Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv în Croația

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (7),

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât:

(1)       În conformitate cu articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)       Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)       În data de X ianuarie 2014, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, că în Croația există un deficit excesiv.

(4)       În conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE și cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (PDE)[1], Consiliul trebuie să adreseze recomandări statului membru în cauză pentru ca acesta să pună capăt situației de deficit excesiv într-un termen dat. Recomandarea trebuie să stabilească un termen maxim de șase luni pentru luarea unor măsuri concrete de către statul membru vizat în vederea corectării deficitului excesiv. De asemenea, într-o recomandare privind corectarea unui deficit excesiv, Consiliul ar trebui să solicite îndeplinirea unor obiective bugetare anuale care, pe baza previziunilor ce stau la baza recomandării, corespund unei ameliorări anuale minime a soldului structural, altfel spus a soldului ajustat ciclic, însă fără măsuri cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, de cel puțin 0,5 % din PIB, ca valoare de referință. În plus, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului specificând cerința privind criteriul datoriei, obiectivul bugetar recomandat pentru ultimul an al perioadei de corecție trebuie să garanteze că reducerea necesară a diferenței dintre ponderea datoriei în PIB și valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat se va realiza în decurs de doi ani după corectarea deficitului excesiv, potrivit previziunilor Comisiei.

(5)       Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2013, se estimează că deficitul public va rămâne peste valoarea de referință de 3 % din PIB în perioada 2013-2015 și că soldul structural va continua să se deterioreze pe tot parcursul perioadei analizate, evoluând de la aproximativ 4 % din PIB în 2013 la aproximativ 6 % din PIB în 2015. Aceste evoluții rezultă, în principal, din creșterile înregistrate pe partea de cheltuieli (de exemplu, cheltuielile aferente dobânzilor), la care se adaugă scăderea veniturilor. Previziunile Comisiei din toamna anului 2013 nu au luat în considerare programul de consolidare bugetară anunțat în septembrie 2013 odată cu publicarea orientărilor de politică economică și bugetară, din cauza numărului limitat de informații privind măsurile care stau la baza pachetului de măsuri de consolidare anunțat. Măsurile prezentate în cursul celei de-a doua revizuiri a bugetului pentru 2013 și în proiectul de buget pentru 2014, adoptat de guvern la 14 noiembrie 2013 și transmis Parlamentului, nu au un impact considerabil asupra tendințelor bugetare. Într-adevăr, estimările privind veniturile și cheltuielile publice și datoria publică din cadrul previziunilor Comisiei din toamna anului 2013, actualizate în funcție de noile informații primite după publicare, prezintă doar modificări minore. Previziunile revizuite constituie noul nivel de referință pentru Comisie.

(6)       În ceea ce privește evoluția datoriei publice, conform bugetului revizuit pentru 2013 și proiectului de buget pentru 2014, ponderea datoriei în PIB la sfârșitul anului 2014 ar urma să ajungă la 62 % și să crească ulterior la 64 % în 2015 și la 64¾% în 2016. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2013, nivelul datoriei publice va depăși valoarea de referință din tratat în 2014, ajungând la aproape 65 % și crescând ulterior. O actualizare a previziunilor din toamna anului 2013 realizată pentru a încorpora informațiile suplimentare transmise după publicarea previziunilor, în special o nouă emisiune de obligațiuni denominate în USD, lansată în noiembrie 2013, aduce ponderea datoriei publice peste pragul de 60 % din PIB încă din 2013.

(7)       În contextul unor incertitudini puternice legate de evoluțiile economice și bugetare, ținta bugetară recomandată pentru ultimul an al perioadei de corecție ar trebui să fie stabilită la un nivel net inferior valorii de referință, pentru a garanta respectarea criteriului reducerii datoriei în ultimul an din cadrul perioadei corespunzătoare PDE:

(8)       Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1467/97, corectarea deficitului excesiv ar trebui să se încheie în anul următor identificării acestuia, cu excepția cazului în care există circumstanțe speciale. În vederea corectării deficitului excesiv până în 2015, conform principiului enunțat mai sus, și pentru a asigura respectarea criteriului reducerii datoriei, ar fi necesar un efort structural de cel puțin 1,3 % din PIB atât în 2014, cât și în 2015. Acest demers ar determina pierderi semnificative de producție și ar accentua o recesiune deja profundă și prelungită. Ar putea fi stabilite termene mai lungi, în special în cazul procedurilor de deficit excesiv bazate pe criteriul datoriei, în cazul în care deficitul public care trebuie ajustat în funcție de acest criteriu este net inferior valorii de 3 % din PIB.

