EXPUNERE DE MOTIVE

1.           Contextul propunerii

Propunând prezenta modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001[1], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1211/2010[2], Comisia urmărește obiectivul de a adapta anexele regulamentului, ținând seama de progresele înregistrate de Republica Moldova în cadrul dialogului privind liberalizarea regimului de vize în ultimii trei ani și transferând această țară din anexa I la regulament (lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre) în anexa II la regulament (lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație); acest transfer este în conformitate cu angajamentul politic asumat de Uniunea Europeană în Declarația comună aprobată cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Praga din 7 mai 2009, în care se sublinia importanța mobilității cetățenilor și a liberalizării regimului de vize într-un mediu sigur. UE s-a angajat să efectueze treptat demersurile în vederea liberalizării integrale a vizelor pe termen lung pentru țările partenere, în măsura în care există condițiile pentru o mobilitate bine gestionată și sigură. În Declarația comună cu ocazia reuniunii Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova din 21 decembrie 2009, s-a convenit lansarea unui dialog pentru a analiza condițiile pentru liberalizarea în viitor a regimului de vize pentru călătorii aplicabil cetățenilor moldoveni atunci când călătoresc în UE.

Contextul general și motivele propunerii

În 2001, în conformitate cu articolul 62 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe (așa-numita „listă negativă”) și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (așa-numita „listă pozitivă”). Articolul 61 din Tratatul CE menționa listele respective printre măsurile de însoțire direct legate de libera circulație a persoanelor într-un spațiu de libertate, securitate și justiție.

După cum se menționează la considerentul 5 din Regulamentul 539/2001, „stabilirea acelor țări terțe ai căror resortisanți sunt supuși obligației de a deține viză și a celor care sunt exonerați de această obligație se face prin intermediul unei evaluări atente, de la caz la caz, a unei serii de criterii, care se referă inter alia la imigrația ilegală, ordinea publică și siguranță și la relațiile externe ale Uniunii Europene cu țările terțe, acordându-se de asemenea atenție și implicațiilor coerenței regionale și ale reciprocității”. Având în vedere criteriile ordinii publice și imigrației ilegale, o atenție specială ar trebui acordată și securității documentelor de călătorie emise de țările terțe vizate.

Întrucât criteriile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 539/2001 pot evolua de-a lungul timpului în funcție de țările terțe, componența listei negative și a celei pozitive ar trebui revizuită atunci când este cazul.

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 a fost modificat ultima dată în 2010 (de două ori), reflectând, pe de o parte, rezultatul dialogurilor privind liberalizarea regimului de vize purtate cu țările din Balcanii de Vest prin transferarea Albaniei și a Bosniei și Herțegovina în lista țărilor din anexa II și, pe de altă parte, revizuirea periodică a listelor țărilor prin transferul Taiwanului în lista din anexa II. În noiembrie 2012, Comisia a propus[3] o altă revizuire periodică a listei țărilor. Negocierile cu privire la această propunere sunt în curs. Următoarea revizuire periodică este planificată pentru începutul anului 2014 și va lua în considerare impactul economic al liberalizării vizelor, astfel cum a anunțat Comisia în Comunicarea sa din noiembrie 2012 cu privire la vize și creștere economică[4]. 

Prezenta revizuire a regulamentului are scopul de a asigura conformitatea componenței listelor țărilor terțe cu criteriile stabilite la considerentul 5 din regulament, ținând seama de progresele realizate de Republica Moldova în contextul dialogului privind liberalizarea regimului de vize.

2.           Elementele propunerii

În urma tratativelor explicative care au avut loc la Chișinău în data de 2 martie 2010, dialogul privind vizele a fost lansat oficial la 15 iunie 2010 în marginea reuniunii Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova de la Luxemburg. În cursul lunii septembrie 2010, au avut loc vizite ale experților în Republica Moldova pentru a efectua o analiză detaliată a „lacunelor”, care a oferit o evaluare cuprinzătoare a situației în fiecare secțiune de aspecte reglementate de dialogul privind vizele (securitatea documentelor, inclusiv datele biometrice; imigrația neregulamentară, inclusiv readmisia; ordinea publică și securitatea; relațiile externe și drepturile fundamentale) și a fost prezentată Consiliului, la nivelul grupului de lucru, în octombrie 2010. În conformitate cu Concluziile Consiliului (Afaceri Externe) din 25 octombrie 2010 privind Republica Moldova și Parteneriatul estic, la 16 decembrie 2010, Consiliul a discutat și a aprobat un proiect de Plan de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova (PALRV).

