Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 179/07

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„MELOCOTÓN DE CALANDA”

NR. CE: ES-PDO-0105-0103-28.02.2011

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării

2.   Tipul modificării (modificărilor)

3.   Modificare (modificări)

3.1.   Descrierea produsului

Culoare: se modifică descrierea în ceea ce privește culoarea, fiind inclusă posibilitatea ca fructele să prezinte o parte roșie. Este vorba despre o consecință a progresului și a îmbunătățirii practicilor agricole obișnuite. Atunci când cultivarele din care se obțin fructele cu denumire de origine sunt grefate pe prun, unele fructe dobândesc o față roșie în timpul coacerii. Această variație nu influențează calitatea produsului și nu poate fi considerată un aspect negativ, dar s-a considerat necesar, pentru îmbunătățirea descrierii complete a produsului, să se adauge această mențiune referitoare la faptul că fructele pot prezenta această față roșie.

Duritate: se modifică limitele stabilite în ceea ce privește duritatea fructelor și se stabilește că limita inferioară a rezistenței la presiune este de 3 kg/0,5 cm2, limita superioară fiind eliminată. Această modificare se datorează analizei datelor obținute de Consiliul de reglementare după 10 ani de controale privind calitatea asupra diverselor cultivare acceptate pentru producția de piersici „Melocotón de Calanda”. Având în vedere această variabilitate, s-a putut constata că îmbinarea tuturor parametrilor de calitate stabiliți (duritate – conținut de zahăr – calibru) permite acceptarea variațiilor în limitele stabilite pentru duritate, fără ca acest lucru să poată afecta calitatea produsului. Anumite cultivare prezintă o valoarea a durității ușor mai redusă, fără ca acest lucru să implice o deteriorare a produsului, aceste fructe fiind cele mai căutate de consumatorii din anumite țări europene, iar alte cultivare pot depăși valoarea de rezistență stabilită, de 5,5 kg/0,5 cm2, în condițiile în care fructele sunt coapte, iar calitatea lor este determinată de conținutul de zahăr.

3.2.   Dovada originii

Din paragraful al doilea au fost eliminate mențiunile referitoare la Consiliul de reglementare.

A fost eliminat paragraful al treilea, iar paragraful al patrulea a fost modificat în vederea conformării la standardul UNE-EN 45011 în cadrul programului de certificare desfășurat de Consiliul de reglementare, constituit ca organism de control și acreditat de ENAC (organismul național de certificare) în 2010.

3.3.   Metoda de obținere

Se elimină referirea la Consiliul de reglementare care figura în paragraful despre originea piersicilor.

În ceea ce privește rărirea, se stabilește o durată maximă pentru finalizare și se elimină intervalul concret pentru realizare. În ceea ce privește învelirea, se elimină perioada minimă de 9 săptămâni, deoarece se stabilește o dată limită pentru începutul operațiunii, în raport cu rărirea. Această modificare a devenit necesară deoarece schimbările climatice, trecerea de la fermele familiale la exploatațiile pe suprafețe mai mari și evoluția sistemelor de cultivare modifică obiceiurile tradiționale, iar operațiunile de rărire și învelire se pot extinde pe o perioadă mai lungă de timp. Ambele operațiuni se încadrează în contextul bunelor practici agricole, iar limitarea intervalului în care trebuie desfășurate nu este o condiție pentru garantarea calității finale a produsului protejat prin denumirea de origine.

În ceea ce privește recoltarea, preluarea și păstrarea temporară a fructelor, sunt menținute criteriile stabilite la punctul B din caietul de sarcini referitoare la controalele realizate asupra produsului și se precizează etapa în care se realizează aceste controale, deoarece formularea anterioară putea induce în eroare. Măsurarea durității și a conținutului de zahăr nu se poate realiza în condiții optime pe teren (etapa recoltării).

Se modifică formularea punctului referitor la ambalare, pentru a se indica faptul că, având în vedere numeroasele moduri de prezentare, produsul poate fi comercializat în ambalaje cu unul sau mai multe straturi, cu condiția ca produsul să nu fie deteriorat și ca ambalajele sau platourile să fie de unică folosință.

A fost, de asemenea, adăugată fraza „Condiționarea și ambalarea se realizează în aria de producție”, care figura înainte la punctul B).

