52013PC0509

Propunere de DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind Anul european pentru dezvoltare (2015) /* COM/2013/0509 final - 2013/0238 (COD) */


EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Cooperarea pentru dezvoltare s-a schimbat în ultimele decenii în contextul intensificării provocărilor mondiale și interdependenței, diferențierii între țările în curs de dezvoltare și noii actori în domeniul dezvoltării.

2015 va fi un an crucial pentru dezvoltare: acesta este ultimul an pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) convenite în mod colectiv și anul în care vor trebui luate decizii importante privind cadrul care le va înlocui.

La patru ani de la adoptarea Comunicării privind Agenda schimbării[1], anul 2015 va fi, de asemenea, o bună ocazie pentru a comunica rezultatele concrete ale reformei politicii de dezvoltare preconizate în respectiva agendă.

UE este cel mai mare furnizor de ajutor oficial pentru dezvoltare la nivel mondial, asigurând mai mult de jumătate din ajutorul total acordat la nivel internațional. Angajamentul său ferm de a sprijini țările partenere datează încă din 1957, când tratatele de la Roma au instituit pentru prima dată o politică europeană de dezvoltare.

Tratatul de la Lisabona a ancorat cu fermitate politicile de dezvoltare, cu obiectivul lor general de eradicare a sărăciei, în contextul acțiunii externe a UE în sprijinul intereselor sale într-o lume stabilă și prosperă. Cooperarea pentru dezvoltare este, de asemenea, parte a Strategiei Europa 2020.

În sfârșit, inițiativele politice importante ale UE, cum ar fi coerența politicilor pentru dezvoltare și eficacitatea ajutorului au contribuit în mod constant la îmbunătățirea programării și a punerii în aplicare a cooperării UE pentru dezvoltare.

2.           UN AN EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE

· Provocări

În pofida acestui angajament ferm pentru sprijinirea țărilor partenere, adesea cetățenii UE nu dispun de informații privind cooperarea pentru dezvoltare, motivele pentru care este necesară și valoarea adăugată a politicilor de dezvoltare la nivelul UE. Sondajul Eurobarometru din luna octombrie 2012 a evidențiat domenii ample în care se manifestă această ignoranță, 53 % din respondenți indicând faptul că nu știu nimic referitor la destinația ajutorului UE (44 % nu cunosc destinația ajutorului bilateral al țării lor)[2].

Sondajul a arătat, de asemenea, că angajamentul personal este în scădere ușoară și că percepțiile privind cooperarea pentru dezvoltare și importanța acordată acesteia diferă în cadrul UE.

Într-o lume în continuă schimbare, oamenii au nevoie de informații cu privire la modul în care Europa orientată spre exterior poate ajuta la asigurarea durabilității la nivel mondial. Este importantă sensibilizarea cetățenilor europeni față de interdependența noastră globală. În general, cetățenii UE doresc să înțeleagă modul în care își pot aduce contribuția, iar informarea acestora reprezintă primul pas către o participare activă.

Politicile în materie de dezvoltare au suferit o schimbare de paradigmă în ultimii ani. S-a depășit relația tradițională donator-beneficiar, în prezent accentul fiind pus din ce în ce mai mult pe o abordare a provocărilor globale de interes reciproc care se bazează pe paritatea cu țările partenere.

Cu toate acestea, principalele obiective ale politicii UE în domeniul dezvoltării au nevoie de angajament public. Având în vedere presiunile crizei mondiale, de exemplu, o opinie publică puternică poate contribui la atingerea obiectivului de direcționare a 0,7 % din PIB către finanțarea dezvoltării[3].

În plus, importanța acordată cooperării pentru dezvoltare variază de la un stat membru la altul. AED2015 [Anul european pentru dezvoltare 2015] reprezintă o ocazie de a îmbunătăți nivelul de informare în toate statele membre. Această abordare va viza diferitele grupuri naționale țintă. În acest sens, participarea statelor membre și a reprezentanțelor UE va fi deosebit de importantă.

Faptul că UE este un actor mondial și un vector al schimbării este important pentru sprijinirea în continuare a politicii sale în domeniul dezvoltării. UE trebuie să fie văzută acționând în coordonare și în cooperare cu statele membre și cu alți donatori. Cetățenii sunt foarte puțin conștienți de eficacitatea și de efectele pozitive ale ajutorului și acesta trebuie prezentat în termeni mai puțin tehnici.

· Oportunități

Organizarea Anului european pentru dezvoltare în mod special în 2015 va necesita eforturi suplimentare importante, dar reprezintă și o oportunitate de a mobiliza un nou impuls la nivel european atât în rândul factorilor de decizie politică cât și în rândul cetățenilor UE în general. AED2015 poate genera o mai mare sensibilizare a publicului și poate să repună rolul UE în dezvoltarea internațională în centrul atenției. Acesta poate, de asemenea, să sporească nivelul de cunoștințe al populației în general cu privire la modul în care dezvoltarea, dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, securitatea alimentară, biodiversitatea și alte aspecte relevante sunt interconectate, precum și modul în care aceasta afectează populațiile cele mai sărace din lume și poate să promoveze conceptul de coerență politică. Acesta poate intra în consonanță cu toate inițiativele de comunicare pe care, fără îndoială, statele membre și alți actori implicați în cooperarea pentru dezvoltare le planifică special pentru respectivul an.

După cum se arată în Eurobarometru, nevoia evidentă de îmbunătățire a comunicării privind cooperarea pentru dezvoltare a UE este completată de disponibilitatea generală din partea cetățenilor UE de a ajutora populațiile sărace din țările partenere. Sprijinul pentru ajutorarea țărilor partenere rămâne ridicat (85 %). Mai mult de șase din zece europeni consideră că ajutorul pentru țările partenere ar trebui să crească. Cu toate acestea, strategiile de comunicare privind cooperarea pentru dezvoltare a UE trebuie să fie întotdeauna adaptate la condițiile naționale.

