Propunere de REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE AL CONSILIULUI de instituire a unei taxe compensatorii definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India /* COM/2013/0573 final - 2013/0275 (NLE) */
EXPUNERE DE MOTIVE 1. Contextul propunerii · Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea
Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind
protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din
partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene
(denumit în continuare „regulamentul de bază”) în cadrul procedurii
antisubvenție aplicate importurilor de anumite tipuri de sârmă din
oțel inoxidabil originare din India. · Contextul general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii
în aplicare a regulamentului de bază și constituie rezultatul unei
anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond
și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. · Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Prin Regulamentul (UE) nr. 419/2013 al
Comisiei, aceasta din urmă a instituit o taxă compensatorie
provizorie la importurile de anumite tipuri de sârmă din oțel
inoxidabil originare din India. · Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu este cazul. 2. Consultarea
părților interesate și evaluarea impactului · Consultarea părților interesate Părțile interesate vizate de
procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în
timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de
bază. · Obținerea și utilizarea expertizei Nu a fost necesar să se recurgă la
expertiză externă. · Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în
aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu conține dispoziții
referitoare la evaluarea generală a impactului, dar conține o
listă exhaustivă de condiții care trebuie evaluate. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII · Rezumatul acțiunii propuse Propunerea de regulament al Consiliului
anexată se bazează pe concluziile definitive în ceea ce privește
subvențiile, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul
Uniunii. Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii
de regulament anexate, care ar trebui publicată cel târziu la data de 7
septembrie 2013. · Temei juridic Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din
11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul
unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale
Comunității Europene. · Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței
exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul
subsidiarității nu se aplică. · Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul
proporționalității din următoarele motive: Tipul acțiunii este descris în regulamentul
de bază menționat anterior și nu permite luarea unei decizii la
nivel național. Nu sunt necesare indicații privind
măsura în care sarcina financiară și administrativă care
revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale
și locale, operatorilor economici și cetățenilor este
limitată la minimum și este proporțională cu obiectivul
propunerii. · Alegerea instrumentelor Instrumente propuse: regulament. Alte instrumente nu ar fi adecvate din
următorul motiv: Alte instrumente nu ar fi adecvate deoarece
regulamentul de bază nu prevede alte opțiuni. 4. IMPLICAȚIILE BUGETARE Propunerea nu are implicații asupra bugetului
Uniunii. 2013/0275 (NLE) Propunere de REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE AL
CONSILIULUI de instituire a unei taxe compensatorii definitive
și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor
de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009
al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor
care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt
membre ale Comunității Europene[1]
(denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 15, având în vedere propunerea prezentată de
Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după
consultarea Comitetului consultativ, întrucât: 1. PROCEDURA 1.1. Măsuri provizorii (1) Comisia a instituit o
taxă compensatorie provizorie la importurile de anumite tipuri de
sârmă din oțel inoxidabil originare din India, prin Regulamentul (UE)
nr. 419/2013[2]
(denumit în continuare „regulamentul provizoriu”). (2) Ancheta a fost deschisă
în urma unei reclamații depuse la data de 28 iunie 2012 de
Confederația Europeană a Industriilor Fierului și Oțelului
(Eurofer) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor
producători care reprezintă peste 50% din producția totală
a Uniunii de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil. (3) În cursul anchetei
antidumping desfășurate în paralel, Comisia a instituit o taxă
antidumping provizorie la importurile de anumite tipuri de sârmă din
oțel inoxidabil originare din India, prin Regulamentul (UE) nr. 418/2013[3]. 1.2. Părțile vizate de
anchetă (4) În etapa provizorie a
anchetei, s-a aplicat eșantionarea pentru producătorii-exportatori
indieni, producătorii din Uniune și importatorii neafiliați. Cu
toate acestea, având în vedere faptul că doi dintre importatorii selectați
să facă parte din eșantion nu au transmis răspunsuri la
chestionar, eșantionarea importatorilor nu a mai putut fi continuată.
Toate informațiile disponibile referitoare la importatorii care au
cooperat la anchetă au fost utilizate pentru a ajunge la concluzii definitive,
în special în ceea ce privește interesul Uniunii. (5) Șapte
producători-exportatori indieni care nu au fost incluși în
eșantion au solicitat o examinare individuală. Doi dintre
aceștia au răspuns la chestionar. Cinci nu au răspuns la
chestionar. Dintre cei doi producători-exportatori indieni care au
răspuns la chestionar, unul și-a retras cererea de examinare
individuală. Ca urmare, Comisia a examinat cererea primită din partea
unui producător-exportator indian care nu a fost inclus în eșantion: – KEI Industries Limited, New Delhi (KEI). (6) În afară de cele de mai
sus, se confirmă considerentele (5) – (8), (10) – (12) și (14) din
regulamentul provizoriu. 1.3. Perioada de anchetă
și perioada examinată (7) Astfel cum este prevăzut
în considerentul (20) din regulamentul provizoriu, ancheta privind
subvenționarea și prejudiciul s-a raportat la perioada 1 aprilie 2011
- 31 martie 2012 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau
„PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a
vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 martie 2012
(denumită în continuare „perioada examinată”). 1.4. Procedura ulterioară (8) Ulterior comunicării
faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis
instituirea de măsuri compensatorii provizorii (denumită în
continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), unele părți
interesate, mai precis 2 producători-exportatori, reclamantul și 11
utilizatori, au transmis observații. Au fost audiate toate
părțile care au formulat o solicitare în acest sens. Comisia a
continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat
necesare pentru constatările sale definitive. Toate observațiile
primite au fost examinate în mod corespunzător și luate în
considerare, după caz. (9) Comisia a informat
părțile interesate cu privire la faptele și considerentele
esențiale pe baza cărora aceasta intenționa să recomande
instituirea unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite tipuri
de sârmă din oțel inoxidabil originare din India și perceperea
definitivă a sumelor depuse ca taxă provizorie („comunicarea
constatărilor finale”). De asemenea, părților li s-a acordat o
perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire
la comunicarea constatărilor finale. Toate observațiile primite au
fost examinate și luate în considerare, după caz. 2. Produsul în cauză și produsul similar (10) Astfel
cum se menționează în considerentul (21) din regulamentul provizoriu,
produsul în cauză a fost definit drept sârmă din oțel inoxidabil
cu un conținut în greutate de: –
- minimum 2,5 % nichel, alta decât sârma cu un
conținut de nichel de minimum 28 %, dar maximum 31 % în greutate
și cu un conținut de crom de minimum 20 %, dar maximum 22 %
în greutate, –
- maximum 2,5 % nichel, alta decât sârma cu un
conținut de crom de minimum 13 %, dar maximum 25 % în greutate
și cu un conținut de aluminiu de minimum 3,5 %, dar maximum
6 % în greutate, încadrată în prezent la codurile NC
7223 00 19 și 7223 00 99 și originară din
India. (11) Unii utilizatori au exprimat
preocupări în legătură cu lipsa aparentă a distincției
între diversele tipuri de produs în cauză și de produs similar, având
în vedere gama extrem de variată existentă pentru toate tipurile de
produs. Un motiv special de preocupare a fost modul în care ar putea fi
asigurată, în cadrul anchetei, o comparație echitabilă între
toate tipurile de produs. La fel ca în majoritatea anchetelor, definiția
produsului în cauză acoperă o gamă variată de tipuri de
produs care au caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază identice
sau similare. Faptul că aceste caracteristici pot varia de la un tip de
produs la altul poate impune, într-adevăr, necesitatea de a acoperi o
gamă variată de tipuri de produs. Acest lucru este valabil pentru
prezenta anchetă. Comisia a ținut seama de diferențele existente
între tipurile de produs și a asigurat o comparație echitabilă.
Un număr unic de control al produsului (NCP) a fost alocat fiecărui
tip de produs fabricat și vândut de către producătorii-exportatori
indieni și fiecărui tip de produs fabricat și vândut de
industria din Uniune. Numărul a fost alocat în funcție de
principalele caracteristici ale produsului, în acest caz caracteristicile fiind
calitatea oțelului, rezistența la tracțiune, acoperirea,
suprafața, diametrul și forma. Prin urmare, tipurile de sârmă
exportate către Uniune au fost comparate, pe baza NCP, cu produsele
fabricate și vândute de către industria din Uniune care au
aceleași caracteristici sau care prezintă caracteristici similare.
