Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind semnarea, în numele Uniunii Europene și a statelor membre ale acesteia, a unui Protocol la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană /* COM/2013/0674 final - 2013/0322 (NLE) */
EXPUNERE DE MOTIVE Acordul dintre Comunitatea Europeană și
statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană,
pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, denumit în
continuare „acordul”, a fost semnat la 21 iunie 1999 și a intrat în
vigoare la 1 iunie 2002. Prezenta propunere constituie instrumentul
juridic pentru semnarea unui Protocol la Acordul dintre Comunitatea
Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera
circulație a persoanelor, pentru a se ține seama de aderarea
Republicii Croația la Uniunea Europeană (denumit în continuare
„protocolul”). În conformitate cu Actul
de aderare a Republicii Croația, această țară trebuie
să adere la acordurile internaționale semnate sau încheiate de
Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, prin intermediul
unui protocol la aceste acorduri. La 24 septembrie 2012[1], Consiliul a
autorizat Comisia să deschidă negocieri cu Confederația Elvețiană
în vederea încheierii protocolului în cauză. Negocierile cu Confederația
Elvețiană au fost încheiate cu succes prin parafarea protocolului. În
temeiul protocolului propus, care include Republica Croația în calitate de
parte contractantă la acord, UE se angajează să prezinte
versiunea autentică a acordului în noua limbă oficială a UE. Comisia a considerat că rezultatele
negocierilor sunt satisfăcătoare și solicită Consiliului
să adopte decizia anexată privind semnarea protocolului. 2013/0322 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind semnarea, în numele Uniunii Europene și
a statelor membre ale acesteia, a unui Protocol la Acordul dintre Comunitatea
Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație
a persoanelor, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația
la Uniunea Europeană CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene, în special articolul 217, coroborat cu articolul 218
alineatul (5) și cu articolul 218 alineatul (8) paragraful al doilea, având în vedere Actul de aderare a Republicii
Croația, în special articolul 6 alineatul (2), având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât: (1) La 24 septembrie 2012,
Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile cu Confederația
Elvețiană privind un Protocol la Acordul dintre Comunitatea
Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera
circulație a persoanelor, pentru a se ține seama de aderarea
Republicii Croația la Uniunea Europeană. Negocierile s-au încheiat cu
succes prin parafarea protocolului anexat la prezenta decizie. (2) În conformitate cu articolul 6
alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Croația, aderarea
Republicii Croația la Acordul dintre Comunitatea Europeană și
statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană,
pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor trebuie
convenită prin intermediul unui protocol la Acordul încheiat între
Consiliu, acționând în numele Uniunii și în unanimitate în numele
statelor membre, și Confederația Elvețiană. (3) Prin urmare, protocolul ar
trebui semnat în numele Uniunii Europene, sub rezerva încheierii sale la o
dată ulterioară, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Semnarea, în numele Uniunii Europene și a
statelor sale membre, a unui Protocol la Acordul dintre Comunitatea
Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera
circulație a persoanelor, pentru a se ține seama de aderarea Croației
la Uniunea Europeană, este autorizată prin prezenta decizie, cu condiția
încheierii protocolului respectiv. Textul protocolului este atașat la
prezenta decizie. Articolul 2 Secretariatul General al Consiliului stabilește
instrumentul prin care se acordă puteri depline în vederea semnării
protocolului, sub rezerva încheierii sale, persoanei (persoanelor) indicate de
negociator. Articolul 3 Prezenta
decizie intră în vigoare la data adoptării. Adoptată la Bruxelles, Pentru
Consiliu, Președintele Protocol
la Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale
acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de
altă parte, privind libera circulație a persoanelor în ceea ce privește
participarea Republicii Croația în calitate de parte contractantă, ca
urmare a aderării sale la Uniunea Europeană Uniunea Europeană și Regatul
Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica
Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă,
Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica
Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele
Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Țărilor de
Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză,
România, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda,
Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de
Nord, denumite
în continuare „statele membre”, pe de
o parte, și Confederația
Elvețiană, denumită
în continuare „Elveția”, pe de
altă parte, denumite
în continuare „părțile contractante”, având în
vedere Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și
statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană,
pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor (denumit în
continuare „acordul”), care a intrat în vigoare la 1 iunie 2002, având în
vedere Protocolul din 26 octombrie 2004 la Acordul din 21 iunie 1999 dintre
Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera
circulație a persoanelor, în ceea ce privește participarea, în
calitate de părți contractante, a Republicii Cehe, a Republicii
Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii
Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și
a Republicii Slovace ca urmare a aderării acestora la Uniunea
Europeană (denumit în continuare „protocolul din 2004”), care a intrat în
vigoare la 1 aprilie 2006, având în vedere Protocolul
din 27 mai 2008 la Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și
statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană,
pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce
privește participarea, în calitate de părți contractante, a
Republicii Bulgaria și a României ca urmare a aderării acestora la
Uniunea Europeană (denumit în continuare „protocolul din 2008”), care a
intrat în vigoare la 1 iunie 2009, având în
vedere aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013, întrucât
Republica Croația ar trebui să devină parte contractantă la
acord, convin
cu privire la următoarele dispoziții: Articolul 1 1.