UE dispune de o largă rețea activă de organizații neguvernamentale de cooperare pentru dezvoltare care se află în strânsă legătură cu instituțiile UE. ONG-urile au un rol esențial de jucat în abordarea și implicarea cetățenilor UE.

Sectorul privat și fundațiile internaționale sunt din ce în ce mai active în domeniul cooperării pentru dezvoltare, iar liderii de opinie internaționali devin actori importanți în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare. Aceștia exercită o mare influență în crearea de sinergii, inclusiv comunicarea privind cooperarea pentru dezvoltare adresată unui public mai larg.

Rețeaua densă de delegații ale Uniunii Europene din întreaga lume face posibilă colectarea de informații referitoare la rezultatele cooperării pentru dezvoltare a UE și difuzarea acestora în țările partenere.

AED2015 va permite valorificarea eforturilor de comunicare în curs de desfășurare privind cooperarea pentru dezvoltare a UE. Aceasta va consolida vizibilitatea acestei cooperări și abordarea sa bazată pe rezultate.

· Obiective și activități propuse

Obiectivul AED2015 este de a informa cetățenii UE cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE, subliniind ceea ce Uniunea Europeană poate deja să realizeze în calitate de cel mai mare donator de ajutoare din lume și modul în care aceasta ar putea face și mai mult combinând forțele statelor sale membre și ale instituțiilor sale.

AED2015 încearcă să stimuleze interesul activ al cetățenilor europeni față de cooperarea pentru dezvoltare și să încurajeze simțul responsabilității și al oportunității în ceea ce privește participarea lor la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor.

Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la rolul cooperării pentru dezvoltare a UE, care reunește o gamă largă de avantaje nu numai pentru beneficiari, ci și pentru cetățenii UE, într-o lume în schimbare și din ce în ce mai interdependentă.

Principalele mesaje care trebuie transmise în timpul anului ar trebui să decurgă din comunicările recente Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării și O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă[4].

O abordare amplă, care include atât cooperarea pentru dezvoltare a UE, cât și ajutorul umanitar, va fi adoptată pentru a comunica cu privire la ajutorul acordat de UE pe parcursul AED2015. În cazul în care este posibil, măsurile pentru AED2015 vor fi concepute și puse în aplicare cu parteneri strategici. Forurile existente vor fi utilizate așadar pentru a promova AED2015, însă ar trebui să se recurgă și la parteneriate inovatoare.

Toate activitățile ar trebui să fie cât mai apropiate de cetățenii din interiorul și din afara UE și să fie ușor de înțeles de către aceștia. Vor fi abordate grupuri țintă specifice, inclusiv tinerii, pentru a avea un impact mai mare.

În măsura în care este posibil, vor fi valorificate inițiativele de comunicare existente, de exemplu Zilele europene ale dezvoltării, Educația pentru dezvoltare și acțiunile de sensibilizare (DEAR), premii precum Premiul Lorenzo Natali sau publicațiile privind cooperarea pentru dezvoltare a UE, cum ar fi raportul anual al EuropeAid.

Activitățile în alte domenii de politică, de exemplu relațiile externe, comerțul, extinderea, ocuparea forței de muncă și politica socială, educația și cultura, sănătatea, agricultura și cercetarea și inovarea, deja contribuie, direct sau indirect, la promovarea dezvoltării. Comisia va valorifica aceste activități pentru a spori impactul AED2015.

Ca și în anii europeni anteriori, măsurile suplimentare vor cuprinde campanii de comunicare, conferințe, evenimente, inițiative, studii și sondaje la nivel european, național, regional și local, pentru a transmite mesaje-cheie și a difuza informații cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE și pentru a invita cetățenii Uniunii Europene să participe și să contribuie în mod activ. Comisia poate identifica alte activități care contribuie la obiectivele AED2015.

Acțiunile desfășurate în cadrul AED2015 trebuie să fie adaptate în funcție de necesitățile și situațiile specifice din fiecare stat membru. Învățămintele din anii europeni anteriori vor fi luate în considerare. Statele membre sunt invitate să numească un coordonator național pentru AED2015. Coordonatorii naționali se vor consulta îndeaproape cu o gamă largă de părți interesate și, dacă este cazul, vor acționa în calitate de agenții naționale sau puncte de contact pentru activitățile relevante ale UE.

Acțiunile AED2015 întreprinse împreună cu statele membre vor lua în considerare strategiile de comunicare existente ale fiecărei țări. Astfel, statele membre vor fi invitate să comunice cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE în sensul cel mai larg.

3.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE

În mai 2011, ca răspuns la o propunere inițială a Confederației Europene a ONG-urilor pentru Ajutor Umanitar și Dezvoltare (CONCORD), Comitetul Economic și Social European a propus desemnarea anului 2015 ca Anul european pentru dezvoltare.

În octombrie 2012, Parlamentul European a solicitat Comisiei să declare anul 2015 Anul european pentru dezvoltare, exprimându-și speranța că acest lucru ar spori vizibilitatea cooperării pentru dezvoltare.

Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă au fost consultate în mod informal cu privire la ideea de AED2015.

Parlamentul European și statele membre au fost contactate în mod informal cu privire la organizarea AED2015.

AED2015 este un punct de pe ordinea de zi pentru reuniunea periodică din iunie 2013 cu directorii generali responsabili cu dezvoltarea din statele membre.

Au avut loc discuții privind organizarea AED2015 cu grupul operativ interinstituțional pentru AED2015 alcătuit din reprezentanți ai CONCORD, ai Comitetului Economic și Social European, ai Comitetului Regiunilor, ai deputaților din Parlamentul European și ai statelor membre.

Au fost comunicate planurile privind AED2015 forumului Educația pentru dezvoltare și acțiunile de sensibilizare (DEAR), care vizează consolidarea capacităților ONG-urilor de sensibilizare și educare și implicarea publicului european în eradicarea sărăciei din lume, precum și incluziunea socială. Inițiativa se bucură în substanță de o primire favorabilă, iar numărul din ce în ce mai mare al solicitărilor de informații suplimentare și susținerea activă indică faptul că există o puternică cerere de aplicare a acesteia.

