EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Oficiul European de Poliție (Europol) și-a început activitatea ca un organism interguvernamental reglementat printr-o convenție încheiată între statele membre care a intrat în vigoare în 1999. În temeiul unei decizii a Consiliului adoptate în 2009, Europol a devenit o agenție a UE finanțată de la bugetul UE.

Rolul Europol este de a acorda sprijin acțiunilor serviciilor naționale de aplicare a legii și cooperării reciproce a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității grave și a terorismului. Europol facilitează schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și furnizează analize privind criminalitatea pentru a ajuta forțele naționale de poliție în efectuarea de anchete transfrontaliere.

Articolul 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Europol trebuie să facă obiectul unui regulament adoptat prin procedura legislativă ordinară. De asemenea, articolul prevede instituirea de către colegiuitori a procedurii de control al activităților Europol de către Parlamentul European, la care parlamentele naționale sunt asociate.

Colegiul European de Poliție (CEPOL) a fost instituit în 2005 ca o agenție a UE care se ocupă de activitățile legate de formarea personalului responsabil cu aplicarea legii. CEPOL are drept scop facilitarea cooperării între forțele naționale de poliție prin organizarea de cursuri cu o dimensiune polițienească europeană. CEPOL definește programe comune privind teme specifice, diseminează cercetările relevante și cele mai bune practici, coordonează un program de schimb la care participă cadre superioare din poliție și formatori și poate acționa în calitate de partener în cadrul subvențiilor acordate de UE pentru proiecte specifice.

Consiliul European, în „Programul de la Stockholm – O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora”[1], a invitat Europol să evolueze și „să devină un centru pentru schimbul de informații dintre autoritățile care asigură respectarea aplicării legii din statele membre, un furnizor de servicii și o platformă pentru serviciile de respectare a aplicării legii” și a făcut apel la instituirea unor programe europene de formare și de schimb pentru întregul personal cu competențe în materie de aplicare a legii la nivel național și la nivelul UE, CEPOL având un rol-cheie în asigurarea dimensiunii europene.

În comunicarea sa intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură”[2], Comisia a identificat provocări, principii și orientări fundamentale în ceea ce privește abordarea aspectelor din domeniul securității pe teritoriul UE și a sugerat o serie de acțiuni cu participarea Europol și CEPOL în scopul combaterii riscurilor la adresa securității pe care le generează criminalitatea gravă și terorismul.

În decursul ultimului deceniu, UE s-a confruntat cu o creștere a criminalității grave și organizate, precum și cu o diversificare a formelor sub care se prezintă aceasta[3]. În evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE, efectuată de Europol în 2013 (SOCTA 2013), se constată că „criminalitatea gravă și organizată constituie un fenomen din ce în ce mai dinamic și complex și rămâne o amenințare semnificativă la adresa securității și prosperității UE”[4]. Studiul remarcă și că „efectele globalizării la nivelul societății și afacerilor au facilitat, de asemenea, apariția de noi variații semnificative în activitatea infracțională, rețelele infracționale exploatând lacunele legislative, internetul și condițiile asociate cu criza economică pentru obținerea de profituri ilicite cu riscuri scăzute”[5]. Internetul este utilizat ca instrument pentru organizarea și săvârșirea de infracțiuni, servind drept mijloc de comunicare, piață, loc de recrutare și furnizor de acces la servicii financiare. De asemenea, internetul facilitează noi forme de criminalitate informatică, fraudarea cardurilor de plată, precum și distribuirea de materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. [6]

Prin urmare, criminalitatea gravă cauzează prejudicii din ce în ce mai importante victimelor, produce pagube economice la scară largă și subminează sentimentul de securitate, fără de care cetățenii nu își pot exercita în mod efectiv libertatea și drepturile individuale. Infracțiunile de trafic de persoane[7], de droguri ilicite[8] și de arme de foc[9], infracțiunile financiare, cum ar fi corupția[10], frauda[11] și spălarea de bani[12], precum și criminalitatea informatică[13] nu numai că reprezintă o amenințare la adresa siguranței personale și economice a celor care trăiesc în Europa, ci și generează ample profituri ilegale, care consolidează puterea rețelelor infracționale și lipsesc autoritățile publice de veniturile atât de necesare. Terorismul rămâne o amenințare majoră la adresa securității UE, societățile europene fiind în continuare vulnerabile la atacuri teroriste[14].

Criminalitatea reprezintă una dintre primele cinci preocupări majore ale cetățenilor UE[15]. La întrebarea privind domeniile asupra cărora instituțiile UE ar trebui să își concentreze acțiunile, combaterea criminalității este răspunsul care s-a situat pe locul al patrulea ca frecvență[16]. Într-un sondaj recent, utilizatorii de internet din UE au exprimat un grad ridicat de preocupare cu privire la securitatea informatică și criminalitatea informatică[17].

În acest context, este necesar ca agențiile UE să susțină în mod eficace și eficient cooperarea, schimbul de informații și formarea în materie de aplicare a legii.

Abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE, aprobată de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în iulie 2012[18], stabilește principiile aplicabile acordurilor de guvernanță a unor agenții cum ar fi Europol și CEPOL. Abordarea comună remarcă, de asemenea, că „ar trebui să fie luată în considerare fuzionarea agențiilor în cazul în care sarcinile lor se suprapun, în cazul în care pot fi avute în vedere sinergii sau în cazul în care agențiile ar fi mai eficiente dacă ar face parte dintr-o structură mai mare”.

Fuzionarea Europol și CEPOL într-o singură agenție, situată în actualul sediu al Europol din Haga ar genera sinergii importante și câștiguri în materie de eficiență. Combinarea cunoștințelor Europol în materie de cooperare polițienească operațională cu expertiza CEPOL în domeniul formării și al educației ar consolida legăturile și ar crea sinergii între cele două domenii. Contactele între personalul operațional și personalul responsabil cu formarea, care ar lucra în cadrul unei singure agenții, ar contribui la identificarea nevoilor în materie de formare, sporind astfel relevanța și orientarea formării la nivelul UE, în beneficiul cooperării polițienești globale la nivelul UE. S-ar evita suprapunerea funcțiilor de sprijin în cadrul celor două agenții, iar economiile astfel rezultate ar putea fi redistribuite și investite în funcții operaționale și de formare de bază. Acest aspect este deosebit de important într-un context economic în care resursele naționale și cele ale UE sunt limitate și în care fondurile pentru consolidarea formării la nivelul UE în materie de aplicare a legii ar putea să nu fie disponibile în caz contrar.

Prin urmare, prezenta propunere de regulament prevede un cadru juridic pentru un nou Europol care succede și înlocuiește Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol), și CEPOL, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2005/681/JAI a Consiliului de instituire a Colegiului European de Poliție (CEPOL).

Propunerea este conformă cu cerințele Tratatului de la Lisabona, cu așteptările Programului de la Stockholm, cu prioritățile prevăzute în Strategia de securitate internă în acțiune și cu dispozițiile Abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

În 2010 și 2011 au avut loc dialoguri privind pregătirea reformei Europol, a CEPOL și a formării la nivelul UE în materie de aplicare a legii. La aceste dialoguri au participat Comisia și reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene, ai Consiliului de administrație al Europol și, respectiv, al CEPOL, precum și reprezentanți ai parlamentelor naționale.

În conformitate cu politica sa privind „o mai bună legiferare”, Comisia a efectuat două evaluări de impact al alternativelor în materie de politică referitoare la Europol și CEPOL[19].

Evaluarea impactului cu privire la Europol s-a bazat pe două obiective de politică, și anume creșterea volumului informațiilor pe care statele membre le furnizează Europol și stabilirea unui mediu de prelucrare a datelor care să permită Europol să acorde pe deplin asistență statelor membre în prevenirea și combaterea criminalității grave și a terorismului. În ceea ce privește primul obiectiv, au fost evaluate două opțiuni de politică: (i) clarificarea obligației juridice a statelor membre de a furniza date Europol, prevăzându-se măsuri de stimulare și un mecanism de raportare privind rezultatele obținute de fiecare stat membru și (ii) autorizarea accesului Europol la bazele naționale de date relevante în materie de aplicare a legii pe baza unor căutări de tip răspuns pozitiv/negativ („hit/no hit”). În ceea ce privește obiectivul de politică privind mediul de prelucrare a datelor, au fost evaluate două opțiuni de politică: (i) unificarea celor două fișiere de lucru pentru analiză existente și (ii) un nou mediu de prelucrare care să instituie garanții procedurale în scopul punerii în aplicare a principiilor de protecție a datelor, cu un accent special pe luarea în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii („privacy by design”).

Evaluarea impactului cu privire la CEPOL s-a bazat pe două obiective de politică, și anume (i) asigurarea unei formări de calitate superioară, mai coordonată și mai consecventă referitoare la aspecte legate de criminalitatea transfrontalieră, de care să beneficieze o gamă mai largă de membri ai personalului responsabil cu aplicarea legii, și (ii) instituirea unui cadru pentru a realiza acest lucru, în conformitate cu Abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE. În contextul prezentării de către Comisie a unui program de formare în materie de aplicare a legii, pentru a cărui punere în aplicare vor fi necesare resurse suplimentare, Comisia a examinat diferite opțiuni, inclusiv consolidarea și raționalizarea CEPOL ca agenție distinctă și fuzionarea, parțială sau integrală, a funcțiilor CEPOL și ale Europol într-o nouă agenție Europol.

Conform metodologiei consacrate a Comisiei, fiecare opțiune de politică a fost evaluată, cu ajutorul unui grup de coordonare între servicii, din punctul de vedere al impactului său asupra securității, al costurilor (inclusiv asupra bugetului instituțiilor UE) și al consecințelor în materie de drepturi fundamentale.

Analiza impactului global a condus la elaborarea opțiunii de politică preferate, care este încorporată în prezenta propunere. Conform evaluării, punerea în aplicare a acesteia va avea ca rezultat creșterea eficacității Europol ca agenție care acordă un sprijin cuprinzător personalului responsabil cu aplicarea legii în Uniunea Europeană.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Articolul 88 și articolul 87 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene reprezintă temeiul juridic al propunerii.

Obiectivul și conținutul propunerii legislative

Prezenta propunere are drept scop:

· alinierea Europol la cerințele Tratatului de la Lisabona prin stabilirea cadrului legislativ al Europol în regulament și prin introducerea unui mecanism de control al activităților Europol de către Parlamentul European, împreună cu parlamentele naționale. Astfel s-ar consolida legitimitatea democratică și răspunderea Europol față de cetățenii europeni;

· îndeplinirea obiectivelor Programului de la Stockholm prin transformarea Europol într-un „centru pentru schimbul de informații dintre autoritățile care asigură respectarea aplicării legii din statele membre” și instituirea de programe europene de formare și de schimb pentru întregul personal cu competențe în materie de aplicare a legii la nivel național și la nivelul UE;

· atribuirea de noi responsabilități Europol, astfel încât acesta să poată furniza un sprijin mai amplu autorităților de aplicare a legii din statele membre. Aceasta include preluarea de către Europol a actualelor sarcini ale CEPOL în domeniul formării personalului responsabil cu aplicarea legii în UE și dezvoltarea unui program de formare în materie de aplicare a legii. Aceasta presupune, de asemenea, posibilitatea ca Europol să dezvolte centrele UE specializate în combaterea anumitor tipuri de criminalitate care se încadrează în obiectivele Europol, în special Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice;

· asigurarea unui regim solid în materie de protecție a datelor pentru Europol, în special în scopul de a garanta că autoritatea de protecție a datelor care supraveghează activitatea Europol beneficiază de independență completă, poate acționa cu eficacitate și dispune de suficiente competențe de informare;

· îmbunătățirea guvernanței Europol, prin creșterea eficienței și alinierea acestuia la principiile stabilite în Abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE.

Propunerea îndeplinește obiectivele în modul următor:

1. Alinierea Europol la cerințele Tratatului de la Lisabona și creșterea gradului de răspundere a acestuia

Regulamentul asigură că activitățile Europol fac obiectul unui control exercitat de către reprezentanții aleși în mod democratic ai cetățenilor UE. Normele propuse sunt conforme cu dispozițiile Comunicării din 2010 a Comisiei privind procedurile de control al activităților Europol de către Parlamentul European, împreună cu parlamentele naționale[20].

În special, Parlamentul European și parlamentele naționale:

· sunt informate prin intermediul rapoartelor anuale de activitate și primesc conturile anuale finale;

· primesc spre informare evaluări privind amenințările, analize strategice și rapoarte generale asupra situației referitoare la obiectivul Europol, precum și rezultatele studiilor și evaluărilor comandate de Europol și acordurile de lucru convenite cu autoritățile țărilor terțe pentru punerea în aplicare a acordurilor internaționale încheiate de Uniunea Europeană cu țara terță respectivă;

· primesc spre informare programul multianual de lucru și programul anual de lucru, după adoptarea acestora;

· primesc rapoarte privind cantitatea și calitatea informațiilor pe care fiecare stat membru le furnizează Europol și privind îndeplinirea sarcinilor de către unitatea națională a statului membru respectiv;

· pot să discute cu directorul executiv și cu președintele Consiliului de administrație aspecte legate de Europol, ținând cont de obligațiile privind respectarea discreției și a confidențialității.

În plus, Parlamentul European:

· își îndeplinește funcțiile de autoritate bugetară, în special: primește situația estimărilor, primește raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar respectiv, poate să solicite orice informație necesară pentru procedura de descărcare de gestiune și acordă descărcarea de gestiune directorului executiv în ceea ce privește executarea bugetului;

· este consultat cu privire la programul multianual de lucru al Europol;

· primește spre informare programul anual de lucru al Europol;

· poate să îl invite pe directorul executiv al Europol sau pe directorul executiv adjunct selectat de Consiliul de administrație la o audiere de către comisia parlamentară competentă;

· poate să îl invite pe directorul executiv să răspundă la întrebările sale cu privire la îndeplinirea sarcinilor care îi revin.

Pentru a permite Parlamentului European să își exercite dreptul de control, dar, în același timp, pentru a garanta confidențialitatea informațiilor operaționale, este necesar ca Europol și Parlamentul European să încheie un acord de lucru privind accesul la informații clasificate ale Uniunii Europene și la informații sensibile neclasificate prelucrate de Europol sau prin intermediul acestuia.

2. Europol ca centru pentru schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii în statele membre

Pentru a îmbunătăți datele operative aflate la dispoziția Europol, astfel încât acesta să poată susține mai bine statele membre și să îi informeze mai bine pe cei care răspund de elaborarea politicilor UE, propunerea vizează creșterea volumului de informații furnizate de statele membre către Europol. Aceasta se realizează prin întărirea obligației statelor membre de a furniza date relevante către Europol. Se prevede o măsură de stimulare prin extinderea posibilității ca serviciile de aplicare a legii să primească sprijin financiar pentru anchete transfrontaliere în alte domenii decât falsificarea monedei euro. Se introduce un mecanism de raportare în scopul de a monitoriza contribuția statelor membre în ceea ce privește furnizarea de date către Europol.

Pentru a permite Europol să îmbunătățească stabilirea de legături între datele aflate deja în posesia sa și analiza ulterioară a acestora, arhitectura de prelucrare a agenției este modificată. Aceasta nu mai predefinește bazele de date sau sistemele, ci adoptă o abordare de luare în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii („privacy by design”) și asigură o transparență deplină față de responsabilul cu protecția datelor din cadrul Europol și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD). Standarde ridicate în materie de protecție și securitate a datelor sunt asigurate prin intermediul garanțiilor procedurale care se aplică fiecărui tip specific de informații. Regulamentul stabilește în detaliu scopurile în care sunt prelucrate datele (verificare încrucișată, analize strategice sau analize cu caracter general de alt tip, analize operaționale în cazuri specifice), sursele de informații și cine poate avea acces la date. De asemenea, regulamentul enumeră categoriile de date cu caracter personal și persoanele vizate ale căror date pot fi colectate pentru fiecare activitate specifică de prelucrare a informațiilor. Aceasta ar permite Europol să își adapteze arhitectura informatică la provocările viitoare și la nevoile autorităților de aplicare a legii în UE. Odată pusă în practică, arhitectura respectivă ar permite Europol să stabilească legături între datele relevante și să le analizeze, să identifice mai rapid tendințele și tiparele și să reducă stocarea multiplă de date. În același timp, ar fi garantate standarde ridicate în materie de protecție a datelor. Respectarea acestor standarde va fi supravegheată de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

În acest fel, analiștii Europol ar dobândi o imagine de ansamblu asupra criminalității grave și a terorismului din UE. Aceștia ar fi în măsură să identifice rapid tendințele și tiparele în toate domeniile infracționale și să elaboreze rapoarte de informare operativă mai cuprinzătoare și mai relevante pentru a sprijini autoritățile de aplicare a legii din statele membre.

3. Noi responsabilități: formare și dezvoltarea centrelor UE de combatere a unor infracțiuni specifice

Pentru a asigura sinergii în sprijinul acordat de UE activităților polițienești și pentru a permite punerea deplină în aplicare a programului UE de formare în materie de aplicare a legii propus în paralel cu prezentul regulament[21], Europol va prelua și va valorifica sarcinile îndeplinite anterior de CEPOL. Existența unor legături mai strânse între formare și activitatea operațională va avea ca rezultat o formare mai bine orientată și mai relevantă pentru personalul responsabil cu aplicarea legii.

Europol, prin intermediul unui nou departament, denumit Academia Europol, își va asuma responsabilitatea pentru sprijinirea, dezvoltarea, furnizarea și coordonarea la nivel strategic a formării personalului responsabil cu aplicarea legii, și nu numai a formării cadrelor superioare (astfel cum este cazul în temeiul actualei Decizii CEPOL). Activitățile respective vor aborda nevoile de creștere a gradului de informare cu privire la instrumentele internaționale și cele ale Uniunii și nevoile de cunoaștere a acestor instrumente, încurajarea cooperării transfrontaliere, cunoașterea specializată a unor domenii tematice specifice în materie penală sau polițienească și pregătirea pentru participarea la misiuni polițienești civile ale UE în țări terțe. Academia Europol va răspunde de dezvoltarea și evaluarea unor instrumente educaționale în conformitate cu cerințele identificate în cadrul evaluărilor periodice privind nevoile în materie de formare. Aceasta va contribui la activitatea de cercetare și va viza instituirea de parteneriate cu organisme ale Uniunii și cu instituții academice private, după caz.

Componența, funcțiile și procedurile Consiliului de administrație reflectă noile responsabilități ale Europol referitoare la formarea în materie de aplicare a legii, precum și cele mai bune practici stabilite în Abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE.

Un comitet științific pentru formare va consilia Consiliul de administrație în vederea orientării activităților de formare ale Europol și a garantării calității științifice a acestora.

Pentru a consolida capacitatea UE de a face față fenomenelor infracționale specifice, care necesită în mod special un efort comun, Europol are posibilitatea de a dezvolta centre de luptă împotriva unor forme specifice de criminalitate, de exemplu Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice.

Astfel de centre ale UE, care integrează diverse abordări în materie de combatere a formelor specifice de criminalitate, ar contribui cu valoare adăugată la acțiunile întreprinse de statele membre. Acestea ar putea, de exemplu, să servească drept puncte focale de informare, să pună în comun cunoștințele de specialitate pentru a sprijini statele membre în consolidarea capacităților, să sprijine anchetele statelor membre sau să devină o voce colectivă a anchetatorilor europeni din cadrul autorităților de aplicare a legii în domeniul respectiv.

4. Un regim solid de protecție a datelor

Propunerea consolidează regimul în materie de protecție a datelor aplicabil activităților Europol. În special, se iau următoarele măsuri:

· actualul regim autonom al Europol în materie de protecție a datelor este consolidat și mai mult, luând în considerare, în mare măsură, principiile care stau la baza Regulamentului (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[22]. Întrucât Declarația 21 atașată la tratat recunoaște natura specifică a prelucrării datelor cu caracter personal în contextul aplicării legii, normele Europol privind protecția datelor au fost aliniate, de asemenea, la dispozițiile altor instrumente de protecție a datelor aplicabile în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești. Acestea sunt, în special, Convenția nr. 108 a Consiliului Europei[23] și Recomandarea nr. R (87) a Consiliului Europei[24], precum și Decizia-cadru nr. 2008/977/JAI a Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală[25]. Aceasta va asigura un nivel ridicat de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, ținând, totodată, seama în mod corespunzător de natura specifică a activității de aplicare a legii;

· accesul statelor membre la datele cu caracter personal deținute de Europol și referitoare la analize operaționale devine indirect pe baza unui sistem de tip răspuns pozitiv/negativ („hit/no hit”): o comparare automată generează un răspuns pozitiv anonim („hit”), dacă datele deținute de statul membru solicitant corespund datelor deținute de Europol. Datele aferente, cu caracter personal sau legate de cazul instrumentat, sunt furnizate numai ca răspuns la o cerere ulterioară, distinctă;

· prelucrarea datelor cu caracter personal privind victimele, martorii, alte persoane decât suspecții și minorii este interzisă, cu excepția cazului în care este strict necesară. Această limitare se aplică, de asemenea, datelor care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, religia sau convingerile personale, apartenența sindicală și datelor privind sănătatea sau viața sexuală (date sensibile cu caracter personal). În plus, datele sensibile cu caracter personal pot fi prelucrate doar atunci când completează alte date cu caracter personal prelucrate deja de Europol. Acesta din urmă are obligația ca la fiecare șase luni să transmită AEPD o prezentare generală privind toate datele sensibile cu caracter personal. În sfârșit, nicio decizie care produce efecte juridice asupra persoanei vizate nu poate fi luată exclusiv pe baza prelucrării automate a datelor sensibile cu caracter personal, cu excepția cazului în care luarea deciziei este autorizată de dreptul UE, de legislația națională sau de AEPD;

· pentru creșterea transparenței, dreptul de acces al persoanelor fizice la datele cu caracter personal deținute de Europol este consolidat. Informațiile pe care Europol trebuie să le furnizeze persoanei fizice care solicită acces la datele proprii sunt enumerate în regulament;

· propunerea stabilește norme clare privind repartizarea răspunderii în materie de protecție a datelor, în special, aceasta prevede că Europol are responsabilitatea de a analiza periodic dacă este necesar ca datele cu caracter personal să fie stocate în continuare;

· obligația de înregistrare și documentare este extinsă de la simplul acces la o gamă mai largă de activități de prelucrare a datelor: colectare, alterare, accesare, divulgare, combinare și ștergere. Pentru a asigura un mai bun control asupra utilizării datelor și informații mai clare cu privire la cine le prelucrează, regulamentul interzice modificarea registrelor;

· orice persoană fizică poate solicita despăgubiri din partea Europol pentru prelucrarea ilegală a datelor sau pentru o acțiune incompatibilă cu dispozițiile prezentului regulament. Într-un astfel de caz, Europol și statul membru în care s-a produs prejudiciul sunt răspunzători în solidar (Europol în temeiul articolului 340 din tratat, iar statul membru în baza dreptului său național);

· rolul autorității externe de protecția datelor care supraveghează activitatea Europol este consolidat. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor va avea competența de a supraveghea prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol. Aceasta asigură conformitatea deplină cu criteriile privind independența stabilite de jurisprudența Curții de Justiție și, datorită competențelor AEPD în materie de punere în aplicare, eficacitatea supravegherii protecției datelor;

· cu toate acestea, autoritățile naționale de protecție a datelor sunt în continuare competente în ceea ce privește supravegherea introducerii, extragerii și oricărei comunicări de date cu caracter personal efectuate de statul membru în cauză către Europol. De asemenea, acestora le revine continuare responsabilitatea de a analiza dacă o astfel de înregistrare, extragere sau comunicare încalcă drepturile persoanei vizate;

· regulamentul introduce elemente de „supraveghere comună” în ceea ce privește datele transferate către Europol și prelucrate de acesta. În aspecte specifice care necesită implicare la nivel național și pentru a asigura aplicarea coerentă a prezentului regulament în întreaga Uniune Europeană, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și autoritățile naționale de supraveghere, fiecare acționând în limita competențelor sale, ar trebui să coopereze.