Republica Croația devine, prin prezentul protocol, parte contractantă
la acord. 2. De la
data intrării în vigoare a prezentului protocol, dispozițiile
acordului sunt obligatorii pentru Croația în aceeași măsură
ca cele pentru actualele părți contractante la acord și în condițiile
stabilite de prezentul protocol. Articolul 2 Corpul
principal al acordului și anexa I la acord se modifică după cum
urmează: (a) Se
adaugă Croația la lista părților contractante, alături
de Uniunea Europeană și statele sale membre. (b) La articolul 10 din
acord, se inserează următoarele alineate (1c), (2c), (3c), (4d), (4e)
și (5c) după alineatele (1b), (2b), (3b), (4c) și (5b): „(1c) Până la sfârșitul
celui de al doilea an de la data intrării în vigoare a protocolului la
prezentul acord privind participarea, în calitate de parte contractantă, a
Republicii Croația, Elveția poate menține limite cantitative
privind accesul lucrătorilor încadrați în muncă în Elveția și
al persoanelor care desfășoară activități
independente, care sunt resortisanți ai Republicii Croația, pentru
următoarele două categorii de ședere: ședere pe o perioadă
mai mare de patru luni, dar mai mică de un an și ședere pe o
perioadă mai mare sau egală cu un an. Nu există restricții
pentru șederea pe o perioadă mai mică de patru luni. Înainte de sfârșitul
perioadei de tranziție menționate, Comitetul mixt examinează
modul de funcționare a perioadei de tranziție care se aplică
resortisanților Croației pe baza unui raport întocmit de Elveția.
La finalizarea acestei examinări și cel târziu la sfârșitul perioadei
menționate, Elveția notifică Comitetului mixt decizia de a
continua sau nu să aplice limite cantitative lucrătorilor încadrați
în muncă în Elveția. Elveția poate continua să aplice
măsurile de această natură timp de cinci ani de la data
intrării în vigoare a protocolului menționat.
