (care implică metoda lactică). Au fost eliminați, de asemenea, termenii „mucegaiuri superficiale, mai mult sau mai puțin albastre” cu privire la brânzeturile artizanale a căror perioadă de maturare depășește pragul minim și care nu reprezintă actualmente decât un procent marginal din producție
A fost precizată greutatea totală de substanță uscată: 55 de grame pentru o bucată de brânză.
3.2. Capitolul 4: Elemente care dovedesc faptul că produsul este originar din aria geografică
|
— |
Trasabilitate: în scopul furnizării unei garanții mai solide asupra originii, este necesar ca toți operatorii să declare cantitățile produse și să dispună de o trasabilitate care să acopere întreg parcursul produsului, de la producere și până la comercializare. |
3.3. Capitolul 5: Metoda de obținere
În vederea ancorării produsului în regiunea sa de proveniență, au fost modificate mai multe puncte din caietul de sarcini:
5.1:
|
— |
80 % dintre iezii de reproducție sunt crescuți în aria geografică în vederea limitării riscurilor sanitare și a favorizării unei genetici adaptate la mediu; |
|
— |
caprele aparțin raselor Alpină, Saanen sau rezultă din încrucișarea acestor două rase, având în vedere adaptarea acestora la regiune cu multă vreme în urmă; |
|
— |
desezonarea reproducției permite uniformizarea perioadei de producție, fără ca în acest mod să fie compromisă calitatea produsului; |
|
— |
în cadrul adăposturilor pentru capre, fiecare animal dispune de minimum 1,5 m2; |
|
— |
cel puțin 75 % din hrana furnizată provine din zonă, ceea ce înseamnă o medie anuală de minimum 825 kg de substanță uscată; |
|
— |
rația conține cel puțin 550 kg de substanță uscată din furaje grosiere: pentru a asigura această rație, se impune o suprafață furajeră minimă de 1 000 m2 pentru fiecare animal; |
|
— |
în vederea delimitării tipurilor de hrană care pot fi utilizate, s-a adăugat o listă a furajelor autorizate provenind din aria geografică; |
|
— |
utilizarea nutrețului semiuscat înfoliat trebuie să se limiteze la 350 kg de substanță uscată pe an și pe animal, iar procentul de substanță uscată din masa totală trebuie să depășească 50 %; |
|
— |
utilizarea ierbii însilozate și a porumbului însilozat este permisă până la 31 decembrie 2014; |
|
— |
au fost aduse precizări cu privire la rația complementară; |
|
— |
este interzisă utilizarea OMG. |
5.2
|
— |
este permisă maturarea laptelui înainte de adăugarea cheagului: această practică permite laptelui să se preteze mai bine la procesul de fabricare a brânzei și să își pună mai bine în valoare potențialul aromatic; |
|
— |
timpul necesar pentru coagulare este de 18 până la 48 de ore, la o temperatură mai mică de 25 °C, pentru a garanta caracterul lactic al coagulului; |
|
— |
este autorizată felierea; |
|
— |
înlăturarea zerului se realizează manual sau prin pompare (este interzisă scurgerea prealabilă în strecurătoare de pânză); |
|
— |
au fost precizate condițiile de reintegrare a coagulului congelat; |
|
— |
ingredientele autorizate sunt cheagul, carbonul vegetal, fermenții, clorura de calciu și sarea; |
|
— |
preparatul trebuie ținut în forme timp de 18 până la 48 de ore; |
|
— |
au fost definite formele de presare prin precizarea dimensiunilor și a unghiurilor (nu există modificări cu privire la formele de presare); |
|
— |
intervalul dintre adăugarea cheagului și scoaterea din forme este cuprins între 44 și 72 de ore; |
|
— |
se poate menționa originea artizanală a produsului dacă prelucrarea laptelui începe la mai puțin de 24 de ore de la primul muls și nu a fost adăugat coagul congelat; |
|
— |
transportul brânzeturilor de către unitatea de maturare trebuie să se realizeze la o temperatură pozitivă, mai mică de 10 °C. |
3.4. Capitolul 6: Elemente care justifică legătura cu originea geografică
Textul cu privire la legătura cu originea geografică a fost restructurat în trei părți.
Acest capitol a fost completat în vederea stabilirii sau susținerii următoarelor elemente:
|
— |
dezvoltarea unei producții performante în domeniul caprinelor într-un mediu sărac din punct de vedere agronomic; |
|
— |
diversitatea zonei, care permite o producție furajeră variată; |
|
— |
bazele istorice ale tehnologiei lactice; |
|
— |
rolul unităților de maturare în standardizarea formatului brânzei. |
Sunt enunțate principalele caracteristici ale „Selles-sur-Cher”.