Dată fiind dimensiunea referitoare la relațiile externe a AED2015, au avut loc, de asemenea, discuții informale cu organizații internaționale

4.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

· Temei juridic

Articolul 209 din TFUE constituie temeiul juridic pentru dezvoltarea și punerea în aplicare de către UE a politicii sale de dezvoltare, astfel cum se definește la articolul 208.

Articolul 210 din TFUE prevede că, pentru a favoriza complementaritatea și eficacitatea acțiunilor lor, Uniunea și statele membre își coordonează politicile în domeniul cooperării pentru dezvoltare și se pun de acord cu privire la programele de ajutor, inclusiv în cadrul organizațiilor internaționale și al conferințelor internaționale. Acestea pot întreprinde acțiuni comune. Statele membre ar trebui să contribuie, în cazul în care este necesar, la punerea în aplicare a programelor Uniunii de ajutor. Comisia poate adopta orice inițiativă utilă promovării acestei coordonări.

Obiectivul principal al propunerii de decizie privind AED2015 este de a sensibiliza opinia publică cu privire la valoarea adăugată a unei dimensiuni europene în cooperare, având în vedere interdependența globală și evoluția politicii de dezvoltare a UE.

Ca atare, acest obiectiv se regăsește în cadrul ambelor articole menționate mai sus.

· Principiul subsidiarității

Responsabilitatea principală pentru sensibilizarea cetățenilor cu privire la chestiunile din domeniul dezvoltării revine statelor membre. Acțiunile la nivelul Uniunii completează acțiunile naționale în acest sens, astfel cum s-a subliniat în declarația politică „Parteneriat pentru comunicarea privind Europa”, semnată la 22 octombrie 2008 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie[5]. Întrucât, datorită nevoii de parteneriate multilaterale, de schimb transnațional de informații și de acțiuni de sensibilizare și de difuzare a bunelor practici la nivelul Uniunii, obiectivele Anului european pentru dezvoltare nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și prin urmare, având în vedere amploarea Anului european pentru dezvoltare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

· Principiul proporționalității

Măsurile care trebuie puse în aplicare în cadrul Anului european propus nu depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale. Propunerea respectă, așadar, principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE.

5.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Flexibilitatea acordată pentru fixarea priorităților anuale sau multianuale finanțate prin linii bugetare și prin programe ale Comisiei oferă o marjă financiară suficientă pentru a desfășura AED2015 în cadrul actualei programări preliminare (a se vedea anexa).

2013/0238 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind Anul european pentru dezvoltare (2015)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 209 și articolul 210 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[6],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[7],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Cooperarea pentru dezvoltare constă în promovarea dezvoltării umane și a realizării ființei umane în toate dimensiunile sale, inclusiv dimensiunea culturală[8].

(2)       Uniunea Europeană acordă ajutor în domeniul cooperării pentru dezvoltare din 1957 și este cel mai mare donator de ajutor oficial pentru dezvoltare din lume.

(3)       Tratatul de la Lisabona a ancorat cu fermitate politica de dezvoltare în cadrul acțiunii externe a UE în sprijinul interesului UE pentru o lume stabilă și prosperă. De asemenea, politica de dezvoltare contribuie la abordarea altor provocări globale și la realizarea Strategiei UE-2020.

(4)       UE este un lider în formularea și punerea în aplicare a conceptului de coerență a politicilor pentru dezvoltare, care are ca obiectiv consolidarea sinergiilor între politicile care nu vizează ajutoarele și obiectivele de dezvoltare.

(5)       Combaterea sărăciei rămâne obiectivul principal al politicii de dezvoltare a Uniunii Europene, astfel cum este prevăzut la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(6)       În anul 2000, Comunitatea internațională s-a angajat să ia măsuri concrete de combatere a sărăciei, până în 2015, prin adoptarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, care au fost acceptate de către Uniune și statele sale membre.

(7)       Lumea a cunoscut schimbări enorme în ultimii ani, inclusiv schimbări majore în echilibrul politic și economic global. Noi actori, inclusiv actori din sectorul privat și alți actori neguvernamentali, au apărut pe scena mondială. În timp ce economiile dezvoltate și emergente reprezintă o mare parte din PIB-ul global, acestea din urmă au devenit în prezent principalele motoare ale creșterii mondiale și au deja un impact semnificativ asupra economiei mondiale.

(8)       Sprijinirea în continuare a cooperării pentru dezvoltare este vitală într-o lume care se schimbă rapid. Aproximativ 1,3 miliarde de oameni trăiesc încă într-o sărăcie extremă a veniturilor, iar necesitățile de dezvoltare umană a unui număr și mai mare de oameni nu sunt îndeplinite. Inegalitățile din interiorul țărilor au crescut în cea mai mare parte a lumii. Mediul natural este sub o presiune din ce în ce mai mare, iar țările în curs de dezvoltare sunt afectate deosebit de puternic de efectele schimbărilor climatice. Aceste provocări sunt universale și interdependente și trebuie abordate de către toate țările care acționează împreună.

(9)       Au început discuțiile privind cadrul post-2015, iar Comisia Europeană și-a prezentat punctul de vedere în Comunicarea O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă[9]. Această propunere de politică are scopul de a aborda deficiențele actualului cadru de dezvoltare și a stabilit o abordare comună în ceea ce privește eradicarea sărăciei și problemele de sustenabilitate într-un vast cadru internațional. Acesta se bazează pe Comunicarea din 2011 Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării[10], care a dus deja la o reorientare majoră a politicilor de dezvoltare ale UE.

(10)     Un An european pentru dezvoltare în 2015 va oferi ocazia propice de a sensibiliza publicul larg cu privire la orientarea actuală a politicii europene de dezvoltare. Sunt necesare informații privind modul în care Europa orientată spre exterior poate ajuta la asigurarea durabilității la nivel mondial. Aceasta include sensibilizarea privind interdependența globală și evidențierea faptului că dezvoltarea este mai mult decât un simplu ajutor.