În absența unei notificări în acest sens, perioada de tranziție
expiră la sfârșitul perioadei de doi ani menționate la primul
paragraf. La sfârșitul perioadei
de tranziție definite la prezentul alineat, se elimină toate limitele
cantitative aplicabile resortisanților Croației. Croația este
autorizată să introducă, pentru aceleași perioade, aceleași
limite cantitative în ceea ce privește resortisanții elvețieni.” „(2c) Elveția și
Croația pot menține, până la sfârșitul celui de al doilea
an de la data intrării în vigoare a protocolului la prezentul acord
privind participarea, în calitate de parte contractantă, a Republicii Croația,
în cazul lucrătorilor uneia dintre aceste părți contractante
care sunt încadrați în muncă pe teritoriul lor, controalele privind
prioritatea acordată lucrătorilor integrați pe piața obișnuită
a forței de muncă, precum și condițiile de muncă și
salariale aplicabile resortisanților celeilalte părți
contractante. Aceste controale pot fi menținute în cazul persoanelor care
prestează servicii, menționate la articolul 5 alineatul (1) din
prezentul acord, în următoarele patru sectoare: horticultură, construcții, inclusiv domeniile conexe,
activități în domeniul securității și servicii
industriale de curățenie (respectiv codurile NACE[2]: 01.41;
45.1-4; 74.60 și 74.70). În perioadele de tranziție menționate
la alineatele (1c), (2c), (3c) și (4d), Elveția acordă
prioritate, în ceea ce privește accesul pe piața forței de
muncă, lucrătorilor care sunt resortisanți ai Croației față
de lucrătorii care sunt resortisanți ai unor țări din afara
UE și din afara AELS. Controalele privind prioritatea lucrătorilor
integrați pe piața obișnuită a forței de muncă nu
se aplică prestatorilor de servicii liberalizate printr-un acord specific
privind prestarea de servicii încheiat între părțile contractante
(inclusiv Acordul privind achizițiile publice, în măsura în care
reglementează prestarea de servicii). În această perioadă, pot
fi menținute condițiile de calificare pentru permisele de ședere
cu o durată mai mică de patru luni[3]
și pentru persoanele care prestează servicii, în conformitate cu
dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din prezentul acord, în cele
patru sectoare menționate anterior. În termen de doi ani de la
intrarea în vigoare a protocolului la prezentul acord cu privire la
participarea, în calitate de parte contractantă, a Republicii Croația,
Comitetul mixt examinează modul de funcționare a măsurilor
tranzitorii prevăzute la prezentul alineat pe baza unui raport elaborat de
fiecare parte contractantă care pune în aplicare măsurile. La
finalizarea acestei examinări și în cel mult doi ani de la intrarea
în vigoare a protocolului menționat, partea contractantă care a pus
în aplicare măsurile tranzitorii prevăzute la prezentul alineat și
care a notificat Comitetului mixt intenția sa de a continua să le
aplice poate continua să aplice măsurile în cauză până la
sfârșitul celui de al cincilea an de la intrarea în vigoare a protocolului
menționat. În absența unui notificări în acest sens, perioada de
tranziție expiră la sfârșitul perioadei de doi ani menționate
la primul paragraf. La sfârșitul perioadei
de tranziție definite la prezentul alineat, se elimină toate restricțiile
menționate la prezentul alineat.” „(3c). La intrarea în vigoare
a protocolului la prezentul acord privind participarea, în calitate de parte
contractantă, a Republicii Croația și până la încheierea
perioadei prevăzute la alineatul (1c), Elveția rezervă anual (pro
rata temporis), în cadrul contingentelor sale globale pentru țări
terțe, pentru lucrătorii încadrați în muncă în Elveția
și pentru persoanele care desfășoară activități
independente, care sunt resortisanți ai Croației, un număr minim
de noi permise de ședere[4],
în conformitate cu următorul calendar: Până la || Numărul de permise pentru o perioadă de cel puțin un an || Numărul de permise pentru o perioadă mai mare de patru luni, dar mai mică de un an Primul an || 54 || 543 Al doilea an || 78 || 748 Al treilea an || 103 || 953 Al patrulea an || 133 || 1 158 Al cincilea an || 250 || 2 000 „(3d) În cazul în care Elveția
și/sau Croația aplică lucrătorilor încadrați în
muncă pe teritoriul lor măsurile descrise la alineatele (1c), (2c) și
(3c) ca urmare a unor perturbări grave sau a unor pericole de
perturbări grave pe propriile piețe ale forței de muncă,
acestea notifică situația Comitetului mixt înainte de sfârșitul
perioadei prevăzute la alineatul (1c). Pe baza acestei
notificări, Comitetul mixt va decide dacă țara care
efectuează notificarea poate continua să aplice dispoziții tranzitorii.