5. O guvernanță îmbunătățită

Propunerea îmbunătățește guvernanța Europol, prin urmărirea obiectivului de creștere a eficienței, prin raționalizarea procedurilor, în special în ceea ce privește Consiliul de administrație și directorul executiv, și prin alinierea Europol la principiile stabilite în Abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE.

Comisia și statele membre sunt reprezentate în cadrul Consiliului de administrație al Europol pentru a controla cu eficacitate activitatea acestuia. În scopul de a reflecta dublul mandat al noii agenții – sprijin operațional și formare în materie de aplicare a legii – membrii titulari ai Consiliului de administrație sunt numiți pe baza cunoștințelor lor privind cooperarea în domeniul aplicării legii, în timp ce membrii supleanți sunt numiți pe baza cunoștințelor lor referitoare la formarea personalului responsabil cu aplicarea legii. Membrii supleanți vor acționa în calitate de membri titulari ori de câte ori au loc dezbateri sau se iau hotărâri cu privire la aspecte care țin de formare. Consiliul de administrație va fi consiliat de un comitet științific în ceea ce privește aspectele tehnice în materie de formare (Comitetul științific pentru formare).

Consiliului de administrație îi sunt acordate competențele necesare, în special în ceea ce privește stabilirea bugetului, verificarea executării acestuia, adoptarea normelor financiare și a documentelor de planificare corespunzătoare, instituirea unor proceduri de lucru transparente pentru luarea deciziilor de către directorul executiv al Europol, adoptarea raportului anual de activitate și numirea directorului executiv.

În vederea raționalizării procedurilor de luare a deciziilor, Consiliul de administrație poate hotărî, de asemenea, instituirea unui comitet executiv. Un astfel de comitet executiv de dimensiuni reduse, din care ar face parte un reprezentant al Comisiei, ar putea fi implicat mai îndeaproape în monitorizarea activităților Europol cu scopul de a consolida supravegherea gestionării administrative și bugetare, în special în materie de audit.

În vederea asigurării unei funcționări cotidiene eficiente a Europol, directorul executiv este reprezentantul legal și administratorul acestuia. Directorul executiv este complet independent în îndeplinirea îndatoririlor sale și se asigură că Europol îndeplinește sarcinile prevăzute în prezentul regulament. În special, directorul executiv răspunde de elaborarea documentelor bugetare și de planificare înaintate Consiliului de administrație în vederea adoptării unei decizii, precum și de punerea în aplicare a programelor anuale și multianuale de lucru ale Europol și a altor documente de planificare.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Fuzionarea integrală a CEPOL și EUROPOL va genera sinergii și câștiguri în materie de eficiență. Se estimează că economiile astfel realizate se vor ridica la 17,2 milioane EUR pentru perioada 2015-2020 și la 14 posturi în echivalent normă întreagă (ENI).

Cu toate că prezenta propunere valorifică economiile rezultate și se bazează pe resursele existente, Europol va avea nevoie de resurse suplimentare pentru punerea în aplicare a noilor sarcini referitoare la formarea personalului responsabil cu aplicarea legii, precum și pentru prelucrarea și analizarea fluxurilor suplimentare de informații preconizate, inclusiv prin intermediul Centrului European de Combatere a Criminalității Informatice. Operarea și dezvoltarea în continuare a Centrului European de Combatere a Criminalității Informatice are, de departe, cel mai mare impact asupra resurselor. În paralel cu aceste necesități de a beneficia de resurse noi, CEPOL și Europol participă, de asemenea, la reducerea curentă cu 5 % a personalului din toate agențiile UE și contribuie cu posturi proprii la un fond de realocare în cadrul agențiilor UE în favoarea sarcinilor noi și a agențiilor recent înființate.

Vor fi necesare 12 posturi suplimentare în echivalent normă întreagă (ENI) pentru punerea în aplicare a noilor atribuții referitoare la formarea personalului responsabil cu aplicarea legii, și anume activitățile necesare pentru implementarea programului european de formare în materie de aplicare a legii, propus în paralel cu prezentul regulament. Resursele umane necesare pentru noile activități de formare vor fi obținute ca urmare a integrării CEPOL în Europol, cu economisirea a 14 posturi, ceea ce echivalează cu 10,1 milioane EUR pentru perioada 2015-2020. Prin renunțarea la 14 posturi în echivalent normă întreagă, CEPOL ar trebui să îndeplinească cerința de a reduce personalul cu 5 % și de a contribui la fondul de realocare. În plus, se estimează că se vor economisi 7,1 milioane EUR ca urmare a reducerii costurilor aferente clădirilor și echipamentelor și a reducerii cheltuielilor Consiliului de administrație în aceeași perioadă. Se preconizează că delocalizarea a aproximativ 40 de posturi din actualul sediu al CEPOL din Bramshill, Regatul Unit, la sediul Europol din Haga, Țările de Jos, va genera costuri unice limitate, estimate la 30 000 EUR. Întrucât Regatul Unit și-a anunțat intenția de a închide sediul din Bramshill, CEPOL va trebui delocalizat în orice caz.

Vor fi necesare 3 posturi suplimentare în echivalent normă întreagă pentru gestionarea cerințelor sporite de prelucrare a datelor care vor rezulta din creșterea preconizată a cantității de informații furnizate Europol ca urmare a prezentei propuneri (care combină o obligație consolidată a spatelor membre de a furniza Europol date relevante, sprijin financiar pentru anchete individuale și rapoarte de monitorizare). Personalul necesar va fi recrutat treptat între 2015 și 2017, ceea ce va genera costuri estimative cu personalul în valoare de 1,8 milioane EUR pentru perioada 2015-2020. Cu toate acestea, aproximativ două treimi din costurile respective vor fi compensate prin economiile care rezultă din fuzionarea CEPOL: două (2) ENI vor fi asigurate de cele 2 posturi rămase din cele 14 economisite ca urmare a fuzionării CEPOL.

În ceea ce privește Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice, se va recruta personal pentru 41 de posturi suplimentare în echivalent normă întreagă pe parcursul perioadei 2015-2020. Sarcinile aferente personalului necesar sunt identificate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere. Pentru aceeași perioadă, se estimează că Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice va genera alte costuri decât cele cu personalul în valoare de 16,6 milioane EUR. În 2013, 44 de posturi în echivalent normă întreagă au fost alocate deja Centrului European de Combatere a Criminalității Informatice prin realocare internă în cadrul Europol, iar un număr suplimentar de 17 posturi în echivalent normă întreagă a fost solicitat de Europol în proiectul de buget pentru 2014.

Pentru respectarea cerinței de reducere a personalului cu 5 % și pentru a contribui la fondul de realocare, Europol ar trebui să renunțe la 34 de posturi în echivalent normă întreagă pentru perioada 2015-2018, pe lângă cele 12 posturi în echivalent normă întreagă la care trebuie să se renunțe deja până în 2014.

În sfârșit, prezenta propunere va necesita alocarea de resurse suplimentare Autorității Europene pentru Protecția Datelor, estimate la 1 post în echivalent normă întreagă. În perioada 2015-2020, modificarea dispozițiilor privind supravegherea protecției datelor va genera economii în valoare de 3 milioane EUR pentru Europol, nemaifiind necesară susținerea actualului Organism comun de supraveghere, și costuri suplimentare în valoare de 1,5 milioane EUR pentru AEPD.

Prin urmare, în perioada 2015-2020 impactul bugetar total al propunerii legislative se ridică la 623 de milioane EUR pentru agenția rezultată în urma fuzionării și la 1,5 milioane EUR pentru AEPD[26].

2013/0091 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind Agenția Uniunii Europene pentru cooperare și formare în materie de aplicare a legii (Europol) și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI și 2005/681/JAI

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 88 și articolul 87 alineatul (2) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Europol a fost înființat prin Decizia 2009/371/JAI[27] ca entitate a Uniunii finanțată de la bugetul general al Uniunii pentru a sprijini și a consolida activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor forme de criminalitate gravă care afectează două sau mai multe state membre. Decizia 2009/371/JAI a înlocuit Convenția în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind înființarea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol)[28].

(2)       Articolul 88 din tratat prevede că Europol trebuie să facă obiectul unui regulament adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară. De asemenea, articolul prevede instituirea procedurii de control al activităților Europol de către Parlamentul European, la care parlamentele naționale sunt asociate. Prin urmare, este necesară înlocuirea Deciziei 2009/371/JAI cu un regulament de stabilire a normelor privind controlul parlamentar.

(3)       Colegiul European de Poliție („CEPOL”) a fost instituit prin Decizia 2005/681/JAI[29] pentru a facilita cooperarea între forțele naționale de poliție prin organizarea și coordonarea activităților de formare cu o dimensiune polițienească europeană.

(4)       „Programul de la Stockholm – O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora”[30] invită Europol să evolueze și să devină „un centru pentru schimbul de informații între autoritățile care asigură respectarea aplicării legii din statele membre, un furnizor de servicii și o platformă pentru serviciile de respectare a aplicării legii”. Pe baza unei evaluări a funcționării Europol, îmbunătățirea în continuare a eficacității sale operaționale este necesară pentru realizarea acestui obiectiv. Programul de la Stockholm stabilește, de asemenea, obiectivul de a crea o cultură europeană veritabilă în domeniul respectării aplicării legii prin instituirea de programe europene de formare și de schimb pentru întregul personal cu competențe în materie de aplicare a legii la nivel național și la nivelul Uniunii.

(5)       Rețelele infracționale și teroriste la scară largă reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității interne a Uniunii, precum și a siguranței și bunăstării cetățenilor săi. Evaluările disponibile privind amenințările arată că grupurile infracționale devin din ce în ce mai mult poliinfracționale și operează transfrontalier. Prin urmare, este necesar ca autoritățile naționale de aplicare a legii să coopereze din ce în ce mai strâns cu omologii din alte state membre. În acest context, este necesar să se furnizeze Europol mijloacele necesare pentru a susține în mai mare măsură statele membre în ceea ce privește prevenirea criminalității, efectuarea de analize și desfășurarea de anchete în întreaga Uniune. Această necesitate a fost confirmată, de asemenea, în evaluările Deciziilor 2009/371/JAI și 2005/681/JAI.

(6)       Ținând seama de legăturile existente între atribuțiile Europol și CEPOL, integrarea și raționalizarea funcțiilor celor două agenții ar consolida eficacitatea activității operaționale, relevanța activității formării și eficiența cooperării polițienești la nivelul Uniunii.

(7)       Deciziile 2009/371/JAI și 2005/681/JAI ar trebui, prin urmare, să fie abrogate și înlocuite cu prezentul regulament, care se bazează pe lecțiile învățate din punerea în aplicare a ambelor decizii. Europol, astfel cum este instituit prin prezentul regulament, ar trebui să înlocuiască și să preia funcțiile Europol și CEPOL, astfel cum sunt prevăzute de cele două decizii abrogate.

(8)       Întrucât criminalitatea depășește adesea frontierele interne, Europol ar trebuie să sprijine și să consolideze acțiunile și cooperarea statelor membre în prevenirea și combaterea criminalității grave care afectează două sau mai multe state membre. Întrucât terorismul reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității Uniunii, Europol ar trebui să acorde asistență statelor membre pentru a face față provocărilor comune în această privință. În calitate de agenție a UE de aplicare a legii, Europol ar trebui, de asemenea, să susțină și să consolideze acțiunile și cooperarea privind combaterea formelor de criminalitate care afectează interesele UE. De asemenea, Europol ar trebui să ofere sprijin în prevenirea și combaterea infracțiunilor conexe săvârșite pentru a procura mijloacele necesare săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europol, pentru a le înlesni, pentru le săvârși sau pentru a asigura impunitatea acestora.

(9)       Europol ar trebui să asigure o formare de calitate superioară, mai coerentă și mai consecventă pentru toate tipurile de personal responsabil cu aplicarea legii, într-un cadru clar în conformitate cu nevoile identificate în materie de formare.

(10)     Europol ar trebui să poată solicita statelor membre să inițieze, să efectueze sau să coordoneze anchete penale în cazurile specifice în care cooperarea transfrontalieră ar contribui cu valoare adăugată. Europol ar trebui să informeze Eurojust cu privire la astfel de solicitări.

(11)     Pentru a spori eficacitatea Europol ca centru pentru schimbul de informații în Uniune, ar trebui să se prevadă obligații clare pentru statele membre de a furniza Europol datele necesare în scopul îndeplinirii obiectivelor sale. În punerea în aplicare a unor astfel de obligații, statele membre ar trebui să acorde o atenție specială furnizării de date relevante pentru combaterea infracțiunilor care sunt considerate priorități strategice și operaționale în cadrul instrumentelor de politică relevante ale Uniunii. De asemenea, statele membre ar trebui să furnizeze Europol o copie a schimburilor bilaterale și multilaterale de informații cu alte state membre referitoare la infracțiunile care se încadrează în obiectivele Europol. În același timp, Europol ar trebui să crească nivelul sprijinului pe care îl acordă statelor membre, astfel încât să consolideze cooperarea reciprocă și schimbul de informații. Europol ar trebui să înainteze un raport anual tuturor instituțiilor Uniunii și parlamentelor naționale în care să prezinte în ce măsură statele membre îi furnizează informații.

(12)     În vederea asigurării unei cooperări eficace între Europol și statele membre, în fiecare stat membru ar trebui să se înființeze o unitate națională. Aceasta ar trebui să fie punctul principal de legătură între autoritățile naționale de aplicare a legii, institutele de formare și Europol. Pentru a asigura un schimb de informații continuu și eficace între Europol și unitățile naționale și pentru a facilita cooperarea acestora, fiecare unitate națională ar trebui să detașeze cel puțin un ofițer de legătură la Europol.

(13)     Luând în considerare structura descentralizată a unora dintre statele membre și necesitatea de a asigura în anumite cazuri schimburi rapide de informații, Europol ar trebui să fie autorizat să coopereze în mod direct cu autoritățile de aplicare a legii în statele membre în cadrul anchetelor individuale, informând în același timp unitățile naționale Europol.

(14)     În vederea asigurării unei formări de înaltă calitate, coerente și consecvente în materie de aplicare a legii la nivelul Uniuni, Europol ar trebui să acționeze în conformitate cu politica Uniunii privind formarea în domeniul aplicării legii. Formarea la nivelul Uniunii ar trebui să fie disponibilă pentru toate tipurile de personal responsabil cu aplicarea legii. Europol ar trebui să asigure că formarea este evaluată, iar concluziile rezultate în urma evaluărilor privind nevoile în materie de formare sunt încorporate în activitatea de planificare pentru reducerea suprapunerilor. Europol ar trebui să promoveze recunoașterea în statele membre a formării furnizate la nivelul Uniunii.

(15)     Este necesar, de asemenea, să se îmbunătățească guvernanța Europol, prin urmărirea obiectivului de creștere a eficienței și prin raționalizarea procedurilor.

(16)     Comisia și statele membre ar trebui să fie reprezentate în cadrul Consiliului de administrație al Europol pentru a supraveghea cu eficacitate activitatea acestuia. În scopul de a reflecta dublul mandat al noii agenții, sprijin operațional și formare în materie de aplicare a legii, membrii titulari ai Consiliului de administrație ar trebui să fie numiți pe baza cunoștințelor lor privind cooperarea în domeniul aplicării legii, în timp ce membrii supleanți ar trebui să fie numiți pe baza cunoștințelor lor referitoare la formarea personalului responsabil cu aplicarea legii. Membrii supleanți ar trebui să acționeze în calitate de membri titulari în absența acestora și ori de câte ori au loc discuții sau se iau hotărâri referitoare la formare. Consiliul de administrație ar trebui să fie consiliat de un comitet științific în ceea ce privește aspectele tehnice în materie de formare.

(17)     Consiliului de administrație ar trebui să i se acorde competențele necesare, în special cu privire la stabilirea bugetului, verificarea executării acestuia, adoptarea normelor financiare și a documentelor de planificare corespunzătoare, instituirea unor proceduri de lucru transparente pentru luarea deciziilor de către directorul executiv al Europol și adoptarea raportului anual de activitate. Acesta ar trebui să exercite competențele de autoritate împuternicită să facă numiri în ceea ce privește personalul agenției, inclusiv directorul executiv. Pentru raționalizarea procesului de luare a deciziilor și pentru consolidarea supravegherii gestionării administrative și bugetare, Consiliul de administrație ar trebui să aibă, de asemenea, dreptul de a institui un comitet executiv.

(18)     În vederea asigurării unei funcționări cotidiene eficiente a Europol, directorul executiv ar trebui să fie reprezentantul legal și administratorul acestuia, acționând în condiții de deplină independență în îndeplinirea tuturor îndatoririlor sale și asigurând că Europol îndeplinește sarcinile prevăzute în prezentul regulament. În special, directorul executiv ar trebui să răspundă de elaborarea documentelor bugetare și de planificare înaintate Consiliului de administrație în vederea adoptării unei decizii, precum și de punerea în aplicare a programelor anuale și multianuale de lucru ale Europol și a altor documente de planificare.

(19)     În scopul prevenirii și combaterii criminalității care se încadrează în obiectivele sale, este necesar ca Europol să aibă la dispoziție informațiile cele mai în complete și mai actualizate posibil. Prin urmare, Europol ar trebui să fie în măsură să prelucreze datele pe care i le furnizează statele membre, țări terțe, organizații internaționale și organisme ale Uniunii, precum și date care provin din surse aflate la dispoziția publicului pentru înțelegerea fenomenelor și a tendințelor infracționale, colectarea de informații cu privire la rețele infracționale și detectarea de legături între diferite infracțiuni.

(20)     În scopul îmbunătățirii eficacității Europol în ceea ce privește furnizarea către autoritățile de aplicare a legii din statele membre de analize precise privind criminalitatea, Europol ar trebui să utilizeze noile tehnologii pentru prelucrarea datelor. Europol ar trebui să fie în măsură să detecteze rapid legături între anchete și moduri de operare comune unor grupuri infracționale diferite, să verifice încrucișat date și să aibă o imagine de ansamblu clară asupra tendințelor, menținând în același timp un nivel ridicat al protecției datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice. Prin urmare, bazele de date ale Europol nu ar trebui să fie predefinite, permițând acestuia să aleagă cea mai eficientă structură informatică. Pentru a asigura un nivel ridicat al protecției datelor, ar trebui să se prevadă scopul operațiunilor de prelucrare și drepturile de acces, precum și garanții suplimentare specifice.

(21)     În vederea respectării dreptului de proprietate asupra datelor și a protecției informațiilor, statele membre și autoritățile din țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui să fie în măsură să stabilească scopul în care Europol poate prelucra datele pe care le furnizează și să restricționeze drepturile de acces.

(22)     Pentru a asigura că datele sunt accesate numai de către persoanele pentru care accesul este necesar în scopul îndeplinirii sarcinilor lor, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme detaliate privind diferite grade ale dreptului de acces la datele prelucrate de Europol. Normele respective ar trebui să nu aducă atingere restricțiilor în materie de acces impuse de furnizorii de date, întrucât principiul dreptului de proprietate asupra datelor ar trebui să fie respectat. Pentru a spori eficiența prevenirii și combaterii criminalității care se încadrează în obiectivele Europol, acesta ar trebui să notifice statelor membre informațiile care le vizează.

(23)     În vederea consolidării cooperării operaționale între agenții și, în special, în vederea stabilirii de legături între datele aflate deja în posesia diferitelor agenții, Europol ar trebui să acorde Eurojust și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) dreptul de a avea acces la datele pe care le deține și de a efectua căutări în acestea.

(24)     Europol ar trebui să întrețină relații de cooperare cu alte organisme ale Uniunii, autorități de aplicare a legii și institute de formare în materie de aplicare a legii din țări terțe, organizații internaționale și părți private, în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(25)     Pentru a asigura eficacitatea operațională, Europol ar trebui să fie în măsură să facă schimb de informații de orice tip, cu excepția datelor cu caracter personal, cu alte organisme ale Uniunii, autorități de aplicare a legii și institute de formare în materie de aplicare a legii din țări terțe și organizații internaționale, în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Întrucât societățile, întreprinderile, asociațiile de întreprinderi, organizațiile neguvernamentale și alte entități private dețin cunoștințe de specialitate și date cu relevanță directă pentru prevenirea și combaterea criminalității grave și a terorismului, Europol ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să facă schimb de astfel de date cu părțile private. Pentru a preveni și a combate criminalitatea informatică, în ceea ce privește incidentele legate de securitatea rețelelor și a informației, în temeiul Directivei [denumirea directivei adoptate] a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune[31], Europol ar trebui să coopereze și să facă schimb de informații, cu excepția datelor cu caracter personal, cu autoritățile naționale competente în materie de securitate a rețelelor și a sistemelor de informații.

(26)     În măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Europol ar trebui să fie în măsură să facă schimb de date cu caracter personal cu alte organisme ale Uniunii.

(27)     Criminalitatea gravă și terorismul au adesea conexiuni dincolo de teritoriul UE. Prin urmare, Europol ar trebui să fie în măsură să facă schimb de date cu caracter personal cu autoritățile de aplicare a legii din țările terțe și cu organizații internaționale cum ar fi Interpol, în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(28)     Europol ar trebui să fie în măsură să transfere date cu caracter personal către o autoritate a unei țări terțe sau o organizație internațională pe baza unei decizii a Comisiei care constată că țara sau organizația internațională în cauză asigură un nivel adecvat de protecție a datelor sau, în absența unei decizii privind caracterul adecvat al protecției, a unui acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului 218 din tratat sau a unui acord de cooperare încheiat între Europol și această țara terță înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Având în vedere articolul 9 din Protocolul 36 privind dispozițiile tranzitorii atașat la tratat, acordurile respective ar trebui să continue să producă efecte juridice atât timp cât nu sunt abrogate, anulate sau modificate în temeiul tratatului.

(29)     În cazul în care un transfer de date cu caracter personal nu se poate baza pe o decizie a Comisiei privind caracterul adecvat al protecției sau pe un acord internațional încheiat de Uniune sau pe un acord de cooperare în vigoare, Consiliul de administrație și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să poată autoriza un transfer sau o serie de transferuri, cu condiția asigurării unor garanții adecvate. Atunci când nu se aplică niciuna dintre situațiile de mai sus, directorul executiv ar trebui să poată autoriza transferul de date în cazuri excepționale pe baza unei analize de la caz la caz, dacă acest lucru este necesar pentru a proteja interesele esențiale ale unui stat membru, pentru a preveni un pericol iminent legat de criminalitate sau terorism, dacă transferul este necesar sau este solicitat în mod legal din motive importante de ordin public, dacă persoana vizată și-a dat consimțământul sau dacă sunt în joc interesele vitale ale persoanei vizate.

(30)     Europol ar trebui să fie în măsură să prelucreze date cu caracter personal care provin de la părți private și persoane private numai dacă acestea îi sunt transferate de către o unitate națională Europol a unui stat membru în conformitate cu dreptul său intern sau de către un punct de contact dintr-o țară terță cu care există o cooperare instituită printr-un acord de cooperare încheiat în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament sau de către o autoritate a unei țări terțe sau o organizație internațională cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din tratat.