(11)     Anul 2015 ar trebui să fie un an emblematic și esențial întrucât este ultimul an în care se pot realiza Obiectivele de dezvoltare ale mileniului stabilite în mod colectiv, oferind astfel o oportunitate unică pentru a analiza angajamentele internaționale din 2000. 2015 va fi, de asemenea, anul în care ar trebui luată o decizie internațională majoră privind cadrul de dezvoltare care va înlocui cadrul ODM în deceniile următoare.

(12)     De asemenea, același an ar putea fi momentul oportun pentru a prezenta rezultatele politicii de dezvoltare a UE după punerea în aplicare a principiilor prevăzute în Comunicarea O agendă a schimbării adoptată în 2011.

(13)     Cheia pentru succesul acțiunii Uniunii pentru dezvoltare este măsura în care se va bucura de o largă susținere din partea populației și din partea clasei politice. Anul European ar trebui, așadar, să acționeze ca un catalizator pentru sensibilizarea și impulsionarea publicului, precum și pentru schimbul de bune practici între statele membre, autoritățile locale și regionale, societatea civilă, partenerii sociali și entitățile internaționale și organizațiile implicate în problemele privind dezvoltarea. Acesta ar trebui să contribuie la concentrarea atenției politice și la mobilizarea tuturor actorilor implicați pentru a stimula și promova acțiuni și inițiative suplimentare la nivelul Uniunii și al statelor membre, în colaborare cu beneficiarii ajutoarelor pentru dezvoltare și cu reprezentanții acestora.

(14)     Sondajul Eurobarometru din octombrie 2012[11] a arătat un sprijin puternic din partea cetățenilor UE pentru ajutorarea persoanelor din țările partenere (85 %). În pofida climatului economic actual, mai mult de șase din zece europeni consideră că ajutorul pentru țările partenere ar trebui să crească. În același timp, sondajul Eurobarometru a arătat în mod clar că există o lipsă de cunoștințe privind cooperarea pentru dezvoltare a UE, ceea ce impune o mai bună comunicare.

(15)     În rezoluția sa din 23 octombrie 2012[12], Parlamentul European a invitat Comisia să declare 2015 Anul european pentru dezvoltare, exprimându-și speranța că acest lucru va spori vizibilitatea cooperării pentru dezvoltare.

(16)     Coordonarea eficientă între toți partenerii care contribuie la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local este o condiție esențială pentru un An european eficient. Partenerii locali și regionali au de jucat un rol esențial în promovarea politicii de dezvoltare a UE.

(17)     Diferitele contexte socioeconomice și culturale naționale, precum și sensibilitățile naționale, impun ca unele dintre activitățile Anului european să fie descentralizate la nivel național, în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul financiar[13]. Cu toate acestea, definirea priorităților politice la nivel național ar trebui să fie coordonată de Comisie pentru a garanta coerența cu obiectivele strategice ale Anului european.

(18)     Participarea la activitățile Anului european care urmează să fie finanțate ar trebui să fie deschisă statelor membre și țărilor candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Acordul-cadru și, respectiv, în deciziile Consiliului de asociere.

(19)     Trebuie asigurate coerența și complementaritatea cu alte acțiuni ale Uniunii, în special cu Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), inclusiv cu programul Educația pentru dezvoltare și acțiuni de sensibilizare (DEAR), Fondul European de Dezvoltare (FED), Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) și cu alte instrumente de finanțare ale UE pentru acțiuni externe în cazul în care acestea sunt relevante pentru politica de dezvoltare.

(20)     Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii[14].

(21)     În vederea optimizării eficacității și a eficienței activităților avute în vedere pentru Anul european pentru dezvoltare, este important ca o serie de acțiuni pregătitoare să fie efectuate în 2013 și 2014.

(22)     Comisia deja a adoptat diverse inițiative de promovare a politicilor de dezvoltare și de informare a cetățenilor cu privire la cooperarea pentru dezvoltare. Aceste inițiative existente ar trebui utilizate cât mai mult posibil pentru Anul european 2015.

(23)     Responsabilitatea principală pentru sensibilizarea cetățenilor cu privire chestiunile referitoare la dezvoltare le revine statelor membre. Acțiunile de la nivelul Uniunii completează acțiunile naționale în acest sens, astfel cum s-a subliniat în declarația politică „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa” semnată la 22 octombrie 2008 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie[15].

(24)     Întrucât, datorită nevoii de parteneriate multilaterale, de schimb transnațional de informații și de acțiuni de sensibilizare și de difuzare a bunelor practici la nivelul Uniunii, obiectivele Anului european pentru dezvoltare nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea Anului european pentru dezvoltare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1 Obiect

Anul 2015 este desemnat „Anul european pentru dezvoltare” (denumit în continuare „Anul european”).

Articolul 2 Obiective

Obiectivul general al Anului european este:

– de a informa cetățenii UE cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE, subliniind ceea ce Uniunea Europeană poate realiza deja în calitate de cel mai mare donator de ajutoare din lume și modul în care aceasta ar putea face și mai mult combinând forțele statelor sale membre și ale instituțiilor sale.

– de a stimula interesul activ al cetățenilor europeni față de cooperarea pentru dezvoltare și de a încuraja simțul responsabilității și al oportunității în ceea ce privește participarea lor la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor; și

– de a sensibiliza publicul cu privire la rolul cooperării pentru dezvoltare a UE, care reunește o gamă largă de avantaje nu numai pentru beneficiari, ci și pentru cetățenii UE, într-o lume în schimbare și din ce în ce mai interdependentă.