Toate aceste tipuri de produs s-au încadrat în definiția produsului în
cauză și a produsului similar prevăzută în avizul de
deschidere[4]
și în regulamentul provizoriu. (12) Una
dintre părți a reiterat afirmația că așa-numitele
tipuri de produse „extrem de tehnice” sunt diferite și nu sunt
interschimbabile cu alte tipuri de produs în cauză. Prin urmare, acestea
ar trebui să fie excluse din definiția produsului. Conform
jurisprudenței, atunci când se stabilește dacă produsele sunt
similare și dacă se poate considera că acestea fac parte din
același produs, este necesar să se evalueze dacă produsele
respective au aceleași caracteristici tehnice și fizice,
aceleași utilizări finale de
bază și prezintă același raport calitate-preț. În
această privință, interschimbabilitatea și concurența
dintre aceste produse ar trebui, de asemenea, să fie evaluate.[5] Ancheta a constatat că tipurile de produse „extrem de tehnice”
menționate de partea interesată respectivă au aceleași
caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca celelalte
produse care fac obiectul anchetei. Acestea sunt sârme fabricate din oțel
inoxidabil. Sârmele respective constituie un produs semifabricat din oțel
(care, în majoritatea cazurilor, face obiectul unei transformări
ulterioare pentru a fabrica o gamă variată de produse finite), iar
procesul de producție este similar, folosind mașini
asemănătoare, astfel încât producătorii pot fabrica diferite
variante ale produsului, în funcție de cerere. Prin urmare, cu toate
că diferitele tipuri de sârmă nu sunt direct interschimbabile și
nu concurează în mod direct, producătorii concurează pentru
contracte care acoperă o gamă largă de tipuri de sârmă din
oțel inoxidabil. În plus, aceste tipuri de produs sunt fabricate și
vândute atât de industria din Uniune, cât și de
producătorii-exportatori indieni, utilizând o metodă de
producție similară. Prin urmare, această afirmație nu poate
fi acceptată. (13) Ca răspuns la comunicarea
concluziilor definitive, una dintre părți a afirmat că analiza
efectuată de Comisie pentru a stabili dacă așa-numitele tipuri
de produs extrem de tehnice ar trebui să fie incluse în domeniul de
aplicare al anchetei a fost insuficientă. Această afirmație este
respinsă. Ancheta a stabilit faptul că tipurile de produs extrem de
tehnice se încadrează în definiția produsului, astfel cum se menționează
în considerentul (12) de mai sus. Partea presupune în mod greșit că
toate criteriile menționate în jurisprudență trebuie îndeplinite
în același timp; această presupunere este incorectă. În
conformitate cu jurisprudența, Comisia se bucură de o largă
putere de apreciere în privința definirii domeniului de aplicare al
produsului[6]
și trebuie să efectueze această evaluare pe baza setului de
criterii stabilite de Curte. Adeseori, așa cum se întâmplă în cazul
de față, unele criterii pot fi orientate într-o anumită
direcție, iar altele pot fi orientate într-o altă direcție;
într-o astfel de situație, Comisia trebuie să realizeze o evaluare
globală, așa cum s-a întâmplat în cazul de față. Prin
urmare, partea interesată respectivă presupune în mod greșit
că tipurile de produs trebuie să îndeplinească toate
caracteristicile pentru a se încadra în definiția aceluiași produs. (14) Unii utilizatori au afirmat
că tipurile de sârmă din oțel inoxidabil din așa-numita
„serie 200” ar trebui să fie excluse din sfera de aplicare a produsului. Mai
exact, utilizatorii respectivi au susținut că acest tip de produs nu
este fabricat de industria din Uniune. Cu toate acestea, afirmația
respectivă este neîntemeiată. În primul rând, faptul că un
anumit tip de produs nu este fabricat de industria din Uniune nu este un motiv
suficient pentru a-l exclude din sfera anchetei, atunci când procesul de
producție le permite producătorilor din Uniune să înceapă
să fabrice tipul de produs în cauză. În al doilea rând, ca și în
cazul tipurilor de sârmă extrem de tehnice (a se vedea considerentul (12) de
mai sus), s-a constatat că aceste tipuri de produs în cauză au
caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau
similare cu alte tipuri de produs similar fabricate și vândute de
industria din Uniune. Prin urmare, această afirmație nu poate fi
acceptată. (15) De asemenea, utilizatorii
respectivi au susținut că sârma laminată ar trebui să fie
inclusă în definiția produsului în cauză. Cu toate acestea,
sârma laminată este materia primă utilizată pentru fabricarea
produsului în cauză, dar poate fi utilizată și pentru fabricarea
diferitor produse, cum ar fi elementele de fixare și cuiele. În
consecință, spre deosebire de produsul care face obiectul anchetei,
aceasta nu este un produs finit din oțel. Prin procesul de producție
al formării la rece, sârma laminată poate fi transformată,
printre altele, în produsul în cauză sau în produsul similar. Din acest
motiv, sârmă laminată nu poate fi inclusă în definiția
produsului, în sensul regulamentului de bază. (16) Pe baza celor de mai sus,
definiția produsului în cauză și cea a produsului similar
prevăzute în considerentele (21) – (24) din regulamentul provizoriu se
confirmă. 3. SUBVENȚIONAREA 3.1. Introducere (17) În
considerentul (25) din regulamentul provizoriu, s-a făcut trimitere la
următoarele sisteme, care se presupune că implică acordarea de
subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii: (a) Sistemul de credite pentru taxe de import
(Duty Entitlement Passbook Scheme – DEPBS) (b) Sistemul de drawback al taxelor (Duty
Drawback Scheme – DDS) (c) Sistemul autorizațiilor prealabile (Advance
Authorisation Scheme – AAS) (d) Sistemul taxelor preferențiale la
importul de mijloace de producție (Export Promotion Capital Goods
Scheme – EPCGS) (e) Sistemul creditelor de export (Export
Credit Scheme - ECS) (f) Sistemul „piața-țintă” (Focus
Market Scheme – FMS) (g) Zonele economice
speciale/unitățile axate pe export (Special Economic Zones/Export
Oriented Units – SEZ/EOU) (18) Industria din Uniune a afirmat
că anumite sisteme de subvenționare, în special cele regionale, nu au
fost luate în considerare de Comisie și, în concluzie, și-a exprimat
convingerea că subvențiile considerate ca fiind primite de către
producătorii indieni au fost subestimate. Afirmația este
neîntemeiată. Comisia a examinat toate sistemele naționale și
locale de subvenționare incluse în reclamație. Cu toate acestea,
Comisia a constatat că, în perioada de anchetă,
producătorii-exportatori incluși în eșantion au primit subvenții
numai în temeiul sistemelor menționate în considerentul (14) de mai sus. (19) Industria din Uniune a
afirmat, de asemenea, că, întrucât în cadrul anchetei antidumping
desfășurate în paralel datele prezentate de producătorii indieni
incluși în eșantion au fost considerate nefiabile și s-a aplicat
articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30
noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul
unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității
Europene[7],
în cadrul anchetei actuale ar fi trebuit să se aplice, de asemenea,
articolul 28 corespunzător din regulamentul de bază. Cu toate
acestea, articolul 28 din regulamentul de bază nu se aplică decât dacă
sunt îndeplinite condițiile specificate la articolul respectiv, ceea ce nu
a fost cazul în privința informațiilor furnizate de producătorii
indieni incluși în eșantion. Prin urmare, această afirmație
nu poate fi acceptată. (20) Ancheta
a arătat că DEPBS, DDS și AAS fac parte dintr-un singur mecanism
de subvenționare, care este un mecanism de drawback al taxelor. India a
folosit diverse tipuri ale acestui mecanism pe o perioadă îndelungată
de timp, modificând în mod frecvent sub-mecanismele din cadrul acestuia.
Ancheta a arătat că este necesar să se analizeze aceste
sub-mecanisme împreună, întrucât exportatorii trebuie, de regulă,
să aleagă unul dintre acestea (sub-mecanismele respective se exclud
reciproc), iar în cazul în care unul dintre sub-mecanisme este întrerupt,
să treacă la un altul. (21) În lipsa oricăror alte
observații, se confirmă considerentele (25) - (28) din regulamentul
provizoriu. 3.2. Sistemul de credite pentru
taxe de import (DEPBS) (22) Unul dintre
producătorii-exportatori indieni a afirmat că DEPBS nu ar trebui
să fie considerat ca subvenție care poate face obiectul unor
măsuri compensatorii, deoarece scopul sistemului este de a compensa taxele
vamale pentru importuri. În plus, s-a afirmat că, în ceea ce privește
produsul care face obiectul anchetei, nu există nicio producție
internă de inputuri, astfel încât se poate presupune că toate
importurile au fost impozitate la 5% și că plafonul stabilit de
guvernul indian garantează faptul că nu există nicio
supracompensare. După cum se explică în considerentul (38) din regulamentul
provizoriu, acest sistem nu poate fi considerat drept sistem autorizat de
drawback al taxelor sau sistem de drawback pentru inputurile de substituire în
sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de
bază, întrucât acesta nu este conform cu normele stabilite în anexa I
litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de
drawback) și în anexa III (definiția și normele privind
sistemele de drawback pentru inputuri de substituire) la regulamentul de
bază. În mod concret, un exportator care beneficiază de DEPBS nu are
obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe
în procesul său de producție, iar valoarea creditelor nu se
calculează în funcție de valoarea reală a inputurilor utilizate.