De asemenea, se elimină ultimul paragraf referitor la certificare, deoarece nu se afla la punctul corespunzător, și se include la punctul D).

3.4.   Etichetarea

La primul paragraf, cuvântul „etichetă” se înlocuiește cu cuvântul „contraetichetă” atunci când se face referire la eticheta numerotată. De asemenea, se elimină referirile la Consiliul de reglementare.

Totodată, se elimină paragraful al doilea.

3.5.   Cerințe naționale

Se actualizează referințele legislative, pentru a se face trimitere la legislația națională publicată după aprobarea inițială a caietului de sarcini.

3.6.   Altele

Se modifică punctul G (organismul de control), în vederea adaptării acestuia la reglementările în vigoare, dat fiind că textul anterior conține trimiteri la dispoziții legislative caduce și nu descrie în mod corect structura Consiliului. În plus, se mai introduce o corectură, fiind indicat noul sediu al Consiliului de reglementare al DOP „Melocotón de Calanda”.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (3)

„MELOCOTÓN DE CALANDA”

NR. CE: ES-PDO-0105-0103-28.02.2011

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire

„Melocotón de Calanda”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Denumirea „Melocotón de Calanda” corespunde fructelor proaspete din specia Prunus persica Sieb. și Zucc. din cultivarul autohton cunoscut sub numele de „Amarillo tardío” (galben târziu) și din clonele selecționate ale acestuia Jesca, Evaisa și Calante, cultivate prin metoda tradițională a învelirii fructelor aflate pe pomi.

Cultivarele protejate: piersicile protejate prin denumirea de origine „Melocotón de Calanda” provin exclusiv din cultivarul autohton al zonei, denumit popular „Amarillo tardío”, și din clonele selecționate ale acestuia, Jesca, Evaisa și Calante.

Caracteristicile produsului: piersicile protejate prin denumirea de origine „Melocotón de Calanda” aparțin categoriilor extra și I, în temeiul normelor de calitate pentru piersici prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor, și trebuie să îndeplinească, de asemenea, următoarele condiții:

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

—

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Condiționarea și ambalarea trebuie să se desfășoare în aria de producție pentru a se evita deteriorarea produsului din cauza manipulărilor excesive sau a transportării fructelor care nu sunt condiționate și ambalate în mod corespunzător. În plus, pentru că „Melocotón de Calanda” este un fruct care a fost tratat cu grijă pe pom prin tehnica învelirii, precum și pentru că recoltarea se realizează când fructul a ajuns la un grad de coacere care permite manifestarea la maximum a caracteristicilor organoleptice și a calității produsului, orice etapă suplimentară de transportare și depozitare poate determina alterarea caracteristicilor descrise la punctul 3.2, referitoare la aspectul general și la culoare.

Prin urmare, pentru menținerea caracteristicilor produsului și pentru păstrarea calității acestuia, este necesară ambalarea fructelor în aria de producție. Totodată, se garantează astfel și trasabilitatea și originea produsului, prin intermediul unui sistem unic de control, până la expedierea produsului spre consumatorul final.

Piersicile „Melocotón de Calanda” pot fi comercializate în ambalaje cu unul sau mai multe straturi, cu condiția să se garanteze faptul că fructele nu vor suferi deteriorări. Aceste ambalaje sau platouri trebuie să fie de unică folosință.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Întreprinderile care se ocupă de condiționare și de ambalare și care au obținut certificatul de conformitate trebuie să includă pe etichetele ambalajelor mențiunea „Denominación de Origen «Melocotón de Calanda»” și să utilizeze contraeticheta numerotată, care are rol de certificat și care permite urmărirea produsului pe parcursul comercializării.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a piersicilor protejate prin denumirea de origine „Melocotón de Calanda” este regiunea naturală aflată în estul Comunității Autonome Aragón, între provinciile Teruel și Zaragoza.