La 17 februarie, Guvernul Moldovei a adoptat Planul de acțiuni național adnotat, iar la 18 februarie 2011 l-a prezentat la Reuniunea înalților funcționari.

Primul raport privind progresele înregistrate[5] cu privire la punerea în aplicare de către Republica Moldova a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost prezentat la 16 septembrie 2011.

Al doilea raport privind progresele înregistrate[6] cu privire la punerea în aplicare de către Republica Moldova a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost publicat la 9 februarie 2012. La 27 februarie 2012, a avut loc o reuniune la nivel de înalți funcționari, ocazie cu care a fost prezentat al doilea raport privind progresele înregistrate și au fost discutate etapele următoare ale procesului.

Al treilea raport privind progresele înregistrate[7] cu privire la punerea în aplicare de către Republica Moldova a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost publicat la 22 iunie 2012. Acesta a fost cel de al treilea și ultimul raport privind progresele înregistrate din cadrul primei faze a PALRV și a prezentat o evaluare consolidată a Comisiei privind progresele înregistrate de Republica Moldova în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință ale primei faze a PALRV referitoare la stabilirea cadrului legislativ, politic și instituțional.

O evaluare pe scară mai largă a eventualelor efecte în materie de migrație și de securitate ale viitoarei liberalizări a regimului de vize pentru cetățenii moldoveni care călătoresc în UE a fost publicată la 3 august 2012 de către Comisie, cu implicarea agențiilor și a părților interesate din UE[8].

La 19 noiembrie 2012, Consiliul a adoptat Concluziile în conformitate cu evaluarea Comisiei cu privire la faptul că Republica Moldova a îndeplinit toate obiectivele de referință ale primei faze a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Cadrul legislativ, politic și instituțional necesar a fost pus în aplicare. Ulterior, a fost lansată evaluarea obiectivelor de referință stabilite pentru a doua fază.

La 28 ianuarie 2013, a avut loc o reuniune la nivel de înalți funcționari în cadrul căreia au fost prezentate obiectivele celei de a doua faze precum și pregătirea următoarelor misiuni de evaluare. Misiunile de evaluare cu privire la secțiunile 1, 2, 3 și 4 ale Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului vizelor au fost organizate în perioada cuprinsă între 18 februarie și 15 martie 2013. Misiunile de evaluare au fost fără precedent în ceea ce privește domeniul de aplicare și detaliile evaluării – o durată de patru săptămâni, reunind 12 experți din statele membre ale UE însoțiți de funcționari din cadrul Comisiei și SEAE. Scopul acestor misiuni de experți a fost de a evalua stadiul de îndeplinire a obiectivelor de referință aferente celei de a doua faze a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize și de a evalua stadiul de punere în aplicare a cadrului legislativ, de politică și instituțional, în conformitate cu standardele europene și internaționale. Rapoartele experților au fost finalizate în mai 2013. Al patrulea raport privind progresele înregistrate a fost publicat la 21 iunie 2013[9] și a prezentat stadiul punerii în aplicare a cadrului legislativ și instituțional, funcționarea instituțiilor și gradul coordonării la nivel de agenții.

Al cincilea raport privind progresele înregistrate[10], adoptat la 15 noiembrie 2013, prezintă măsura în care au fost puse în aplicare care recomandările emise în cadrul celui de al patrulea raport și gradul general de atingere a obiectivelor de referință aferente celei de a doua faze a PALRV. S-a acordat o atenție deosebită sustenabilității reformelor și rezultatelor obținute, inclusiv prin alocarea de personal, capacități și fonduri relevante. De asemenea, raportul include o evaluare a stadiului de îndeplinire a recomandărilor adresate Republicii Moldova, incluse în Raportul privind evaluarea de impact din august 2012. Conform raportului, Comisia a concluzionat că Republica Moldova a îndeplinit toate obiectivele de referință definite în cele patru secțiuni ale celei de a doua faze a PALRV și că Republica Moldova a alocat resurse financiare și umane adecvate pentru a garanta faptul că reformele sunt sustenabile.

De la lansarea, în iunie 2010, a Dialogului UE - Republica Moldova privind liberalizarea regimului de vize și transmiterea către autoritățile moldovene a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize în ianuarie 2011, Comisia a prezentat periodic rapoarte Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate de Republica Moldova în îndeplinirea obiectivelor de referință identificate în cadrul celor patru secțiuni ale primei și celei de a doua faze a PALRV.