Acest capitol demonstrează conexiunile stabilite între factorii naturali ai ariei geografice și originalitatea brânzei.
3.5. Capitolul 7: Trimiteri la structura de control
Acest capitol a fost reactualizat pentru a se ține seama de reforma Institutului Național pentru Origine și Calitate (Institut National de l’Origine et de la Qualité – INAO). În cadrul acestei reforme, grupul de producători și-a ales organismul de certificare, anume Qualisud.
3.6. Capitolul 8: Etichetarea
Este obligatorie utilizarea simbolului DOP al Uniunii Europene pe etichetă.
3.7. Capitolul 9: Cerințele naționale
Acest capitol prezintă un tablou al elementelor cheie care structurează planul de control.
DOCUMENT UNIC
REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI
privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (3)
„SELLES-SUR-CHER”
NR. CE: FR-PDO-0117-0976-26.01.2012
IGP ( ) DOP ( X )
1. Denumire
„Selles-sur-Cher”
2. Statul membru sau țara terță
Franța
3. Descrierea produsului agricol sau alimentar
3.1. Tip de produs
|
Clasa 1.3 |
Brânzeturi |
3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1
Brânza are forma unui disc cu margini șanfrenate, ușor tronconică, aplatizată, cu diametrul de aproximativ 9 cm și grosimea de aproximativ 3 cm. Brânza are un caracter lactic și este acoperită cu carbon vegetal.
Crusta are o culoare gri-cenușie, mai mult sau mai puțin uniformă. În secțiune, brânza prezintă o culoare alb-ivorie, are pasta mată, netedă și omogenă și crusta continuă, fină și regulată. Produsul prezintă mirosuri de brânză proaspătă de capră la început, care evoluează, căpătând arome de ciuperci și un iz caprin specific, în urma maturării. Consistența este răcoroasă, cremoasă și foarte puțin păstoasă. La degustare se detectează un echilibru între sărat, acid și amar.
După uscarea completă, brânza conține minimum 45 de grame de grăsimi la 100 de grame de brânză. Greutatea totală a substanței uscate nu trebuie să fie mai mică de 55 de grame.
Perioada de maturare este de minimum 10 zile începând de la data adăugării cheagului.
3.3. Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)
Brânza „Selles-sur-Cher” este fabricată exclusiv din lapte nefiert și integral de capră aparținând raselor Alpină, Saanen sau rezultată din încrucișarea acestor două rase. Cel puțin 80 % dintre iezii de reproducție provin din aria geografică.
3.4. Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)
Pentru a garanta o legătură strânsă între produs și regiunea sa de proveniență, rația totală a caprelor de lapte conține în medie anuală cel puțin 75 % furaje provenite din aria geografică, adică minimum 825 kg de substanță uscată.
Rația totală anuală a unei capre de lapte conține minimum 550 kg de substanță uscată din furaje grosiere. Furajele autorizate sunt cuprinse într-o listă pozitivă.
Suprafața furajeră este de minimum 1 000 m2 pentru fiecare capră de lapte. Această suprafață corespunde suprafețelor din cadrul exploatației și/sau suprafețelor corespunzătoare furajelor achiziționate.
Utilizarea nutrețului semiuscat înfoliat este autorizată, cu condiția să se limiteze la 350 kg de substanță uscată pe an și pe capră de lapte. Procentul de substanță uscată din masa totală trebuie să fie mai mare de 50 %.
Rația complementară, formată din hrană concentrată (bogată în azot și/sau cu un conținut energetic ridicat) și/sau din furaje deshidratate, reprezintă maximum 550 kg de substanță uscată pe an și pe capră de lapte. O cantitate de cel puțin 275 kg din aceasta provine din aria geografică definită la punctul 4. Hrana autorizată pentru a fi inclusă în rația complementară este prezentată într-o listă pozitivă.
Sunt interzise atât sistemul de hrănire cu paie și concentrate, cât și utilizarea ierbii însilozate și a porumbului însilozat.
Utilizarea ierbii însilozate și a porumbului însilozat este permisă până la 31 decembrie 2014.
Este interzisă, pe toate suprafețele unei exploatații care produce lapte destinat prelucrării pentru obținerea brânzei „Selles-sur-Cher” DOP, cultivarea plantelor transgenice. În hrana animalelor sunt autorizate numai produsele vegetale și furajele complementare obținute din produse netransgenice.
3.5. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată
Producerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor se efectuează în aria geografică definită la punctul 4.
3.6. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.
Nu există.