În fine, un exportator este eligibil pentru a beneficia de DEPBS indiferent
dacă importă sau nu inputuri. Pentru a obține beneficiul, este
suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie
necesar să demonstreze că a fost importat vreun input. Guvernul
indian nu a fost în măsură să stabilească un sistem care
să facă legătura între valoarea taxei de la care au fost scutite
inputurile importate și consumul inputurilor respective în produsele
exportate. La rândul lor, nici societățile care beneficiază de acest
sistem nu dispun de un mecanism capabil să demonstreze că nu au
beneficiat de nicio remitere excesivă. În plus, societatea nu a
reușit să demonstreze lipsa supracompensării în acest caz
particular; de exemplu, societatea ar fi putut beneficia de compensație
pentru alte bunuri importate sau ar fi putut beneficia de compensație
pentru inputurile importate fără ca acestea din urmă să fie
consumate în vederea fabricării produsului în cauză. Trebuie, de
asemenea, remarcat faptul că declarația conform căreia nu
există nicio producție internă de inputuri este incorectă,
întrucât cel puțin una dintre societățile care au făcut
obiectul anchetei producea inputuri pe piața internă, în timp ce celelalte
două societăți anchetate cumpărau inputuri de la un
producător național și nu de la un comerciant care importă
inputuri pe piața internă. Prin urmare, aceste afirmații nu pot
fi acceptate. (23) O parte interesată a
susținut că, în cazul vânzării licenței DEBPS, prețul
real de vânzare a fost mai mic decât valoarea licenței și, prin
urmare, beneficiul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a
fost mai mic decât cel stabilit în mod provizoriu. Cu toate acestea, beneficiul
rezultat din aplicarea acestui sistem a fost calculat pe baza valorii
creditului acordat în cadrul licenței, indiferent dacă licența a
fost utilizată pentru a compensa taxele vamale la import sau dacă
aceasta a fost vândută. Orice vânzare a unei licențe la un preț
inferior valorii sale nominale este o decizie pur comercială, care nu
modifică valoarea beneficiului obținut în temeiul acestui sistem.
Prin urmare, această afirmație nu poate fi acceptată. (24) Guvernul Indiei (denumit în
continuare „GI”) a declarat că DEPBS a fost retras în perioada de
anchetă și, prin urmare, nu ar trebui să facă obiectul unor
măsuri compensatorii. De asemenea, GI a afirmat că, dat fiind faptul
că sistemul de drawback al taxelor nu este un program succesor al DEPB,
acesta din urmă nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii.
Într-adevăr, DEPBS a încetat să existe la data de 30 septembrie 2011,
în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, subvenționarea a
continuat să existe. Ca alternativă la DEPBS, s-a constatat că
exportatorii au primit beneficii în temeiul AAS și în special al DDS.
Astfel cum s-a descris în considerentele (42) – (44) din regulamentul
provizoriu, AAS și SDD au fost ajustate pentru a asigura o tranziție
ușoară de la sistemul DEPBS. În plus, natura beneficiilor acordate în
temeiul celor trei sisteme, și anume a încasărilor publice la care s-a
renunțat sub forma scutirilor de taxe vamale, este identică.
Societățile pot alege, astfel, sistemul pe care doresc să îl utilizeze
pentru compensarea taxelor vamale. Prin urmare, în pofida faptului că
DEPBS a încetat să existe la jumătatea perioadei de anchetă,
subvențiile acordate de GI în cursul PA ar trebui să facă
obiectul unor măsuri compensatorii deoarece sistemul global de beneficii a
continuat să funcționeze dat fiind faptul că, din motivele
descrise în considerentul (20) de mai sus, toate sistemele de drawback al
taxelor fac parte dintr-un singur mecanism de subvenționare ce cuprinde
mai multe sub-mecanisme diferite, care sunt schimbate adesea. Prin urmare,
această afirmație nu a putut fi acceptată. (25) În răspunsul său la
comunicarea concluziilor definitive, guvernul indian și-a reiterat
afirmațiile referitoare la retragerea DEPBS după comunicarea concluziilor
definitive. Cu toate acestea, întrucât nu au fost prezentate argumente noi care
să ducă la o modificare a concluziei cu privire la înlocuirea
subvențiilor în temeiul DEPBS, care a încetat să existe, prin DDS
ajustat, această afirmație nu poate fi acceptată. (26) În lipsa oricăror alte
observații, se confirmă considerentele (29) - (47) din regulamentul
provizoriu. (27) În plus, s-a constatat că
producătorul-exportator indian KEI a utilizat DEPBS în cursul perioadei de
anchetă. Rata subvenției s-a ridicat la 0,50%. 3.3. Sistemul de drawback al
taxelor (DDS) (28) GI a afirmat că DDS nu ar
trebui considerat drept subvenție care poate face obiectul unor
măsuri compensatorii, întrucât scopul sistemului este de a compensa taxele
la import și accizele plătite pentru inputuri. După cum se
explică în considerentele (58) – (60) din regulamentul provizoriu, acest
sistem nu poate fi considerat drept sistem autorizat de drawback al taxelor sau
sistem de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3
alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece
nu este conform cu normele stabilite în anexa I litera (i), în anexa II
(definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa
III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru
inputuri de substituire) la regulamentul de bază. În mod concret, nu
există un sistem sau o procedură în vigoare prin care s-ar putea
verifica ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului
exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă de taxe de
import, în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la
regulamentul de bază. În plus, un exportator este eligibil pentru a
beneficia de DDS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a
obține beneficiul, este suficient ca un exportator să exporte bunuri,
fără să fie necesar să demonstreze că a fost importat vreun
input. Cele de mai sus au fost confirmate de concluziile rezultate din vizitele
efectuate la sediul societăților și de legislația
aplicabilă, și anume Circulara nr. 24/2001 a GI, astfel cum se
precizează în considerentul (60) din regulamentul provizoriu. În plus, în
declarația sa, guvernul Indiei a recunoscut la punctul 32 că
utilizarea DDS poate duce la remitere excesivă. Prin urmare, această
afirmație nu poate fi acceptată. (29) De asemenea, GI a afirmat
că, deși sistemul de verificare a consumului de inputuri nu a fost
complet - în special din cauza numărului ridicat de beneficiari și a
sarcinii administrative implicate de controlul tuturor beneficiarilor
respectivi -, ar trebui să fie acceptat mecanismul actual de verificare,
bazat pe eșantionare. Această afirmație nu poate fi
acceptată, întrucât nu se prevăd dispoziții în acest sens la
articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), în anexa I punctul (i), în
anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și
nici în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback
pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. (30) În lipsa oricăror alte
observații, se confirmă considerentele (48) - (64) din regulamentul
provizoriu. (31) În plus, s-a constatat că
producătorul-exportator indian KEI Industries a utilizat DDS în cursul
perioadei de anchetă. Rata subvenției s-a ridicat la 0,29%. 3.4. Sistemul
autorizațiilor prealabile (AAS) (32) Unul dintre
producătorii-exportatori indieni care au fost incluși în
eșantion a declarat că AAS ar trebui considerat un sistem de drawback
al taxelor, deoarece materiile importate sunt utilizate pentru fabricarea de
produse exportate. Conform explicației oferite în considerentul (76) din
regulamentul provizoriu, sub-sistemul utilizat în cazul de față nu
este un sistem autorizat de drawback al taxelor și nici un sistem
autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3
alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu
respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II
(definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa
III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru
inputurile de substituire) din regulamentul de bază. GI nu a aplicat în
mod eficace un sistem sau o procedură de verificare prin care să
confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputuri pentru
fabricarea produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul
de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputuri de
substituire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). În
plus, normele standard de intrări/ieșiri (denumite în continuare
„SION”) pentru produsul în cauză nu erau suficient de precise și nu
pot constitui un sistem de verificare a consumului real. Modul de concepere a
acestor norme standard nu permite GI să verifice cu suficientă
precizie cantitățile de inputuri consumate în procesul de
fabricație a produselor exportate. În plus, GI nu a efectuat o examinare
ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, astfel cum se explică
în considerentul (73) din regulamentul provizoriu, cu toate că o astfel de
examinare ar fi trebuit să fie efectuată, în mod normal, în
absența unui sistem de verificare aplicat în mod eficace (anexa II partea
II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de
bază). În concluzie, sub-sistemul poate face obiectul măsurilor
compensatorii, iar afirmația este respinsă. (33) În lipsa oricăror alte
observații, se confirmă considerentele (65) - (80) din regulamentul
provizoriu. (34) S-a constatat că
producătorul-exportator indian KEI Industries nu a utilizat AAS în cursul
perioadei de anchetă. 3.5. Sistemul taxelor
preferențiale la importul de mijloace de producție (EPCGS) (35) În urma comunicării
concluziilor definitive, un producător-exportator indian a prezentat
observații privind o eroare de calcul. Această observație a fost
parțial justificată și a fost luată în considerare la
calculul valorii subvenției. Întrucât marja de subvenție globală
pentru această societate a fost sub nivelul de minimis deja
existent înainte de această corecție, ajustarea efectuată nu
modifică nivelul final al taxei compensatorii pentru această
societate și nici nu afectează marja de subvenție medie
calculată pentru societățile care au cooperat la anchetă
și care nu au fost incluse în eșantion, sau marja de subvenție
la nivel național. (36) În afara aspectelor
menționate mai sus, se confirmă considerentele (81) - (91) din
regulamentul provizoriu. (37) S-a constatat că
producătorul-exportator indian KEI Industries nu a beneficiat de EPCGS în
perioada de anchetă în legătură cu produsul în cauză. 3.6. Sistemul creditelor de
export (ECS) (38) GI a
afirmat că, în considerentul (92) din regulamentul provizoriu, Comisia a
citat în mod incorect temeiul juridic al ECS. GI a indicat că circulara de
bază DBOD nr. DIR. (Exp) BC 01/04.02.02/2007-2008 (denumită în
continuare „MC 07-08”) și circulara de bază DBOD nr. DIR. (Exp) BC
09/04.02.02/2008-09 (denumită în continuare „MC 08-09”) au fost actualizate
prin circulara de bază DBOD nr. DIR. (Exp) BC 06/04.02.002/2010-11
(denumită în continuare „MC 10-11”) și, respectiv, prin circulara de
bază DBOD nr. DIR. (Exp.) BC 04/04.02.002/2011-2012 (denumită în
continuare „MC 11-12), care au constituit temeiul juridic pentru acest sistem
în cursul perioadei de anchetă. Într-adevăr, observația
transmisă de GI este corectă în această privință. (39) De asemenea, GI a afirmat
că, dacă ar fi luat în considerare temeiul juridic actualizat în mod
corect, Comisia ar fi trebuit să ia notă de faptul că rata
dobânzii la un plafon maxim aplicabilă creditelor de export, care fusese
instituită anterior cu titlu obligatoriu de Reserve Bank of India
(denumită în continuare „RBI”) pentru băncile comerciale, a încetat
să existe înainte de PA în ceea ce privește creditele de export în
rupii. Prin urmare, acest sistem nu mai poate fi considerat drept
subvenție în ceea ce privește creditele în rupii. Ancheta a
demonstrat că două societăți incluse în eșantion au
beneficiat, în practică, de credite de export acordate de bănci
private, cu rate inferioare ratei de referință stabilite de RBI.