Comunele care formează aria geografică delimitată:

Aguaviva, Albalate del Arzobispo, Alcañiz, Alcorisa, Alloza, Andorra, Arens de Lledó, Ariño, Berge, Calaceite, Calanda, Caspe, Castelserás, Castelnou, Castellote, Chiprana, Cretas, Escatrón, Fabara, Fayón, Foz-Calanda, Fuentespalda, Híjar, Jatiel, La Fresneda, La Ginebrosa, La Puebla de Híjar, Lledó, Maella, Más de las Matas, Mazaleón, Mequinenza, Molinos, Nonaspe, Oliete, Parras de Castellote, Samper de Calanda, Sástago, Seno, Torre de Compte, Urrea de Gaén, Valderrobres, Valdeltormo și Valjunquera.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Legătura istorică: cultivarele autorizate pentru producția de „Melocotón de Calanda” sunt autohtone, provenind din aria de producție și fiind obținute prin selecție naturală, cu intervenția pomicultorilor, care au selecționat, în timp, colonele cel mai bine adaptate la condițiile geografice ale zonei. În documentele medievale se menționează faptul că, în Aragón, piersica era numită „presec” sau „prisco”, denumiri utilizate și în prezent în zona Calanda. În 1895, botanistul J. Pardo Sastrón a lăsat un important document scris referitor la abundența piersicilor în această zonă și la trimiterea de „orejones” (piersici tăiate și uscate la soare) din Calanda la Expoziția de la Paris din 1867. În ediția din 1933 a Enciclopediei Universale Ilustrate Espasa Calpe, la intrarea „Calanda” se face referire la importanța piersicului în această localitate din provincia Teruel și la industria producătoare de „orejones”. Statisticile oficiale din 1953 demonstrează că în Calanda exista o industrie a conservelor care prelucra în compot 4 000 de cutii de piersici provenite din această zonă.

Potrivit mărturiilor istorice, denumirea „Melocotón de Calanda” a început să se impună în anii ’40. Deoarece această cultură dobândea o importanță tot mai mare, iar musca mediteraneeană a fructelor (Ceratitis capitata) era tot mai dificil de combătut, s-a început învelirea fructelor, astfel încât acestea să nu mai fie atacate. În publicațiile de pomicultură ale anilor ’60 începe să se facă referire la „Melocotón de Calanda”, iar în anii ’70 Feria Agrícola Nacional de Lérida (Târgul agricol național din Lérida) a acordat diverse premii, de-a lungul mai multor ani consecutivi, piersicii identificate prin această denumire. În prima parte a anilor ’80 începe să se vorbească despre necesitatea de a se solicita protejarea prin denumire de origine a produsului „Melocotón de Calanda”, iar în statisticile principalelor piețe naționale, precum Mercamadrid și Mercabarna, începe să apară referirea la acest fruct cu numele său geografic drept element de identificare.

Legătura naturală: aria în care se cultivă „Melocotón de Calanda” se află în văile râurilor Martín, Guadalope și Matarraña, care, izvorând din versanții muntoși ai lanțului iberic, drenează zona cunoscută sub numele de „Bajo Aragón” (Aragónul de jos) și se varsă în Ebro. Această zonă se află deci în partea de sud-est a depresiunii Ebrului.

Terenurile sunt plane sau ușor deluroase, altitudinea variind între 122 m la Caspe, 325 m la Alcañiz și 466 m la Calanda. Predomină reliefurile netede, mai mult sau mai puțin brăzdate de ape curgătoare. Solurile sunt calcaroase și prezintă orizonturi din carbonați și gips, caracteristice sedimentărilor în zone lacustre în condițiile climei calde și uscate a miocenului.

Precipitațiile anuale medii oscilează între 327,9 mm la Caspe, 361,1 mm la Albalate del Arzobispo și 367,9 la Alcañiz. Lunile cele mai ploioase sunt mai și octombrie; cât despre anotimpuri, primăvara se înregistrează aproximativ 27 % din precipitații, vara 20 %, toamna 34 %, iar iarna 19 %.

Temperatura medie anuală este de aproximativ 14,3 °C la Albalate del Arzobispo și la Alcañi și de aproximativ 15 °C la Caspe, care corespunde valorilor celor mai ridicate din centrul văii Ebrului. Media temperaturilor maxime este de 19,9 °C la Alcañiz, de 20,1 °C la Albalate del Arzobispo și de 20,6 °C la Caspe, iar mediile minimelor sunt de 8,8, 8,5 și, respectiv, 9,3 °C. Temperatura medie cea mai ridicată corespunde lunii iulie, fiind de 24,2 °C la Alcañiz și de 25,1 °C la Caspe, în vreme ce temperatura medie cea mai scăzută corespunde lunii ianuarie și oscilează între 5,6 °C la Alcañiz și 6,7 °C la Albalate del Arzobispo. Aceste date indică o variație termică anuală amplă, de peste 18 °C, și evidențiază caracterul continental al valorilor termice, datorat mai ales situării în centrul depresiunii Ebrului.