(31)     Nu ar trebui prelucrată nicio informație care a fost obținută în mod clar de către o țară terță sau o organizație internațională cu încălcarea drepturilor omului.

(32)     Normele privind protecția datelor în cadrul Europol ar trebui să fie consolidate și să se bazeze pe principiile pe care se întemeiază Regulamentul (CE) nr. 45/2001[32] pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Întrucât Declarația 21 atașată la tratat recunoaște natura specifică a prelucrării datelor cu caracter personal în contextul aplicării legii, normele Europol privind protecția datelor ar trebui să fie autonome și aliniate la dispozițiile altor instrumente relevante în materie de protecție a datelor aplicabile în domeniul cooperării polițienești în Uniune, în special Convenția nr. 108 a Consiliului Europei[33] și Recomandarea nr. R(87) a Consiliului Europei[34], precum și Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală[35] [a se înlocui cu directiva relevantă în vigoare la momentul adoptării].

(33)     Pe cât posibil, datele cu caracter personal ar trebui diferențiate în funcție de gradul lor de exactitate și fiabilitate. Ar trebui să se facă diferența între fapte și evaluări cu caracter personal, pentru a asigura atât protecția persoanelor fizice, cât și calitatea și fiabilitatea informațiilor prelucrate de Europol.

(34)     În domeniul cooperării polițienești sunt prelucrate date cu caracter personal care se referă la diferite categorii de persoane vizate. Europol ar trebui să facă distincții cât mai clare posibil între datele cu caracter personal ale diferitelor categorii de persoane vizate. Datele cu caracter personal ale unor persoane cum ar fi victime, martori, persoane care dețin informații relevante, precum și datele cu caracter personal ale minorilor ar trebui să fie protejate în mod special. Prin urmare, Europol ar trebui să nu le prelucreze decât în cazul în care acest lucru este strict necesar pentru prevenirea și combaterea criminalității care se încadrează în obiectivele sale și dacă datele respective completează alte date cu caracter personal deja prelucrate de Europol.

(35)     Ținând seama de drepturile fundamentale în materie de protecție a datelor cu caracter personal, Europol nu ar trebui să stocheze date cu caracter personal mai mult decât este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(36)     Pentru a garanta securitatea datelor cu caracter personal, Europol ar trebui să pună în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare.

(37)     Orice persoană ar trebui să aibă un drept de acces la datele cu caracter personal care o privesc, de rectificare a datelor inexacte care o privesc și de ștergere sau de blocare a datelor care o privesc, dacă acestea nu mai sunt necesare. Drepturile persoanelor vizate și exercitarea acestora nu ar trebui să afecteze obligațiile care revin Europol și ar trebui să facă obiectul restricțiilor prevăzute în prezentul regulament.

(38)     Protecția drepturilor și libertăților persoanelor vizate impune o atribuire clară a responsabilităților în temeiul prezentului regulament. În special, statele membre ar trebui să răspundă de acuratețea și actualizarea datelor pe care le-au transferat către Europol și de legalitatea unui astfel de transfer. Europol ar trebui să răspundă de acuratețea și actualizarea datelor puse la dispoziție de alți furnizori de date. Europol ar trebui, de asemenea, să asigure că datele sunt prelucrate în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale, sunt colectate și prelucrate într-un scop specific, că acestea sunt adecvate, relevante, neexcesive în raport cu scopul în care sunt prelucrare și că sunt păstrate fără a se depăși timpul necesar scopului în care sunt prelucrate.

(39)     Europol ar trebui să țină evidențe privind colectarea, alterarea, accesarea, divulgarea, combinarea sau ștergerea datelor cu caracter personal în scopul verificării legalității prelucrării datelor, automonitorizării și asigurării integrității și securității corespunzătoare a datelor. Europol ar trebui să aibă obligația de a coopera cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și de a pune la dispoziția acesteia, la cerere, registrele sau documentația, astfel încât acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării operațiunilor de prelucrare.

(40)     Europol ar trebui să desemneze un responsabil cu protecția datelor care să îi acorde asistență în ceea ce privește monitorizarea respectării dispozițiilor prezentului regulament. Responsabilul cu protecția datelor ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească îndatoririle și sarcinile în mod independent și cu eficacitate.

(41)     Autoritățile naționale competente în materie de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal ar trebui să monitorizeze legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să monitorizeze legalitatea prelucrării datelor de către Europol, exercitându-și funcțiile în deplină independență.

(42)     Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și autoritățile naționale de supraveghere ar trebuie să coopereze în aspecte specifice care necesită implicare la nivel național și în scopul de a asigura aplicarea coerentă a prezentului regulament în întreaga Uniune.

(43)     Întrucât Europol prelucrează, de asemenea, date cu caracter personal neoperaționale, care nu au legătură cu anchete penale, prelucrarea unor astfel de date ar trebui să facă obiectul Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

(44)     Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să investigheze și să soluționeze plângerile înaintate de persoanele vizate. Investigația inițiată în urma unei plângeri, care poate fi atacată în instanță, ar trebui să fie efectuată în măsura în care este adecvat în cazul respectiv. Autoritatea de supraveghere ar trebui să informeze persoana vizată cu privire la stadiul în care se află plângerea și cu privire la soluționarea acesteia într-un termen rezonabil.

(45)     Orice persoană fizică ar trebui să aibă dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva deciziilor Autorității Europene pentru Protecția Datelor care o privesc.

(46)     Europol ar trebui să facă obiectul unor norme generale privind răspunderea contractuală și necontractuală aplicabile instituțiilor, agențiilor și organismelor Uniunii, cu excepția răspunderii pentru prelucrarea ilegală a datelor.

(47)     Pentru persoana fizică în cauză poate fi neclar dacă prejudiciul pe care l-a suferit în urma prelucrării ilegale a datelor este cauzat de acțiunea Europol sau de cea a unui stat membru. Prin urmare, Europol și statul membru în care s-a produs evenimentul care a generat prejudiciul ar trebui să fie răspunzători în solidar.

(48)     Pentru a asigura că Europol este o organizație internă pe deplin responsabilă și transparentă, este necesar, având în vedere articolul 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să se instituie procedura de control al activităților Europol de către Parlamentul European, la care parlamentele naționale sunt asociate, ținând seama în mod corespunzător de necesitatea garantării confidențialității informațiilor operaționale.

(49)     Statutul funcționarilor Comunităților Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene stabilite de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68[36] ar trebui să se aplice personalului Europol. Europol ar trebui să poată angaja personal recrutat din cadrul autorităților competente ale statelor membre ca agenți temporari, a căror perioadă de serviciu ar trebui să fie limitată pentru a respecta principiul rotației, întrucât reintegrarea ulterioară a membrilor personalului în serviciul autorității lor competente facilitează cooperarea strânsă între Europol și autoritățile competente ale statelor membre. Statele membre ar trebui să ia orice măsură necesară pentru a asigura că membrii personalului angajați în cadrul Europol în calitate de agenți temporari pot, la încetarea raporturilor de serviciu în cadrul Europol, să revină în administrația publică națională de care aparțin.

(50)     Dată fiind natura îndatoririlor Europol și rolul directorului executiv, acesta din urmă poate fi invitat să facă o declarație și să răspundă întrebărilor comisiei competente a Parlamentului European înaintea numirii sale, precum și înaintea oricărei prelungiri a mandatului său. Directorul executiv ar trebui, de asemenea, să prezinte raportul anual Parlamentului European și Consiliului. În plus, Parlamentul European ar trebui să aibă posibilitatea de a-l invita pe directorul executiv să prezinte un raport privind modul în care și-a îndeplinit îndatoririle.

(51)     Pentru a garanta deplina autonomie și independență a Europol, ar trebui să se acorde acestuia un buget autonom, ale cărui venituri să provină în principal dintr-o contribuție de la bugetul Uniunii. Procedura bugetară a Uniunii ar trebui să se aplice în ceea ce privește contribuția Uniunii și orice alte subvenții care sunt suportate de la bugetul general al Uniunii. Auditarea conturilor ar trebui să fie efectuată de Curtea de Conturi.

(52)     Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (Regulamentul financiar)[37] ar trebui să se aplice Europol.

(53)     Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)[38] ar trebui să se aplice Europol.

(54)     Europol prelucrează date care necesită o protecție specială, întrucât conțin informații UE clasificate și informații sensibile neclasificate. Prin urmare, Europol ar trebui să stabilească norme privind confidențialitatea și prelucrarea unor astfel de informații, ținând seama de principiile de bază și standardele minime prevăzute de Decizia 2011/292/UE privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate[39].

(55)     Este oportun ca aplicarea prezentului regulament să fie evaluată periodic.

(56)     Dispozițiile necesare privind găzduirea Europol în statul membru în care își are sediul, și anume Țările de Jos, și normele specifice aplicabile întregului personal al Europol și membrilor de familie ai acestora ar trebui stabilite într-un acord privind sediul. În plus, statul membru gazdă ar trebui să furnizeze cele mai bune condiții posibile pentru a asigura buna funcționare a Europol, inclusiv școli pentru copii și transport, în scopul de a atrage resurse umane de înaltă calitate, care să provină dintr-o zonă geografică cât mai extinsă posibil.

(57)     Europol, astfel cum este instituit prin prezentul regulament, înlocuiește și succede Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI, și CEPOL, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2005/681/JAI. Prin urmare, Europol ar trebui să fie succesorul legal al tuturor contractelor acestora, inclusiv contractele de muncă, obligațiile asumate și bunurile achiziționate. Acordurile internaționale încheiate de Europol, astfel cum a fost instituit în baza Deciziei 2009/371/JAI, și CEPOL, astfel cum a fost instituit în baza Deciziei 2005/681/JAI, ar trebui să rămână în vigoare, cu excepția Acordului privind sediul încheiat de CEPOL.

(58)     Pentru a permite Europol să îndeplinească în continuare sarcinile Europol, astfel cum a fost instituit în baza Deciziei 2009/371/JAI, și sarcinile CEPOL, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2005/681/JAI, la nivelul maxim al capacităților sale, ar trebui să se prevadă măsuri tranzitorii, în special în ceea ce privește Consiliul de administrație, directorul executiv și rezervarea unei părți din bugetul Europol pentru activități de formare timp de trei ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(59)     Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unei entități responsabile de cooperarea și formarea în materie de aplicare a legii la nivelul Uniunii, nu poate fi îndeplinit într-o măsură suficientă de statele membre și, prin urmare, datorită dimensiunii și efectelor acțiunii, poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se prevede la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv.

(60)     [În conformitate cu articolul 3 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre respective și-au notificat intenția de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament] SAU [Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 4 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre respective nu vor participa la adoptarea prezentului regulament, nu vor avea obligații în temeiul acestuia și nu vor face obiectul aplicării sale].

(61)     În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(62)     Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în particular dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la viață privată protejate de articolele 8 și 7 din cartă, precum și de articolul 16 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE ȘI OBIECTIVELE EUROPOL

Articolul 1

Instituirea Agenției Uniunii Europene pentru cooperare și formare în materie de aplicare a legii

1.           Se instituie Agenția Uniunii Europene pentru cooperare și formare în materie de aplicare a legii (Europol) pentru a îmbunătăți cooperarea reciprocă între autoritățile de aplicare a legii în Uniunea Europeană, pentru a consolida și a susține acțiunile acestora, precum și pentru a pune în aplicare o politică europeană coerentă în domeniul formării.

2.           Europol, astfel cum este instituit prin prezentul regulament, înlocuiește și succede Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI, și CEPOL, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2005/681/JAI.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a) „autoritățile competente ale statelor membre” înseamnă toate autoritățile polițienești și alte servicii de aplicare a legii existente în statele membre care sunt responsabile, în temeiul dreptului național, cu prevenirea și combaterea infracțiunilor;

(b) „analiză” înseamnă colectarea, prelucrarea sau utilizarea datelor în scopul de a acorda asistență în anchete penale;

(c) „organisme ale Uniunii” înseamnă instituții, entități, misiuni, oficii și agenții înființate prin Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau în baza acestora;

(d) „personal responsabil cu aplicarea legii” înseamnă personalul forțelor de poliție, al serviciilor vamale și al altor servicii relevante, inclusiv organismele Uniunii, responsabile cu prevenirea și combaterea criminalității grave care afectează două sau mai multe state membre, a terorismului și a formelor de criminalitate care aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, precum și cu gestionarea crizelor civile și cu acțiunile polițienești internaționale desfășurate cu ocazia unor evenimente de importanță majoră;

(e) „țări terțe” înseamnă țări care nu sunt state membre ale Uniunii Europene;

(f) „organizații internaționale” înseamnă organizațiile internaționale și organismele lor subordonate de drept public sau alte organisme care sunt înființate printr-un acord încheiat între două sau mai multe țări sau în baza unui astfel de acord;

(g) „părți private” înseamnă entități și organisme instituite în temeiul dreptului unui stat membru sau al unei țări terțe, în special societăți și întreprinderi, asociații de întreprinderi, organizații fără scop lucrativ și alte persoane juridice care nu fac obiectul dispozițiilor de la litera (f) a prezentului articol;

(h) „persoane private” înseamnă toate persoanele fizice;

(i) „date cu caracter personal” înseamnă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, denumită în continuare „persoană vizată”; o persoană identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

(j) „prelucrarea datelor cu caracter personal”, denumită în continuare „prelucrare”, înseamnă orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau alterarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau punere la dispoziție în orice alt mod, alăturarea sau combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea;

(k) „destinatar” înseamnă o persoana fizică sau juridică, o autoritate publică, o agenție sau orice alt organism căruia îi sunt divulgate datele, indiferent dacă este sau nu un terț; cu toate acestea, autoritățile care pot primi date în cadrul unei anumite anchete nu sunt considerate destinatari;

(l) „transfer de date cu caracter personal” înseamnă comunicarea de date cu caracter personal, puse la dispoziție în mod activ, între un număr limitat de părți identificate, expeditorul permițând în deplină cunoștință de cauză sau în mod intenționat ca destinatarul să aibă acces la datele cu caracter personal;

(m) „sistem de evidență a datelor cu caracter personal”, denumit în continuare „sistem de evidență”, înseamnă orice serie structurată de date cu caracter personal care sunt accesibile conform unor criterii specifice, fie ele centralizate, descentralizate sau repartizate pe baza unor criterii funcționale sau geografice;

(n) „consimțământul persoanei vizate” înseamnă orice manifestare de voință, liberă, specifică și în cunoștință de cauză prin care persoana vizată acceptă să fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc;

(o) „date cu caracter personal administrative” înseamnă toate datele cu caracter personal prelucrate de Europol, cu excepția datelor care sunt prelucrate în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2).

Articolul 3

Obiective

1.           Europol sprijină și consolidează activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității grave care afectează două sau mai multe state membre, a terorismului și a formelor de criminalitate care aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, astfel cum se specifică în anexa 1.

2.           De asemenea, Europol sprijină și consolidează activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor conexe infracțiunilor menționate la alineatul (1). Următoarele infracțiuni sunt considerate infracțiuni conexe:

(a) infracțiunile săvârșite pentru procurarea mijloacelor necesare săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europol;

(b) infracțiunile săvârșite în vederea înlesnirii sau a săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europol;

(c) infracțiunile săvârșite pentru a asigura impunitatea actelor aflate în sfera de competență a Europol.

3.           Europol sprijină, dezvoltă, desfășoară și coordonează activități de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii.

Capitolul II

SARCINI REFERITOARE LA COOPERAREA ÎN DOMENIUL APLICĂRII LEGII

Articolul 4

Sarcini

1.           Europol este agenția Uniunii Europene care îndeplinește următoarele sarcini, în conformitate cu prezentul regulament:

(a) colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea și schimbul de informații;

(b) notificarea fără întârziere a statelor membre cu privire la informațiile care le vizează și cu privire la orice conexiune între infracțiuni;

(c) coordonarea, organizarea și punerea în aplicare de anchete și acțiuni operaționale

(i)      efectuate în comun cu autoritățile competente ale statelor membre; sau

(ii)      în cadrul unor echipe comune de anchetă, în conformitate cu articolul 5, dacă este cazul, în colaborare cu Eurojust;

(d) participarea la echipe comune de anchetă, precum și propunerea înființarea lor în conformitate cu articolul 5;

(e) furnizarea către statele membre de informații și sprijin analitic în legătură cu evenimente internaționale majore;

(f) elaborarea de evaluări privind amenințările, analize strategice și operaționale, precum și de rapoarte generale asupra situației;

(g) dezvoltarea, transmiterea și promovarea cunoștințelor de specialitate în ceea ce privește metode de prevenire a criminalității, proceduri de anchetare, metode tehnice și criminalistice, precum și consilierea statelor membre;

(h) furnizarea de sprijin tehnic și financiar pentru operațiunile și anchetele transfrontaliere ale statelor membre, inclusiv echipe comune de anchetă;

(i) sprijinirea, dezvoltarea, desfășurarea, coordonarea și punerea în aplicare de activități de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii în cooperare cu rețeaua de institute de formare în statele membre, astfel cum se prevede în capitolul III;

(j) furnizarea către organismele Uniunii instituite în baza titlului V din tratat și către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) de date operative în materie penală și de sprijin analitic în domeniile care sunt de competența acestora;

(k) furnizarea de informații și sprijin pentru structurile UE de gestionare a crizelor și misiunile UE de gestionare a crizelor instituite în baza Tratatului privind Uniunea Europeană;

(l) dezvoltarea de centre ale Uniunii specializate în combaterea anumitor tipuri de criminalitate care se încadrează în obiectivele Europol, în special Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice.

2.           Europol furnizează analize strategice și evaluări privind amenințările pentru a acorda asistență Consiliului și Comisiei în stabilirea priorităților strategice și operaționale ale Uniunii în materie de combatere a criminalității. De asemenea, Europol acordă asistență în ceea ce privește punerea în aplicare operațională a priorităților respective.

3.           Europol furnizează date operative strategice în scopul de a acorda asistență în ceea ce privește utilizarea eficientă și eficace a resurselor disponibile la nivel național și la nivelul Uniunii pentru activități operaționale și pentru susținerea acestor activități.

4.           Europol îndeplinește rolul de birou central pentru combaterea falsificării monedei euro, în conformitate cu Decizia 2005/511/JAI din 12 iulie 2005 privind protecția monedei euro împotriva falsificării, prin desemnarea Europol ca fiind biroul central pentru combaterea falsificării monedei euro[40]. Europol încurajează, de asemenea, coordonarea măsurilor puse în aplicare în vederea combaterii falsificării monedei euro de către autoritățile competente ale statelor membre sau în cadrul echipelor comune de anchetă, dacă este cazul, în colaborare cu organismele Uniunii și cu autoritățile țărilor terțe.

Articolul 5

Participarea la echipele comune de anchetă

1.           Europol poate participa la activitățile echipelor comune de anchetă care se ocupă de criminalitatea care se încadrează în obiectivele Europol.

2.           Europol poate, în limitele prevăzute de legislația statelor membre în care echipa comună de anchetă își desfășoară activitatea, să acorde asistență pentru toate activitățile și să facă schimb de informații cu toți membrii echipei comune de anchetă.

3.           În cazul în care are motive să considere că înființarea unei echipe comune de anchetă ar oferi valoare adăugată unei anchete, Europol poate să propună acest lucru statelor membre în cauză și să ia măsuri pentru a le acorda asistență în ceea ce privește constituirea de echipe comune de anchetă.

4.           Europol nu aplică măsuri coercitive.

Articolul 6

Solicitări formulate de Europol cu privire la inițierea de anchete penale

1.           În cazurile specifice în care Europol consideră că ar trebui să fie inițiată o anchetă penală cu privire la o infracțiune care se încadrează în obiectivele sale, acesta informează Eurojust.

2.           În același timp, Europol solicită unităților naționale ale statelor membre vizate, instituite în baza articolului 7 alineatul (2), să inițieze, să efectueze sau să coordoneze o anchetă penală.

3.           Unitățile naționale informează fără întârziere Europol cu privire la inițierea anchetei.

4.           Dacă autoritățile competente ale statelor membre în cauză decid să nu dea curs solicitării formulate de Europol, acestea îi comunică, în termen de o lună de la prezentarea solicitării, motivele care au stat la baza hotărârii respective. Motivele pot să nu fie divulgate în cazul în care comunicarea acestora:

(a) ar leza interese naționale fundamentale în materie de securitate; sau

(b) ar pune în pericol reușita anchetelor în curs sau siguranța unor persoane.

5.           Europol informează Eurojust cu privire la decizia autorității competente a statului membru de a iniția sau de a refuza inițierea unei anchete.

Articolul 7

Cooperarea statelor membre cu Europol

1.           Statele membre cooperează cu Europol în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor sale.

2.           Fiecare stat membru instituie sau desemnează o unitate națională care este organismul de legătură între Europol și autoritățile competente în statele membre, precum și cu institutele de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii. Fiecare stat membru numește un funcționar în calitate de șef al unității naționale.

3.           Statele membre asigură că unitățile lor naționale sunt în măsură să își îndeplinească sarcinile stabilite în prezentul regulament, în special că au acces la bazele naționale de date în materie de aplicare a legii.

4.           Europol poate să coopereze în mod direct cu autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește anchetele individuale. În acest caz, Europol informează fără întârziere unitatea națională și furnizează o copie a oricăror informații care au făcut obiectul unui schimb în cursul contactelor directe dintre Europol și autoritățile competente respective.

5.           În special, statele membre, prin intermediul unității lor naționale sau al unei autorități competente a statului membru:

(a) furnizează Europol informațiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Aceasta include punerea la dispoziția Europol, fără întârziere, de informații referitoare la domeniile criminalității pe care Uniunea le consideră prioritare. Aceasta include, de asemenea, furnizarea unei copii a schimburilor bilaterale sau multilaterale de informații cu un alt stat membru sau cu alte state membre, în măsura în care schimbul se referă la o infracțiune care se încadrează în obiectivele Europol;

(b) asigură comunicarea și cooperarea eficace cu Europol a tuturor autorităților competente relevante ale statelor membre și institutele de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii din statele membre;

(c) cresc gradul de informare cu privire la activitățile Europol.

6.           Șefii unităților naționale se reunesc periodic, în special pentru a discuta și a soluționa problemele care apar în contextul cooperării lor operaționale cu Europol.

7.           Fiecare stat membru definește modul de organizare și organigrama unității naționale în conformitate cu legislația sa națională.

8.           Costurile suportate de unitățile naționale și de autoritățile competente în statele membre în cadrul procesului de comunicare cu Europol sunt suportate de statele membre și, cu excepția costurilor de conectare, nu sunt imputate Europol.

9.           Statele membre asigură un nivel minim de securitate al tuturor sistemelor utilizate pentru conectarea la Europol.

10.         În fiecare an Europol redactează un raport privind cantitatea și calitatea informațiilor furnizate de fiecare stat membru în temeiul alineatului (5) litera (a) și privind activitatea unității naționale respective. Raportul anual este transmis Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

Articolul 8

Ofițerii de legătură

1.           Fiecare unitate națională desemnează cel puțin un ofițer de legătură la Europol. Sub rezerva unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul regulament, ofițerii de legătură se supun dreptului național al statului membru care i-a desemnat.

2.           Ofițerii de legătură constituie birourile naționale de legătură la Europol și sunt instruiți de unitățile lor naționale în cadrul Europol în conformitate cu dreptul național al statului membru care i-a desemnat și cu dispozițiile aplicabile administrării Europol.