Ancheta nu a descoperit motivul comercial pentru care aceste bănci private
oferă credite cu rate reduse care sunt, se pare, generatoare de pierderi.
Aceste practici de creditare ale băncilor respective ar putea sugera că
încă există o implicare a guvernului. Cu toate acestea, ancheta nu a
produs dovezi suficient de concludente, conform normelor OMC, pentru a
demonstra continuarea mandatării sau a direcționării
băncilor comerciale. Prin urmare, Comisia a decis să nu considere
beneficierea de rate reduse în cadrul acestui sub-sistem drept subvenție,
în absența unor elemente de probă suficient de concludente care
să ateste direcționarea și/sau acordarea unei contribuții
financiare de către GI. (40) În fine, GI a afirmat că
ultima actualizare a circularei de bază DBOD nr. DIR(Exp.) BC.
06/04.02.002/2012-13 (denumită în continuare „MC 12-13”), care a intrat în
vigoare la două luni de la sfârșitul perioadei de anchetă, a
eliminat plafoanele maxime pentru ratele dobânzii aplicabile creditelor de
export și în ceea ce privește creditele în valută. Invocând
articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază antisubvenție, GI
afirmă că, în acest caz, nici acest element al sistemului creditelor
de export nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri
compensatorii, întrucât direcționarea băncilor de către guvern a
fost eliminată. Deși în MC 12-13 care a fost transmisă
există o dispoziție care permite băncilor comerciale să
stabilească, în mod liber, ratele dobânzilor pentru creditele de export în
valută și care, conform afirmațiilor GI, se aplică din mai
2012, o astfel de schimbare a indicațiilor transmise de RBI către
băncile private în cursul anchetei ar fi insuficientă, în sine,
pentru a exclude acest sistem, deoarece direcționarea de către guvern
poate continua într-un mod neoficial, care ar trebui să facă obiectul
unei investigații suplimentare. Cu toate acestea, având în vedere
concluzia de mai sus referitoare la sub-sistemul respectiv în ceea ce privește
creditele de export în rupii, Comisia a decis să nu se instituie, în acest
stadiu, măsuri compensatorii pentru acest sub-sistem în ceea ce
privește creditele în valută. (41) Având
în vedere cele de mai sus, nivelurile taxelor vor fi ajustate, după caz. 3.7. Sistemul
„piața-țintă” (FMS) (42) În urma comunicării
concluziilor definitive, GI a prezentat observații cu privire la acest
sistem. Guvernul Indiei a afirmat că sistemul vizează, din punct de
vedere geografic, țări terțe care nu fac parte din UE și
că, prin urmare, acesta nu poate face obiectul unor măsuri
compensatorii din partea UE. Cu toate acestea, GI nu a putut contesta nici
aplicările practice ale sistemului, nici faptul că beneficiile
obținute de pe urma FMS pot fi utilizate pentru produsul în cauză,
mai precis faptul că creditele pentru taxe care sunt obținute în
temeiul FMS sunt transferabile fără restricții și că
acestea pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la
importurile ulterioare de orice inputuri sau bunuri, inclusiv bunuri de
capital. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie
respinsă, întrucât ancheta a arătat că produsul în cauză
poate beneficia și chiar beneficiază de pe urma acestui sistem,
atunci când este exportat către UE. (43) În absența oricăror
altor observații, se confirmă considerentele (101) - (111) din
regulamentul provizoriu. (44) S-a constatat că
producătorul-exportator indian KEI Industries nu a utilizat FMS în cursul
perioadei de anchetă. 3.8. Sistemul
unităților axate pe export (EOUS) (45) În urma comunicării
concluziilor definitive, singurul producător-exportator care a făcut
obiectul anchetei și care a utilizat EOUS a transmis observații cu
privire la acest sistem. Societatea a susținut că, pentru a calcula
beneficiul obținut în temeiul EOUS, Comisia ar trebui să utilizeze o
altă metodă. Societatea a afirmat că anumite beneficii
obținute în temeiul EOUS ar trebui tratate drept sistem autorizat de
drawback al taxelor în sensul anexelor II și III la regulamentul de
bază și, prin urmare, nu ar trebui să facă obiectul unor
măsuri compensatorii. (46) Cu toate acestea, s-a
constatat că, indiferent de metoda de calcul utilizată, rata
subvenției pentru acest sistem nu ar depăși 0,95%, ceea ce
înseamnă că marja de subvenție totală pentru această societate
ar rămâne sub nivelul de minimis. Prin urmare, nu s-a considerat
necesară o analiză suplimentară a acestei cereri în cadrul
prezentei anchete. (47) În absența oricăror
alte observații, se confirmă considerentul (112) din regulamentul
provizoriu. (48) S-a constatat că
producătorul-exportator indian KEI Industries nu a utilizat EOUS în cursul
perioadei de anchetă. 3.9. Cuantumul subvențiilor
care pot face obiectul unor măsuri compensatorii (49) Ca
urmare a deciziei de a nu considera beneficiile obținute în cadrul ESC
drept subvenții, conform descrierii din considerentele (38) - (41) și
în urma corectării calculului beneficiilor obținute în temeiul EPCGS
pentru una dintre societăți, astfel cum se descrie în considerentul (35),
nivelurile taxelor au fost ajustate, după caz. Sumele definitive ale
subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite în
conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimate pe o
bază ad valorem, variază între 0,79% și 3,72%. Sistem || Societatea || Raajratna || Venus Group || Viraj || KEI DEPBS (*) || 0,58% || 0,93%, 1,04%, 1,32%, 2,04% || - || 0,50% DDS (*) || 0,61% || 1,14%, 1,77%, 1,68%, 1,91% || - || 0,29% AAS (*) || 2,43% || 0,15%, 0%, 0%, 0% || - || - EPCGS (*) || 0,09% || 0,02%, 0%, 0%, 0% || 0,03% || - ECS (*) || - || - || - || - FMS (*) || - || 0,13%, 0,71%, 0,07%, 0% || - || - EOU(*) || - || - || 0,95% || - TOTAL || 3,72% || 3,03% (**) || 0,98%(***) || 0,79%(***) (*) Subvențiile marcate cu asterisc sunt
subvenții la export (**) Marja subvenției totale pe baza
calculului consolidat pentru grupul de societăți (***) de minimis (50) Marja de subvenție
recalculată pentru societățile care au cooperat la anchetă
și care nu au fost incluse în eșantion este de 3,41%. (51) Marja de subvenție la
nivel național recalculată este de 3,72%. 4. Industria din Uniune 4.1. Industria din Uniune (52) Unii utilizatori au contestat