În cazul în care Comitetul mixt emite un aviz favorabil, țara care
efectuează notificarea poate continua să aplice lucrătorilor
încadrați în muncă pe teritoriul său măsurile descrise la
alineatele (1c), (2c) și (3c) până la sfârșitul celui de al șaptelea
an de la intrarea în vigoare a protocolului menționat anterior. În
această situație, numărul anual de permise de ședere menționat
la alineatul (1c) este următorul: Până la || Numărul de permise pentru o perioadă de cel puțin un an || Numărul de permise pentru o perioadă mai mare de patru luni, dar mai mică de un an Al șaselea an || 260 || 2 100 Al șaptelea an || 300 || 2 300 .” „(4d) La sfârșitul
perioadei descrise la alineatele (1c) și (3d) și până la sfârșitul
celui de al zecelea an de la intrarea în vigoare a protocolului la prezentul
acord privind participarea Republicii Croația în calitate de parte
contractantă, se aplică următoarele dispoziții: în cazul în
care, pentru un an de referință, numărul de permise de ședere
noi aparținând uneia dintre categoriile menționate la alineatul (1c)
eliberate lucrătorilor din Croația încadrați în muncă și
lucrătorilor din Croația care desfășoară activități
independente depășește media pe cei trei ani care preced anul de
referință cu mai mult de 10 %, Elveția poate limita unilateral,
pentru anul respectiv, numărul de noi permise de ședere eliberate
pentru o perioadă de cel puțin un an pentru salariații și
persoanele din Croația care desfășoară activități
independente la media celor trei ani care precedă anul de aplicare, plus 5 %,
iar numărul de noi permise de ședere eliberate pentru o perioadă
mai mare de patru luni, dar mai mică de un an la media celor trei ani care
precedă anul de aplicare, plus 10 %. Numărul permiselor poate fi
limitat la același nivel pentru anul care urmează după anul de
aplicare. Prin derogare de la
paragraful precedent, se pot aplica dispozițiile următoare la sfârșitul
celui de al șaselea și al șaptelea an de referință: În
cazul în care, într-un anumit an, numărul de permise de ședere noi
aparținând uneia dintre categoriile menționate la alineatul (1c)
eliberate lucrătorilor din Croația încadrați în muncă și
lucrătorilor din Croația care desfășoară activități
independente depășește media pe anul care precede anul de
referință cu mai mult de 10 %, Elveția poate limita
unilateral, pentru anul respectiv, numărul de noi permise de ședere eliberate
pentru o perioadă de cel puțin un an pentru salariați și
persoanele din Croația care desfășoară activități
independente la media celor trei ani care precedă anul respectiv, plus 5 %,
iar numărul de noi permise de ședere eliberate pentru o perioadă
mai mare de patru luni, dar mai mică de un an la media celor trei ani care
precedă anul respectiv, plus 10 %. Numărul permiselor poate fi
limitat la același nivel pentru anul care urmează după anul de
aplicare. „(4e) În sensul alineatului (4d): (1) termenul «an de referință»
desemnează un anumit an care se calculează din prima zi a lunii în
care intră în vigoare protocolul; (2) termenul «an de aplicare»
desemnează anul care urmează după anul de referință.” „(5c). Dispozițiile
tranzitorii de la alineatele (1c), (2c), (3c) și (4d), în special cele de
la alineatul (2c) privind prioritatea acordată lucrătorilor integrați
pe piața obișnuită a forței de muncă și
controalele privind condițiile de salarizare și de muncă, nu se
aplică lucrătorilor încadrați în muncă din Croația și
persoanelor din Croația care desfășoară activități
independente care, la data intrării în vigoare a protocolului la prezentul
acord privind participarea, în calitate de parte contractantă, a
Republicii Croația, sunt autorizați să desfășoare o
activitate economică pe teritoriul părților contractante. Mai
precis, aceste persoane beneficiază de mobilitate profesională și
geografică. Titularii permiselor de ședere
cu o perioadă de valabilitate mai mică de un an au dreptul la
reînnoirea permiselor; epuizarea limitelor cantitative nu este opozabilă
acestora. Titularii permiselor de ședere cu o perioadă de
valabilitate de cel puțin un an au dreptul, în mod automat, la prelungirea
permiselor. Persoanele încadrate în muncă sau care desfășoară
activități independente și care întrunesc condițiile
descrise anterior beneficiază de dreptul la liberă circulație
acordat persoanelor stabilite, conform dispozițiilor de fond ale prezentului
acord, în special ale articolului 7, de la data intrării în vigoare a
protocolului menționat anterior.” (c) La
articolul 27 alineatul (2) din anexa I la acord, trimiterea la „articolul 10
alineatele (2), (2a), (2b), (4a), (4b) și (4c)” se înlocuiește cu o
trimitere la „articolul 10 alineatele (2b), (2c), (4c) și (4d)”. Articolul 3 Prin
derogare de la articolul 25 din anexa I la acord, se aplică perioadele de
tranziție din anexa I la prezentul protocol. Articolul 4 Anexele II și III la
acord se modifică în conformitate cu anexa 2, respectiv 3 la prezentul
protocol. Articolul 5 1. Anexele 1, 2 și 3 la prezentul protocol constituie
parte integrantă din protocol. 2.