3.           Ofițerii de legătură acordă asistență în ceea ce privește schimbul de informații între Europol și statele membre ale acestora.

4.           Ofițerii de legătură acordă asistență în ceea ce privește schimbul de informații între statele lor membre și ofițerii de legătură ai altor state membre, în conformitate cu dreptul național. Infrastructura Europol poate fi utilizată, în conformitate cu dreptul național, pentru astfel de schimburi bilaterale referitoare și în ceea ce privește infracțiuni care nu se încadrează în obiectivele Europol. Consiliul de administrație stabilește drepturile și obligațiile ofițerilor de legătură în relația cu Europol.

5.           Ofițerii de legătură se bucură de privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin, în conformitate cu articolul 65.

6.           Europol se asigură că ofițerii de legătură sunt pe deplin informați și implicați în toate activitățile sale, în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

7.           Europol suportă costurile pentru punerea la dispoziția statelor membre a spațiilor necesare în sediul său și acordă ofițerilor de legătură sprijinul adecvat în scopul îndeplinirii sarcinilor care le revin. Toate celelalte costuri aferente desemnării ofițerilor de legătură sunt suportate de statul membru care i-a desemnat, inclusiv costurile cu echipamentele ofițerilor de legătură, cu excepția cazului în care autoritatea bugetară decide altfel la recomandarea Consiliului de administrație.

Capitolul III

SARCINI REFERITOARE LA FORMAREA PERSONALULUI RESPONSABIL CU APLICAREA LEGII

Articolul 9

Academia Europol

1.           Un departament din cadrul Europol, denumit Academia Europol, astfel cum este instituit prin prezentul regulament, sprijină, dezvoltă, desfășoară și coordonează activități de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii, în special în domeniile privind lupta împotriva criminalității grave care afectează două sau mai multe state membre și a terorismului, gestionarea evenimentelor care prezintă un risc ridicat pentru ordinea publică și a evenimentelor sportive, planificarea strategică și comanda misiunilor nemilitare ale Uniunii, precum și în ceea ce privește competențele de conducere în materie de aplicare a legii și competențele lingvistice, în special, pentru:

(a) creșterea gradului de informare și de cunoaștere referitor la:

(i)      instrumente internaționale și ale Uniunii privind cooperarea în domeniul aplicării legii;

(ii)      organismele Uniunii, în special Europol, Eurojust și Frontex, funcționarea și rolul acestora;

(iii)     aspecte judiciare ale cooperării în domeniul aplicării legii și cunoștințe practice cu privire la accesul la canalele de informare;

(b) încurajarea dezvoltării cooperării regionale și bilaterale între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe;

(c) abordarea unor domenii tematice specifice în materie penală sau polițienească în care formarea la nivelul Uniunii poate contribui cu valoare adăugată;

(d) elaborarea de programe comune specifice pentru personalul responsabil cu aplicarea legii în scopul formării acestuia în vederea participării la misiuni civile ale Uniunii;

(e) sprijinirea statelor membre în ceea ce privește activitățile bilaterale de consolidare a capacităților în materie de aplicare a legii în țările terțe;

(f) formarea formatorilor și acordarea de asistență în ceea ce privește îmbunătățirea bunelor practici în domeniul învățării și schimburile de astfel de practici.

2.           Academia Europol dezvoltă și actualizează periodic instrumentele și metodologiile de învățare și le aplică în cadrul unei perspective de învățare pe tot parcursul vieții în vederea îmbunătățirii competențelor personalului responsabil cu aplicarea legii. Academia Europol evaluează rezultatele acestor acțiuni în vederea consolidării calității, coerenței și eficacității acțiunilor viitoare.

Articolul 10

Sarcinile Academiei Europol

1.           Academia Europol elaborează analize multianuale privind nevoile strategice în materie de formare și programe de învățare multianuale.

2.           Academia Europol elaborează și pune în aplicare activități de formare și produse pentru învățare, printre care se pot număra:

(a) cursuri, seminare, conferințe, activități bazate pe internet și activități de învățare online;

(b) programe comune pentru a crește gradul de informare, a remedia lacunele și/sau a facilita o abordare comună în ceea ce privește fenomenele infracționale transfrontaliere;

(c) module de formare structurate în funcție de etapele progresive sau nivelurile de complexitate ale competențelor necesare grupului-țintă relevant și axate fie pe o anumită regiune geografică, fie pe un domeniu tematic specific al activității infracționale sau pe un set specific de competențe profesionale;

(d) programe de schimb și de detașare a personalului responsabil cu aplicarea legii în contextul unei abordări a formării bazate pe aspecte operaționale.

3.           În vederea asigurării unei politici europene coerente în domeniul formării pentru a sprijini misiunile civile și consolidarea capacităților în țările terțe, Academia Europol:

(a) evaluează impactul politicilor și al inițiativelor de formare existente la nivelul Uniunii în materie de aplicare a legii;

(b) dezvoltă și desfășoară activități de formare pentru a pregăti personalul responsabil cu aplicarea legii din statele membre în vederea participării la misiuni civile, inclusiv pentru a-i oferi posibilitatea de a dobândi competențe lingvistice corespunzătoare;

(c) dezvoltă și desfășoară activități de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii din țările terțe, în special din țările candidate la aderarea la Uniune;

(d) gestionează fondurile de asistență externă ale Uniunii alocate pentru a acorda asistență țărilor terțe în ceea ce privește consolidarea capacităților lor în domeniile de politică relevante, în conformitate cu prioritățile stabilite ale Uniunii.

4.           Academia Europol promovează recunoașterea reciprocă a formării în materie de aplicare a legii în statele membre și a standardelor de calitate europene existente în domeniu.

Articolul 11

Cercetare relevantă pentru formare

1.           Academia Europol contribuie la dezvoltarea cercetării relevante pentru activitățile de formare reglementate de prezentul capitol.

2.           Academia Europol promovează și instituie un parteneriat cu organisme ale Uniunii, precum și cu instituții academice publice și private și încurajează crearea unor parteneriate mai strânse între universități și institute de formare în materie de aplicare a legii în statele membre.

Capitolul IV

Organizarea Europol

Articolul 12

Structura administrativă și de gestionare a Europol

Structura administrativă și de gestionare a Europol cuprinde:

(a) un consiliu de administrație, care exercită funcțiile prevăzute la articolul 14;

(b) un director executiv, care exercită responsabilitățile prevăzute la articolul 19;

(c) un comitet științific pentru formare, în conformitate cu articolul 20;

(d) dacă este cazul, orice alt organism consultativ instituit de Consiliul de administrație, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (p);

(e) dacă este cazul, un comitet executiv, în conformitate cu articolele 21 și 22.

SECȚIUNEA 1

Consiliul de administrație

Articolul 13

Componența Consiliului de administrație

1.           Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din doi reprezentanți ai Comisiei Europene, având cu toții drept de vot.

2.           Membrii Consiliului de administrație sunt numiți pe baza experienței lor în gestionarea organizațiilor din sectorul public sau privat și a cunoștințelor privind cooperarea în domeniul aplicării legii.

3.           Fiecare membru al Consiliului de administrație este reprezentat de un membru supleant, care este numit pe baza experienței sale în gestionarea organizațiilor din sectorul public și privat și a cunoștințelor referitoare la politica națională privind formarea personalului responsabil cu aplicarea legii. Membrul supleant acționează în calitate de membru titular în oricare dintre aspectele referitoare la formarea personalului responsabil cu aplicarea legii. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular în absența acestuia. Membrul titular îl reprezintă pe membrul supleant, în cazul absenței acestuia, în oricare dintre aspectele referitoare la formarea personalului responsabil cu aplicarea legii.

4.           Toate părțile reprezentate în cadrul Consiliului de administrație depun eforturi pentru a limita rotația reprezentanților lor, în scopul de a asigura continuitatea activității acestuia. Toate părțile au drept obiectiv realizarea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în cadrul Consiliului de administrație.

5.           Mandatul membrilor titulari și cel al membrilor supleanți este de patru ani. Mandatul respectiv poate fi reînnoit. La expirarea mandatului sau în caz de demisie, membrii rămân în funcție până la reînnoirea mandatului sau până la înlocuirea lor.

Articolul 14

Funcțiile Consiliului de administrație

1.           Consiliul de administrație:

(a) adoptă în fiecare an programul de lucru al Europol pentru anul următor, cu o majoritate de două treimi din membrii săi și în conformitate cu articolul 15;

(b) adoptă un program multianual de lucru, cu o majoritate de două treimi din membrii săi, în conformitate cu articolul 15;

(c) adoptă, cu o majoritate de două treimi din membrii săi, bugetul anual al Europol și exercită alte funcții în ceea ce privește bugetul Europol, în temeiul capitolului XI;

(d) adoptă un raport anual de activitate consolidat privind activitățile Europol și îl transmite, până la data de 1 iulie a anului următor, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale. Raportul anual de activitate consolidat este făcut public;

(e) adoptă regulile financiare aplicabile Europol în conformitate cu articolul 63;

(f) adoptă, până la data de 31 ianuarie, ținând seama de avizul Comisiei, planul multianual privind politica de personal;

(g) adoptă o strategie antifraudă proporțională cu riscurile de fraudă, ținând seama de raportul dintre costurile și beneficiile măsurilor care urmează să fie puse în aplicare;

(h) adoptă norme pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în ceea ce privește membrii săi, precum și membrii Comitetului științific pentru formare;

(i) în conformitate cu alineatul (2), exercită, în ceea ce privește personalul Europol, competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți („competențe de autoritate împuternicită să facă numiri”);

(j) adoptă norme corespunzătoare de aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor;

(k) numește directorul executiv și directorii executivi adjuncți și, dacă este cazul, poate prelungi mandatul acestora sau îi poate elibera din funcție, în conformitate cu articolele 56 și 57;

(l) stabilește indicatori de performanță și supraveghează activitatea directorului executiv, inclusiv punerea în aplicare a deciziilor Consiliului de administrație;

(m) numește un contabil care face obiectul Statutului funcționarilor și al Regimului aplicabil celorlalți agenți și care acționează independent din punct de vedere funcțional în îndeplinirea îndatoririlor sale;

(n) numește membrii Comitetului științific pentru formare;

(o) asigură luarea măsurilor adecvate în urma concluziilor și a recomandărilor rezultate din rapoarte și evaluări de audit interne sau externe, precum și din investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

(p) adoptă toate deciziile privind instituirea structurilor interne ale Europol și, în cazul în care este necesar, privind modificarea acestora;

(q) adoptă propriul regulament de procedură.

2.           Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți prin care deleagă directorului executiv competențele relevante de autoritate împuternicită să facă numiri și stabilește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

În cazul în care circumstanțe excepționale impun acest lucru, Consiliul de administrație poate, printr-o decizie, să suspende temporar delegarea competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri către directorul executiv și subdelegarea competențelor de către directorul executiv pentru a le exercita el însuși sau a le delega unuia dintre membrii săi sau unui membru al personalului, altul decât directorul executiv.

Articolul 15

Programul anual de lucru și programul multianual de lucru

1.           Consiliul de administrație adoptă programul anual de lucru până cel târziu la data de 30 noiembrie a fiecărui an, pe baza unui proiect înaintat de directorul executiv, ținând seama de avizul Comisiei. Consiliul de administrație transmite programul anual de lucru Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

2.           Programul anual de lucru cuprinde obiective detaliate și rezultatele preconizate care includ indicatori de performanță. Acesta conține, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate și informații care indică resursele financiare și umane alocate fiecărei acțiuni, în conformitate cu principiile întocmirii și gestionării bugetului pe activități. Programul anual de lucru este în concordanță cu programul multianual de lucru menționat la alineatul (4). Acesta indică în mod clar sarcinile care au fost adăugate, modificate sau eliminate în comparație cu exercițiul financiar precedent.

3.           Consiliul de administrație modifică programul anual de lucru adoptat în cazul în care o nouă sarcină este atribuită Europol.

Orice modificare substanțială a programului anual de lucru se adoptă prin aceeași procedură ca cea utilizată în cazul programului anual de lucru inițial. Consiliul de administrație poate delega directorului executiv competența de a aduce modificări nesubstanțiale programului anual de lucru.

4.           De asemenea, Consiliul de administrație adoptă programul multianual de lucru și îl actualizează până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, ținând seama de avizul Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale.

Programul multianual de lucru adoptat este înaintat Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

Programul multianual de lucru stabilește obiectivele strategice și rezultatele preconizate, care includ indicatori de performanță. Acesta cuprinde, de asemenea, informații care indică valoarea sumelor și efectivele de personal alocate pentru fiecare obiectiv, conform cadrului financiar multianual și planului de politică multianual în materie de personal. Acesta include strategia privind relațiile cu țările terțe sau organizațiile internaționale menționate la articolul 29.

Programul multianual este pus în aplicare prin intermediul programelor anuale de lucru și, după caz, este actualizat pe baza rezultatelor evaluărilor externe și interne. Concluziile acestora evaluări se reflectă, dacă este cazul, și în programul anual de lucru pentru anul următor.

Articolul 16

Președintele Consiliului de administrație

1.           Consiliul de administrație alege din rândul membrilor săi un președinte și un vicepreședinte. Președintele și vicepreședintele sunt aleși cu o majoritate de două treimi din membrii Consiliului de administrație.

Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.

2.           Durata mandatului președintelui și al vicepreședintelui este de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o singură dată. Cu toate acestea, mandatul președintelui și al vicepreședintelui expiră automat în momentul încetării calității acestora de membri ai Consiliului de administrație.

Articolul 17

Reuniunile Consiliului de administrație

1.           Președintele convoacă reuniunile Consiliului de administrație.

2.           Directorul executiv al Europol participă la deliberări.

3.           Consiliul de administrație se reunește în cel puțin două ședințe ordinare pe an. În plus, acesta se reunește la inițiativa președintelui, la solicitarea Comisiei sau la solicitarea a cel puțin o treime din membrii săi.

4.           Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie poate fi relevantă pentru discuții să participe la reuniunile sale în calitate de observator fără drept de vot.

5.           Membrii Consiliului de administrație pot fi asistați de consilieri sau experți, sub rezerva dispozițiilor regulamentului de procedură.

6.           Europol asigură secretariatul Consiliului de administrație.

Articolul 18

Reguli de vot

1.           Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 14 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), de la articolul 16 alineatul (1) și de la articolul 56 alineatul (8), Consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea membrilor săi.

2.           Fiecare membru are dreptul la un singur vot. În absența unui membru titular, dreptul de vot al acestuia poate fi exercitat de către supleantul său.

3.           Președintele participă la vot.

4.           Directorul executiv nu participă la vot.

5.           Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație stabilește mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele unui alt membru, și cerințele de cvorum, în cazul în care este necesar.

SECȚIUNEA 2

Directorul executiv

Articolul 19

Responsabilitățile directorului executiv

1.           Directorul executiv gestionează Europol. Acesta răspunde în fața Consiliului de administrație.

2.           Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, Consiliului de administrație sau Comitetului executiv, directorul executiv este independent în îndeplinirea îndatoririlor sale și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea niciunui guvern sau alt organism.

3.           Directorul executiv prezintă Parlamentului European un raport privind modul în care și-a îndeplinit îndatoririle, atunci când este invitat să facă acest lucru. Consiliul îl poate invita pe directorul executiv să prezinte un raport privind modul în care și-a îndeplinit îndatoririle.

4.           Directorul executiv este reprezentantul legal al Europol.

5.           Directorul executiv răspunde de punerea în aplicare a sarcinilor atribuite Europol prin prezentul regulament. În special, directorul executiv răspunde de:

(a) administrarea curentă a Europol;

(b) punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Consiliul de administrație;

(c) elaborarea programului anual de lucru și a programului multianual de lucru și înaintarea acestora Consiliului de administrație, după consultarea Comisiei;

(d) punerea în aplicare a programului anual de lucru și a programului multianual de lucru și prezentarea către Consiliul de administrație a unui raport cu privire la punerea în aplicare a acestora;

(e) elaborarea raportului anual consolidat privind activitățile Europol și înaintarea acestuia, spre aprobare, Consiliului de administrație;

(f) elaborarea unui plan de acțiune în urma concluziilor rapoartelor și evaluărilor de audit interne sau externe, precum și a rapoartelor de investigație și a recomandărilor în urma investigațiilor desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și prezentarea unui raport privind progresele înregistrate către Comisie, de două ori pe an, precum și în mod periodic către Consiliul de administrație;

(g) protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive de combatere a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin efectuarea de verificări eficace, fără a aduce atingere competenței de investigare a OLAF, și, dacă se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite necuvenit și, după caz, prin sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

(h) elaborarea unei strategii antifraudă a Europol și înaintarea acesteia, spre aprobare, Consiliului de administrație;

(i) elaborarea proiectului de norme financiare aplicabile Europol;

(j) elaborarea proiectului de situație a estimărilor de venituri și cheltuieli ale Europol și execuția bugetului acestuia;

(k) elaborarea proiectului de plan multianual de politică în materie de personal și înaintarea acestuia Consiliului de administrație, după consultarea Comisiei;

(l) sprijinirea președintelui Consiliului de administrație în pregătirea reuniunilor Consiliului de administrație;

(m) informarea periodică a Consiliului de administrație cu privire la punerea în aplicare a priorităților strategice și operaționale ale Uniunii în materie de combatere a criminalității.

SECȚIUNEA 3

COMITETUL ȘTIINȚIFIC PENTRU FORMARE

Articolul 20

Comitetul științific pentru formare

1.           Comitetul științific pentru formare este un organism consultativ independent care garantează și orientează calitatea științifică a activității desfășurate de Europol în domeniul formării. În acest scop, directorul executiv implică din timp Comitetul științific pentru formare în elaborarea tuturor documentelor menționate la articolul 14, în măsura în care acestea se referă la formare.

2.           Comitetul științific pentru formare este format din 11 persoane având cel mai ridicat nivel de calificare academică sau profesională în domeniile care fac obiectul capitolului III din prezentul regulament. Membrii acestuia sunt numiți de Consiliul de administrație în urma unei cereri de candidaturi și a unei proceduri de selecție transparente care urmează să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Membrii Consiliului de administrație nu pot fi membri ai Comitetului științific pentru formare. Membrii Comitetului științific pentru formare sunt independenți. Aceștia nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea vreunui guvern sau alt organism.

3.           Lista membrilor Comitetului științific pentru formare este făcută publică și este actualizată de Europol pe site-ul său internet.

4.           Mandatul membrilor Comitetului științific pentru formare este de cinci ani. Mandatul nu poate fi reînnoit și poate fi revocat în cazul în care membrii nu îndeplinesc criteriile de independență.

5.           Comitetul științific pentru formare își alege președintele și vicepreședintele pentru un mandat de cinci ani. Comitetul științific hotărăște cu majoritate simplă. Comitetul științific este convocat de președinte de până la patru ori pe an. Dacă este necesar, președintele convoacă reuniuni extraordinare din proprie inițiativă sau la solicitarea a cel puțin patru membri ai Comitetului științific.

6.           Directorul executiv, directorul executiv adjunct pentru formare sau reprezentanții acestora sunt invitați la reuniuni în calitate de observatori fără drept de vot.

7.           Comitetul științific este asistat de un secretar care este membru al personalului Europol desemnat de Comitetul științific și numit de directorul executiv.

8.           În special, Comitetul științific pentru formare:

(a) oferă consiliere directorului executiv și directorului executiv adjunct pentru formare în elaborarea programului anual de lucru și a altor documente strategice, în scopul de a asigura calitatea științifică și coerența acestora cu politicile și prioritățile sectoriale relevante ale Uniunii;

(b) emite avize independente pentru Consiliul de administrație și îi consiliază pe membrii acestuia cu privire la aspectele care se încadrează în domeniul său de competență;

(c) emite avize independente și oferă consiliere cu privire la calitatea programelor, metodele de învățare aplicate, opțiunile de învățare și evoluțiile științifice;

(d) îndeplinește orice altă sarcină consultativă având legătură cu aspectele științifice ale activității Europol referitoare la formare care este solicitată de Consiliul de administrație sau de directorul executiv sau de directorul executiv adjunct pentru formare.

9.           Bugetul anual al Comitetului științific pentru formare este alocat unei linii bugetare individuale a Europol.

SECȚIUNEA 4

COMITETUL EXECUTIV

Articolul 21

Înființare

Consiliul de administrație poate institui un comitet executiv.

Articolul 22

Funcții și organizare

1.           Comitetul executiv oferă asistență Consiliului de administrație.

2.           Comitetul executiv îndeplinește următoarele funcții:

(a) elaborează deciziile care urmează să fie adoptate de Consiliul de administrație;

(b) asigură, împreună cu Consiliul de administrație, punerea în aplicare în mod adecvat a constatărilor și recomandărilor rezultate în urma rapoartelor și evaluărilor de audit interne și externe, precum și a rapoartelor de investigație și a recomandărilor în urma investigațiilor desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

(c) fără a aduce atingere funcțiilor directorului executiv, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19, oferă asistență și consiliere directorului executiv pentru punerea în aplicare a deciziilor Consiliului de administrație, în scopul de a consolida supravegherea gestionării administrative.

3.           Atunci când este necesar, din motive de urgență, Comitetul executiv poate lua anumite decizii provizorii în numele Consiliului de administrație, în special în ceea ce privește aspecte legate gestionarea administrativă, inclusiv suspendarea delegării competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri.

4.           Comitetul executiv este alcătuit din președintele Consiliului de administrație, un reprezentant al Comisiei în Consiliul de administrație și trei alți membri desemnați de Consiliul de administrație din rândul membrilor săi. Președintele Consiliului de administrație este și președintele Comitetului executiv. Directorul executiv participă la reuniunile Comitetului executiv, fără a avea însă drept de vot.

5.           Mandatul membrilor Comitetului executiv este de patru ani. Mandatul membrilor Comitetului executiv încetează o dată cu încetarea calității de membru în Consiliul de administrație.

6.           Comitetul executiv se întrunește în cel puțin o reuniune ordinară la fiecare trei luni. De asemenea, acesta se reunește la inițiativa președintelui său sau la cererea membrilor săi.

7.           Comitetul executiv se supune regulamentului de procedură stabilit de Consiliul de administrație.

Capitolul V

PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR

Articolul 23

Surse de informații

1.           Europol poate prelucra doar informațiile care i-au fost furnizate:

(a) de către statele membre, în conformitate cu legislația națională a acestora;

(b) de către organisme ale Uniunii, țări terțe și organizații internaționale, în conformitate cu capitolul VI;

(c) de către părți private, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2).

2.           Europol poate extrage și prelucra în mod direct informații, inclusiv date cu caracter personal, din surse aflate la dispoziția publicului, cum ar fi mijloacele de informare în masă, inclusiv internetul și datele publice.

3.           Europol poate extrage și prelucra informații, inclusiv date cu caracter personal, din sistemele de informații naționale, ale Uniunii sau internaționale, inclusiv prin mijloace informatizate de acces direct, în măsura în care acest lucru este autorizat de instrumente juridice ale Uniunii, internaționale sau naționale. Dispozițiile aplicabile ale respectivelor instrumente juridice ale Uniunii, internaționale sau naționale reglementează accesul la astfel de informații și utilizarea acestora de către Europol, în măsura în care prevăd reguli de acces și de utilizare mai stricte decât cele din prezentul regulament. Accesul la astfel de sisteme de informații este acordat doar personalului autorizat în mod corespunzător al Europol, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor acestora.