numărul de producători din Uniune menționat în considerentul (116)
din regulamentul provizoriu. Aceștia susțin că numărul
producătorilor a fost evaluat în mod greșit și că, în
realitate, pe piața Uniunii sunt prezenți mai puțini
producători. (53) Comisia subliniază
că afirmația de mai sus nu a fost motivată și
confirmă, după efectuarea verificărilor necesare,
informațiile furnizate în considerentul (116) din regulamentul provizoriu,
și anume că, în cursul PA, 27 de producători din Uniune au
fabricat produsul în cauză în Uniune. Acesta este numărul identificat
pe baza reclamației, în etapa deschiderii procedurii și în timpul
anchetei. Comisia a contactat toți producătorii cunoscuți din
Uniune și a primit din partea acestora date care au fost utilizate în
cadrul prezentei anchete. 4.2. Producția Uniunii
și eșantionarea producătorilor din Uniune (54) În lipsa oricăror
observații, se confirmă considerentele (117) - (119) din regulamentul
provizoriu. 5. PREJUDICIUL 5.1. Consumul la nivelul Uniunii
(55) Unii utilizatori au afirmat
că analizele prejudiciului nu ar fi trebuit să ia în considerare
datele referitoare la anul 2009, deoarece criza financiară din anul
respectiv a avut efecte de denaturare, în special asupra consumului la nivelul
Uniunii. Cu toate acestea, chiar în cazul în care anul 2009 ar fi fost exclus
din analiză, s-ar fi menținut, totuși, o tendință de
creștere a consumului (+ 5%), fapt care indică
îmbunătățirea situației pieței. În plus, efectele
negative ale crizelor financiare au fost recunoscute în considerentul (120) din
regulamentul provizoriu, dar s-a concluzionat că situația pieței
s-a îmbunătățit. În lipsa oricăror alte observații, se
confirmă considerentul (120) din regulamentul provizoriu. 5.2. Importurile în Uniune din
țara vizată (56) Marja de subvenție
stabilită pentru KEI Industries se situează sub pragul de minimis
prevăzut la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază (a se
vedea considerentul (49) de mai sus). Prin urmare, se consideră că,
în cursul perioadei de anchetă, acest producător-exportator nu a
beneficiat de sisteme de subvenționare în sensul articolului 3 alineatul
(1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din
regulamentul de bază. Ca atare, volumul importurilor sale a fost exclus
din volumul importurilor subvenționate provenite din India. Un
producător-exportator, și anume Venus Group, a afirmat că
anumite operațiuni au fost contabilizate, din greșeală, de
două ori. Comisia a fost de acord cu afirmația
producătorului-exportator și, prin urmare, operațiunile
respective au fost scăzute din volumul total al importurilor
subvenționate provenite din India. În consecință, volumul, cota
de piață și prețul mediu al importurilor subvenționate
au fost revizuite. (57) Volumul și cota de
piață a importurilor subvenționate: || 2009 || 2010 || 2011 || PA Volum (tone metrice) || 11 620 || 20 038 || 25 326 || 24 415 Indice (2009 = 100) || 100 || 172 || 218 || 210 Cota de piață || 8,8% || 10,7 % || 12,9 % || 12,4 % Indice (2009 = 100) || 100 || 121 || 146 || 140 Sursă: Eurostat și răspunsuri la chestionar (58) KEI Industries a exportat
produsul în cauză în cantități limitate în cursul PA, iar
operațiunile efectuate de Venus Group menționate mai sus au
constituit, de asemenea, cantități limitate, prin urmare, deducerea
acestor volumuri de importuri din volumul total al importurilor
subvenționate din India nu modifică tendințele descrise în
considerentele (123) și (124) din regulamentul provizoriu. Prin urmare,
aceste considerente din regulamentul provizoriu se confirmă. (59) Prețul mediu al
importurilor subvenționate: || 2009 || 2010 || 2011 || PA Prețul mediu (EUR/tonă metrică) || 2 419 || 2 856 || 3 311 || 3 259 Indice (2009 = 100) || 100 || 118 || 137 || 135 Sursă: Eurostat și răspunsuri la chestionar (60) Astfel cum s-a explicat mai
sus, KEI Industries a exportat cantități limitate în cursul perioadei
de anchetă, iar eliminarea anumitor operațiuni efectuate de Venus Group
a vizat numai cantități limitate. Prin urmare, excluderea volumului
aferent importurilor KEI Industries și a operațiunilor efectuate de
Venus Group menționate anterior din volumul total al importurilor
subvenționate originare din India nu produce nicio schimbare
semnificativă în ceea ce privește prețul mediu al importurilor
subvenționate originare din India sau în privința calculelor
referitoare la subcotare. Marja de subcotare recalculată este de 11,7%. În
rest, se confirmă concluziile bazate pe constatările descrise în
considerentele (128) - (130) din regulamentul provizoriu. (61) Ca răspuns la comunicarea
constatărilor finale, GI a susținut că Comisia a aplicat
reducerea proporțională a importurilor subvenționate numai în
cazul volumelor importurilor producătorilor-exportatori care au cooperat
la anchetă, pentru a ține seama de constatările de minimis
privind KEI și de eliminarea anumitor operațiuni efectuate de Venus Group
care au fost contabilizate, din greșeală, de două ori.
Această afirmație se bazează pe o neînțelegere. Comisia a
aplicat reducerea proporțională la întreg volumul importurilor,
inclusiv pentru importatorii care nu au cooperat la anchetă. Prin urmare,
această afirmație trebuie respinsă. 5.3. Situația
economică a industriei din Uniune (62) Unele
părți au susținut că rezultatele obținute de industria
din Uniune ar trebui să fie considerate relativ pozitive în contextul
crizei economice globale și că toți ceilalți indicatori, cu
excepția unui singur indicator de prejudiciu - și anume cota de
piață -, nu au indicat existența unui prejudiciu. (63) Una
dintre părți a afirmat că prețurile medii de vânzare
practicate de industria din Uniune au crescut cu aproximativ 34%, cu mult mai
mult decât costul său de producție, care a crescut cu 13% în cursul
aceleiași perioade. În acest sens, trebuie reținut faptul că, la
începutul perioadei examinate, și anume în 2009, industria din Uniune
efectua vânzări la un preț inferior costului de producție,
aceasta reușind să efectueze vânzări la un preț superior
costului de producție doar începând cu anul 2011.