Articolul 3 Inițiativele implicate

1.           Măsurile luate pentru a se atinge obiectivele stabilite la articolul 2 pot include următoarele inițiative organizate la nivelul Uniunii, la nivel național, regional sau local, astfel cum sunt descrise în anexa la prezenta decizie:

– campanii de comunicare pentru a difuza mesajele-cheie destinate publicului larg și unui public mai specific, inclusiv prin mijloacele de comunicare sociale;

– organizarea de conferințe, evenimente și inițiative cu toate părțile interesate relevante pentru a promova participarea activă și dezbaterile și pentru a sensibiliza populația la nivel european;

– inițiative concrete în statele membre menite să promoveze obiectivele Anului european, în special prin schimbul de informații și schimbul de experiență și de bune practici între administrațiile naționale, regionale și locale și alte organizații; și

– efectuarea de studii și sondaje și diseminarea rezultatelor acestora.

2.           Comisia poate identifica alte activități menite să contribuie la atingerea obiectivelor Anului european și poate permite ca trimiterile la Anul european să fie utilizate pentru promovarea acestor activități, cu condiția ca acestea să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite la articolul 2.

Articolul 4 Coordonarea cu statele membre

1.           Fiecare stat membru este invitat să numească un coordonator național pentru a fi responsabil de organizarea participării statului său la Anul european și informează Comisia cu privire la numirea respectivă.

2.           Coordonatorii naționali, în strânsă coordonare cu Comisia, se consultă și cooperează cu o gamă largă de părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă, parlamentele naționale, partenerii sociali și, după caz, agențiile naționale sau punctele de contact pentru programele relevante ale Uniunii.

3.           Până la 1 iunie 2014, statele membre sunt invitate să transmită Comisiei o propunere de program de lucru, care trebuie să stabilească detaliile activităților naționale planificate pentru Anul european pentru dezvoltare, în conformitate cu obiectivele enumerate la articolul 2 și cu detaliile măsurilor prevăzute în anexă.

4.           Înainte de aprobarea programelor de lucru, Comisia verifică dacă activitățile respectă, în conformitate cu Regulamentul financiar și cu normele sale de aplicare, obiectivele stabilite prin prezenta decizie.

Articolul 5 Țările participante

Participarea la activitățile Anului european care urmează a fi finanțate este deschisă:

– statelor membre ale UE;

– țărilor candidate care beneficiază de o strategie de preaderare în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale pentru participarea acestor țări la programele Uniunii astfel cum sunt stabilite în Acordul-cadru și, respectiv, în deciziile Consiliului de asociere; și

Articolul 6 Coordonarea la nivelul Uniunii și punerea în aplicare

1.           Comisia asigură punerea în aplicare a prezentei decizii la nivelul Uniunii, în special prin adoptarea deciziilor de finanțare necesare în conformitate cu regulamentele de instituire a instrumentelor de finanțare relevante pentru acțiunile în cauză.

2.           Comisia cooperează îndeaproape cu statele membre, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și cu organismele și asociațiile active în domeniul dezvoltării.

3.           Comisia convoacă reuniuni ale coordonatorilor naționali pentru a coordona punerea în aplicare a Anului european și pentru a face schimb de informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia la nivelul UE și la nivel național.

4.           Comisia convoacă reuniuni ale părților interesate și ale reprezentanților organizațiilor sau organismelor europene active în domeniul dezvoltării pentru a o sprijini la punerea în aplicare a Anului european la nivelul Uniunii.

5.           Comisia consideră drept prioritară tema Anului european în cadrul activităților de comunicare desfășurate de reprezentanțele sale în statele membre și de delegațiile Uniunii Europene în țările partenere. În mod similar, principalele rețele relevante de la nivelul Uniunii care primesc sprijin din bugetul general al Uniunii pentru costurile de funcționare stabilesc ca prioritate tema Anului european în cadrul programelor proprii de lucru.

Articolul 7 Coerență și complementaritate

În conformitate cu regulamentele de instituire a instrumentelor de finanțare relevante pentru acțiunile în cauză, Comisia se asigură că măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt compatibile cu orice alte măsuri și inițiative ale Uniunii, naționale și regionale care contribuie la realizarea obiectivelor Anului european și că sunt pe deplin complementare inițiativelor și resurselor Uniunii, naționale și regionale existente.

Articolul 8 Dispoziții specifice privind sprijinul financiar și nefinanciar

1.           Pentru măsurile la nivel de Uniune prevăzute în partea A a anexei se încheie un contract de achiziții publice sau se acordă granturi finanțate din bugetul general al Uniunii Europene, în conformitate cu titlurile V și IV din Regulamentul financiar.

2.           Măsurile la nivel de Uniune descrise în partea B a anexei pot fi cofinanțate din bugetul general al Uniunii Europene.

3.           Comisia poate cofinanța fiecare organism coordonator național, în conformitate cu procedura prevăzută în partea C a anexei.

4.           Dacă este cazul, și fără a aduce atingere propriilor obiective și bugetului, programele existente care contribuie la promovarea dezvoltării pot sprijini Anul european.

5.           Comisia poate acorda sprijin nefinanciar activităților întreprinse de organizații publice și private în conformitate cu articolul 3 alineatul (2).

Articolul 9 Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1.           Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentei decizii sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.

2.           Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și la fața locului, cu privire la toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentei decizii.

3.           Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)[16] și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[17] pentru a se stabili dacă au existat acte de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de grant sau un contract finanțat în temeiul deciziei.

Articolul 10 Monitorizarea și evaluarea

Până la 31 decembrie 2016, Comisia prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor cu privire la punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a inițiativelor prevăzute în prezenta decizie.

Articolul 11 Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a 21-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXĂ

Detaliile măsurilor menționate la articolul 3

Punerea în aplicare a Anului european se va concentra pe o amplă campanie de comunicare și de informare la nivelul Uniunii, completată prin acțiuni întreprinse de către statele membre. Atât acțiunile Uniunii, cât și cele naționale pot, de asemenea, să implice societatea civilă, partenerii sociali și alte părți interesate în vederea creării unui sentiment de apartenență în rândul actorilor principali.