Articolul 24

Scopurile activităților de prelucrare a informațiilor

1.           În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2), Europol prelucrează informații, inclusiv date cu caracter personal, numai în următoarele scopuri:

(a) verificare încrucișată pentru identificarea conexiunilor dintre informații;

(b) efectuarea de analize strategice sau tematice;

(c) efectuarea de analize operaționale în cazuri specifice.

2.           Categoriile de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi colectate pentru fiecare scop specific menționat la alineatul (1) sunt enumerate în anexa 2.

Articolul 25

Stabilirea scopului activităților de prelucrare a informațiilor

1.           Un stat membru, un organism al Uniunii, o țară terță sau o organizația internațională care furnizează informații Europol stabilește scopul în care acestea sunt prelucrate, astfel cum se prevede la articolul 24. Dacă nu a făcut acest lucru, Europol stabilește relevanța informațiilor respective, precum și scopul activității de prelucrare a informațiilor. Europol poate prelucra informații în alt scop decât cel pentru care au fost transmise doar dacă este autorizat de furnizorul de date.

2.           Statele membre, organismele Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale pot indica, la momentul transferării informațiilor, orice restricție privind accesul la informații sau privind utilizarea acestora, în termeni generali sau specifici, inclusiv în ceea ce privește ștergerea sau distrugerea. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricții se constată după efectuarea transferului, acestea informează Europol în consecință. Europol respectă restricțiile respective.

3.           Europol poate impune statelor membre, organismelor Uniunii, țărilor terțe și organizațiilor internaționale orice restricție privind accesul la informații extrase din surse aflate la dispoziția publicului sau privind utilizarea acestora.

Articolul 26

Accesul personalului statelor membre și al personalului Europol la informațiile stocate de Europol

1.           Statele membre au acces la toate informațiile care au fost furnizate în scopurile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) literele (a) și (b) și pot efectua căutări în acestea, fără a aduce atingere dreptului statelor membre, organismelor Uniunii și țărilor terțe și organizațiilor internaționale de a indica restricții în ceea ce privește accesul la datele respective și utilizarea acestora. Statele membre desemnează autoritățile competente autorizate să efectueze astfel de căutări.

2.           Statele membre au acces indirect, pe baza unui sistem de tip răspuns pozitiv/răspuns negativ („hit/no hit”), la informațiile care au fost furnizate în scopurile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) litera (c), fără a aduce atingere oricărei restricții indicate de statele membre, organismele Uniunii și țările terțe sau organizațiile internaționale care au furnizat informațiile respective, în conformitate cu articolul 25 alineatul (2). În cazul unui răspuns pozitiv („hit”), Europol inițiază procedura prin care informațiile care au generat rezultatul pozitiv pot face obiectul unui schimb, în conformitate cu decizia statului membru care a furnizat informațiile Europol.

3.           Personalul Europol împuternicit în mod corespunzător de către directorul executiv are acces la informațiile prelucrate de Europol în măsura necesară pentru îndeplinirea îndatoririlor sale.

Articolul 27

Accesul Eurojust și OLAF la informațiile Europol

1.           Europol ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite Eurojust și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în limitele mandatelor respective ale acestora, să aibă acces la toate informațiile care au fost furnizate în scopurile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) literele (a) și (b) și să poată efectua căutări în acestea, fără a aduce atingere dreptului statelor membre, organismelor Uniunii și țărilor terțe și organizațiilor internaționale de a indica restricții în ceea ce privește accesul la datele respective și utilizarea acestora. Europol este informat în cazul în care o căutare efectuată de Eurojust sau OLAF indică existența unei concordanțe cu informațiile prelucrate de Europol.

2.           Europol ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite Eurojust și OLAF, în limitele mandatelor respective ale acestora, să aibă acces în mod indirect, pe baza unui sistem de tip răspuns pozitiv/răspuns negativ („hit/no hit”), la informațiile furnizate în scopurile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) litera (c), fără a aduce atingere oricăror restricții indicate de statele membre, organismele Uniunii și țările terțe sau organizațiile internaționale care le-au furnizat, în conformitate cu articolul 25 alineatul (2). În cazul unui răspuns pozitiv („hit”), Europol inițiază procedura prin care informațiile care au generat răspunsul pozitiv pot face obiectul unui schimb, în conformitate cu decizia statului membru, organismului Uniunii, țării terțe sau organizației internaționale care a furnizat informațiile Europol.

3.           Căutările de informații în conformitate cu alineatele (1) și (2) se efectuează doar în scopul de a identifica dacă informațiile aflate la dispoziția Eurojust sau, respectiv, OLAF prezintă concordanțe cu informațiile prelucrate de Europol.

4.           Europol permite efectuarea de căutări în conformitate cu alineatele (1) și (2) doar după ce obține informații de la Eurojust cu privire la membrii naționali, adjuncții, asistenții și membrii personalului său, iar de la OLAF informații cu privire la membrii personalului săi care au fost desemnați ca fiind autorizați să efectueze astfel de căutări.

5.           Dacă în timpul activităților de prelucrare efectuate de Europol în legătură cu o anchetă specifică, Europol sau un stat membru constată necesitatea coordonării, cooperării sau acordării de sprijin în conformitate cu mandatul Eurojust sau OLAF, Europol le notifică cu privire la aceasta și inițiază procedura de schimb de informații, în conformitate cu decizia statului membru care furnizează informațiile. Într-un astfel de caz, Eurojust și OLAF se consultă cu Europol.

6.           Eurojust, inclusiv Colegiul, membrii naționali, adjuncții, asistenții și membrii personalului său, și OLAF respectă orice restricție privind accesul sau utilizarea, indicată în termeni generali sau specifici, de statele membre, organismele Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale în conformitate cu articolul 25 alineatul (2).

Articolul 28

Obligația de notificare a statelor membre

1.           În cazul în care Europol, în conformitate cu sarcinile care îi revin în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (b), trebuie să comunice unui stat membru informații care îl vizează și informațiile respective fac obiectul unor restricții privind accesul, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatul (2), care ar interzice ca acestea să facă obiectul unui schimb, Europol se consultă cu furnizorul de date care a stabilit limitarea accesului și solicită o autorizare din partea acestuia pentru a efectua schimbul de informații.

Fără o asemenea autorizare, informațiile nu pot face obiectul unui schimb.

2.           Fără a ține seama de existența oricăror restricții privind accesul, Europol comunică unui stat membru informațiile care îl vizează dacă:

(a) acest lucru este absolut necesar pentru a preveni un pericol iminent legat de criminalitatea gravă sau infracțiuni de terorism; sau

(b) acest lucru este esențial pentru a preveni o amenințare iminentă și gravă la adresa securității publice a statului membru respectiv.

Într-un astfel de caz, Europol informează cât de repede posibil furnizorul de date cu privire la acest schimb de informații și își justifică analiza situației.

Capitolul VI

RELAȚIA CU PARTENERII

SECȚIUNEA 1

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 29

Dispoziții comune

1.           În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Europol poate stabili și întreține relații de cooperare cu organismele Uniunii în conformitate cu obiectivele organismelor respective, cu autorități de aplicare a legii din țări terțe, cu institute de formare în materie de aplicare a legii din țări terțe, cu organizații internaționale și părți private.

2.           În măsura în care acest lucru este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale și sub rezerva oricărei restricții prevăzute în temeiul articolului 25 alineatul (2), Europol poate face în mod direct schimb de informații de orice tip, cu excepția datelor cu caracter personal, cu entitățile menționate la alineatul (1).

3.           Europol poate primi și prelucra date cu caracter personal care provin de la entitățile menționate la alineatul (1), cu excepția părților private, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale și sub rezerva dispozițiilor din prezentul capitol.

4.           Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 36 alineatul (4), datele cu caracter personal sunt transferate de Europol către organisme ale Uniunii, țări terțe și organizații internaționale numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea și combaterea criminalității care se încadrează în obiectivele Europol și în conformitate cu dispozițiile din prezentul capitol. Dacă datele care urmează să fie transferate au fost furnizate de un stat membru, Europol solicită acordul statului membru respectiv, cu excepția cazului în care:

(a) se poate presupune acordarea autorizării, deoarece statul membru nu a limitat în mod expres posibilitatea efectuării de transferuri ulterioare; sau

(b) statul membru a autorizat în prealabil efectuarea unui astfel de transfer ulterior, fie în termeni generali, fie sub rezerva unor condiții specifice. Un astfel de acord poate fi retras oricând.

5.           Transferurile ulterioare ale datelor cu caracter personal de către state membre, organisme ale Uniunii, țări terțe și organizații internaționale sunt interzise, cu excepția cazului în care Europol și-a dat acordul explicit.

SECȚIUNEA 2

SCHIMBURI/TRANSFERURI DE DATE CU CARACTER PERSONAL

Articolul 30

Transferul de date cu caracter personal către organisme ale Uniunii

Sub rezerva oricăror posibilele restricții prevăzute în temeiul articolului 25 alineatele (2) sau (3), Europol poate transfera în mod direct date cu caracter personal către organisme ale Uniunii, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale sau a sarcinilor organismului Uniunii destinatar.

Articolul 31

Transferul de date cu caracter personal către țări terțe și organizații internaționale

1.           Europol poate transfera date cu caracter personal către o autoritate a unei țări terțe sau o organizație internațională, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, pe baza:

(a) unei decizii a Comisiei, adoptată în conformitate cu [articolele 25 și 31 din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date] care constată că țara sau organizația internațională respectivă sau un sector de prelucrare din țara terță sau organizația internațională respectivă asigură un nivel adecvat de protecție (decizie privind nivelul adecvat de protecție); sau

(b) unui acord internațional încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în temeiul articolului 218 din tratat care prevede garanții adecvate în ceea ce privește protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor; sau

(c) unui acord de cooperare încheiat între Europol și țara terță sau organizația internațională respectivă în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Astfel de transferuri nu necesită alte autorizări suplimentare.

Europol poate încheia acorduri de lucru pentru punerea în aplicare a unor astfel de acorduri sau decizii privind nivelul adecvat de protecție.

2.           Prin derogare de la alineatul (1), directorul executiv poate autoriza transferul de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale, de la caz la caz, dacă:

(a) transferul datelor este absolut necesar pentru a proteja interesele esențiale ale unuia sau mai multor state membre care se încadrează în obiectivele Europol;

(b) transferul datelor este absolut necesar pentru a preveni un pericol iminent legat de criminalitate sau infracțiuni de terorism;

(c) transferul este necesar sau este solicitat în mod legal din motive importante de interes public sau pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță; sau

(d) transferul este necesar pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane.

În plus, Consiliul de administrație, în acord cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, poate autoriza o serie de transferuri în conformitate cu literele (a) - (d) de mai sus, luând în considerare existența garanțiilor cu privire la protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, pentru o perioadă de maximum un an, cu posibilitate de reînnoire.

3.           Directorul executiv informează Consiliul de administrație și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor cu privire la cazurile în care a aplicat dispozițiile de la alineatul (2).

Articolul 32

Date cu caracter personal care provin de la părți private

1.           În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Europol poate prelucra date cu caracter personal care provin de la părți private, cu condiția ca acestea să fie primite prin intermediul:

(a) unei unități naționale a unui stat membru, în conformitate cu dreptul național;

(b) unui punct de contact al unei țări terțe cu care Europol a încheiat un acord de cooperare în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament; sau

(c) unei autorități a unei țări terțe sau unei organizații internaționale cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din tratat.

2.           În cazul în care datele primite aduc atingere intereselor unui stat membru, Europol informează imediat unitatea națională a statului membru în cauză.

3.           Europol nu contactează în mod direct părți private pentru extragerea de date cu caracter personal.

4.           Comisia evaluează necesitatea și posibilul impact al schimburilor directe de date cu caracter personal cu părți private în termen de trei ani după aplicarea prezentului regulament. Evaluarea respectivă specifică, printre altele, motivele pentru care schimburile de date cu caracter personal cu părți private sunt sau nu sunt necesare pentru Europol.

Articolul 33

Informații care provin de la persoane private

1.           Informațiile, inclusiv datele cu caracter personal, care provin de la persoane private pot fi prelucrate de Europol, cu condiția ca acestea să fie primite prin intermediul:

(a) unei unități naționale a unui stat membru, în conformitate cu dreptul național;

(b) unui punct de contact al unei țări terțe cu care Europol a încheiat un acord de cooperare în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2009/371/JAI înainte de data de la care se aplică prezentul regulament; sau

(c) unei autorități a unei țări terțe sau unei organizații internaționale cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din tratat.

2.           În cazul în care Europol primește informații, inclusiv date cu caracter personal, de la o persoană privată cu reședința într-o țară terță cu care nu există un acord internațional încheiat fie în baza articolului 23 din Decizia 2009/371/JAI, fie în baza articolului 218 din tratat, Europol poate doar să transmită mai departe informațiile respective către un stat membru sau o țară terță vizată cu care s-a încheiat un astfel de acord internațional.

3.           Europol nu contactează în mod direct persoane private pentru extragerea de informații.

Capitolul VII

garanții privind protecția datelor

Articolul 34

Principii generale privind protecția datelor

Datele cu caracter personal sunt:

(a) prelucrate în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale;

(b) colectate în scopuri specificate, explicite și legitime și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu scopurile respective. Prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri istorice, statistice sau științifice nu este considerată incompatibilă, cu condiția ca Europol să ofere garanții corespunzătoare, în special pentru a asigura că datele nu sunt prelucrate în oricare alte scopuri;

(c) adecvate, relevante și neexcesive în raport cu scopurile în care sunt prelucrate;

(d) exacte și, în cazul în care este necesar, actualizate; trebuie să se ia toate măsurile rezonabile pentru a asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, având în vedere scopurile în care sunt prelucrate, sunt șterse sau rectificate fără întârziere;

(e) păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, fără a se depăși timpul necesar scopurilor în care datele cu caracter personal sunt prelucrate.

Articolul 35

Grade diferite de precizie și fiabilitate a datelor cu caracter personal

1.           Sursa informațiilor care provin de la un stat membru este evaluată în măsura posibilului de către statul membru care furnizează informațiile, utilizându-se următoarele coduri de evaluare a sursei:

(A): atunci când nu există îndoieli cu privire la autenticitatea, credibilitatea și competența sursei sau dacă informația este furnizată de o sursă care s-a dovedit fiabilă în toate cazurile;

(B): atunci când informația este furnizată de o sursă care s-a dovedit fiabilă în majoritatea cazurilor;

(C): atunci când informația este furnizată de o sursă care s-a dovedit nefiabilă în majoritatea cazurilor;

(X): atunci când fiabilitatea sursei nu poate fi evaluată.

2.           Informațiile care provin de la un stat membru sunt evaluate în măsura posibilului de către statul membru care furnizează informațiile pe baza fiabilității acestora, utilizându-se următoarele coduri de evaluare a informațiilor:

(1): informație a cărei acuratețe nu este pusă la îndoială;

(2): informație cunoscută personal de sursă, dar care nu este cunoscută personal de funcționarul care o transmite;

(3): informație pe care sursa nu o cunoaște personal, dar care este coroborată cu alte informații deja înregistrate;

(4): informație care nu este cunoscută personal de sursă și care nu poate fi coroborată.

3.           În cazul în care Europol, pe baza informațiilor pe care le deține deja, ajunge la concluzia că este necesar ca evaluarea să fie corectată, acesta informează statul membru în cauză și acționează pentru a se ajunge la un acord cu privire la modificarea evaluării. Europol nu modifică evaluarea fără un astfel de acord.

4.           În cazul în care Europol primește din partea unui stat membru informații care nu au făcut obiectul unei evaluări, acesta încearcă, în măsura posibilului, să evalueze fiabilitatea sursei sau a informației pe baza informațiilor pe care le deține deja. Evaluarea datelor și a informațiilor specifice se efectuează în acord cu statul membru care le-a furnizat. De asemenea, un stat membru poate ajunge la un acord în termeni generali cu Europol referitor la evaluarea anumitor tipuri de date și a anumitor surse. Dacă nu s-a ajuns la un acord într-un caz specific sau dacă nu există un acord în termeni generali, Europol evaluează informațiile sau datele și le atribuie codurile de evaluare (X) și (4), menționate la alineatele (1) și (2).

5.           În cazul în care Europol primește date sau informații din partea unei țări terțe sau a unei organizații internaționale sau a unui organism al Uniunii, prezentul articol se aplică în consecință.

6.           Informațiile din surse aflate la dispoziția publicului sunt evaluate de Europol, utilizându-se codurile de evaluare menționate la alineatele (1) și (2).

Articolul 36

Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal și a diferitelor categorii de persoane vizate

1.           Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal care vizează victimele unei infracțiuni penale, martorii sau alte persoane care pot furniza informații privind infracțiuni sau persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, cu excepția cazului în care acest lucru este strict necesar pentru prevenirea sau combaterea criminalității care se încadrează în obiectivele Europol.

2.           Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate sau de alt tip, care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, religia sau convingerile religioase, apartenența sindicală și datele privind sănătatea sau viața sexuală, cu excepția cazului în care acest lucru este strict necesar pentru prevenirea sau combaterea criminalității care se încadrează în obiectivele Europol și dacă datele respective completează alte date cu caracter personal deja prelucrate de Europol.

3.           Numai Europol are acces la datele cu caracter personal menționate la alineatele (1) și (2). Directorul executiv autorizează în mod corespunzător un număr limitat de funcționari care pot avea acces la datele respective, în cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

4.           Nicio decizie care produce efecte juridice asupra unei persoane vizate nu se bazează exclusiv pe prelucrarea automată a datelor menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care decizia este autorizată în mod expres în temeiul legislației naționale sau a Uniunii sau, dacă este necesar, de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

5.           Datele cu caracter personal menționate la alineatele (1) și (2) nu se transmit statelor membre, organismelor Uniunii, țărilor terțe sau organizațiilor internaționale, cu excepția situației în care acest lucru este strict necesar în cazuri individuale referitoare la criminalitatea care se încadrează în obiectivele Europol.

6.           La fiecare șase luni, Europol înaintează Autorității Europene pentru Protecția Datelor o prezentare generală privind toate datele cu caracter personal menționate la alineatul (2) pe care le-a prelucrat.

Articolul 37

Termene pentru stocarea și ștergerea datelor cu caracter personal

1.           Europol stochează datele cu caracter personal pe care le prelucrează numai atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

2.           Necesitatea de a stoca în continuare datele este analizată în orice situație de Europol în termen de cel mult trei ani după începerea prelucrării inițiale a datelor cu caracter personal. Europol poate decide stocarea în continuare a datelor cu caracter personal până la următoarea analiză, care va avea loc după o nouă perioadă de trei ani, dacă stocarea în continuare a datelor mai este necesară pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Motivele stocării în continuare sunt justificate și înregistrate. Dacă nu se ia nicio decizie cu privire la stocarea în continuare a datelor cu caracter personal, acestea sunt șterse în mod automat după trei ani.

3.           Dacă datele privind persoanele menționate la articolul 36 alineatele (1) și (2) sunt stocate pentru o perioadă mai mare de cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată în consecință.

4.           În cazul în care un stat membru, un organism al Uniunii, o țară terță sau o organizație internațională a indicat, la momentul transferului, orice restricție în ceea ce privește ștergerea sau distrugerea înainte de termen a datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolul 25 alineatul (2), Europol șterge datele cu caracter personal în conformitate cu restricțiile respective. Dacă stocarea în continuare a datelor este considerată necesară pentru îndeplinirea sarcinilor Europol, pe baza informațiilor care sunt mai exhaustive decât cele deținute de furnizorul de date, Europol solicită furnizorului de date autorizarea de a stoca în continuare datele și prezintă o motivare în acest sens.

5.           În cazul în care un stat membru, un organism al Uniunii, o țară terță sau o organizație internațională șterge din fișierele sale naționale datele furnizate Europol, aceasta informează în consecință Europol. Europol șterge datele respective, cu excepția cazului în care stocarea lor în continuare este considerată necesară pentru îndeplinirea obiectivelor sale, pe baza informațiilor care sunt mai exhaustive decât cele deținute de furnizorul de date. Europol informează furnizorul de date cu privire la stocarea în continuare a datelor respective și prezintă o motivare în acest sens.

6.           Datele cu caracter personal nu se șterg dacă:

(a) acest lucru ar dăuna intereselor persoanei vizate care necesită protecție. În astfel de cazuri, datele sunt utilizate numai cu consimțământul persoanei vizate;

(b) acuratețea acestora este contestată de persoana vizată, pentru o perioadă de timp care permite statelor membre sau Europol, după caz, să verifice acuratețea datelor;

(c) datele cu caracter personal au fost păstrate ca mijloace de probă;

(d) persoana vizată se opune ștergerii și solicită în schimb restricționarea utilizării acestora.

Articolul 38

Securitatea prelucrării

1.           Europol pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii accidentale sau divulgării, alterării și accesării neautorizate sau oricărei alte forme neautorizate de prelucrare.

2.           În ceea ce privește prelucrarea automată a datelor, Europol pune în aplicare măsuri menite:

(a) să împiedice accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare a datelor utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal (controlul accesului la echipamente);

(b) să împiedice citirea, copierea, modificarea sau îndepărtarea neautorizată a suporturilor de date (controlul suporturilor de date);

(c) să împiedice introducerea neautorizată de date și inspectarea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor cu caracter personal stocate (controlul stocării);

(d) să împiedice utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate, utilizându-se echipamente de comunicare a datelor (controlul utilizării);

(e) să asigure că persoanele autorizate să utilizeze un sistem de prelucrare automată a datelor au acces numai la datele care fac obiectul autorizației lor de acces (controlul accesului la date);

(f) să asigure că este posibil să se verifice și să se stabilească organismele cărora le pot fi transmise sau le-au fost transmise date cu caracter personal, utilizându-se echipamente de comunicare a datelor (controlul comunicării);

(g) să asigure că este posibil să se verifice și să se stabilească datele cu caracter personal care au fost introduse în sistemele automate de prelucrare a datelor, precum și când și de către cine au fost introduse datele respective (controlul introducerii datelor);

(h) să împiedice citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transferurilor de date cu caracter personal sau în timpul transportării suporturilor de date (controlul transportului);

(i) să asigure că sistemele instalate pot fi imediat repuse în funcțiune în cazul producerii unei întreruperi (recuperare);

(j) să asigure că sistemul funcționează fără defecțiuni, că defecțiunile de funcționare sunt raportate imediat (fiabilitate) și că datele stocate nu pot fi afectate de funcționarea defectuoasă a sistemului (integritate).

3.           Europol și statele membre definesc mecanisme pentru a asigura că limitele sistemului de informații țin seama de necesitățile în materie de securitate.

Articolul 39

Dreptul de acces al persoanei vizate

1.           Orice persoană vizată are dreptul, la intervale rezonabile, de a obține informații prin care să i se aducă la cunoștință dacă Europol prelucrează sau nu prelucrează date cu caracter personal care o privesc. În cazul în care sunt prelucrate astfel de date cu caracter personal, Europol furnizează persoanei vizate următoarele informații:

(a) confirmarea faptului dacă se prelucrează sau nu prelucrează date care o privesc;

(b) informații cel puțin cu privire la scopurile operațiunii de prelucrare, categoriile de date vizate și destinatarii cărora le sunt divulgate datele;

(c) comunicarea într-o formă inteligibilă a datelor care fac obiectul prelucrării și a oricăror informații disponibile cu privire la sursele acestora.

2.           Orice persoană vizată care dorește să își exercite dreptul de acces la datele cu caracter personal poate depune o cerere în acest sens, fără costuri excesive, la autoritatea competentă din statul membru în care alege să efectueze acest demers. Autoritatea respectivă transmite cererea către Europol fără întârziere și, în orice situație, în termen de o lună de la primire.