3.7. Norme specifice privind etichetarea
Este obligatorie etichetarea tuturor brânzeturilor „Selles-sur-Cher” comercializate. Pe eticheta brânzei trebuie să figureze denumirea de origine „Selles-sur-Cher”, scrisă cu caractere de dimensiuni cel puțin egale cu două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere care apar pe etichetă. Pe etichetă este, de asemenea, prezent simbolul DOP al Uniunii Europene.
4. Delimitarea concisă a ariei geografice
Aria geografică este formată din următoarele cantoane:
|
|
Cher (18): Graçay, Lury-sur-Arnon, Vierzon II (comunele Massay, Méry-sur-Cher, Saint-Hilaire-de-Court, Thénioux, Vignoux-sur-Barangeon). |
|
|
Indre (36): Valançay, Issoudin Nord, Saint-Christophe-en-Bazelle, Vatan. |
|
|
Loir-et-Cher (41): Contres, Montrichard, Saint-Aignan, Mennetou-sur-Cher, Romorantin-Lanthenay Nord, Romorantin-Lanthenay Sud, Selles-sur-Cher. |
5. Legătura cu aria geografică
5.1. Specificitatea ariei geografice
Situată la vest de regiunea împădurită Sologne și în zona de întâlnire a provinciilor Touraine, Berry și Sologne, aria geografică „Selles-sur-Cher” se întinde pe un vast podiș traversat pe direcția est-vest de valea râului Cher.
Pe malul sudic al râului se află regiunea Boischaut, iar pe malul nordic, partea meridională a regiunii Gâtine tourangelle.
Terasele din regiunea Gâtine tourangelle prezintă depozite vaste de aluviuni, dezvoltate pe un substrat alcătuit din formațiunile calcaroase specifice regiunii Beauce. Porțiunile întinse de teren deschis alternează cu zonele împădurite, în care creșterea animalelor este foarte răspândită.
Valea râului Cher se caracterizează prin varietățile de tuf calcaros („tuffeau”) galben specifice provinciei Touraine (aparținând etajului turonian al cretacicului mediu). Pe aceste pante sau în văile secundare, activitatea agricolă este în mare parte orientată către viticultură.
Regiunea Boischaut are la bază calcare cu silexuri, pe a căror suprafață răzbat și unele depozite de aluviuni de podiș. Sistemele de exploatare sunt orientate în mare parte către policultură și creșterea animalelor.
Pe terenurile sărace și accidentate de la marginea acestor regiuni diverse a fost dezvoltată, încă din vremuri străvechi, creșterea caprelor, care a devenit în prezent una dintre foarte puținele posibilități de valorificare a acestor terenuri, unde activitățile viticole și cerealiere sunt deosebit de restrânse.
Dezvoltarea producției caprine a fost favorizată și de faptul că valea râului Cher a fost dintotdeauna o axă foarte importantă de comunicații pe direcția est-vest, în ceea ce privește atât fluxurile umane (schimburi de obiceiuri și de tehnici din domeniul producerii brânzei), cât și fluxurile comerciale (axa comercială Nantes-Lyon).
Aria de producție se caracterizează printr-o climă oceanică temperată, a cărei influență continentală se afirmă în mod progresiv pe direcția vest-est. Precipitațiile variază în medie între 650 și 750 mm/an și sunt bine distribuite pe întreaga durată a anului. Temperaturile sunt moderate, diferențele de temperatură de la iarnă la vară fiind relativ bine marcate (temperatura medie a lunii ianuarie este de 4,8 °C, iar cea a lunii iulie de 18,9 °C). Iernile sunt blânde și verile sunt rar secetoase, fapt ce permite cultivarea a numeroase plante cerealiere și furajere, necesare pentru hrana caprinelor.
Inițial, brânza „Selles-sur-Cher” era produsă în gospodării, cel mai adesea de către femei, care au adoptat o tehnologie lactică având la bază timpi tehnologici flexibili, astfel încât să fie compatibilă cu celelalte obligații din cadrul fermei și al familiei.
Brânza era depozitată pentru maturare în cămară, o anexă a fermei orientată adesea spre nord. Utilizarea cenușii și, ulterior, a prafului de cărbune de lemn amestecat cu sare în cursul maturării asigura o bună calitate.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, colectorii de produse din ferme, denumiți „coquetiers”, treceau în mod periodic pe la ferme, de unde obțineau ouă, păsări, dar și brânzeturi. Unii dintre aceștia s-au specializat în această activitate, colectând brânzeturi proaspete, peste care presărau cenușă și pe care le supuneau apoi procesului de maturare înainte de a le comercializa.
Centrul principal de colectare și de revânzare a acestor brânzeturi era orașul Selles-sur-Cher. Prin urmare, brânzeturile au fost denumite după localitatea în care erau supuse maturării.