Uniunea va acorda sprijin financiar, inclusiv autorizarea în scris pentru utilizarea siglei, după ce aceasta a fost concepută, și a altor materiale asociate Anului european, unor inițiative întreprinse de organizații publice sau private, în măsura în care acestea pot furniza Comisiei asigurări că inițiativele respective sunt sau vor fi întreprinse în cursul anului 2015 și pot contribui semnificativ la realizarea obiectivelor Anului european.

A.        INIȚIATIVE DIRECTE ALE UNIUNII

Finanțarea se va efectua în general sub formă de achiziții directe de bunuri și de servicii în temeiul contractelor-cadru existente. Aceasta poate lua și forma unor granturi. Inițiativele pot include:

– Campanii de informare și promovare care includ:

– elaborarea și difuzarea de materiale audiovizuale și tipărite care reflectă mesajele menționate la articolul 2;

– evenimente de mare vizibilitate și forumuri pentru schimburi de experiență și de bune practici;

– măsuri destinate difuzării rezultatelor și sporirii vizibilității programelor, a măsurilor și a inițiativelor Uniunii Europene, care contribuie la realizarea obiectivelor Anului european;

– înființarea unui site internet de informare pe Europa (http://europa.eu/index_en.htm) dedicat acțiunilor întreprinse în contextul Anului european.

– Alte inițiative:

– furnizarea de servicii lingvistice (traducere, interpretare, informare multilingvă);

– studii și audituri de monitorizare la nivelul Uniunii în vederea evaluării și a realizării de rapoarte privind pregătirea, eficiența și impactul Anului european.

B.        COFINANȚAREA INIȚIATIVELOR UNIUNII

Evenimentele cu mare vizibilitate la scară europeană, eventual organizate în cooperare cu statele membre care dețin președinția Consiliului în 2015, menite să sensibilizeze opinia publică cu privire la obiectivele Anului european, pot beneficia de un grant acordat de Uniune care să acopere până la 80 % din costurile finale ale activităților.

C.        COFINANȚAREA INIȚIATIVELOR STATELOR MEMBRE

Fiecare organism național de coordonare poate prezenta un program de lucru în vederea cofinanțării de către UE pentru promovarea Anului european. Programul de lucru descrie acțiunile specifice desfășurate de organismul național de coordonare care urmează să fie finanțate. Cererea va fi însoțită de un buget detaliat estimativ, care prezintă costurile totale ale inițiativelor sau ale programului de lucru propus, precum și valoarea și sursele de cofinanțare posibilă. Cofinanțarea finală acordată de UE poate acoperi până la 80 % din costurile finale ale activităților. Comisia va determina sumele indicative ce vor fi puse la dispoziție pentru cofinanțarea fiecărui organism coordonator național și data limită de depunere a cererilor. Criteriile vor ține seama de numărul de locuitori și de costul vieții, precum și de suma fixă alocată fiecărui stat membru pentru a garanta un volum minim de activități.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Anul european pentru dezvoltare 2015

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[18]

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

R Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[19]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Niciun obiectiv strategic multianual, având în vedere specificitatea inițiativei (An european)

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr.

1. Informarea cetățenilor UE cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE și prezentarea rezultatelor pe care Uniunea Europeană le poate obține deja în calitate de cel mai mare donator de ajutoare din lume și a ceea ce poate să realizeze apelând la puterea combinată a statelor membre și a instituțiilor acesteia.

2. Stimularea interesului activ al cetățenilor europeni față de cooperarea pentru dezvoltare și sensibilizarea acestora privind responsabilitățile care le revin și oportunitățile lor în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor.

3. Sensibilizarea opiniei publice față de rolul cooperării pentru dezvoltare a UE, în măsura în care aceasta aduce o gamă largă de beneficii nu numai beneficiarilor, ci și cetățenilor UE, într-o lume din ce în ce mai interdependentă și în continuă schimbare.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Capitolul 21 08 — Strategia politică și coordonarea domeniului de politică „Dezvoltare și relații cu statele ACP”, precum și

Capitolul 19 11 — Strategia politică și coordonarea domeniului de politică „Relații externe”

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1. Campania de informare și comunicare crește vizibilitatea cooperării pentru dezvoltare a Uniunii Europene și a impactului politicilor de dezvoltare ale Uniunii Europene în viața de zi cu zi a cetățenilor.

2. Cetățenii reacționează pozitiv și joacă un rol activ în organizarea AED2015.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1. Gradul de conștientizare și de cunoaștere de către cetățenii UE a politicilor și instrumentelor de dezvoltare post ODM (prin intermediul Eurobarometrului și al sistemului TR-AID).

2. Numărul de realizări în cadrul campaniei desfășurate prin intermediul mass-mediei, a conferințelor/evenimentelor organizate și a activităților organizate împreună cu organizațiile societății civile și actorii nestatali.

3. Nivelul de implicare a cetățenilor UE care s-a atins prin activitățile desfășurate în cadrul AED2015.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Pe termen scurt: informarea cetățenilor UE cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE și prezentarea rezultatelor pe care Uniunea Europeană le poate obține deja în calitate de cel mai mare donator de ajutoare din lume.

Pe termen lung: Sensibilizarea opiniei publice față de rolul cooperării pentru dezvoltare a UE, în măsura în care aceasta aduce o gamă largă de beneficii nu numai beneficiarilor, ci și cetățenilor UE, într-o lume din ce în ce mai interdependentă și în continuă schimbare.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Acordarea statelor membre și părților interesate de la toate nivelurile a ocaziei de a pune în aplicare și de a formula politica de cooperare pentru dezvoltare a UE și instrumentele externe, în conformitate cu cerințele pe termen scurt și lung.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Anii europeni anteriori și-au demonstrat valoarea ca instrumente eficace de sensibilizare, având un impact atât asupra publicului larg, cât și asupra factorilor de multiplicare și au creat sinergii între diferite domenii de intervenție la nivelul UE și al statelor membre.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

CE și alte instituții ale UE dispun de o gamă largă de instrumente în domeniul informării cu privire la promovarea cooperării pentru dezvoltare a UE, cum ar fi programul DEAR gestionat de Comisie.