Pe lângă acest proces amplu de raportare cu privire la Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, Comisia a continuat, de asemenea, să monitorizeze progresele realizate de Republica Moldova în domeniile relevante ale PALRV, în cadrul:

· Reuniunii la nivel de înalți funcționari a Dialogului UE - Republica Moldova privind vizele;

· Subcomitetului mixt UE - Republica Moldova nr.3;

· Reuniunii la nivel de înalți funcționari a Parteneriatului pentru mobilitate UE - Republica Moldova;

· dialogului între UE și Republica Moldova privind drepturile omului;

· Comitetului mixt UE - Republica Moldova privind readmisia; și al

· Comitetului mixt UE - Republica Moldova de facilitare a eliberării vizelor.

În cadrul fiecăruia dintre aceste comitete și dialoguri se abordează în mod periodic stadiul cooperării dintre UE și Republica Moldova. În timpul ultimelor reuniuni ale Comitetelor mixte de facilitare a eliberării vizelor și privind readmisia, care au avut loc la Bruxelles la 12 iunie 2013, cu participarea statelor membre, Comisia a remarcat un nivel în general foarte satisfăcător de punere în aplicare a ambelor acorduri.

Acordul inițial UE - Republica Moldova de facilitare a eliberării vizelor a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Aceasta a oferit tuturor cetățenilor din Republica Moldova (denumiți în continuare „cetățeni moldoveni”) un nivel redus al taxei de viză și proceduri de eliberare accelerate, unele categorii specifice de solicitanți moldoveni beneficiind de scutire de la plata taxei de viză, eliberarea pe o scară mai amplă a vizelor cu intrări multiple cu o perioadă îndelungată de valabilitate, precum și cerințe simplificare privind documentele justificative necesare pentru a face dovada scopului călătoriei. Acordul conținea, de asemenea, derogarea de la obligația de a deține viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice.

La 1 iulie 2013, a intrat în vigoare Acordul de facilitare a eliberării vizelor cu Republica Moldova actualizat. Acest nou acord oferă facilitări suplimentare și beneficii concrete pentru cetățenii moldoveni: în special, (1) mai multe categorii de solicitanți de viză beneficiază de facilitățile prevăzute în acordul inițial; (2) dispozițiile privind eliberarea vizelor cu intrări multiple cu o perioadă îndelungată de valabilitate pentru anumite categorii de călători bona fide lasă consulilor o marjă discreționară mai redusă; (3) cooperarea statelor membre cu prestatorii externi de servicii face obiectul unui cadru juridic clar și (4) titularii de pașapoarte de serviciu biometrice sunt exonerați de obligația de a deține viză.

Parteneriatul pentru mobilitate cu Republica Moldova a fost lansat oficial în septembrie 2008 la Chișinău. La parteneriat participă 15 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia) și două agenții ale UE (FRONTEX și Fundația Europeană de Formare) care au colaborat în vederea prezentării unei abordări coerente la cooperarea cu o țară parteneră. Există o gamă largă de inițiative puse în aplicare în contextul parteneriatului și aceasta reflectă pe deplin cele patru dimensiuni ale abordării globale în materie de migrație și mobilitate (AGMM): consolidarea migrației legale și facilitarea mobilității; prevenirea și combaterea migrației neregulamentare și a traficului de persoane; maximizarea impactului migrației și al mobilității asupra dezvoltării și promovarea protecției internaționale.

Soluționarea problemei Transnistriei nu este o condiție pentru liberalizarea vizelor în cadrul PALRV. Totodată, în PALRV nu se face nicio referire la aplicarea teritorială. Liberalizarea vizelor va fi în beneficiul cetățenilor care sunt titulari ai unui pașaport biometric emis de Republica Moldova.

Prezenta propunere reflectă rezultatul proceselor menționate anterior: luând în considerare, de asemenea, faptul că acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Republica Moldova au fost puse în aplicare în mod satisfăcător, Comisia propune să transfere Republica Moldova, care îndeplinește toate obiectivele de referință ale PALRV, de pe lista negativă pe cea pozitivă, însă cu limitarea derogării de la obligația de a deține viză la titularii de pașapoarte biometrice eliberate în conformitate cu standardele OACI.