Prezentul protocol, precum și protocoalele din 2004 și 2008 fac parte
integrantă din acord. Articolul 6 1.
Prezentul protocol se ratifică sau se aprobă de părțile
contractante în conformitate cu procedurile interne ale acestora. 2.
Părțile contractante își notifică reciproc încheierea
acestor proceduri. Articolul 7 Prezentul
protocol intră în vigoare în prima zi a primei luni următoare datei
ultimei notificări de ratificare sau aprobare. Articolul 8 Prezentul
protocol rămâne în vigoare pentru aceeași durată și în conformitate
cu aceleași modalități ca și acordul. Articolul 9 1.
Prezentul acord, precum și declarațiile anexate la acesta sunt
redactate în două exemplare în limbile bulgară, cehă,
croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză,
franceză, germană, greacă, italiană, letonă,
lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă,
portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și
suedeză, textele în fiecare limbă fiind egal autentice. 2.
Versiunea în limba croată a acordului, inclusiv toate anexele și
protocoalele la acesta, precum și actul final este, de asemenea, egal
autentică. Comitetul mixt instituit prin articolul 14 din acord aprobă textul autentic al acordului
în limba croată. Adoptat
la Anexa 1 Măsuri tranzitorii cu privire la
achiziționarea de terenuri agricole Croația poate menține în vigoare,
timp de șapte ani de la data intrării în vigoare a prezentului
protocol, restricțiile prevăzute în legislația sa, aplicabile la
data semnării prezentului protocol, cu privire la achiziționarea de
terenuri agricole de către resortisanții elvețieni nerezidenți
și de persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația
elvețiană. În ceea ce privește achiziționarea de terenuri
agricole, un resortisant elvețian nu poate fi tratat în niciun caz într-un
mod mai puțin favorabil decât cel aplicabil la data semnării
prezentului protocol sau într-un mod mai restrictiv decât cel aplicabil unui
resortisant al unei alte țări decât părțile contractante la
acord sau părțile contractante la Acordul privind Spațiul
Economic European. Agricultorii independenți care sunt
resortisanți elvețieni și care doresc să se
stabilească sau să devină rezidenți în Croația nu sunt
supuși dispozițiilor de la alineatul precedent și nici altor
proceduri decât cele aplicabile resortisanților Croației. Prezentele măsuri tranzitorii fac
obiectul unei reexaminări generale în decursul celui de al treilea an de
la data intrării în vigoare a prezentului protocol. Comitetul mixt poate
decide să reducă sau să pună capăt perioadei de tranziție
menționate la primul paragraf. În cazul în care există suficiente dovezi
că, la expirarea perioadei de tranziție, vor exista perturbări
grave sau pericole de perturbări grave pe piața terenurilor agricole
din Croația, Croația notifică această situație
Comitetului mixt înainte de expirarea perioadei de tranziție de șapte
ani specificată la primul paragraf. În acest caz, Croația poate
să aplice măsurile descrise la primul paragraf timp de zece ani de la
intrarea în vigoare a prezentului protocol. Această prelungire se poate
limita la anumite zone geografice afectate în mod deosebit. Anexa 2 Anexa II la Acordul dintre Comunitatea
Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera
circulație a persoanelor se modifică după cum urmează: 1. În secțiunea A: Acte
juridice la care se face referire, se inserează următorul act la
punctul 1: Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai
2013 de adaptare a anumitor regulamente și decizii în ceea ce privește