3.           Europol răspunde cererii respective fără întârziere nejustificată și, în orice situație, în termen de trei luni de la primirea acesteia.

4.           Europol consultă autoritățile competente ale statelor membre în cauză cu privire la decizia care urmează să fie adoptată. O decizie privind accesul la date este condiționată de strânsa cooperare între Europol și statele membre pe care accesul persoanei vizate la datele respective le privește în mod direct. În cazul în care un stat membru are obiecții cu privire la răspunsul propus de Europol, acesta notifică Europol motivele obiecțiilor sale.

5.           Accesul la datele cu caracter personal este refuzat sau restricționat dacă aceasta constituie o măsură necesară pentru:

(a) a permite Europol să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător;

(b) a proteja securitatea și ordinea publică în statele membre sau a preveni criminalitatea;

(c) a garanta că nicio anchetă națională nu va fi pusă în pericol;

(d) a proteja drepturile și libertățile părților terțe.

6.           Europol informează în scris persoana vizată cu privire la orice refuz sau limitare a accesului, cu privire la motivele unei astfel de decizii și cu privire la dreptul său de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. Informațiile referitoare la motivele de fapt și de drept pe care se bazează decizia pot fi omise în cazul în care furnizarea acestora ar aduce atingere efectelor restricției impuse la alineatul (5).

Articolul 40

Dreptul la rectificare, ștergere și blocare

1.           Orice persoană vizată are dreptul de a solicita Europol să rectifice datele cu caracter personal care o privesc, dacă acestea sunt incorecte și, în cazul în care acest lucru este posibil și necesar, să le completeze sau să le actualizeze.

2.           Orice persoană vizată are dreptul de a solicita Europol să șteargă datele cu caracter personal care o privesc dacă acestea nu mai sunt necesare scopurilor în care sunt colectate în conformitate cu dispozițiile legale sau sunt prelucrate ulterior în conformitate cu dispozițiile legale.

3.           În loc să fie șterse, datele cu caracter personal se blochează dacă există motive întemeiate să se considere că ștergerea lor ar putea afecta interesele legitime ale persoanei vizate. Datele blocate se prelucrează doar în scopul pentru care nu au fost șterse.

4.           Dacă Europol deține date de tipul celor descrise la alineatele (1), (2) și (3) care i-au fost furnizate de țări terțe, organizații internaționale sau care sunt rezultatele analizelor sale proprii, datele respective sunt rectificate, șterse sau blocate de Europol.

5.           Dacă Europol deține date de tipul celor descrise la alineatele (1) și (2) care i-au fost furnizate în mod direct de statele membre, datele respective sunt rectificate, șterse sau blocate de statele membre în cauză, în colaborare cu Europol.

6.           Dacă datele incorecte au fost transferate prin alte mijloace corespunzătoare sau dacă erorile conținute de datele furnizate de statele membre sunt cauzate de un transfer defectuos sau au fost transferate cu încălcarea dispozițiilor prezentului regulament sau dacă rezultă în urma introducerii, preluării sau stocării acestora în mod incorect sau cu încălcarea dispozițiilor prezentului regulament de către Europol, datele respective sunt rectificate sau șterse de Europol în colaborare cu statele membre în cauză.

7.           În cazurile menționate la alineatele (4), (5) și (6), toți destinatarii datelor respective sunt notificați imediat. În conformitate cu normele care li se aplică, destinatarii rectifică, șterg sau blochează aceste date în sistemele lor.

8.           Europol informează în scris persoana vizată, fără întârziere nejustificată și, în orice situație, în termen de trei luni, cu privire la faptul că datele care o privesc au fost rectificate, șterse sau blocate.

9.           Europol informează în scris persoana vizată cu privire la orice refuz de rectificare, ștergere sau blocare și cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și de a exercita o cale de atac.

Articolul 41

Responsabilitatea în domeniul protecției datelor

1.           Europol stochează datele cu caracter personal astfel încât să se poată stabili sursa acestora în conformitate cu articolul 23.

2.           Responsabilitatea pentru calitatea datelor cu caracter personal, astfel cum se prevede la articolul 34 litera (d), aparține statului membru care le-a furnizat către Europol, iar în cazul datelor cu caracter personal furnizate de organisme ale Uniunii, țări terțe sau organizații internaționale, precum și în cazul datelor extrase de Europol din surse aflate la dispoziția publicului, responsabilitatea aparține Europol.

3.           Responsabilitatea pentru respectarea principiilor prevăzute la articolul 34 literele (a), (b), (c) și (e) aparține Europol.

4.           Responsabilitatea pentru legalitatea transferului aparține:

(a) statului membru care a furnizat datele, în cazul datelor cu caracter personal furnizate Europol de statele membre; și

(b) Europol, în cazul datelor cu caracter personal furnizate de Europol către statele membre și țări terțe sau organizații internaționale.

5.           În cazul unui transfer între Europol și un organism al Uniunii, responsabilitatea pentru legalitatea transferului aparține Europol. Fără a aduce atingere tezei precedente, în cazul în care datele sunt transferate de Europol la cererea destinatarului, atât Europol, cât și destinatarul sunt responsabili pentru legalitatea acestui transfer. În plus, Europol este responsabil pentru toate operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care le efectuează.

Articolul 42

Verificare prealabilă

1.           Prelucrarea datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un nou sistem de evidență care urmează să fie instituit face obiectul verificării prealabile atunci când:

(a) urmează să fie prelucrate categoriile speciale de date menționate la articolul 36 alineatul (2);

(b) tipul de prelucrare, în special utilizarea noilor tehnologii, mecanisme sau proceduri, prezintă riscuri specifice în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale, în special protecția datelor cu caracter personal, ale persoanelor vizate.

2.           Verificările prealabile sunt efectuate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în urma primirii unei notificări din partea responsabilului cu protecția datelor care, în caz de incertitudine în ceea ce privește necesitatea verificării prealabile, se consultă cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

3.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor emite un aviz în termen de două luni de la primirea notificării. Termenul poate fi suspendat până când Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor obține oricare eventuale informații suplimentare pe care l-a solicitat. Atunci când complexitatea cazului impune acest lucru, termenul poate fi prelungit cu încă două luni, prin decizie a Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Această decizie este notificată Europol înainte de expirarea termenului inițial de două luni.

În cazul în care nu s-a emis un aviz până la sfârșitul termenului de două luni, sau a prelungirii acestuia, acesta se consideră a fi favorabil.

Dacă avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor stabilește că prelucrarea notificată poate implica o încălcare a oricărei dispoziții a prezentului regulament, aceasta face propuneri, după caz, pentru evitarea unei astfel de încălcări. În cazul în care Europol nu modifică operațiunea de prelucrare în consecință, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor poate exercita competențele care i-au fost conferite în temeiul articolului 46 alineatul (3).

4.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ține un registru al tuturor operațiunilor de prelucrare care i-au fost notificate în temeiul alineatului (1). Registrul respectiv este integrat în registrul menționat la articolul 27 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Articolul 43

Înregistrare și documentare

1.           În scopul verificării legalității prelucrării datelor, automonitorizării și asigurării integrității și securității corespunzătoare a datelor, Europol ține evidențe privind colectarea, alterarea, accesarea, divulgarea, combinarea sau ștergerea datelor cu caracter personal. Registrele sau documentațiile respective se șterg după trei ani, cu excepția cazului în care datele sunt în continuare necesare pentru un control aflat în curs. Registrele respective nu pot fi modificate.

2.           Registrele sau documentațiile elaborate în temeiul alineatului (1) sunt comunicate la cerere Autorității Europene pentru Protecția Datelor în scopul efectuării unui control privind protecția datelor. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor utilizează informațiile respective numai în scopul efectuării controlului privind protecția datelor și pentru asigurarea prelucrării corespunzătoare a datelor, precum și a integrității și a securității acestora.

Articolul 44

Responsabilul cu protecția datelor

1.           Consiliul de administrație numește un responsabil cu protecția datelor care este membru al personalului. În îndeplinirea îndatoririlor sale, responsabilul cu protecția datelor acționează în mod independent.

2.           Responsabilul cu protecția datelor este selectat pe baza calităților sale personale și profesionale și, în special, a cunoștințelor de specialitate privind protecția datelor.

3.           Selecția responsabilului cu protecția datelor nu trebuie să genereze un conflict de interese între îndatoririle sale în calitate de responsabil cu protecția datelor și orice alte îndatoriri oficiale, în special în legătură cu aplicarea dispozițiilor prezentului regulament.

4.           Responsabilul cu protecția datelor este numit pentru un mandat cu o durată cuprinsă între doi și cinci ani. Mandatul său poate fi reînnoit, durata totală a acestuia neputând să depășească zece ani. Responsabilul cu protecția datelor poate fi demis din funcție de către instituția sau organismul Uniunii care l-a desemnat doar cu aprobarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea îndatoririlor sale.

5.           După desemnare, responsabilul cu protecția datelor este înregistrat la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor de către instituția sau organismul care l-a desemnat.

6.           În ceea ce privește îndeplinirea îndatoririlor sale, responsabilul cu protecția datelor nu poate primi niciun fel de instrucțiuni.

7.           Responsabilul cu protecția datelor are, în special, următoarele sarcini în ceea ce privește datele cu caracter personal, cu excepția datelor cu caracter personal ale membrilor personalului Europol, precum și a datelor cu caracter personal administrative:

(a) asigurarea, în mod independent, a legalității și a respectării dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal;

(b) asigurarea faptului că se ține o evidență a operațiunilor de transfer și de primire de date cu caracter personal, în conformitate cu prezentul regulament;

(c) asigurarea faptului că, la cerere, persoanele vizate sunt informate cu privire la drepturile pe care le au în temeiul prezentului regulament;

(d) cooperarea cu personalul Europol care răspunde de procedurile, formarea și consilierea privind prelucrarea datelor;

(e) cooperarea cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor;

(f) elaborarea unui raport anual și înaintarea acestuia către Consiliul de administrație și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

8.           În plus, responsabilul cu protecția datelor exercită funcțiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 referitor la datele cu caracter personal ale membrilor personalului Europol, precum și a datelor cu caracter personal administrative.

9.           În îndeplinirea sarcinilor sale, responsabilul cu protecția datelor are acces la toate datele prelucrate de Europol și la toate sediile Europol.

10.         În cazul în care responsabilul cu protecția datelor consideră că dispozițiile prezentului regulament privind prelucrarea datelor cu caracter personal nu au fost respectate, acesta îl informează pe directorul executiv, solicitându-i să soluționeze neconformitatea într-un anumit termen. Dacă directorul executiv nu soluționează neconformitatea prelucrării în termenul stabilit, responsabilul cu protecția datelor informează Consiliul de administrație și convine împreună cu acesta asupra unui termen pentru formularea unui răspuns. În cazul în care Consiliul de administrație nu soluționează neconformitatea prelucrării în termenul stabilit, responsabilul cu protecția datelor sesizează Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

11.         Consiliul de administrație adoptă norme de aplicare cu privire la responsabilul pentru protecția datelor. Normele de aplicare respective se referă, în special, la procedura de selecție pentru funcția de responsabil cu protecția datelor și la demiterea, sarcinile, îndatoririle și competențele responsabilului cu protecția datelor și la garanțiile de independență a acestuia. Europol pune la dispoziția responsabilului cu protecția datelor personalul și resursele necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor sale. Acești membri ai personalului au acces la datele cu caracter personal prelucrate de Europol și la sediile Europol numai în măsura necesară pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

Articolul 45

Controlul exercitat de autoritatea națională de supraveghere

1.           Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională de supraveghere care are sarcina de a monitoriza în mod independent, în conformitate cu dispozițiile dreptului său național, caracterul legal al transferului, extragerii și oricărei comunicări de date cu caracter personal efectuate de statul membru în cauză către Europol, precum și de a examina dacă un astfel de transfer, extragere sau comunicare încalcă drepturile persoanei vizate. În acest scop, autoritatea națională de supraveghere are acces, la sediul unității naționale sau la sediul ofițerilor de legătură, la datele transmise de statul său membru către Europol, în conformitate cu procedurile naționale relevante.

2.           În scopul exercitării funcției lor de control, autoritățile naționale de supraveghere au acces la birourile și la documentele ofițerilor de legătură ai statului membru respectiv la Europol.

3.           Autoritățile naționale de supraveghere controlează, în conformitate cu procedurile naționale relevante, activitățile unităților naționale și ale ofițerilor de legătură, în măsura în care activitățile respective sunt relevante pentru protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, acestea informează Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor cu privire la orice măsură pe care o iau referitor la Europol.

4.           Orice persoană are dreptul de a solicita autorității naționale de supraveghere să verifice dacă transferul sau comunicarea către Europol, sub orice formă, de date care o privesc și accesul statului membru în cauză la datele respective au un caracter legal. Acest drept se exercită în conformitate cu legislația națională a statului membru în care a fost depusă cererea.

Articolul 46

Controlul exercitat de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

1.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor răspunde de monitorizarea și asigurarea aplicării dispozițiilor prezentului regulament referitoare la protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol, precum și de consilierea Europol și a persoanelor vizate cu privire la toate aspectele care se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal. În acest scop, aceasta îndeplinește îndatoririle prevăzute la alineatul (2) și exercită competențele acordate la alineatul (3).

2.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor are următoarele îndatoriri, în temeiul prezentului regulament:

(a) de a primi plângeri, de a investiga cazul semnalat și de a informa persoana vizată cu privire la soluționarea plângerii într-un termen rezonabil;

(b) de a efectua investigații fie din proprie inițiativă, fie pe baza unei plângeri, și de a informa persoana vizată cu privire la soluționarea plângerii într-un termen rezonabil;

(c) de a monitoriza și de a asigura aplicarea de către Europol a dispozițiilor prezentului regulament și ale oricărui alt act al Uniunii care se referă la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal;

(d) de a consilia Europol, fie din proprie inițiativă, fie ca răspuns la o consultare, cu privire la toate aspectele care au legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în special înainte de elaborarea de norme interne referitoare la protecția drepturilor și libertăților fundamentale în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal;

(e) de a stabili, de a motiva și de a face publice exceptările, garanțiile, autorizările și condițiile menționate la articolul 36 alineatul (4);

(f) de a ține un registru al operațiunilor de prelucrare care i-au fost notificate în temeiul articolului 42 alineatul (1) și înregistrate în conformitate cu articolul 42 alineatul (4);

(g) de a efectua o verificare prealabilă a prelucrării care i-a fost notificată.

3.           În temeiul prezentului regulament, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor poate:

(a) să consilieze persoanele vizate cu privire la exercitarea drepturilor lor;

(b) să sesizeze Europol în cazul unei presupuse încălcări a dispozițiilor care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal și, dacă este necesar, să facă propuneri pentru remedierea încălcării și pentru îmbunătățirea protecției persoanelor vizate;

(c) să dispună să se dea curs cererilor de exercitare a anumitor drepturi în legătură cu datele, în cazul în care astfel de cereri au fost refuzate cu încălcarea articolelor 39 și 40;

(d) să adreseze Europol avertismente sau mustrări;

(e) să dispună rectificarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea tuturor datelor în cazul în care acestea au fost prelucrate cu încălcarea dispozițiilor care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal și notificarea unor astfel de acțiuni părților terțe cărora le-au fost divulgate datele;

(f) să interzică temporar sau definitiv prelucrarea;

(g) să sesizeze Europol și, dacă este necesar, Parlamentul European, Consiliul și Comisia;

(h) să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în condițiile prevăzute de tratat;

(i) să intervină în acțiunile introduse în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

4.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor are competența:

(a) de a obține de la Europol acces la toate datele cu caracter personal și la toate informațiile necesare pentru investigațiile sale;

(b) de a obține acces la orice sediu în care Europol își desfășoară activitatea atunci când există motive întemeiate pentru a presupune că în sediul respectiv se efectuează o activitate care face obiectul prezentului regulament.

5.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor elaborează un raport anual privind activitățile de supraveghere referitoare la Europol. Raportul face parte din raportul anual al Autorității Europene pentru Protecția Datelor menționat la articolul 48 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

6.           Membrii și personalul Autorității Europene pentru Protecția Datelor sunt supuși obligației de confidențialitate, în conformitate cu articolul 69.

Articolul 47

Cooperarea între Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și autoritățile naționale de protecție a datelor

1.           Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor acționează în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere în ceea ce privește aspecte specifice care necesită implicare la nivel național, în special în cazul în care Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau o autoritate națională de supraveghere identifică discrepanțe majore între practicile statelor membre sau un transfer potențial ilegal în utilizarea canalelor Europol pentru schimbul de informații sau în contextul întrebărilor adresate de una sau mai multe autorități naționale de supraveghere cu privire la punerea în aplicare și interpretarea prezentului regulament.

2.           În cazurile menționate la alineatul (1), Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și autoritățile naționale de supraveghere pot, fiecare acționând în sfera competențelor deținute, să facă schimb de informații relevante, să își ofere reciproc asistență în efectuarea de audituri și inspecții, să examineze dificultățile legate de interpretarea sau aplicarea prezentului regulament, să analizeze problemele care se referă la exercitarea supravegherii independente sau a drepturilor persoanei vizate, să elaboreze propuneri armonizate pentru soluții comune la orice problemă și să promoveze creșterea gradului de informare cu privire la drepturile în materie de protecție a datelor, dacă este necesar.

3.           Autoritățile naționale de supraveghere și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor se reunesc în funcție de nevoi. Costurile și organizarea reuniunilor respective sunt în sarcina Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Regulamentul de procedură se adoptă cu ocazia primei reuniuni. Metodele de lucru suplimentare sunt adoptate de comun acord, dacă este necesar.

Articolul 48

Date cu caracter personal administrative și date ale membrilor personalului

Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică tuturor datelor cu caracter personal ale membrilor personalului Europol, precum și datelor cu caracter personal administrative deținute de Europol.

Capitolul VIII

CĂI DE ATAC și răspundere

Articolul 49

Dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

1.           Orice persoană vizată are dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în cazul în care consideră că prelucrarea datelor sale cu caracter personal nu este conformă cu dispozițiile prezentului regulament.

2.           În cazul în care o plângere se referă la o decizie menționată la articolul 39 sau 40, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor consultă organismele naționale de supraveghere sau organismul judiciar competent din statul membru de la care provin datele sau din statul membru direct vizat. Decizia Autorității Europene pentru Protecția Datelor, care poate fi inclusiv aceea de a refuza comunicarea oricărei informații, este luată în strânsă cooperare cu organismul național de supraveghere sau cu organismul judiciar competent.

3.           În cazul în care o plângere se referă la prelucrarea datelor furnizate Europol de un stat membru, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor se asigură că verificările necesare au fost efectuate în mod corect, în strânsă cooperare cu organismul național de supraveghere al statului membru care a furnizat datele.

4.           În cazul în care o plângere se referă la prelucrarea datelor furnizate Europol de entități ale UE, țări terțe sau organizații internaționale, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor se asigură că Europol a efectuat verificările necesare.

Articolul 50

Dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva Autorității Europene pentru Protecția Datelor

Acțiunile împotriva deciziilor Autorității Europene pentru Protecția Datelor sunt introduse în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 51

Dispoziții generale privind răspunderea și dreptul la despăgubiri

1.           Răspunderea contractuală a Europol este guvernată de dreptul aplicabil contractului respectiv.

2.           Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze compromisorii prevăzute într-un contract încheiat de Europol.

3.           Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 52, în cazul răspunderii necontractuale, Europol, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, repară orice prejudiciu cauzat de departamentele sale sau de membrii personalului său în îndeplinirea îndatoririlor acestora.

4.           Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă în litigiile privind acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile menționate la alineatul (3).

5.           Răspunderea personală a angajaților față de Europol este reglementată de Statutul personalului sau de regimul aplicabil acestora.

Articolul 52

Răspunderea pentru prelucrarea incorectă a datelor cu caracter personal și dreptul la despăgubiri

1.           Orice persoană care a suferit un prejudiciu ca urmare a unei operațiuni ilegale de prelucrare a datelor are dreptul de a primi despăgubiri pentru prejudiciul suferit, fie de la Europol, în conformitate cu articolul 340 din tratat, fie de la statul membru în care s-a produs evenimentul care a generat prejudiciul, în conformitate cu dreptul său național. Persoana în cauză introduce o acțiune împotriva Europol în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau împotriva statului membru în fața instanței naționale competente din statul membru respectiv.

2.           Orice litigiu între Europol și statele membre privind răspunderea finală pentru despăgubirile acordate unei persoane fizice în conformitate cu alineatul (1) este înaintat Consiliului de administrație, care îl soluționează cu o majoritate de două treimi din membrii săi, fără a aduce atingere dreptului de contestare a acestei decizii în conformitate cu articolul 263 din TFUE.

Capitolul IX

CONTROLUL PARLAMENTAR

Articolul 53

Controlul parlamentar

1.           Președintele Consiliului de administrație și directorul executiv se prezintă în fața Parlamentului European, împreună cu parlamentele naționale, la cererea acestora, pentru a discuta aspecte care se referă la Europol, ținând cont de obligațiile de discreție și confidențialitate.

2.           Controlul parlamentar asupra activităților Europol, exercitat de Parlamentul European împreună cu parlamentele naționale, se efectuează în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

3.           În plus față de obligațiile de informare și consultare prevăzute în prezentul regulament, Europol transmite Parlamentului European și parlamentelor naționale, ținând cont de obligațiile de discreție și confidențialitate, cu titlu informativ:

(a) evaluări privind amenințările, analize strategice și rapoarte generale asupra situației referitoare la obiectivul Europol, precum și rezultatele studiilor și ale evaluărilor comandate de Europol;

(b) acordurile de lucru adoptate în temeiul articolului 31 alineatul (1).

Articolul 54

Accesul Parlamentului European la informații clasificate prelucrate de Europol sau prin intermediul acestuia

1.           În scopul exercitării controlului parlamentar asupra activităților Europol în conformitate cu articolul 53, accesul la informații clasificate ale Uniunii Europene și la informații sensibile neclasificate prelucrate de Europol sau prin intermediul acestuia poate fi acordat, la cerere, Parlamentului European și reprezentanților acestuia.

2.           Accesul la informații clasificate ale Uniunii Europene și la informații sensibile neclasificate face obiectul principiilor de bază și al standardelor minime prevăzute la articolul 69. Modalitățile de acces sunt reglementate printr-un acord de lucru încheiat între Europol și Parlamentul European.

Capitolul X

PERSONALUL

Articolul 55

Dispoziții generale

1.           Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți, precum și normele adoptate de comun acord de instituțiile Uniunii pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți se aplică personalului Europol, cu excepția membrilor personalului care, la data de la care se aplică prezentul regulament, își desfășoară activitatea în temeiul contractelor încheiate de Europol, astfel cum a fost instituit prin Convenția Europol.

2.           Personalul Europol este format din agenți temporari și/sau agenți contractuali. Consiliul de administrație decide care dintre posturile temporare prevăzute în schema de personal pot fi ocupate doar de personalul angajat din cadrul autorităților competente ale statelor membre. Personalul recrutat pentru a ocupa astfel de posturi este format din agenți temporari și poate fi angajat doar prin contracte pe durată determinată, care pot fi reînnoite o singură dată pentru o perioadă fixă.

Articolul 56

Directorul executiv

1.           Directorul executiv este angajat ca agent temporar al Europol în temeiul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

2.           Directorul executiv este numit de Consiliul de administrație dintr-o listă de candidați propusă de Comisie, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente.

În scopul încheierii contractului cu directorul executiv, Europol este reprezentat de președintele Consiliului de administrație.