(64) Ancheta a arătat că,
deși anumiți indicatori de prejudiciu, cum ar fi volumele de
producție și gradul de utilizare a capacității de
producție au urmat o tendință pozitivă, sau au rămas
la un nivel stabil - cum s-a întâmplat în cazul ocupării forței de muncă
-, o serie de alți indicatori referitori la situația financiară
a industriei din Uniune, și anume rentabilitatea, fluxul de numerar,
investițiile și randamentul investițiilor nu au urmat o
tendință satisfăcătoare în cursul perioadei examinate. Cu
toate că indicatorul privind investițiile a crescut în 2010, în anul
2011 și în perioada de anchetă acesta a scăzut sub nivelul
înregistrat în anul 2009. Deși este adevărat că randamentul
investițiilor s-a îmbunătățit începând din 2009 până
în 2011, ajungând la 6,7%, acesta a scăzut, din nou, până la 0,8% în
cursul perioadei de anchetă. În mod similar, indicatorii privind
rentabilitatea și fluxul de numerar au crescut până în 2011 și
au început să se deterioreze, din nou, în cursul perioadei de
anchetă. Prin urmare, se poate concluziona că situația
industriei din Uniune a început să se amelioreze după 2009, dar
procesul de redresare a acesteia a fost încetinit, ulterior, de importurile
subvenționate originare din India. (65) Ca urmare a unei cereri
transmise de o parte interesată, se confirmă faptul că
nivelurile stocurilor stabilite în considerentul (153) din regulamentul
provizoriu se raportau la activitatea societăților din Uniune care au
fost incluse în eșantion. (66) Industria din Uniune a
susținut că marja de profit țintă de 5%, stabilită în
etapa provizorie, ar fi prea scăzută. Partea respectivă nu
și-a motivat suficient afirmația. Considerentul (148) din
regulamentul provizoriu explică motivele care stau la baza alegerii
acestei marje de profit, iar ancheta nu a evidențiat alte motive pentru
modificarea acesteia. Prin urmare, ținta de 5 % referitoare la profit
este menținută în sensul stabilirii concluziilor definitive. (67) Un producător-exportator
a susținut că dificultățile cu care se confruntă
industria din Uniune se datorează, în mare măsură, problemelor
structurale. Prin urmare, marja de profit țintă de 5% ar fi, de
asemenea, nerealistă. (68) Se reamintește faptul
că, în conformitate cu jurisprudența[8],
instituțiile trebuie să stabilească marja de profit pe care
industria comunitară s-ar putea baza în condiții normale de
concurență, în absența importurilor subvenționate. În cazul
de față, s-a dovedit imposibilă realizarea acestei analize
pentru industria din Uniune în ceea ce privește produsul în cauză,
din motivele expuse în cele ce urmează. Informații suficiente pentru
a calcula marjele de profit pentru produsul în cauză sunt disponibile
numai începând din anul 2007. În 2007, marja de profit a fost de 3,7%; începând
din 2008, din cauza crizei financiare și economice, aceasta a devenit
negativă. În reclamație se susține, iar ancheta a stabilit acest
fapt, că importurile subvenționate au început să ajungă pe
piața Uniunii în 2007, volumul importurilor crescând de la 17 727
tone în 2006 până la 24 811,3 tone în 2007. Prin urmare, instituțiile
au stabilit marjele de profit țintă pe baza profiturilor reale
observate în alte părți din industria siderurgică, care nu au
avut de suferit de pe urma importurilor subvenționate care fac obiectul
unui dumping.[9] 5.4. Concluzie privind
prejudiciul (69) Prin urmare, Comisia concluzionează
că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul PA. 6. Legătura de
cauzalitate 6.1. Efectul importurilor
subvenționate (70) Un producător-exportator
a susținut că regulamentul provizoriu a ignorat faptul că
industria din Uniune a fost în măsură să profite de
creșterea consumului începând cu 2009 și că, în plus, Comisia nu
poate presupune că industria din Uniune va fi în măsură să
își mențină la infinit cota de piață. (71) Ca răspuns la aceste
afirmații, trebuie reținut faptul că ancheta a evidențiat
creșterea cotei de piață a importurilor subvenționate
originare din India într-un ritm mai rapid decât cel al creșterii
consumului de pe piața Uniunii. Volumul importurilor subvenționate
originare din India a crescut cu 110%, în timp ce consumul a crescut cu 50% în
cursul aceleiași perioade. Mai mult, ancheta a arătat, de asemenea,
că prețul mediu practicat de India s-a situat, în mod constant, sub
prețul mediu practicat de industria din Uniune în aceeași
perioadă și a subcotat prețul mediu al industriei din Uniune cu
11,7% pe parcursul perioadei de anchetă. Prin urmare, cu toate că
industria din Uniune a beneficiat, într-adevăr, într-o anumită
măsură, de creșterea consumului și că și-a putut
crește cu 40% volumul vânzărilor, aceasta nu a fost în
măsură să își mențină cota de piață
așa cum ar fi fost de așteptat în contextul ameliorării
condițiilor de piață și ținând seama de capacitatea de
producție disponibilă a industriei din Uniune. 6.2. Efectul altor factori 6.2.1. Importurile care nu fac
obiectul unor subvenții (72) Unele părți
interesate au afirmat că efectul importurilor care nu fac obiectul unor
subvenții ar trebui să fie reevaluat, având în vedere faptul că
societatea KEI Industries a beneficiat de o marjă de subvenție de
minimis și faptul că, din cauza dublei contabilizări eronate
a anumitor operațiuni efectuate de Venus Group, operațiunile
respective au fost excluse din analiză. Părțile au
susținut, de asemenea, că prețurile importurilor care nu fac
obiectul unor subvenții au fost mai mici decât prețurile importurilor
subvenționate. (73) Tabelul de mai jos arată
evoluția pe parcursul perioadei examinate a volumului și a
prețurilor exporturilor care nu fac obiectul unor subvenții. Volumul
acestora a reprezentat aproximativ o treime din exporturile indiene din cursul
PA și a urmat aceeași tendință ca importurile
subvenționate. || 2009 || 2010 || 2011 || PA Volum (tone metrice) || 5 227 || 9 015 || 11 394 || 10 938 Volum (indice) || 100 || 172 || 218 || 210 Prețul mediu || 2 268 || 2 678 || 3 105 || 3 056 Prețul mediu (indice) || 100 || 118 || 137 || 135 Sursă: răspunsurile la chestionare și Eurostat (74) În consecință, este
adevărat că prețurile importurilor care nu fac obiectul unor
subvenții au fost mai scăzute decât prețurile importurilor
subvenționate. Cu toate acestea, volumul importurilor care nu fac obiectul
unor subvenții reprezintă doar o treime din volumul importurilor
subvenționate. Prin urmare, prejudiciul cauzat de importurile care nu fac
obiectul unor subvenții nu anulează legătura de cauzalitate
dintre importurile subvenționate din India și prejudiciul important
suferit de industria din Uniune în cursul PA. 6.2.2. Importurile din
țări terțe (75) Un producător-exportator
indian și GI au reiterat afirmația că Republica Populară
Chineză ar fi trebuit să fie inclusă în anchetă și
că impactul importurilor din Republica Populară Chineză asupra
pieței Uniunii și asupra industriei din Uniune a fost subestimat. (76) Astfel cum s-a menționat
în considerentul (170) din regulamentul provizoriu, nici în faza de început,
nici în faza definitivă, nu există elemente de probă care
să ateste existența unor subvenții care ar fi justificat
deschiderea unei anchete antisubvenție privind importurile originare din Republica Populară Chineză. Afirmația
conform căreia Republica Populară Chineză ar fi trebuit să
fie vizată de anchetă este, prin urmare, nefondată și este
respinsă. (77) Cu toate acestea, importurile
din Republica Populară Chineză au înregistrat o tendință de
creștere în cursul perioadei examinate și au atins o cotă de
piață de 8,3% în PA, astfel cum s-a precizat în considerentul (168)
din regulamentul provizoriu. În plus, prețurile de import din China au
fost mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune și
decât cele practicate de producătorii-exportatori indieni pe piața
Uniunii. Prin urmare, s-a investigat în continuare dacă importurile din
Republica Populară Chineză ar fi putut contribui la prejudiciul
suferit de industria din Uniune și ar fi putut să anuleze legătura
de cauzalitate între respectivul prejudiciu și importurile
subvenționate din India. (78) Informațiile disponibile
în etapa provizorie au sugerat că gama de
produse reprezentată de importurile din
China era diferită și că segmentele de piață în care
produsele chinezești au fost prezente erau diferite față de cele
ale produselor vândute de către industria din Uniune, sau chiar
față de cele ale produselor originare din India care au fost vândute
pe piața Uniunii. (79) După
publicarea măsurilor provizorii, Comisia a primit mai multe
observații care indicau posibilitatea ca importurile la prețuri
scăzute din China efectuate în cursul PA să fi anulat legătura
de cauzalitate dintre importurile din India care fac obiectul unui dumping
și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. (80) Analiza
efectuată pe baza statisticilor referitoare la importuri, în ceea ce
privește cele două coduri NC care fac obiectul anchetei, a
arătat că 29% din importurile din China au fost efectuate în
segmentul inferior al pieței (la codul NC
7223 00 99). Acest lucru explică, parțial, de ce
prețurile practicate de China sunt, în medie, mai mici decât cele
practicate de industria din Uniune și de producătorii-exportatori
indieni. Statisticile privind codul NC 7223 00 99 au arătat, de
asemenea, că clienții producătorilor chinezi s-au concentrat în
Regatul Unit, unde, de fapt, industria din Uniune nu era prezentă. Volum (tone metrice) || 2009 || 2010 || 2011 || PA 7223 00 19 || 2 974 || 3 286 || 3 436 || 2 995 7223 00 99 || 765 || 1 458 || 1 472 || 1 320 Sursă: Eurostat (81) În ceea ce privește codul
NC 7223 00 19, analizele efectuate pe baza NCP au arătat că
atât industria din Uniune, cât și producătorii indieni au concurat,
în principal, în segmentul superior al pieței, în care prețurile pot
fi de până la patru ori mai mari decât prețurile din segmentul
inferior din cadrul aceluiași NC.[10]
Ancheta a arătat, de asemenea, că, în general, variațiile de
preț sunt legate de tipul de produs și de conținutul de nichel.