libera circulație a mărfurilor, libera circulație a persoanelor,
dreptul societăților comerciale, politica în domeniul concurenței,
agricultura, siguranța alimentară, politica în domeniul veterinar și
fitosanitar, politica în domeniul transporturilor, energia, fiscalitatea,
statistica, rețelele transeuropene, sistemul judiciar și drepturile
fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, mediul, uniunea
vamală, relațiile externe, politica externă, de securitate și
apărare și instituțiile, având în vedere aderarea Republicii
Croația (JO L 158, 10.6.2013, p. 1). 2. Pentru lucrătorii care
sunt resortisanți ai Republicii Croația, dispozițiile
prevăzute la alineatul (1) din secțiunea „Asigurări de șomaj”
din protocolul la anexa II se aplică până la sfârșitul celui de
al șaptelea an de la intrarea în vigoare a prezentului protocol. Anexa
3 Anexa III la Acordul dintre Comunitatea
Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și
Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera
circulație a persoanelor se modifică după cum urmează: La punctul 1a se
adaugă următoarele două liniuțe: - Actul de aderare a Republicii Croația
(JO L 112, 24 aprilie 2012, p. 10), anexa III (Lista menționată
la articolul 15 din Actul de aderare a Republicii Croația: adaptări
ale actelor adoptate de instituții — JO L 112, 24 aprilie 2012, p. 41), Articolul 23 alineatul (5)
din Directiva 2005/36/CE se înlocuiește cu următorul text: „5. Fără a aduce atingere articolului 43b,
fiecare stat membru recunoaște titlurile de calificare ca medic care
permit accesul la activitățile profesionale de medic cu formare de
bază și medic specialist, precum și titlurile de formare ca
asistent medical generalist, medic dentist, medic dentist specialist, medic
veterinar, moașă, farmacist și arhitect ale resortisanților
statelor membre și care au fost eliberate de fosta Iugoslavie sau a
căror formare a început, (a) pentru
Slovenia, înainte de 25 iunie 1991 și (b) pentru
Croația, înainte de 8 octombrie 1991, atunci când autoritățile statelor membre
menționate anterior atestă că respectivele calificări au,
pe teritoriul lor, același efect pe plan juridic ca cele pe care ele
însele le eliberează și, pentru arhitecți, același efect ca
și titlurile de calificare menționate pentru aceste state membre în
anexa VI punctul 6, în ceea ce privește accesul la activitățile
profesionale de medic cu formare de bază, de medic specialist, de asistent
medical generalist, de medic dentist, de medic dentist specialist, de medic
veterinar, de moașă, de farmacist, în ceea ce privește
activitățile menționate la articolul 45 alineatul (2), și
de arhitect, în ceea ce privește activitățile menționate la
articolul 48, precum și exercitarea acestora. Această atestare trebuie să fie însoțită
de un certificat eliberat de aceleași autorități, care să
demonstreze că respectivele persoane au exercitat în mod efectiv și
legal activitățile în cauză pe teritoriul lor pe o perioadă
de cel puțin trei ani consecutivi în decursul ultimilor cinci ani
anteriori datei eliberării certificatului.” În Directiva 2005/36/CE se
inserează următorul articol 43b: „Drepturile dobândite în ceea ce privește moașele
nu se aplică următoarelor calificări care au fost obținute
în Croația înainte de 1 iulie 2013: viša medicinska sestra ginekološko‑opstetričkog
smjera (asistentă medicală obstretică-ginecologie), medicinska
sestra ginekološko-opstetričkog smjera (infirmieră
obstretică-ginecologie), viša medicinska sestra primaljskog smjera
(asistentă medicală cu diplomă de moașă), medicinska