1.6.        Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

R Propunere/inițiativă pe durată determinată

– R  Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2015 până la 31.12.2015

– R  Impact financiar din 2013 până în 2015.

¨ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.              Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[20]

Pentru bugetul 2013

R Gestiune centralizată directă asigurată de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[21]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu state membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Începând cu bugetul 2014

R Gestiune directă asigurată de către Comisie

– ¨ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului propriu din cadrul delegațiilor Uniunii;

– ¨  prin intermediul agențiilor executive;

¨ Gestiune partajată cu state membre

R Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨ țărilor terțe sau organismelor desemnate de acestea;

– ¨ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora;

– ¨ BEI și Fondului European de Investiții;

– ¨ organismelor prevăzute la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

– R organismelor de drept public;

– R organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

– ¨ organismelor de drept privat dintr-un stat membru, care sunt responsabile cu punerea în aplicarea a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

– ¨ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

– Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

- La nivelul Uniunii Europene, fondurile vor fi gestionate prin gestiune directă asigurată de către Comisie.

- La nivel național, în cadrul statelor membre, fondurile vor fi gestionate prin gestiune indirectă de către un organism național de coordonare desemnat de statele membre ale Uniunii Europene.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

- Evaluare ex-post

- Programul de lucru al Anului european pentru dezvoltare

- Stabilirea unui comitet director

2.2.        Sistemul de gestiune și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

- acceptarea scăderii nivelului de cooperare pentru dezvoltare a UE

- așteptări exagerate în ceea ce privește impactul generat de AED2015

- lipsa de angajament din partea părților interesate

- caracterul inadecvat al activităților destinate cetățenilor

- lipsa unei modificări de comportament

- cooperarea limitată sau chiar o prezentare negativă din partea mass-mediei

2.2.2.     Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.     Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

- Dialogul cu organizațiile societății civile, statele membre și instituțiile UE privind pregătirea și punerea în aplicare a Anului

- Evaluarea periodică a riscurilor în cadrul comitetului director

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

1. Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentei decizii sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă se descoperă nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.

2. Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și la fața locului, cu privire la toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentei decizii.

3. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) [22] și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[23] pentru a se stabili dacă au existat acte de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de grant sau un contract finanțat în temeiul deciziei.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

|| Dif./ Nedif. ([24]) || Țări AELS[25] || Țări candidate[26] || Țări terțe || În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

IV – Relații externe || 21 08 02 – Coordonarea și promovarea sensibilizării în materie de dezvoltare, precum și || Dif. || NU || DA || NU || NU

IV – Relații externe || 19 11 03 - Uniunea Europeană în lume || Dif. || NU || DA || NU || NU

· Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr […][Rubrica………………………………………...……….] || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

|| […][XX.YY.YY.YY] || || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

Nu este solicitată nicio finanțare suplimentară pentru Anul european pentru dezvoltare. Flexibilitatea acordată pentru stabilirea priorităților anuale bazate pe linii bugetare și pe programe ale Direcției Generale EuropeAid, unitatea 04 - Transparență și Comunicare oferă o marjă financiară suficientă pentru a menține Anul la scară de 15 milioane EUR. Suma totală necesară desfășurării Anului cuprinde cheltuieli cu acțiunile pregătitoare și de punere în aplicare aferente Anului respectiv.[27] Prin urmare, sumele introduse sunt doar cu titlu informativ.

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual || Numărul || Rubrica IV – Relații externe

DG: DEVCO || || || Anul 2013 || Anul 2014 || Anul N[28] || Anul N+1 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare 21 08 02 || Angajamente || (1) || 4,980 || 7,500 || || || || || || 12,480

Plăți || (2) || 1,800 || 3,820 || 6,180 || 1,470 || || || || 13,270

Numărul liniei bugetare 19 11 03 || Angajamente || (1a) || 1,490 || || || || || || || 1,490

Plăți || (2a) || 0,700 || || || || || || || 0,700

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[29] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || 19 01 04 02 11 sau 21 01 04 01 11 sau 21 01 04 04 || (3) || 0,150 || 0,150 || 0,150 || || || || || 0,450

TOTAL credite pentru DG DEVCO || Angajamente || =1+1a +3 || 6,620 || 7,650 || 0,150 || || || || || 14,420

Plăți || =2+2a +3 || 2,650 || 3,970 || 6,330 || 1,470 || || || || 14,420

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 6,470 || 7,500 || || || || || || 13,970

Plăți || (5) || 2,500 || 3,820 || 6,180 || 1,470 || || || || 13,970

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || 0,150 || 0,150 || 0,150 || || || || || 0,450

TOTAL credite în cadrul RUBRICII IV din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 6,620 || 7,650 || 0,150 || || || || || 14,420

Plăți || =5+ 6 || 2,650 || 3,970 || 6,330 || 1,470 || || || || 14,420

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| || || Anul 2013[30] || Anul 2014[31] || Anul N[32] || Anul N+1 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

DG: DEVCO ||

Ÿ Resurse umane || 0,635 || 0,635 || 0,381 || || || || || 1,651

Ÿ Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

TOTAL DG DEVCO || Credite || 0,635 || 0,635 || 0,381 || || || || || 1,651

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 in cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0,635 || 0,635 || 0,381 || || || || ||

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| || || Anul 2013 || Anul 2014 || Anul N || Anul N+1 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 – 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 7,255 || 8,285 || 0,531 || || || || || 16,071

Plăți || 3,285 || 4,605 || 6,711 || 1,470 || || || || 16,071

Costurile de administrare, inclusiv resurse umane, vor fi acoperite prin redistribuirea internă în cadrul DG DEVCO.