(9)       Din acest motiv, se justifică stabilirea termenului pentru corectarea deficitului excesiv la 2016 cel târziu. Concret, o traiectorie de ajustare credibilă și sustenabilă ținând cont de acest nou termen ar presupune obligația Croației de a atinge obiectivul global fixat pentru administrațiile publice de 4,6 % din PIB pentru 2014, 3,5 % din PIB pentru 2015 și 2,7 % din PIB pentru 2016, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri anuale a soldului structural de 0,5 % din PIB în 2014, 0,9 % din PIB în 2015 și 0,7 % din PIB în 2016, pe baza scenariului PDE. Scenariul pentru traiectoria de ajustare s-a bazat pe previziunile Comisiei din toamna anului 2013, previziuni actualizate pentru a lua în considerare noile informații primite, extrase inclusiv din bugetul pentru 2013 revizuit și din proiectul de buget pentru 2014 și extinse până în 2018 pe baza ipotezelor standard cu privire la reducerea progresivă a deviației PIB (output gap) și la sensibilitatea bugetului față de ciclu. Această traiectorie de ajustare ar permite aducerea deficitului public global sub valoarea de referință de 3 % din PIB până în 2016, garantând totodată că ponderea datoriei publice în PIB se va apropia de valoarea de referință de 60 % din PIB într-un ritm satisfăcător, astfel încât să se respecte criteriul privind datoria. Pe baza scenariului PDE, pentru a atinge obiectivele structurale menționate anterior, Croația ar trebui să adopte măsuri de consolidare echivalând cu 2,3 % din PIB în 2014 și cu 1 % din PIB în 2015 și 2016. Aceste obiective țin seama de necesitatea de a compensa efectele secundare negative ale consolidării bugetare asupra finanțelor publice, efecte legate de impactul acesteia asupra activității economice.

(10)     Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să garanteze o ameliorare durabilă a soldului bugetului general, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice. Mai exact, ar fi utile măsuri care să privilegieze cheltuielile și investițiile ce favorizează creșterea economică, inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE, care să îmbunătățească respectarea obligațiilor fiscale și să consolideze cadrul bugetar.

(11)     Pentru a garanta pe cât posibil prosperitatea economică pe termen mediu și lung, corectarea deficitului excesiv ar trebui să fie însoțită de reforme macrostructurale. Aceste măsuri ar trebui să vizeze consolidarea potențialului de creștere al economiei prin crearea unei piețe a muncii mai flexibile, prin îmbunătățirea calității mediului de afaceri și prin creșterea eficienței administrației publice,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

(1) Croația ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2016.

(2) Croația ar trebui să atingă obiectivele globale în materie de deficit fixate pentru administrațiile publice - 4,6 % din PIB pentru 2014, 3,5 % din PIB pentru 2015 și 2,7 % din PIB pentru 2016 - ceea ce ar permite o îmbunătățire anuală a soldului structural de 0,5 % din PIB în 2014, de 0,9 % în 2015 și de 0,7 % din PIB în 2016.

(3) Croația ar trebui să definească și să implementeze riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2016 și să utilizeze toate veniturile excepționale pentru reducerea deficitului.

(4) Consiliul stabilește data de 30 aprilie 2014 ca termen până la care Croația să întreprindă măsuri concrete și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, să raporteze în detaliu cu privire la strategia de consolidare avută în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor. Ulterior, autoritățile ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în implementarea acestor recomandări cel puțin o dată la șase luni, până la corectarea în totalitate a deficitului excesiv.

De asemenea, Consiliul invită autoritățile croate (i) să facă o reevaluare cuprinzătoare a cheltuielilor, cu scopul de a raționaliza cheltuielile în materie de salarii, asigurări sociale și subvenții și pentru a asigura o marjă bugetară suficientă pentru efectuarea unor cheltuieli care să favorizeze creșterea economică, inclusiv cofinanțarea de proiecte care beneficiază de sprijin financiar din partea UE; (ii) să asigure în continuare îmbunătățirea respectării obligațiilor fiscale și creșterea eficienței administrației fiscale și (iii) să amelioreze cadrul instituțional al finanțelor publice, inclusiv prin îmbunătățirea programării bugetare multianuale, consolidând rolul și independența Comitetului de politică bugetară și asigurând respectarea regulilor bugetare. În plus, Consiliul invită autoritățile croate să pună în aplicare reforme structurale, în special în ceea ce privește flexibilizarea pieței forței de muncă, îmbunătățirea mediului de afaceri și îmbunătățirea calității administrației publice, în vederea accelerării creșterii potențiale a PIB-ului.

Prezenta recomandare se adresează Republicii Croația.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 6.