3.           Următorii pași

Dialogul dintre UE și Republica Moldova privind vizele s-a dovedit a fi un instrument important și deosebit de eficient pentru înregistrarea de progrese în ceea ce privește reformele de amploare și dificile din domeniul justiției și afacerilor interne, precum și dincolo de domeniile vizate, existând evoluții în domenii precum statul de drept și reforma sistemului judiciar, inclusiv finanțarea corectă a partidelor, revizuirea imunităților și modernizarea administrativă. Progresele înregistrate de Republica Moldova în ultimii trei ani în toate domeniile vizate de cele patru secțiuni ale PALRV sunt constante și efective. Aceasta demonstrează angajamentul și eforturile constante depuse de diferitele Guverne ale Republicii Moldova care s-au succedat, precum și de toate instituțiile de stat pentru ca îndeplinirea obiectivelor de referință ale PALRV să devină o prioritate națională.

Este oportun de reamintit faptul că, în pofida unei situații politice instabile care a durat câteva luni, în prima jumătate a anului 2013 s-au obținut rezultate în ceea ce privește reformele din mai multe domenii-cheie care fac obiectul PALRV, ceea ce indică un nivel adecvat de bună guvernanță și maturitate a administrației publice. 

Modificările iminente aduse normelor UE în domeniul vizelor introduc un nou mecanism de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză, care contribuie la menținerea integrității procesului de liberalizare a vizelor și care garantează, ca măsură de ultimă instanță, că prin acordarea posibilității de a călători fără viză nu se creează loc pentru nereguli sau abuz.

Comisia consideră că, din luna iunie, Republica Moldova a înregistrat progresele necesare pentru a asigura punerea în aplicare eficace și sustenabilă a reformelor pe care trebuia să le întreprindă pentru a îndeplini obiectivele de referință ale PALRV. Toate acțiunile necesare în urma celui de-al patrulea raport privind progrese înregistrate în aplicarea PALRV au fost realizate. Funcționarea cadrului legislativ și politic, instituirea principiilor instituționale și organizatorice, precum și punerea în aplicare a procedurilor pentru cele patru secțiuni sunt în conformitate cu standardele europene și internaționale relevante.

Pe baza prezentei evaluări, și cu trimitere la rezultatul monitorizării și raportării continue care s-a efectuat de la lansarea Dialogului dintre UE și Republica Moldova privind vizele, Comisia consideră că Republica Moldova îndeplinește toate obiectivele de referință stabilite în cele patru secțiuni ale celei de a doua faze a PALRV. Având în vedere cadrul general al relațiilor dintre UE și Republica Moldova și dinamica acestora, Comisia prezintă așadar propunerea legislativă necesară pentru modificarea Regulamentului (CE) 539/2001, în conformitate cu metodologia propusă în temeiul PALRV[11].

În acest context, este, de asemenea, oportună analizarea datelor statistice disponibile. Conform datelor privind permisele de ședere valabile, la sfârșitul anului 2012, aproximativ 230 000 de moldoveni aveau reședința legală în UE[12]. Datele statistice arată că riscul de migrație neregulamentară a cetățenii moldoveni în UE a scăzut în ultimii ani: din 2008, când au fost reținuți 6 830 de imigranți neregulamentari, numărul reținerilor au scăzut în fiecare an, atingând 3 070 în 2012, respectiv o reducere cu 55%. Totodată, în aceeași perioadă, numărul cererilor de azil s-a înjumătățit (- 48%): în 2012 s-au depus 435 de cereri de azil, în scădere de la 837 de cereri înregistrate în 2008. Rata returnărilor efectuate comparativ cu numărul deciziilor de returnare emise s-a îmbunătățit și a atins nivelul de 73% în 2012, comparativ cu aproximativ 50% în cei patru ani precedenți. În fine, în timp ce numărul cererilor de vize Schengen de scurtă ședere a rămas stabil în ultimii trei ani (variind între 50 000 și 55 000, rata de refuz pentru cererile de viză a scăzut semnificativ de la 11.4% în 2010 la 6.5% în 2012. Aceste date confirmă faptul că, în ansamblu, riscul de migrație reprezentat de cetățenii moldoveni a scăzut semnificativ. Modificările la normele UE în domeniul vizelor vor introduce în Regulamentul 539/2001 un nou mecanism de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză, care contribuie la menținerea integrității procesului de liberalizare a vizelor și care garantează, ca măsură de ultimă instanță, că prin acordarea posibilității de a călători fără viză nu se creează loc pentru nereguli sau abuz.

Comisia va continua în mod activ să monitorizeze punerea în aplicare continuă de către Republica Moldova a tuturor obiectivelor de referință identificate în cele patru secțiuni ale PALRV în cadrul structurilor și dialogurilor de parteneriat și cooperare existente, și, dacă este cazul, prin mecanisme ad-hoc de urmărire.