În plus, ancheta a arătat că exportatorii chinezi vând pe piața
Uniunii în special tipurile de produs de calitate inferioară care se
încadrează la codul NC menționat anterior. Prin urmare, gama de
produse devine un factor predominant în evaluarea importurilor din China. (82) În ceea ce privește
nivelul prețurilor importurilor din Republica Populară Chineză,
este necesar să se sublinieze faptul că, din anul 2009 și
până în perioada de anchetă, prețul mediu al importurilor din
China a rămas superior prețurilor practicate de producătorii‑exportatori
din India care au beneficiat de subvenții, astfel cum se poate observa din
tabelul de mai jos, care indică prețul mediu al exporturilor din
India care fac obiectul unor subvenții și care se încadrează la
codul NC 7223 00 19. Preț mediu (EUR/tonă metrică) || 2009 || 2010 || 2011 || PA || PA + 1 7332 00 19 || 2 974 || 3 286 || 3 436 || 2 995 || 3 093 Sursă: Eurostat (83) În perioada de anchetă,
pentru prima dată, prețul mediu al importurilor din China a
scăzut sub prețurile importurilor subvenționate din India. Cu
toate acestea, s-a constatat că această observație a fost de
natură temporară, dat fiind faptul că nivelul prețurilor
practicate de China în anul care a urmat perioadei de anchetă a crescut
și s-a situat, din nou, deasupra nivelului prețurilor practicate de
India. (84) În plus, comparația
dintre volumul importurilor din India și volumul importurilor din
Republica Populară Chineză a arătat că, în orice moment din
perioada examinată și în special în cursul perioadei de anchetă,
importurile din Republica Populară Chineză erau la niveluri cu mult
mai scăzute decât importurile din India. Volumul importurilor din
Republica Populară Chineză a reprezentat, de fapt, mai puțin de
jumătate din totalul importurilor din India. (85) Pe baza celor menționate
anterior, se confirmă faptul că o proporție semnificativă a
produselor importate din China în perioada de anchetă sunt diferite de
gama de produse a industriei din Uniune și că orice
concurență directă cu produsele fabricate și vândute de
către industria din Uniune este limitată. (86) Prin urmare, nu este posibil
ca importurile din Republica Populară Chineză să fi afectat
situația industriei din Uniune într-o astfel de măsură încât
să anuleze legătura de cauzalitate dintre importurile
subvenționate originare din India și prejudiciul suferit de industria
din Uniune. Prin urmare, se confirmă considerentul (168) din regulamentul
provizoriu. 6.2.3. Concurența din partea
altor producători din Uniune (87) Una dintre părți a
susținut că este posibil ca rezultatele financiare slabe ale
producătorilor din Uniune să fi fost cauzate de concurența din
partea altor producători din Uniune care nu s-au numărat printre
reclamanți sau care nu și-au manifestat sprijinul pentru
anchetă, la deschiderea procedurii. (88) Cota de piață a
altor producători din Uniune a evoluat după cum urmează: || 2009 || 2010 || 2011 || PA Volum (tone metrice) || 34 926 || 55 740 || 55 124 || 55 124 Indice (2009 = 100) || 100 || 160 || 158 || 158 Cota de piață a altor producători din Uniune || 26,6% || 29,8% || 28,1 % || 27,9 % Sursă: reclamație (89) Producătorii din Uniune
care nu s-au numărat printre reclamanți și care nu și-au
manifestat în mod expres sprijinul pentru anchetă au reprezentat 44% din
vânzările totale ale Uniunii raportate în considerentul (139) din
regulamentul provizoriu. Volumul vânzărilor acestora a crescut cu 58%, de
la o valoare estimativă de 34 926 tone în 2009 până la
55 124 tone în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, o astfel de
creștere este relativ modestă în raport cu creșterea
importurilor subvenționate originare din India în aceeași
perioadă (+ 110%). În plus, cota de piață a
producătorilor din Uniune respectivi a rămas relativ stabilă în
cursul perioadei examinate și nu s-a găsit niciun indiciu conform
căruia prețurile lor ar fi fost mai mici decât cele practicate de producătorii
din Uniune care au fost incluși în eșantion. În consecință,
se concluzionează că vânzările efectuate de producătorii
respectivi pe piața Uniunii nu au contribuit la prejudiciul suferit de
către industria din Uniune. 6.3. Concluzie privind
legătura de cauzalitate (90) În lipsa oricăror observații,
se confirmă considerentele (176) - (179) din regulamentul provizoriu. 7. Interesul Uniunii 7.1. Considerații generale (91) În lipsa oricăror
observații, se confirmă considerentul (180) din regulamentul
provizoriu. 7.2. Interesul industriei din
Uniune (92) În lipsa oricăror
observații, se confirmă considerentele (181) - (188) din regulamentul
provizoriu. 7.3. Interesul utilizatorilor (93) În urma instituirii
măsurilor provizorii, șapte utilizatori și o asociație a
utilizatorilor au contactat Comisia și și-au exprimat interesul de a
coopera la anchetă. Ca urmare a cererii respective, au fost trimise
chestionare solicitanților, în aprilie 2013. Cu toate acestea, numai doi
utilizatori au trimis un răspuns complet la chestionar, iar, în ansamblu,
utilizatorii cooperanți au reprezentat 12% din totalul importurilor din
India în cursul perioadei de anchetă și, respectiv, 2,5% din consumul
total al Uniunii. Impactul economic al măsurilor asupra utilizatorilor a
fost reevaluat pe baza noilor date disponibile în răspunsurile la
chestionar, iar doi utilizatori au fost vizitați pentru a verifica
informațiile furnizate. (94) Utilizatorii au afirmat
că nivelul de 9% al rentabilității care a fost menționat în
considerentul (191) din regulamentul provizoriu este prea ridicat și nu
este reprezentativ pentru industria utilizatorilor. După primirea
răspunsurilor suplimentare la chestionar, nivelul mediu al
rentabilității tuturor utilizatorilor care au cooperat la
anchetă a fost recalculat și a fost stabilit la 2% din cifra de
afaceri. (95) De asemenea, s-a constatat
că, în medie, în ceea ce privește utilizatorii care au cooperat la
anchetă, achizițiile din India constituiau 44% din totalul
achizițiilor de produs în cauză, și că India reprezenta
sursa de aprovizionare exclusivă pentru doi utilizatori care au cooperat
la anchetă. În cursul perioadei de anchetă, cifra de afaceri a
produsului care încorporează produsul în cauză a reprezentat, în
medie, 14% din cifra de afaceri totală a utilizatorilor cooperanți. (96) Presupunând că piața
Uniunii ar evolua conform celui mai pesimist scenariu, și anume, că
nicio creștere potențială de prețuri nu ar putea fi
suportată de lanțul de distribuție și că volumele pe
care utilizatorii ar continua să le achiziționeze din India ar
rămâne la același nivel cu volumele anterioare, impactul taxei asupra
rentabilității utilizatorilor rezultate din activități care
utilizează sau care încorporează produsul în cauză ar însemna o
scădere medie de aproximativ 0,25 - 1,75 puncte procentuale. (97) Comisia recunoaște
că impactul va fi mai important, la nivel individual, pentru utilizatorii
ale căror importuri provin în exclusivitate din India. Totuși,
aceștia sunt relativ puțini la număr (doi dintre utilizatorii
care au cooperat la anchetă). În plus, utilizatorii respectivi au
posibilitatea, cu condiția ca producătorul lor indian să
coopereze, de a solicita rambursarea taxelor în conformitate cu articolul 21
din regulamentul de bază, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile
pentru o astfel de rambursare. (98) Unii utilizatori au reiterat
preocuparea că măsurile vor afecta anumite tipuri de sârmă care
nu sunt produse în Europa, și anume tipurile de sârmă incluse în
așa-numita „serie 200”, conform descrierii din considerentul (194) din
regulamentul provizoriu. Potrivit utilizatorilor, absența producției
în Uniune se datorează cererii limitate și specificității
procesului de producție. (99) Totuși, ancheta a
arătat că aceste tipuri de sârmă din oțel inoxidabil sunt
fabricate de industria din Uniune și că ele reprezintă o parte
limitată din piața Uniunii. De asemenea, există surse de
aprovizionare alternative disponibile pentru utilizatorii din țările
care nu fac obiectul unor măsuri antidumping sau antisubvenții. În
plus, doi producători-exportatori indieni au beneficiat de un nivel al
taxei compensatorii de 0 % și, prin urmare, instituirea
măsurilor nu va avea efecte semnificative asupra aprovizionării de la
producătorii-exportatori respectivi. În plus, alte tipuri de sârmă
din oțel inoxidabil pot fi utilizate în aceleași scopuri. În
consecință, instituirea măsurilor nu poate avea un impact
semnificativ asupra pieței Uniunii și asupra acestor utilizatori.
Prin urmare, această afirmație este respinsă. (100) Unii utilizatori au subliniat
faptul că timpul de livrare a produsului similar de către
producătorii din Uniune este mai îndelungat decât timpul de livrare a
produsului în cauză din India. Cu toate acestea, posibilitatea ca operatorii
comerciali să depoziteze produsele și să le aibă la
dispoziție în mod rapid nu subminează elementele de probă
concrete care atestă efectele negative ale importurilor
subvenționate. Prin urmare, această afirmație a fost
respinsă. (101) Având în vedere cele de mai
sus, chiar dacă este probabil ca unii utilizatori să fie
afectați negativ în mai mare măsură decât alții de
măsurile privind importurile originare din India, se consideră
că, în ansamblu, piața Uniunii va beneficia de pe urma instituirii
măsurilor. Concret, se consideră că restabilirea unor
condiții comerciale echitabile pe piața Uniunii ar permite industriei
din Uniune să-și alinieze prețurile cu costurile de
producție, să mențină producția și ocuparea
forței de muncă, să recâștige cota de piață
pierdută anterior și să beneficieze de economii de scară
sporite. Acest lucru ar trebui să permită industriei să
realizeze marje de profit rezonabile, care îi vor permite să își
desfășoare activitatea în mod eficient pe termen mediu și lung.