La începutul secolului al XX-lea, producția de brânză de capră a crescut în mod progresiv, pentru a asigura aprovizionarea orașelor industriale: Tours, Blois, Vierzon, Châteauroux, Paris, Lyon etc. Această intensificare a producției în domeniul creșterii caprinelor s-a produs concomitent cu dezvoltarea tehnicilor de creștere (stabulația liberă, mașina de muls, introducerea raselor Alpină și Saanen în vederea ameliorării efectivelor locale de reproducție) și a metodelor profilactice și veterinare (agenții antiparazitari, antibioticele). Au urmat rapid o specializare a producătorilor din domeniul creșterii caprelor în producători de lapte și producători de produse lactate artizanale (practicând vânzarea directă sau livrând produse unei unități de maturare) și crearea cooperativelor de prelucrare a laptelui.
Denumirea „Selles-sur-Cher” a fost ulterior recunoscută drept denumire de origine controlată prin decretul din 21 aprilie 1975.
5.2. Specificitatea produsului
„Selles-sur-Cher” este o brânză obținută din lapte de capră integral și nefiert, slab închegat, pa baza unui coagul de tip lactic.
Brânzeturile sunt sărate la suprafață și presărate cu carbon vegetal. Perioada de maturare este de minimum 10 zile începând de la data adăugării cheagului.
„Selles-sur-Cher” se distinge prin următoarele proprietăți:
|
|
forma sa caracteristică, ușor tronconică; |
|
|
pasta sa de culoare alb-ivorie, mată, cu textura netedă și omogenă; |
|
|
caracterul său lactic, diminuat în mod progresiv în cursul maturării; |
|
|
suprafața sa presărată cu carbon vegetal, care conferă crustei sale o culoare care evoluează de la gri-cenușiu la gri spre albastru, în urma maturării. Crusta este formată, în principal, din ciuperci din genul Geotrichum și din levuri. |
5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)
Creșterea caprelor s-a extins cu repeziciune în diverse regiuni cu un potențial agronomic scăzut, acest animal fiind considerat „vaca săracului" și permițând valorificarea terenurilor sărace.
Terenurile nisipoase și argilo-nisipoase din zona occidentală a regiunii Sologne și de pe valea râului Cher, precum și clima acestei regiuni au impus sisteme speciale de furajare, bazate pe producția de furaje uscate, esențiale în cadrul rației alimentare a caprelor. Necesitatea producerii de furaje uscate a fost însoțită de valorificarea pășunilor care prezintă interes scăzut din punct de vedere agronomic (de exemplu câmpiile umede din zona râului Fouzon), conducând astfel la înrădăcinarea unei producții caprine dinamice în zonele puțin favorabile celorlalte tipuri de producție. Și în prezent, exploatațiile specializate în producția caprină ocupă aceste zone, neatrăgătoare pentru alte activități agricole precum viticultura sau cultura cerealelor.
Cerințele privind autonomia furajeră introduse în caietul de sarcini permit continuarea tradiției asigurării hranei efectivelor de animale din culturile erbacee. Prin selecționarea caprelor adaptate la mediu și la condițiile privind hrana și care sunt capabile să furnizeze un lapte de bună calitate pentru producția brânzei, crescătorii de capre permit producătorilor de brânză să scoată la iveală particularitățile create de hrana distribuită și de flora microbiană a laptelui. În acest sens, autonomia alimentară, respectarea unui nivel minim de fibrozitate a rației (procentul de celuloză), creșterea iezilor de reproducție (controlul genetic) în aria geografică reprezintă garanții asupra păstrării acestor tehnici de producere.
Standardizarea formatului brânzei este rezultatul menținerii unei strânse legături cu unitățile de maturare. Pentru o brânză lactică, „Selles-sur-Cher” are dimensiuni relativ considerabile. Tipul de forme de presare utilizate în mod tradițional (formă cu placă de presare), timpul alocat pentru coagulare (între 18 și 48 de ore, la o temperatură mai mică de 25 °C), precum și timpul pentru scurgere în forme determină intrarea în etapa de maturare a coagulului atunci când acesta este relativ umed.
Dacă, la început, trecerea prin cenușă facilita conservarea brânzeturilor în cămară și, ulterior, în camera de maturare, în prezent, carbonul vegetal și sarea formează, împreună cu flora de suprafață a crustei, un complex care ajută la desfășurarea unor schimburi cu camera de maturare, menținută la o temperatură relativ ridicată și constantă. Această tehnică influențează textura pastei și dezvoltarea aromelor.
Trimitere la publicarea caietului de sarcini
[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]
https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCSelles-sur-Cher.pdf
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(3) Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(4) A se vedea nota de subsol nr. 3.