Înainte de a fi numit în funcție, candidatul selecționat de Consiliul de administrație poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei competente a Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de membrii acesteia.

3.           Durata mandatului directorului executiv este de cinci ani. Până la sfârșitul acestei perioade, Comisia efectuează o analiză care ia în considerare evaluarea activității directorului executiv, precum și sarcinile viitoare ale Europol și provocările cu care se va confrunta acesta.

4.           Consiliul de administrație, la propunerea Comisiei, care ia în considerare analiza menționată la alineatul (3), poate prelungi o singură dată mandatul directorului executiv pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

5.           Consiliul de administrație informează Parlamentul European în legătură cu intenția sa de a prelungi mandatul directorului executiv. În luna care precede orice astfel de prelungire, directorul executiv poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei competente a Parlamentului și să răspundă întrebărilor adresate de membrii acesteia.

6.           Directorul executiv al cărui mandat a fost prelungit nu mai poate să participe la o altă procedură de selecție pentru același post la sfârșitul duratei cumulate a mandatului.

7.           Directorul executiv poate fi demis din funcție numai printr-o decizie a Consiliului de administrație, la propunerea Comisiei.

8.           Consiliul de administrație adoptă deciziile privind numirea, prelungirea mandatului și demiterea din funcție a directorului executiv și/sau a directorului executiv adjunct (directorilor executivi adjuncți) în baza unei majorități de două treimi din membrii săi cu drept de vot.

Articolul 57

Directorii executivi adjuncți

1.           Directorul executiv este asistat de patru directori executivi adjuncți, inclusiv unul care răspunde de formare. Directorul executiv adjunct pentru formare răspunde de gestionarea Academiei Europol și a activităților acesteia. Sarcinile celorlalți directori executivi adjuncți sunt definite de directorul executiv.

2.           Articolul 56 se aplică directorilor executivi adjuncți. Directorul executiv este consultat înainte de numirea sau demiterea din funcție a acestora.

Articolul 58

Experții naționali detașați și alte categorii de personal

1.           Europol poate utiliza experți naționali detașați sau alte categorii de personal neangajat de agenție.

2.           Consiliul de administrație adoptă o decizie care prevede norme privind detașarea experților naționali la Europol.

Capitolul XI

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 59

Bugetul

1.           Estimări ale tuturor veniturilor și cheltuielilor Europol se elaborează pentru fiecare exercițiu financiar, care corespunde anului calendaristic, și sunt înscrise în bugetul Europol.

2.           Bugetul Europol este echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.

3.           Fără a aduce atingere altor resurse, veniturile Europol cuprind o contribuție din partea Uniunii, înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene.

4.           Europol poate beneficia de finanțare din partea Uniunii sub forma acordurilor de delegare sau a granturilor ad-hoc și excepționale în conformitate cu dispozițiile instrumentelor relevante care sprijină politicile Uniunii.

5.           Cheltuielile Europol includ remunerarea personalului, cheltuielile administrative și de infrastructură, precum și cheltuieli de funcționare.

Articolul 60

Întocmirea bugetului

1.           În fiecare an, directorul executiv elaborează un proiect de situație a estimărilor de venituri și cheltuieli ale Europol pentru exercițiul financiar următor, care conține schema de personal, și îl transmite Consiliului de administrație.

2.           Pe baza proiectului, Consiliul de administrație elaborează un proiect de estimare previzională a veniturilor și cheltuielilor Europol pentru următorul exercițiu financiar. Proiectul de estimare previzională a veniturilor și cheltuielilor Europol este transmis Comisiei în fiecare an până la [data prevăzută în regulamentul financiar cadru]. Consiliul de administrație transmite Comisiei, Parlamentului European și Consiliului un proiect final de estimare, care include un proiect de schemă de personal, până la 31 martie.

3.           Comisia transmite situația estimărilor Parlamentului European și Consiliului (autoritatea bugetară), împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene.

4.           Pe baza situației estimărilor, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și suma aferentă contribuției care urmează să fie suportată de la bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolele 313 și 314 din tratat.

5.           Autoritatea bugetară autorizează creditele pentru finanțarea Europol.

6.           Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a Europol.

7.           Bugetul Europol este adoptat de Consiliul de administrație. Acesta devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii. În cazul în care este necesar, acesta se ajustează în consecință.

8.           Pentru orice proiect care poate avea implicații financiare semnificative asupra bugetului, în special proiectele de natură imobiliară, se aplică dispozițiile [regulamentului financiar cadru].

Articolul 61

Execuția bugetului

1.           Directorul executiv execută bugetul Europol.

2.           În fiecare an, directorul executiv transmite autorității bugetare toate informațiile relevante pentru concluziile procedurilor de evaluare.

Articolul 62

Prezentarea conturilor și descărcarea de gestiune

1.           Până la data de 1 martie după încheierea fiecărui exercițiu financiar, contabilul Europol transmite conturile provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi.

2.           Până la data de 31 martie a următorului exercițiu financiar, Europol transmite raportul privind gestiunea bugetară și financiară Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.

3.           Până la data de 31 martie după încheierea fiecărui exercițiu financiar, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi conturile provizorii ale Europol, consolidate cu conturile Comisiei.

4.           După primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale Europol, în temeiul articolului 148 din Regulamentul financiar, contabilul întocmește conturile finale ale Europol. Directorul executiv le înaintează Consiliului de administrație în vederea obținerii unui aviz.

5.           Consiliul de administrație emite un aviz cu privire la conturile finale ale Europol.

6.           Până la data de 1 iulie după încheierea fiecărui exercițiu financiar, directorul executiv transmite conturile finale Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale, împreună cu avizul Consiliului de administrație.

7.           Conturile finale se publică.

8.           Directorul executiv transmite Curții de Conturi un răspuns la observațiile formulate în raportul anual ale acesteia până la [data prevăzută în regulamentul financiar cadru]. Directorul executiv transmite răspunsul respectiv și Consiliului de administrație.

9.           Directorul executiv prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informație necesară pentru buna desfășurare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

10.         Parlamentul European, la recomandarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată, acordă directorului executiv, înainte de data de 15 mai a anului N + 2, descărcarea de gestiune în ceea ce privește execuția bugetului pentru anul N.

Articolul 63

Norme financiare

1.           Normele financiare aplicabile Europol sunt adoptate de Consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Acestea nu derogă de la dispozițiile [regulamentului financiar cadru], cu excepția cazului în care activitatea Europol impune în mod special acest lucru, iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

2.           Având în vedere specificitatea membrilor rețelei institutelor naționale de formare, care sunt singurele organisme având caracteristicile specifice și competențele tehnice pentru a desfășura activități de formare relevante, membrii respectivi pot primi granturi fără o cerere de propuneri în conformitate cu articolul 190 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei[41].

Capitolul XII

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 64

Statut juridic

1.           Europol este un organism al Uniunii. Acesta are personalitate juridică.

2.           În fiecare stat membru, Europol se bucură de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislației naționale. Europol poate, în special, să achiziționeze și să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în proceduri judiciare.

3.           Sediul Europol se află la Haga, Țările de Jos.

Articolul 65

Privilegii și imunități

1.           Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplică Europol și personalului acestuia.

2.           Ofițerii de legătură și membrii de familie ai acestora beneficiază de privilegii și imunități care fac obiectul unui acord între Regatul Țărilor de Jos și celelalte state membre. Acordul respectiv prevede privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care le revin ofițerilor de legătură.

Articolul 66

Regim lingvistic

1.           Dispozițiile prevăzute de Regulamentul nr. 1[42] se aplică Europol.

2.           Serviciile de traducere necesare pentru funcționarea Europol sunt furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Articolul 67

Transparență

1.           Regulamentul (CE) nr. 1049/2001[43] se aplică documentelor deținute de Europol.

2.           Pe baza unei propuneri a directorului executiv și nu mai târziu de șase luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Consiliul de administrație adoptă normele detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în ceea ce privește documentele Europol.

3.           Deciziile luate de Europol în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri înaintate Ombudsmanului sau al unei acțiuni introduse în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 228 și, respectiv, la articolul 263 din tratat.

Articolul 68

Combaterea fraudei

1.           Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1073/1999, în termen de șase luni de la data la care devine operațional, Europol aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)[44] și adoptă dispozițiile corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților Europol, utilizând modelul prevăzut în anexa la acordul respectiv.

2.           Curtea de Conturi Europeană are competența de audita, pe bază de documente și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea Europol.

3.           OLAF poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă au existat acte de fraudă, fapte de corupție sau orice alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau un contract finanțat de Europol, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri.[45]

4.           Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (1), (2) și (3), acordurile de cooperare ale Europol cu țări terțe și organizații internaționale, contractele Europol, acordurile de grant ale Europol și deciziile Europol privind granturile conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.

Articolul 69

Norme de securitate privind protecția informațiilor clasificate

Europol stabilește propriile sale norme privind obligațiile de discreție și confidențialitate, precum și privind protecția informațiilor clasificate ale Uniunii Europene și a informațiilor sensibile neclasificate, ținând seama de principiile de bază și de standardele minime prevăzute de Decizia 2011/292/UE. Acestea vizează, între altele, dispoziții privind schimbul de astfel de informații, precum și prelucrarea și stocarea acestora.

Articolul 70

Evaluare și revizuire

1.           În termen de cel mult cinci ani după [data de la care se aplică prezentul regulament] și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia comandă o evaluare pentru a analiza, în special, impactul, eficacitatea și eficiența Europol și practicile de lucru ale acestuia. În particular, evaluarea abordează posibila necesitate de a modifica obiectivele Europol și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări.

2.           Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, parlamentelor naționale și Consiliului de administrație raportul de evaluare și concluziile sale asupra raportului.

3.           La fiecare a doua evaluare, Comisia analizează, de asemenea, rezultatele obținute de Europol, având în vedere obiectivele, mandatul și sarcinile acestuia. În cazul în care Comisia consideră că existența Europol nu mai este justificată în raport cu obiectivele și sarcinile care i-au fost atribuite, aceasta poate propune modificarea în consecință sau abrogarea prezentului regulament.

Articolul 71

Controale administrative

Activitățile Europol fac obiectul controlului exercitat de Ombudsmanul European în conformitate cu dispozițiile articolului 228 din tratat.

Articolul 72

Sediul

1.           Dispozițiile necesare referitoare la găzduirea care urmează să fie oferită Europol în statul membru și facilitățile care trebuie puse la dispoziție de statul membru respectiv, împreună cu normele specifice aplicabile în statul membru gazdă cu privire la directorul executiv, membrii Consiliului de administrație, personalul Europol și membrii de familie ai acestora sunt prevăzute într-un acord privind sediul între Europol și statul membru în care este situat sediul, încheiat după obținerea aprobării Consiliului de administrație și în termen de cel mult [2 ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament].

2.           Statul membru care găzduiește Europol furnizează cele mai bune condiții posibile pentru a asigura funcționarea Europol, inclusiv școlarizare multilingvistică de orientare europeană și conexiuni de transport corespunzătoare.

Capitolul XIII

DISPOZIȚII TRANZITORII

Articolul 73

Succesiunea legală generală

1.           Europol, astfel cum a fost instituit prin prezentul regulament, este succesorul juridic general în ceea ce privește toate contractele încheiate, obligațiile asumate și proprietățile achiziționate de Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI, și CEPOL, astfel cum a fost instituit în temeiul Deciziei 2005/681/JAI.

2.           Prezentul regulament nu aduce atingere forței juridice a acordurilor încheiate de Europol, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2009/371/JAI, înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.           Prezentul regulament nu aduce atingere forței juridice a acordurilor încheiate de CEPOL, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2005/681/JAI, înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament.

4.           Prin derogare de la alineatul (3), acordul privind sediul încheiat în baza Deciziei 2005/681/JAI încetează la data de la care se aplică prezentul regulament.

Articolul 74

Dispoziții tranzitorii privind Consiliul de administrație

1.           Mandatul membrilor Consiliului de administrație al CEPOL, astfel cum a fost instituit în baza articolului 10 din Decizia 2005/681/JAI, încetează la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

2.           Mandatul membrilor Consiliului de administrație al Europol, astfel cum a fost instituit în baza articolului 37 din Decizia 2009/371/JAI, încetează la [data de la care se aplică prezentul regulament].

3.           Consiliul de administrație, astfel cum a fost instituit în baza articolului 37 din Decizia 2009/371/JAI, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentului regulament și data de la care se aplică acesta:

(a) exercită funcțiile Consiliului de administrație, astfel cum sunt prevăzute la articolul 14 din prezentul regulament;

(b) pregătește adoptarea normelor privind obligațiile de confidențialitate și discreție, precum și protecția informațiilor UE clasificate menționate la articolul 69 din prezentul regulament;

(c) elaborează orice instrument necesar pentru aplicarea prezentului regulament; și

(d) revizuiește măsurile de punere în aplicare fără caracter legislativ a Deciziei 2009/371/JAI, astfel încât să permită Consiliului de administrație instituit în baza articolului 13 din prezentul regulament să adopte o decizie în temeiul articolului 78 alineatul (2).

4.           Comisia ia, fără întârziere, măsurile necesare după intrarea în vigoare a prezentului regulament pentru a asigura că activitatea Consiliului de administrație instituit în conformitate cu articolul 13 începe la [data de la care se aplică prezentul regulament].

5.           În termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, statele membre trimit o notificare Comisiei cu privire la numele persoanelor pe care le-au numit în calitate de membri titulari și membri supleanți ai Consiliului de administrație, în conformitate cu articolul 13.

6.           Consiliul de administrație instituit în temeiul articolului 13 din prezentul regulament se reunește pentru prima dată la [data de la care se aplică prezentul regulament]. În cadrul reuniunii respective, acesta ia, dacă este cazul, o decizie menționată la articolul 78 alineatul (2).

Articolul 75

Dispoziții tranzitorii privind directorii executivi și directorii adjuncți

1.           Directorul executiv numit în baza articolului 38 din Decizia 2009/371/JAI îndeplinește, pentru perioada rămasă din mandatul său, responsabilitățile directorului executiv, astfel cum se prevede la articolul 19 din prezentul regulament. Celelalte condiții ale contractului său rămân neschimbate. Dacă mandatul său se încheie după [data intrării în vigoare a prezentului regulament], dar înainte de [data de la care se aplică prezentul regulament], mandatul se prelungește automat până la un an după data de la care se aplică prezentul regulament.

2.           În cazul în care directorul executiv refuză sau nu poate să acționeze în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1), Comisia desemnează pe unul dintre funcționarii săi în scopul de a îndeplini funcția de director executiv interimar și a exercita atribuțiile directorului executiv pentru o perioadă de maximum 18 luni, până la efectuarea numirilor prevăzute la articolul 56.

3.           Dispozițiile de la alineatele (1) și (2) se aplică directorilor adjuncți numiți în baza articolului 38 din Decizia 2009/371/JAI.

4.           Directorul executiv al CEPOL, numit în baza articolului 11 alineatul (1) din Decizia 2005/681/JAI, este numit, pentru perioada rămasă din mandatul său, în funcția de director executiv adjunct pentru formare al Europol. Celelalte condiții ale contractului său rămân neschimbate. Dacă mandatul său se încheie după [data intrării în vigoare a prezentului regulament], dar înainte de [data de la care se aplică prezentul regulament], acesta se prelungește automat până la un an după data de la care se aplică prezentul regulament.

Articolul 76

Dispoziții bugetare tranzitorii

1.           Pentru fiecare dintre cele trei exerciții bugetare care urmează intrării în vigoare a prezentului regulament, cel puțin 8 milioane EUR din cheltuielile operaționale ale Europol sunt rezervate pentru formare, astfel cum se prevede în capitolul III.

2.           Procedura de descărcare de gestiune în ceea ce privește bugetele aprobate în baza articolului 42 din Decizia 2009/371/JAI se desfășoară în conformitate cu normele stabilite la articolul 43 din Decizia 2009/371/JAI și cu normele financiare ale Europol.

Capitolul XIV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 77

Înlocuire

Prezentul regulament înlocuiește și abrogă Decizia 2009/371/JAI și Decizia 2005/681/JAI.

Trimiterile la deciziile înlocuite se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 78

Abrogare

1.           Toate măsurile legislative de punere în aplicare a Deciziei 2009/371/JAI și a Deciziei 2005/681/JAI se abrogă cu efect de la data aplicării prezentului regulament.

2.           Toate măsurile fără caracter legislativ de punere în aplicare a Deciziei 2009/371/JAI, care instituie Oficiul European de Poliție (Europol), și a Deciziei 2005/681/JAI, care instituie CEPOL, rămân în vigoare după [data de la care se aplică prezentul regulament], cu excepția cazului în care se decide altfel de către Consiliul de administrație al Europol în punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 79

Intrarea în vigoare și aplicarea

1.           Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi după data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.           Regulamentul se aplică de la [data aplicării].

Cu toate acestea, articolele 73, 74 și 75 se aplică de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXA 1

Lista infracțiunilor în privința cărora Europol susține și consolidează acțiunea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din prezentul regulament

- terorism;

- crimă organizată;

- trafic ilegal de droguri;

- activități ilegale de spălare de bani;

- criminalitate legată de substanțe nucleare și radioactive;

- trafic ilegal de migranți;

- trafic de persoane;

- criminalitate legată de autovehicule;

- omucidere voluntară, vătămare corporală gravă;

- trafic ilicit de organe și țesuturi umane;

- răpire; sechestrare și luare de ostatici;

- rasism și xenofobie;

- jaf;

- trafic ilegal de bunuri de patrimoniu; inclusiv antichități și opere de artă;

- înșelăciune și fraudă; inclusiv fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii;

- activități mafiote („racketeering”) și extorcare;

- contrafacere și piratare a produselor;

- falsificare de documente administrative și traficul de documente administrative falsificate;

- falsificarea banilor și a altor mijloace de plată;

- criminalitatea informatică;

- corupție;

- trafic ilegal de arme; muniții și materiale explozibile;

- trafic ilegal cu specii rare de animale;

- trafic ilegal cu specii și varietăți rare de plante;

- infracțiuni împotriva mediului; inclusiv poluarea cauzată de nave;

- trafic ilegal cu substanțe hormonale și alți factori de creștere;

- abuz sexual și exploatare sexuală a femeilor și copiilor.

ANEXA 2

Categoriile de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi colectate și prelucrate în scopul verificării încrucișate prevăzute la articolul 24 alineatul (1) litera (a)

1. Datele cu caracter personal colectate și prelucrate în scopuri de verificare încrucișată se referă la:

(a) persoane care, în conformitate cu dreptul național al statului membru respectiv, sunt suspectate de a fi săvârșit sau de a fi participat la săvârșirea unei infracțiuni de competența Europol sau care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune;

(b) persoane cu privire la care există indicii concrete sau motive rezonabile, în temeiul dreptului național al statului membru respectiv, care justifică prezumția că vor săvârși infracțiuni de competența Europol.

2. Datele care se referă la persoanele menționate la alineatul (1) pot include numai următoarele categorii de date cu caracter personal:

(a) numele de familie, numele dinaintea căsătoriei, prenumele și orice nume de împrumut sau nume fals;

(b) data și locul nașterii;

(c) naționalitatea;

(d) sexul;

(e) locul de reședință, profesia și locul unde se află persoana respectivă;

(f) codul personal de asigurări sociale, permisul de conducere, actele de identitate și datele care figurează în pașaport; și

(g) dacă este necesar, alte caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice caracteristici fizice obiective specifice care nu pot fi modificate, cum ar fi datele dactiloscopice și profilul ADN (stabilite din partea necodată a ADN-ului).

3. Pe lângă datele menționate la alineatul (2), pot fi colectate și prelucrate următoarele categorii de date cu caracter personal referitoare la persoanele menționate la alineatul (1):

(a) infracțiuni, infracțiuni presupuse, precum și locul, data săvârșirii (presupuse a) acestora și modul (presupus) în care au fost săvârșite;

(b) mijloacele care au fost utilizate sau care pot fi utilizate în scopul săvârșirii infracțiunilor respective, inclusiv informații referitoare la persoane juridice;

(c) departamentele care răspund de caz și numerele de referință ale dosarelor;

(d) suspiciunea de apartenență la o organizație criminală;

(e) condamnări, în cazul în care acestea privesc infracțiuni de competența Europol;

(f) partea care introduce datele.

Aceste date pot fi furnizate Europol chiar dacă nu conțin încă elemente referitoare la persoane.

4. Informațiile suplimentare deținute de Europol sau de unitățile naționale cu privire la persoanele menționate la alineatul (1) pot fi comunicate oricărei unități naționale sau Europol, la cererea acestora. Unitățile naționale comunică informațiile în conformitate cu dreptul lor național.

5. În cazul în care se renunță în mod definitiv la procedurile împotriva persoanei în cauză sau dacă aceasta este achitată, datele referitoare la cazul cu privire la care a fost adoptată o astfel de decizie se șterg.

Categoriile de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi colectate și prelucrate în scopul efectuării de analize strategice sau de altă natură generală și în scopul efectuării de analize operaționale [astfel cum se prevede la articolul 24 alineatul (1) literele (b) și (c)]

1.           Datele cu caracter personal colectate și prelucrate în scopul efectuării de analize strategice sau de altă natură generală și în scopul efectuării de analize operaționale se referă la:

(a) persoane care, în conformitate cu dreptul național al statului membru respectiv, sunt suspectate de a fi săvârșit sau de a fi participat la săvârșirea unei infracțiuni de competența Europol sau care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune;

(b) persoane cu privire la care există indicii concrete sau motive rezonabile, în temeiul dreptului național al statului membru respectiv, care justifică prezumția că vor săvârși infracțiuni de competența Europol;

(c) persoane care pot fi chemate să depună mărturie în cadrul unor anchete desfășurate în legătură cu infracțiunile cercetate sau în cadrul unor proceduri penale ulterioare;

(d) persoane care au fost victimele uneia dintre infracțiunile cercetate sau cu privire la care anumite fapte justifică prezumția că pot fi victimele unei astfel de infracțiuni;

(e) contacte și asociați; și

(f) persoane care pot furniza informații privind infracțiunile cercetate.