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– R Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Obiective și realizări ò || || || Anul 2013 || Anul 2014 || Anul N || Anul N+1 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

REALIZĂRI

Tip[33] || Costuri medii || Nr || Costuri || Nr || Costuri || Nr || Costuri || Nr || Costuri || Nr || Costuri || Nr || Costuri || Nr || Costuri || Nr total || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[34] Informarea cetățenilor UE cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE și prezentarea rezultatelor pe care Uniunea Europeană le poate obține deja în calitate de cel mai mare donator de ajutoare din lume și a ceea ce poate să realizeze apelând la puterea combinată a statelor membre și a instituțiilor acesteia. || || || || || || || || || || || || || || || ||

Campanie mass-media: comunicate de presă video, înregistrări video, pagini de internet, relații cu publicul, seminare destinate jurnaliștilor și rețele de socializare etc. || || || 3 || 0,470 || 3 || 0,450 || || || || || || || || || || || 6 || 0,920

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 3 || 0,470 || 3 || 0,450 || || || || || || || || || || || 6 || 0,920

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 Stimularea interesului activ al cetățenilor europeni față de cooperarea pentru dezvoltare și sensibilizarea acestora privind responsabilitățile care le revin și oportunitățile de a participa la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. || || || || || || || || || || || || || || || ||

Conferințe și evenimente: conferințe de deschidere și de închidere, prelegeri, evenimente la nivel înalt, evenimente conexe etc. || || || 2 || 2,500 || 3 || 0,850 || || || || || || || || || || || 5 || 3,350 ||

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || 2. || 2,500 || 3 || 0,850 || || || || || || || || || || || 5 || 3,350 ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3 Sensibilizarea opiniei publice față de rolul cooperării pentru dezvoltare a UE, în măsura în care aceasta aduce o gamă largă de beneficii nu numai beneficiarilor, ci și cetățenilor UE, într-o lume din ce în ce mai interdependentă și în continuă schimbare. || ||

Ateliere și alte realizări: ateliere, evenimente de sensibilizare privind identitatea vizuală a SM, materiale de promovare, publicații și activități de tipărire, studii, fonduri pentru ONG-uri și statele membre etc. || || || 6 || 3,500 || 2 || 6,200 || || || || || || || || || || || 8 || 9,700 ||

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3 || 6 || 3,500 || 2 || 6,200 || || || || || || || || || || || 8 || 9,700 ||

COSTURI TOTALE || 11 || 6,470 || 8 || 7,500 || || || || || || || || || || || 19 || 13,970 ||

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

– R Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| Anul 2013 || Anul 2014 || Anul N[35] || Anul N+1 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0,635 || 0,635 || 0,381 || || || || || 1,651

Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5[36] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 0,635 || 0,635 || 0,381 || || || || || 1,651

Creditele în materie de resurse umane necesare echipei de coordonare pentru organizarea AED2015 vor fi acoperite de creditele DG-ului alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– R Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– ¨  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în echivalent normă întreagă

|| Anul 2013 || Anul 2014 || Anul N || Anul N+1 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) || ||

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 5 || 5 || 3 || || || ||

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[37] ||

XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) || || || || || || ||

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy[38] || - la sediu || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, END, INT în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 5 || 5 || 3 || || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Resursele umane necesare echipei de coordonare pentru organizarea AED2015 vor fi acoperite de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Planificarea și desfășurarea activităților de comunicare asociate AED2015 în vederea asigurării eficienței în ceea ce privește cheltuielile financiare și timpul alocat și a coordonării interinstituționale, precum și a coordonării cu părțile interesate (statele membre și societățile civile etc.)

Personal extern || N/A

3.2.4.    

3.2.5.     Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

– R Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[39].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.6.     Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– R Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[40]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1]               Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării, Comunicarea (2011) 637 final a Comisiei și concluziile Consiliului din 14 mai 2012.

[2]               „Solidaritate de anvergură mondială - europenii și ajutorul pentru dezvoltare” (Solidarity that spans the globe: Europeans and development aid), Eurobarometru special 392, octombrie 2012.

[3]               Acesta se referă la angajamentul repetat al guvernelor lumii de a aloca 0,7 % din produsul național brut (PNB) al țărilor bogate pentru asistența oficială pentru dezvoltare.

[4]               Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării, Comunicarea (2011) 637 final a Comisiei și concluziile Consiliului din 14 mai 2012; O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă, Comunicarea (2013) 92 final a Comisiei. Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind O agendă a schimbării: viitorul politicii UE în domeniul dezvoltării (2012/2002/INI).

[5]               JO C 13, 20.1.2009, p. 3.

[6]               JO C xxxx, p.

[7]               JO C xxxx, p.

[8]               Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la O agendă a schimbării: viitorul politicii UE în domeniul dezvoltării (2012/2002/INI)

[9]               O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă, Comunicarea (2013) 92 final a Comisiei.

[10]             Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării, Comunicarea (2011) 637 final a Comisiei și concluziile Consiliului din 14 mai 2012.

[11]             „Solidaritate de anvergură mondială - europenii și ajutorul pentru dezvoltare” (Solidarity that spans the globe: Europeans and development aid), Eurobarometru special 392, Octombrie 2012.

[12]             Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind O agendă a schimbării: viitorul politicii UE în domeniul dezvoltării (2012/2002/INI).

[13]             Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului.

[14]             JO L 298, 26.10.2012, p.1

[15]             JO C 13, 20.1.2009, p. 3.

[16]             JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[17]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[18]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity-Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități

[19]             Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[20]             Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[21]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[22]             JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[23]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[24]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[25]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb

[26]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[27]             În 2013, în cadrul bugetului general pentru anul 2012, Comisia intenționează să realoce 1 030 000 EUR pentru acțiunile de pregătire a Anului european pentru dezvoltare 2015 utilizând creditele bugetare pentru 2012 ale Direcției Generale EuropeAid, unitatea 04 - Transparență și Comunicare.

[28]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[29]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[30]             Cifrele se bazează pe costurile medii ale DG HR — 127 000 EUR/an pentru AD/AST

[31]             Idem

[32]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[33]             Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[34]             Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”

[35]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[36]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[37]             AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații).

[38]             Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

[39]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional (pentru perioada 2007-2013).

[40]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.