sestra primaljskog smjera (infirmieră cu diplomă de moașă),
ginekološko-opstetrička primalja (moașă
obstetrică-ginecologie) și primalja (moașă).” –
Directiva 2013/25/UE a Consiliului din 13 mai 2013
de adaptare a anumitor directive în domeniul dreptului la liberă stabilire
și în cel al libertății de a presta servicii, având în vedere
aderarea Republicii Croația (JO L 158, 10 iunie 2013, p. 368), anexă,
partea A. La punctul 2a se
adaugă următoarea liniuță: –
Directiva 2013/25/UE a Consiliului din 13 mai 2013
de adaptare a anumitor directive în domeniul dreptului la liberă stabilire
și în cel al libertății de a presta servicii, având în vedere
aderarea Republicii Croația (JO L 158, 10 iunie 2013, p. 368), anexă,
partea B (1). La punctul 3a se
adaugă următoarea liniuță: –
Directiva 2013/25/UE a Consiliului din 13 mai 2013
de adaptare a anumitor directive în domeniul dreptului la liberă stabilire
și în cel al libertății de a presta servicii, având în vedere
aderarea Republicii Croația (JO L 158, 10 iunie 2013, p. 368), anexă,
partea B (2). La punctul 5a se
adaugă următoarea liniuță: –
Directiva 2013/25/UE a Consiliului din 13 mai 2013
de adaptare a anumitor directive în domeniul dreptului la liberă stabilire
și în cel al libertății de a presta servicii, având în vedere
aderarea Republicii Croația (JO L 158, 10 iunie 2013, p. 368),
anexă, partea C.
DECLARAȚIA ELVEȚIEI PRIVIND MĂSURILE
AUTONOME LA DATA SEMNĂRII Elveția asigură, cu titlu
provizoriu, accesul pe piața forței de muncă al cetățenilor
Republicii Croația, în conformitate cu legislația sa națională,
anterior intrării în vigoare a dispozițiilor tranzitorii
prevăzute de prezentul protocol. În acest sens, Elveția va deschide
contingente specifice pentru permisele de muncă pe termen scurt, precum și
pe termen lung, în sensul articolului 10 alineatul (1) din acord, pentru
cetățenii Republicii Croația, cu începere de la data
semnării prezentului protocol. Contingentele în cauză sunt de 50 de
permise pe termen lung și de 450 de permise pe termen scurt, pe an. În
plus, anual sunt admiși 1 000 de lucrători pe termen scurt,
pentru o ședere mai scurtă de patru luni. [1] Decizia Consiliului de autorizare a Comisiei în vederea
deschiderii negocierilor cu Confederația Elvețiană pentru
adaptarea Acordului dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale
acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de
altă parte, privind libera circulație a persoanelor, în ceea ce
privește participarea Croației ca parte contractantă, în
perspectiva extinderii Uniunii Europene (Documentul Consiliului 12864/12 LIMITED). [2] NACE:
Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind
clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea
Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1). [3] Lucrătorii pot solicita
permise de ședere de scurtă durată în cadrul contingentelor
menționate la alineatul (3c) pentru perioade chiar mai scurte de patru
luni. [4] Aceste permise se vor elibera în
mod suplimentar față de contingentele menționate la articolul 10
din prezentul acord, care sunt rezervate lucrătorilor încadrați în
muncă și persoanelor care desfășoară
activități independente și care sunt resortisanți ai
statelor membre la data semnării prezentului acord (21 iunie 1999) sau
resortisanți ai statelor membre care au devenit părți
contractante la prezentul acord în temeiul protocoalelor din 2004 și 2008.
Aceste permise se eliberează în mod suplimentar față de
permisele eliberate în temeiul acordurilor bilaterale existente cu privire la
schimburile de stagiari între Elveția și noile state membre.