În paralel, situația financiară generală a industriei se va
îmbunătăți. În plus, ancheta a stabilit că măsurile
vor avea un impact general limitat asupra utilizatorilor și a
importatorilor neafiliați. Prin urmare, se concluzionează că
efectul benefic global al măsurilor pare să fie mai important decât
impactul negativ al acestora asupra utilizatorilor produsului în cauză pe
piața Uniunii. 7.4. Interesul importatorilor
neafiliați (102) În lipsa oricăror
observații, se confirmă considerentele (197) - (199) din regulamentul
provizoriu. 7.5. Concluzie privind interesul
Uniunii (103) Ținând seama de cele
menționate anterior, se confirmă evaluarea din considerentele (200)
și (201) din regulamentul provizoriu. 8. Măsuri compensatorii
definitive 8.1. Nivelul de eliminare a
prejudiciului (104) În lipsa oricăror
observații, se confirmă considerentele (203) - (206) din regulamentul
provizoriu. 8.2. Concluzie privind nivelul
de eliminare a prejudiciului (105) Nu a fost calculată nicio
marjă de prejudiciu individuală pentru KEI Industries, întrucât marja
de subvenție definitivă a societății respective a fost la
nivelul de minimis, astfel cum se menționează în considerentul
(49) de mai sus. (106) Se confirmă metodologia
utilizată în regulamentul provizoriu. 8.3. Măsuri definitive (107) Pe baza celor menționate
anterior și în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul
de bază, ar trebui instituită o taxă compensatorie
definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de
importurile subvenționate, fără a se depăși marja de
subvenție constatată. (108) Prin urmare, nivelurile taxei
compensatorii s-au stabilit prin compararea marjelor de prejudiciu cu marjele
de subvenție. În consecință, nivelurile taxei compensatorii
propuse sunt după cum urmează: Societatea || Marja de subvenție || Marja de prejudiciu || Nivelul taxei compensatorii Raajratna Metal Industries || 3,7% || 17,2 % || 3,7 % Venus group || 3,0 % || 23,4 % || 3,0 % Viraj Profiles Vpl. Ltd. || 0,9% || n/a || 0,0 % KEI Industries Limited || 0,7 % || n/a || 0,0 % Societăți cooperante neincluse în eșantion || 3,4 % || 19,3 % || 3,4 % Toate celelalte societăți || 3,7 % || 23,4 % || 3,7 % (109) Nivelurile individuale ale
taxei compensatorii pentru fiecare societate care sunt menționate în
prezentul document de lucru au fost stabilite pe baza constatărilor
prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată
în cursul anchetei în legătură cu societățile respective.
Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională
aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică
exclusiv importurilor de produse originare din India care sunt fabricate de
persoanele juridice specificate în prezentul document. Produsele importate care
sunt fabricate de orice altă societate care nu este specificată în
partea dispozitivă a prezentului document de lucru, inclusiv de
entitățile afiliate societăților specificate în prezentul
document, nu pot beneficia de aceste niveluri ale taxei și fac obiectul
nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. (110) Orice cerere de aplicare a unui
nivel individual al taxei compensatorii pentru o societate (de exemplu, în urma
unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi
entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie
adresată imediat Comisiei[11]
și să conțină toate informațiile relevante privind, în
special, orice modificare a activităților societății
referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne
și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări
a denumirii sau a modificării respective a entităților de
producție sau de vânzare. Dacă este necesar, regulamentul de
instituire a taxelor compensatorii definitive va fi modificat în
consecință, prin actualizarea listei societăților care
beneficiază de niveluri individuale ale taxei. 8.4. Perceperea definitivă
a taxelor compensatorii provizorii (111) Având în vedere amploarea
marjelor de subvenție constatate, precum și nivelul prejudiciului
cauzat industriei din Uniune, se consideră necesară perceperea
definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă compensatorie
provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita cuantumului
taxelor definitive instituite, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 1. Se instituie o taxă
compensatorie definitivă asupra importurilor de sârmă din oțel
inoxidabil care conține, raportat la greutate: - minimum 2,5% nichel, alta decât sârma cu un
conținut de nichel de minimum 28%, dar maximum 31% în greutate și cu
un conținut de crom de minimum 20%, dar maximum 22% în greutate, - maximum 2,5% nichel, alta decât sârma cu un
conținut de crom de minimum 13%, dar maximum 25% în greutate și cu un
conținut de aluminiu de minimum 3,5%, dar maximum 6% în greutate, încadrată în prezent la codurile NC
7223 00 19 și 7223 00 99 și originară din
India. 2. Nivelul taxei compensatorii
definitive aplicabil prețului net franco frontieră a Uniunii, înainte
de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsul
descris la alineatul (1) și fabricat de societățile
menționate în continuare: Societatea || Nivelul taxei (%) || Cod suplimentar TARIC Raajratna Metal Industries, Ahmedabad, Gujarat || 3,7 || B775 Venus Wire Industries Pvt. Ltd, Mumbai, Maharashtra || 3,0 || B776 Precision Metals, Mumbai, Maharashtra || 3,0 || B777 Hindustan Inox Ltd., Mumbai, Maharashtra || 3,0 || B778 Sieves Manufacturer India Pvt. Ltd., Mumbai, Maharashtra || 3,0 || B779 Viraj Profiles Vpl. Ltd., Thane, Maharashtra || 0,0 || B780 KEI Industries Limited, New Delhi || 0,0 || B925 Societățile specificate în anexă || 3,4 || B781 Toate celelalte societăți || 3,7 || B999 3. În lipsa unor indicații
contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele
vamale. Articolul 2 Sumele depuse cu titlu de taxe compensatorii
provizorii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 419/2013 privind
importurile de sârmă din oțel inoxidabil care conține, raportat
la greutate: - minimum 2,5% nichel, alta decât sârma cu un
conținut de nichel de minimum 28%, dar maximum 31% în greutate și cu
un conținut de crom de minimum 20%, dar maximum 22% în greutate, - maximum 2,5% nichel, alta decât sârma cu un
conținut de crom de minimum 13%, dar maximum 25% în greutate și cu un
conținut de aluminiu de minimum 3,5%, dar maximum 6% în greutate, încadrată în prezent la codurile NC
7223 00 19 și 7223 00 99 și originară din
India, se percep definitiv. Sumele depuse care
depășesc nivelurile taxei compensatorii definitive se
returnează. Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în
ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, Pentru
Consiliu Președintele ANEXĂ:
Producători-exportatori cooperanți din India care nu au fost
incluși în eșantion Codul adițional TARIC B781 Denumirea societății || Localitate Bekaert Mukand Wire Industries || Lonand, Tal. Khandala, Satara District, Maharastra Bhansali Bright Bars Pvt. Ltd. || Mumbai, Maharashtra Bhansali Stainless Wire || Mumbai, Maharashtra Chandan Steel || Mumbai, Maharashtra Drawmet Wires || Bhiwadi, Rajastan Garg Inox Ltd || Bahadurgarh, Haryana Jyoti Steel Industries Ltd. || Mumbai, Maharashtra Macro Bars and Wires || Mumbai, Maharashtra Mukand Ltd. || Thane Nevatia Steel & Alloys Pvt. Ltd. || Mumbai, Maharashtra Panchmahal Steel Ltd. || Dist. Panchmahals, Gujarat [1] JO L 188, 18.7.2009, p. 93. [2] JO L 126, 8.5.2013, p. 19. [3] JO L 126, 8.5.2013, p. 1. [4] JO C 240, 10.8.2012, p. 6 [5] Cauza C-595/11 Steinel [2013] încă
nepublicată, punctul 44. [6] Cauza T- 170/94 Shanghai Bycicles [1997] Rep. II-1383,
punctul 64. [7] JO L 343, 22.12.2009, p. 51. [8] Cauza T-210/95 Asociația producătorilor
europeni de îngrășăminte (EFMA)/Consiliul, Rec. 1999, p. II-3291,
punctul 60. [9] Regulamentul (CE) nr. 383/2009 al Consiliului din
5 mai 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de
percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de
anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare
și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica
Populară Chineză, JO L 118, 13.5.2009. p.1; Regulamentul (UE) nr.
1071/2012 al Comisiei din 14 noiembrie 2012 de instituire a unei taxe
antidumping provizorii la importurile de accesorii turnate filetate pentru
tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din
Republica Populară Chineză și din Thailanda, JO L 318,
15.11.2012 p. 10; Regulamentul (UE) nr. 845/2012 al Comisiei din 18 septembrie
2012 de instituire a unui drept antidumping provizoriu la importurile de
anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din
Republica Populară Chineză, JO L 252, 19.9.2012 p.33 [10] Cu toate acestea, se reține faptul că atât
industria din Uniune, cât și producătorii-exportatori indieni sunt,
de asemenea, prezenți în segmentul inferior al pieței, chiar
dacă într-o măsură mai mică. [11] European Commission, Directorate-General for Trade,
Directorate H, 1049 Brussels, Belgia.