Ca și în cazul transferării țărilor din Balcanii de Vest la regimul de călătorii fără viză, nu există niciun motiv să se condiționeze aplicarea exonerării de obligația de a deține viză pentru Republica Moldova de încheierea unui acord cu UE de exceptare de la obligația de a deține viză, ținând seama de faptul că Republica Moldova a acordat deja dispensă tuturor cetățenilor UE în ceea ce privește obligația de viză și că, în cazul în care vor exista abuzuri ca urmare a regimului de călătorie fără vize, mecanismul de suspendare ar oferi o soluție eficientă.

4.           Principalele organizații consultate/principalii experți consultați

Au fost consultate statele membre.

5.           Evaluarea impactului

Nu este necesară.

6.           Temeiul juridic

Având în vedere TFUE, această propunere constituie o dezvoltare a politicii comune în materie de vize în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE.

7.           Principiile proporționalității și subsidiarității

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 enumeră țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe (lista negativă) și pe cele ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (lista pozitivă).

Decizia de modificare a listelor, de transferare a țărilor de pe lista negativă pe cea pozitivă sau invers ține de competența Uniunii Europene în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE.

8.           Alegerea instrumentelor

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 urmează a fi modificat printr-un regulament.

9.           Implicațiile bugetare

Modificarea propusă nu are implicații pentru bugetul Uniunii Europene.

2013/0415 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Conținutul listelor țărilor terțe care figurează în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului[13] ar trebui să fie și să rămână conform criteriilor menționate în regulamentul respectiv. Țările terțe a căror situație s-a modificat în ceea ce privește aceste criterii ar trebui să fie transferate dintr-o anexă în cealaltă.

(2)       În conformitate cu Declarația comună aprobată cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Praga din 7 mai 2009 și cu finalizarea de către Republica Moldova a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, Comisia consideră că Republica Moldova îndeplinește toate obiectivele de referință prevăzute în Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize.

(3)       Dat fiind că întrunește toate obiectivele de referință, Republica Moldova ar trebui să fie transferată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001. Această exonerare de obligația de a deține viză ar trebui să se aplice titularilor de pașapoarte biometrice eliberate de Republica Moldova în conformitate cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI).

(4)       În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen[14], care intră în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului menționat anterior[15].

(5)       În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen[16], care intră în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 literele (B) și (C) din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului[17].

(6)       În ceea ce privește Principatul Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Protocolul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen[18], care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului[19].

(7)       Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen[20]; prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(8)       Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen[21]; În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică.

(9)       În ceea ce privește Cipru, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se aplică sau se raportează la acesta înainte ca Cipru să adere la spațiul Schengen, în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003.

(10)     În ceea ce privește Bulgaria și România, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005.

(11)     În ceea ce privește Croația, prezentul regulament constituie un act care e întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 se modifică după cum urmează:

1.           În anexa I partea 1, trimiterea la Moldova se elimină.

2.           În anexa II partea 1, se introduc următoarele mențiuni:

„Moldova, Republica*

______________

*        Această scutire de vize se va aplica numai titularilor de pașapoarte biometrice eliberate în conformitate cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI).”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                       Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

[1]               JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

[2]               JO L 339, 22.12.2010, p. 6.

[3]               COM (2012) 650 final.

[4]               COM (2012) 649 final.

[5]               SEC (2011) 1075 final.

[6]               Document de lucru al serviciilor Comisiei (2012) 12 final.

[7]               COM (2012) 348 final.

[8]               COM (2012) 443 final.

[9]               COM (2013) 459 final.

[10]             Nepublicată deocamdată, trimiterea va fi adăugată ulterior.

[11]             (*) Textul celui de-al cincilea raport privind progresele înregistrate este în prezent în consultare inter-servicii, în cazul în care modul de formulare a concluziilor se va modifica, textul va trebui să fie aliniat în mod corespunzător.

[12]             Datele prezentate în această secțiune includ toate țările UE, cu excepția Regatului Unit, Irlandei și Croației; și includ, de asemenea, date pentru Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Toate datele sunt furnizate de Eurostat, cu excepția datelor privind cererile de viză și refuzurile, colectate de DG HOME.

[13]             Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

[14]             JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

[15]             JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

[16]             JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

[17]             JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

[18]             JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

[19]             JO L 160, 18.6.2011, p. 19.

[20]             JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

[21]             JO L 64, 7.3.2002, p. 20.