Din martie și până în octombrie se înregistrează temperaturi maxime care depășesc 25 °C, mai frecvent între lunile mai (când se depășește acest prag termic în jumătate din zile) și octombrie (când aceste temperaturi se înregistrează în doar 5-10 zile). În lunile de vară, temperaturile diurne depășesc 25 °C, iar media maximelor depășește 35 °C (în iulie este de 37,2 °C la Albalate și Alcañiz și de 38,3 °C la Caspe).

Un alt fenomen climatic caracteristic zonei este „inversiunea termică”. Iarna, în perioadele anticiclonice, aerul rece se așterne în straturi joase, formând cețuri reci de lungă durată, cu temperaturi maxime de mai puțin de 6 °C, în vreme ce la altitudini superioare, unde nu se formează ceață, temperaturile maxime pot depăși 15 °C.

5.2.   Specificitatea produsului

Condiții de cultivare: caracteristicile morfologice și de identificare ale cultivarelor în temeiul normelor Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV) sunt, de fapt, foarte similare în cazul tuturor clonelor, deoarece diferențele țin mai ales de aspectul sanitar și de cel al productivității, de calibre și de forma fructelor, motiv pentru care, în 1980, a fost lansat un proces de selecție a clonelor care viza îmbunătățirea acestor aspecte. Alte caracteristici ale acestor clone sunt coacerea târzie, între sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii noiembrie, culoarea galbenă și duritatea pulpei.

În funcție de momentul coacerii, clonele pot fi împărțite în următoarele grupuri:

Din punct de vedere fiziologic, cultivarul „Amarillo tardío” este format din clone care au nevoie de un mare număr de ore de frig pentru a ieși din latența iernatică, minimum 1 000 de ore anual, precum și de o perioadă estivală lungă pentru a-și încheia procesul de coacere, deoarece au un ciclu de maturare foarte îndelungat.

Potrivit UPOV, caracteristicile morfologice ale acestui cultivar sunt următoarele:

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Impacturile condițiilor climatice asupra calității fructelor sunt un fenomen al teritoriului (terroir) bine cunoscut în culturile permanente. De fapt, climatologia obișnuită a anumitor zone și diferențele anuale în același loc evidențiază rolul preponderent al climei asupra calității unei recolte.

În ceea ce privește acest criteriu, nivelurile principalelor criterii organoleptice ale fructelor sunt controlate mai ales de temperaturi. Înainte de toate este oportun să se semnaleze că, în afara unor situații extreme, temperaturile au un impact mai mare asupra producției piersicului decât precipitațiile (deficitul de apă), deoarece cea mai mare parte a suprafețelor destinate cultivării cu piersici (95 %) este formată din culturi bine irigate.

Printre principalii factori climatici care au favorizat dezvoltarea și cultivarea ulterioară a cultivarelor autohtone de piersic cu coacere târzie în regiunea Bajo Aragón se numără temperaturile care se înregistrează iarna în aria geografică, ce permit acumularea orelor de frig necesare pentru ieșirea din latență (de la căderea frunzelor până la începutul înfloririi) a acestor cultivare foarte exigente.

Din punct de vedere fiziologic, cultivarul „Amarillo tardío” este format din clone care au nevoie de un mare număr de ore de frig pentru a ieși din latența iernatică, minimum 1 000 de ore anual.

În regiunea Bajo Aragón, orele de frig acumulate în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie satisfac cu generozitate nevoile minime stabilite pentru această cultură: valorile minime în această zonă depășesc 950 de ore de frig.

În plus, în perioada înfloririi și a trecerii de la floare la fructe, trebuie să se înregistreze temperaturi negative apropiate de 0 °C pentru ca bobocii, și deci numărul de fructe, să se poată dezvolta normal, deoarece calibrul potențial al fructului este legat direct de temperaturile înregistrate după înflorire și mai ales în cele 40 de zile de după înflorirea deplină. S-a demonstrat în mod clar (Warrington et al. 1999) că dezvoltarea celulelor este de opt ori mai intensă după ce temperaturile maxime/minime trec de la 9/3 °C la 25/15 °C. Dacă, însă, este frig, celulele sunt mai puțin numeroase și mai mici, ceea ce limitează calibrul final al fructului.

Un alt aspect important este reprezentat de temperaturile favorabile înregistrate de-a lungul întregului ciclu, în special în lunile septembrie și octombrie, care permit finalizarea dezvoltării vegetative și reproductive a acestor cultivare.

Din martie și până în octombrie, în regiunea Bajo Aragón se înregistrează temperaturi maxime care depășesc 25 °C, mai frecvent între lunile mai (când se depășește acest prag termic în jumătate din zile) și octombrie (când aceste temperaturi se înregistrează în doar 5-10 zile). În lunile de vară, temperaturile diurne depășesc 25 °C, iar media maximelor depășește 35 °C (în iulie este de 37,2 °C la Albalate și Alcañiz și de 38,3 °C la Caspe).

Temperaturile înregistrate în timpul anului în aria geografică în cauză permit cultivarelor de piersic „Tardío amarillo de Calanda” cu ciclu îndelungat să își desfășoare și să își încheie activitatea vegetativă și reproductivă.

Așadar, în vreme ce temperaturile iernatice fac posibilă înregistrarea numărului de ore de frig necesar pentru ieșirea din latență, clima blândă care caracterizează întregul ciclu de activitate vegetativă (din martie până în noiembrie) face posibilă obținerea de fructe de calitate superioară din aceste cultivare.

Rezultatele unui test de evaluare a clonelor selecționate ale cultivarului „Tardío amarillo de Calanda” (Jesca, Evaisa și Calante) realizat în cadrul unei exploatații experimentale aparținând guvernului regiunii Aragón și aflate la Alcañiz (una dintre localitățile din aria DOP în care se cultivă cei mai mulți piersici), arată că în aria de origine, în decursul a patru ani (2000, 2001, 2003 și 2004), s-au produs fructe cu peste 14 grade Brix, cu calibru mare și pulpă fermă, acestea fiind caracteristicile cele mai relevante ale acestor piersici.

Materialul vegetal autorizat pentru obținerea de piersici „Melocotón de Calanda” DOP provine din cultivarul „Tardío amarillo”.

Acest cultivar autohton, tipic ariei de producție, a fost obținut de-a lungul secolelor, inițial prin selecția naturală a pomilor crescuți prin semănarea sâmburilor pomilor cu cele mai bune caracteristici agronomice, pomii care s-au adaptat cel mai bine condițiilor pedoclimatice ale ariei delimitate fiind răspândiți apoi de cultivatori, de-a lungul timpului, prin multiplicare vegetativă, până la crearea unui „cultivar” autentic.

În anul 1980 a început un proces de selecție a clonelor și sanitară în cazul cultivarului „Tardío amarillo”, desfășurat de autoritățile regionale (Servicios de Investigación Agraria y Extensión Agraria del Gobierno de Aragón), obiectivul fiind îmbunătățirea calității și tipizarea produsului comercializat sub denumirea „Melocotón de Calanda”. Astfel, în aria de producție a piersicilor „Melocotón de Calanda”, au fost căutate clonele cele mai reprezentative pentru cultivarul „Tardíos amarillos” și cu cele mai bune caracteristici agronomice și privind calitatea fructelor (Espada et al., 1991). În urma acestei selecții inițiale au fost înregistrate și protejate de Oficiul pentru soiuri de plante din Spania (Oficina Española de Variedades Vegetales, din cadrul Ministerului Agriculturii), cultivarele „Jesca” (nr. de înregistrare 1989/2450), „Calante” (nr. de înregistrare 1989/2447) și „Evaisa” (nr. de înregistrare 1989/2449), care constituie în prezent baza producției de piersici cu DOP „Melocotón de Calanda”.

CONCLUZIE: cultivarul „Tardíos amarillos de Calanda”, cu clonele sale selecționate, reprezintă rezultatul adaptării la mediul în care își are originea.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (4)]

http://www.aragon.es/estaticos/GobiernoAragon/Departamentos/AgriculturaGanaderiaMedioAmbiente/AgriculturaGanaderia/Areas/08_Calidad_Agroalimentaria/02_Alimentos_calidad_diferenciada/pliegodecondicionesMelocotondeCalanda.pdf

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)  A se vedea nota de subsol nr. 3.