2.           Următoarele categorii de date cu caracter personal, inclusiv datele administrative asociate, pot fi prelucrate în cazul categoriilor de persoane menționate la alineatul (1) literele (a) și (b):

(a) detalii personale:

(i)      numele de familie actuale și anterioare;

(ii)      prenumele actuale și anterioare;

(iii)     numele dinaintea căsătoriei;

(iv)     numele tatălui (după caz, în scopul identificării);

(v)     numele mamei (după caz, în scopul identificării);

(vi)     sexul;

(vii)    data nașterii;

(viii)   locul nașterii;

(ix)     naționalitatea;

(x)     starea civilă;

(xi)     nume de împrumut;

(xii)    porecle;

(xiii)   nume false;

(xiv)   loc de reședință și/sau domiciliu actuale și anterioare;

(b) descriere fizică:

(i)      descriere fizică;

(ii)      trăsături distinctive (semne/cicatrici/tatuaje etc.);

(c) mijloace de identificare:

(i)      documente de identitate/permis de conducere;

(ii)      numărul cărții naționale de identitate/pașaportului;

(iii)     numărul național de identificare/codul personal de asigurări sociale, dacă este cazul;

(iv)     imagini vizuale și alte informații privind aspectul;

(v)     informații de identificare criminalistică, cum ar fi amprentele, profilul ADN (stabilit din partea necodată a ADN-ului), amprenta vocală, grupa sanguină, informații dentare;

(d) ocupație și competențe:

(i)      loc de muncă și ocupație actuale;

(ii)      loc de muncă și ocupație anterioare;

(iii)     studii (școlare/universitare/profesionale);

(iv)     calificări;

(v)     competențe și alte cunoștințe (limbi/altele);

(e) informații economice și financiare:

(i)      date financiare (conturi și coduri bancare, carduri de credit etc.);

(ii)      active în numerar;

(iii)     participații în acțiuni/alte active;

(iv)     date referitoare la bunurile aflate în proprietate;

(v)     legături cu întreprinderi;

(vi)     contacte cu banci și instituții de credit;

(vii)    situație fiscală;

(viii)   alte informații privind modul în care o persoană își gestionează resursele financiare;

(f) date comportamentale:

(i)      stil de viață (cum ar fi cheltuieli care depășesc veniturile) și obișnuințe;

(ii)      deplasări;

(iii)     locuri frecventate;

(iv)     arme și alte instrumente periculoase;

(v)     grad de periculozitate;

(vi)     riscuri specifice, cum ar fi probabilitatea evadării, utilizarea de agenți dubli, legături cu personalul responsabil cu aplicarea legii;

(vii)    trăsături de caracter care au legătură cu infracționalitatea;

(viii)   consum de droguri;

(g) contacte și asociați, inclusiv tipul și natura contactului sau asocierii;

(h) mijloace de comunicare utilizate, cum ar fi telefon (fix/mobil), fax, pager, poștă electronică, adrese poștale, conexiune (conexiuni) internet;

(i) mijloace de transport utilizate, cum ar fi vehicule, bărci, aeronave, inclusiv informații de identificare a respectivelor mijloace de transport (numere de înregistrare);

(j) informații privind comportamentul infracțional:

(i)      condamnări anterioare;

(ii)      suspiciuni de implicare în activități infracționale;

(iii)     moduri de operare;

(iv)     mijloace care au fost utilizate sau care pot fi utilizate pentru pregătirea și/sau săvârșirea de infracțiuni;

(v)     apartenența la grupuri infracționale/organizații criminale și poziția în cadrul grupului/organizației;

(vi)     rolul în organizația criminală;

(vii)    aria geografică a activităților infracționale;

(viii)   materiale adunate în timpul unei anchete, cum ar fi imagini video și fotografice;

(k) trimiteri la alte sisteme de informații în care sunt stocate informații privind persoana vizată:

(i)      Europol;

(ii)      agenții de poliție/vamale;

(iii)     alte agenții de aplicare a legii;

(iv)     organizații internaționale;

(v)     entități publice;

(vi)     entități private;

(l) informații privind persoanele juridice care au legătură cu datele menționate la literele (e) și (j):

(i)      denumirea persoanei juridice;

(ii)      localizare;

(iii)     data și locul înființării;

(iv)     număr de înregistrare administrativă;

(v)     formă juridică;

(vi)     capital;

(vii)    domeniu de activitate;

(viii)   filiale naționale și internaționale;

(ix)     directori;

(x)     legături cu bănci.

3.           „Contacte și asociați”, astfel cum se prevede la alineatul (1) litera (e), înseamnă persoane prin intermediul cărora există suficiente motive pentru a considera că se pot obține informații care se referă la persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) din prezenta anexă și care sunt relevante pentru analiză, cu condiția ca acestea să nu se încadreze într-una din categoriile de persoane menționate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (d) și (f). „Contacte” înseamnă persoane care au un contact sporadic cu persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b). „Asociați” înseamnă persoane care au un contact periodic cu persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b).

În ceea ce privește contactele și asociații, se pot stoca datele prevăzute la alineatul (2) dacă este necesar, cu condiția să existe motive pentru a presupune că datele respective trebuie utilizate în scopul analizării rolului persoanelor respective în calitate de contacte sau de asociați.

În acest context, se respectă următoarele:

(a) relațiile dintre aceste persoane și persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt clarificate cât de repede posibil;

(b) în cazul în care presupunerea că există o relație între aceste persoane și persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) se dovedește a fi nefondată, datele se șterg fără întârziere;

(c) în cazul în care persoanele respective sunt suspectate de săvârșirea unei infracțiuni care se încadrează în obiectivele Europol sau au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune, ori în cazul în care există indicii concrete sau motive rezonabile, în temeiul dreptului național al statului membru respectiv, care justifică prezumția că vor săvârși o astfel de infracțiune, se pot stoca toate datele prevăzute la alineatul (2);

(d) datele privind contactele și asociații contactelor, precum și datele privind contactele și asociații asociaților nu se stochează, cu excepția datelor privind tipul și natura contactelor sau ale asocierilor acestora cu persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b);

(e) în cazul în care nu este posibilă o clarificare în temeiul dispozițiilor prevăzute la literele de mai sus, acest aspect este luat în considerare atunci când se ia o decizie privind necesitatea și amploarea stocării pentru analiză suplimentară.

4.           În ceea ce privește persoanele care, astfel cum se prevede la alineatul (1) litera (d), au fost victimele uneia dintre infracțiunile cercetate sau cu privire la care anumite fapte justifică prezumția că pot fi victimele unei astfel de infracțiuni, se pot stoca datele menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (i) - litera (c) punctul (iii) din prezenta anexă, precum și următoarele categorii de date:

(a) date de identificare a victimei;

(b) motivarea statutului de victimă;

(c) prejudicii (fizice/financiare/psihologice/altele);

(d) dacă trebuie să se garanteze anonimatul;

(e) dacă este posibilă înfățișarea în instanță;

(f) informații legate de infracțiune furnizate de către sau prin intermediul persoanelor menționate la alineatul (1) litera (d), inclusiv informații cu privire la relația acestora cu alte persoane, dacă este necesar, pentru identificarea persoanelor menționate la alineatul (1) literele (a) și (b).

Alte date prevăzute la alineatul (2) se pot stoca dacă este necesar, cu condiția să existe motive pentru a presupune că acestea trebuie utilizate în scopul analizării rolului unei persoane în calitate de victimă sau potențială victimă.

Datele care nu sunt necesare pentru analiză suplimentară se șterg.

5.           În ceea ce privește persoanele care, astfel cum se prevede la alineatul (1) litera (c), pot fi chemate să depună mărturie în cadrul unor anchete desfășurate în legătură cu infracțiunile cercetate sau în cadrul unor proceduri penale ulterioare, se pot stoca datele menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (i) - litera (c) punctul (iii) din prezenta anexă, precum și categoriile de date care îndeplinesc următoarele criterii:

(a) informații legate de criminalitate furnizate de persoanele respective, inclusiv informații privind relația acestora cu alte persoane care fac obiectul fișierului de lucru pentru analiză;

(b) dacă trebuie să se garanteze anonimatul;

(c) dacă trebuie să se acorde protecție și de către cine;

(d) noua identitate;

(e) dacă este posibilă înfățișarea în instanță.

Alte date prevăzute la alineatul (2) se pot stoca dacă este necesar, cu condiția să existe motive pentru a presupune că acestea trebuie utilizate în scopul analizării rolului persoanelor respective în calitate de martori.

Datele care nu sunt necesare pentru analiză suplimentară se șterg.

6.           În ceea ce privește persoanele care, astfel cum se prevede la alineatul (1) litera (f), pot furniza informații privind infracțiunile cercetate, se pot stoca datele menționate la alineatul (2) litera (a) punctul (i) - litera (c) punctul (iii) din prezenta anexă, precum și categoriile de date care îndeplinesc următoarele criterii:

(a) detalii personale codate;

(b) tipul de informații furnizate;

(c) dacă trebuie să se garanteze anonimatul;

(d) dacă trebuie să se acorde protecție și de către cine;

(e) noua identitate;

(f) dacă este posibilă înfățișarea în instanță;

(g) experiențe negative;

(h) recompense (financiare/avantaje).

Alte date prevăzute la alineatul (2) se pot stoca dacă este necesar, cu condiția să existe motive pentru a presupune că acestea trebuie utilizate în scopul analizării rolului persoanelor respective în calitate de informatori.

Datele care nu sunt necesare pentru analiză suplimentară se șterg.

7.           Dacă, în orice moment pe parcursul unei analize, devine clar, pe baza unor indicii fiabile și coroborate, că o persoană ar trebui încadrată într-o altă categorie de persoane, astfel cum este definită în prezenta anexă, decât în categoria în care a fost încadrată inițial, în cazul persoanei respective Europol poate prelucra numai datele autorizate în cadrul respectivei noi categorii.

Dacă, pe baza unor astfel de indicii, devine clar că o persoană ar trebui încadrată în două sau mai multe categorii, astfel cum sunt definite în prezenta anexă, Europol poate prelucra toate datele autorizate în cadrul categoriilor respective.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Uniunii Europene pentru cooperare și formare în materie de aplicare a (EUROPOL) și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI și 2005/681/JAI ale Consiliului

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[46]

Domeniul de politică: Afaceri interne

Activitate: 18 02 Securitate internă

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

þ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[47]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Oficiul European de Poliție (Europol) și-a început activitatea ca un organism interguvernamental reglementat printr-o convenție încheiată între statele membre care a intrat în vigoare în 1999. Începând cu data de 1 ianuarie 2010, Europol a fost transformat prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului într-o agenție descentralizată a UE pentru a sprijini și a consolida activitatea autorităților competente de aplicare a legii din statele membre în materie de combatere a criminalității grave și organizate și a terorismului. Decizia Consiliului a definit, de asemenea, în detaliu obiectivele și sarcinile Europol.

Tratatul de la Lisabona a eliminat structura bazată pe „piloni” a Uniunii Europene și a aliniat domeniul cooperării polițienești la acquis-ul comunitar. Articolul 88 din TFUE prevede că Europol trebuie să facă obiectul unui regulament adoptat prin procedura de codecizie. Articolul prevede, de asemenea, instituirea procedurilor și a mecanismului de control al activităților Europol de către Parlamentul European, la care parlamentele naționale sunt asociate. În plus, Programul de la Stockholm[48], care stabilește o strategie multianuală a UE privind justiția și securitatea, invită Europol să evolueze și „să devină un centru pentru schimbul de informații dintre autoritățile care asigură respectarea aplicării legii din statele membre, un furnizor de servicii și o platformă pentru serviciile de respectare a aplicării legii”.

Articolul 87 alineatul (2) litera (b) din TFUE prevede măsuri referitoare la sprijinirea formării personalului și la cooperarea privind schimbul de personal. Programul de la Stockholm prevede că este esențial să se intensifice formarea privind chestiunile legate de Uniune pentru a crea o cultură europeană veritabilă în domeniul judiciar și al respectării aplicării legii și că ar trebui să se urmărească obiectivul programelor europene de formare sistematice. Prin urmare, Comisia propune, alături de prezentul document, un program european de formare în materie de aplicare a legii (LETS) care ar urma să se bazeze pe activitățile desfășurate în prezent de CEPOL. Conform prezentei propuneri, cele două agenții ar fuziona, iar noua agenție (rezultată în urma fuzionării) ar avea sarcina de a pune în aplicare programul de formare.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Activitatea ABB 18 05: Securitate și protecția libertăților

OBIECTIVUL SPECIFIC 3

Consolidarea cooperării între statele membre în domeniul aplicării legii, în special prin facilitarea schimbului de informații între autoritățile de aplicare a legii, care să permită accesul la datele relevante, asigurând în același timp respectarea principiilor de protecție a datelor, precum și consolidarea rolului Europol și CEPOL în calitate de parteneri ai statelor membre în ceea ce privește combaterea criminalității grave și formarea personalului forțelor de poliție.

Principalele realizări în 2013 – Regulamentul privind fuzionarea EUROPOL și CEPOL

Regulamentul privind Europol:

Obiectivul specific nr. 1:

Îndeplinirea funcției de principal centru de sprijin pentru operațiuni și expertiză în materie de aplicare a legii.

Obiectivul specific nr. 2:                                                                       

Îndeplinirea funcției de centru de informare al UE privind criminalitatea.

Obiectivul specific nr. 3:

Coordonarea punerii în aplicare a politicii UE privind formarea personalului responsabil cu aplicarea legii, precum și desfășurarea de activități de formare relevante și efectuarea de schimburi relevante la nivelul UE.

Obiectivul specific nr. 4:

Consolidarea capacității UE de a combate criminalitatea informatică pentru a se evita prejudicierea cetățenilor și a întreprinderilor UE și cauzarea de pierderi pentru economia UE.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Activitatea 18 05: Securitate și protecția libertăților

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Rolul Europol este de a acorda sprijin serviciilor naționale de aplicare a legii în cadrul cooperării reciproce a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității grave și a terorismului. Prezenta propunere, și anume Regulamentul privind Europol, prevede un nou cadru juridic pentru Europol. Introducerea noului temei juridic va spori securitatea UE prin îmbunătățirea eficacității și a eficienței Europol în ceea ce privește acordarea de sprijin pentru prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere grave și a terorismului, precum și prin însărcinarea Europol cu noi atribuții legate de formarea la nivelul UE în materie de aplicare a legii și de găzduirea centrelor UE de aplicare a legii care vizează fenomene infracționale specifice, cum ar fi criminalitatea informatică.

Propunerea vizează îmbunătățirea imaginii de ansamblu a Europol în materie de date operative, astfel încât acesta să poată răspunde mai bine nevoile statelor membre și să contribuie în mai mare măsură cu informații la elaborarea politicilor UE. Aceasta va alinia mai bine Europol și activitățile sale la cerințele Tratatului de la Lisabona și ale Programului de la Stockholm. Propunerea va consolida în continuare răspunderea Europol și va întări regimul acestuia de protecție a datelor. Europol va putea furniza toate serviciile și produsele actualizate de care statele membre au nevoie pentru facilitarea eforturilor acestora și sprijinirea lor în lupta împotriva criminalității grave care are un impact negativ asupra cetățenilor UE. Creșterea fluxului de informații din statele membre, inclusiv privind criminalitatea informatică, și îmbunătățirea dispozițiilor referitoare la prelucrarea datelor, contrabalansată de un regim solid în materie de protecție a datelor, precum și sporirea capacităților de formare ar consolida și mai mult rolul Europol în sprijinirea statelor membre.

Datele care provin de la părți private ar putea fi transmise către Europol de orice stat membru (unitatea națională Europol), ceea ce ar diminua riscul producerii unor întârzieri sau riscul de netransmitere. Schimburile de date cu țările terțe vor avea un caracter mai raționalizat, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra cooperării și securității interne în UE și în țările terțe. La rândul său, aceasta ar permite formularea unui răspuns global mai coordonat la fenomenele infracționale.

Propunerea introduce o nouă sarcină pentru Europol prin încorporarea și extinderea, într-o anumită măsură, a atribuțiilor legate de formarea personalului responsabil cu aplicarea legii care sunt îndeplinite în prezent de CEPOL. Se preconizează că integrarea și raționalizarea funcțiilor operaționale și de formare în cadrul unei singure agenții vor crea o dinamică de consolidare reciprocă. Resursele economisite prin eliminarea suprapunerilor între funcțiile de sprijin pot fi redistribuite pentru funcțiile de formare, în special în scopul punerii în aplicare a Programului european de formare în materie de aplicare a legii (LETS). Nivelul superior de formare furnizat astfel va ridica standardele activității polițienești desfășurate pe teritoriul UE, va consolida încrederea între agențiile de aplicare a legii, va contribui la o cultură comună în materie de aplicare a legii și, prin urmare, va spori eficacitatea răspunsului UE la provocările comune în materie de securitate.

În plus, propunerea va consolida răspunderea Europol și va alinia guvernanța acestuia la celelalte agenții europene de reglementare.

Propunerea introduce o nouă sarcină suplimentară pentru Europol, și anume găzduirea Centrului European de Combatere a Criminalității Informatice (EC3), instituit la începutul anului 2013. EC3 va consolida în mod semnificativ capacitatea UE de a face față amenințării în creștere pe care o reprezintă criminalitatea informatică, în vederea sprijinirii și completării eforturilor depuse de statele membre. Existența unui punct focal echipat cu tehnologie de vârf și cu o forță de muncă înalt calificată și specializată care oferă o gamă largă de servicii și produse va genera beneficii semnificative pentru statele membre. În plus, un centru axat pe abordarea unor aspecte de perspectivă, care anticipează tendințele, analizează amenințările și oferă orientări strategice pentru combaterea criminalității informatice, va aduce o valoare adăugată semnificativă statelor membre. Agențiile și organismele UE ar avea, de asemenea, o mai mare capacitate de a face față provocărilor generate de criminalitatea informatică.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

– gradul de satisfacție a utilizatorilor în ceea ce privește sprijinul operațional furnizat pentru operațiuni sau anchete;

– procentajul mesajelor SIENA din totalul mesajelor trimise de statele membre și comunicate Europol;

– volumul și calitatea informațiilor trimise de fiecare stat membru în raport cu volumul total al informațiilor trimise de statele membre și cu calitatea globală a acestora;

– numărul anchetelor care au beneficiat de sprijinul Europol;

– numărul rapoartelor de identificare a unor elemente comune între anchete care au fost elaborate;

– numărul rapoartelor de analiză operațională care au fost elaborate;

– numărul anchetelor comune, efectuate în cadrul unor echipe specifice comune de anchetă care au beneficiat de sprijinul Europol;

– numărul cererilor SIENA și numărul mesajelor de informare trimise de Europol către parteneri externi;

– numărul cererilor SIENA și numărul mesajelor de informare trimise de parteneri externi către Europol;

– numărul cazurilor SIENA care au fost inițiate;

– numărul persoanelor suspectate identificate, arestate și urmărite penal în statele membre;

– numărul cazurilor în care s-a acordat sprijin cu privire la aspecte tehnice și/sau criminalistice (inclusiv la fața locului);

– numărul membrilor personalului care au participat la activități de formare;

– calitatea produselor strategice (descriere, domeniu de aplicare, metodă de analiză).

În ceea ce privește formarea:

– numărul analizelor privind nevoile;

– numărul produselor de asigurare a calității;

– numărul programelor comune;

– numărul modulelor de formare (și de formare online);

– numărul cursurilor predate;

– numărul schimburilor organizate;

– satisfacția utilizatorilor.

În sfârșit, următorii indicatori pot fi utilizați pentru evaluarea impactului activităților EC3:

– măsura în care EC3 contribuie la desființarea rețelelor de criminalitate informatică prin operațiuni transfrontaliere de succes coordonate și/sau sprijinite de EC3 (pe baza numărului de persoane suspecte identificate, arestate și urmărite penal și a numărului de victime identificate);

– impactul strategic și/sau operațional la nivelul UE și al statului membru al evaluărilor EC3 privind amenințările și riscurile/al previziunilor privind tendințele;

– creșterea numărului de membri ai personalului (responsabili cu aplicarea legii sau de alt tip) care beneficiază de formare specializată în materie de criminalitate informatică;

– măsura în care noile instrumente tehnologice inițiate, coordonate sau dezvoltate de EC3 sunt utilizate în cursul operațiunilor EC3 și/sau de către statele membre;

– măsura în care inițiativele de parteneriat public-privat au facilitat activitatea EC3;

– rata generală de satisfacție a statelor membre cu privire la ansamblul produselor și serviciilor EC3.

1.5.        Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Reforma Europol se înscrie în cadrul unui proces mai amplu de realizare a unei Europe deschise și sigure în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora, astfel cum se prevede în Programul de la Stockholm. Printre alte mijloace de îndeplinire a acestui obiectiv, Programul de la Stockholm invită Europol „să devină un centru pentru schimbul de informații dintre autoritățile care asigură respectarea aplicării legii din statele membre, un furnizor de servicii și o platformă pentru serviciile de respectare a aplicării legii”. Prin urmare, rolul Europol de a sprijini autoritățile de aplicare a legii din statele membre și orientarea sa viitoare la nivel general fac obiectul unui solid consens interinstituțional.

În același timp, în urma adoptării Tratatului de la Lisabona și a Declarației comune privind agențiile de reglementare, activitățile Europol vor trebui să facă obiectul unui control periodic exercitat de Parlamentul European șu de parlamentele naționale, iar guvernanța Europol va trebui să se alinieze la standardele aplicabile tuturor agențiilor de reglementare ale UE.

În plus, în ceea ce privește protecția datelor, este necesar ca standardele regimului Europol în materie de protecție a datelor să se alinieze în continuare la cele ale altor instrumente de protecție a datelor, iar dreptul de acces al persoanelor fizice la datele cu caracter personal care le vizează trebuie să fie consolidat printr-o procedură alternativă de verificare a legalității prelucrării datelor cu caracter personal.

Nivelul superior de formare în materie de aplicare a legii, care va fi asigurat datorită prezentei propuneri, va ridica standardele activității polițienești desfășurate pe teritoriul UE, va contribui la consolidarea încrederii între agențiile de aplicare a legii, va participa la o cultură comună în materie de aplicare a legii și, prin urmare, va spori eficacitatea răspunsului UE la provocările comune în materie de securitate.

Întrucât fenomenul criminalității informatice este în creștere și devine din ce în ce mai complex, înainte de instituirea EC3 UE nu a avut o capacitate adecvată de reacție în acest domeniu, atât din cauză că fenomenul respectiv este extrem de complex, evoluează foarte rapid și necesită un nivel înalt de expertiză tehnică pentru a-i înțelege caracteristicile și modul de operare, cât și din cauza fluxului de informații insuficient. Este necesar ca expertiza de înaltă calificare dobândită la nivel național și la nivelul UE să facă obiectul unor schimburi la care să participe toate statele membre, astfel încât UE să își poată îmbunătăți capacitatea de a combate criminalitatea informatică, un fenomen care, prin însăși natura sa, are un caracter transfrontalier și, prin urmare, trebuie să fie abordat în cooperare.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Cooperarea în domeniul aplicării legii în UE nu poate exista fără un schimb eficace de informații și date operative privind criminalitatea între autoritățile naționale de aplicare a legii și alte entități relevante din interiorul și din afara UE. Accesul la informații relevante și actualizate privind criminalitatea, schimbul de astfel de informații și analizarea acestora sunt esențiale pentru a combate în mod eficace infracționalitatea. Europol este cel mai în măsură să sprijine cooperarea în acest domeniu și să asigure coordonarea la nivelul UE.

Prevenirea eficace și combaterea criminalității transfrontaliere nu pot fi puse în aplicare cu succes doar de către forțele naționale de poliție. Acestea necesită o abordare coordonată și bazată pe colaborare, împreună cu părțile interesate publice și private din întreaga UE. Europol este singura agenție a UE care sprijină agențiile de aplicare a legii din statele membre în acest demers. Europol le furnizează un set unic de servicii operaționale pentru combaterea criminalității transfrontaliere grave (și anume: analize privind criminalitatea, acordarea de sprijin criminalistic și operațional pentru anchetele transfrontaliere). Cu toate acestea, actualul cadru legislativ nu permite Europol să fie pe deplin eficace și nu pune la dispoziția statelor membre instrumentele complete și actualizate de care acestea au nevoie. Cadrul juridic în cauză poate fi modificat numai printr-o reformă legislativă la nivelul UE. Modificarea nu poate fi efectuată la nivel național, regional sau local și nici de către Europol, printr-o acțiune internă.

În plus, Tratatul de la Lisabona prevede instituirea unui mecanism de control parlamentar asupra activităților Europol, iar Declarația comună privind agențiile de reglementare face necesară alinierea guvernanței Europol la cea a altor agenții ale UE. Pentru aceasta se impune o intervenție legislativă la nivelul UE.

Valoarea adăugată a implicării UE în formarea în materie de aplicare a legii constă în asigurarea unei abordări coordonate în elaborarea și punerea în aplicare a acestei formări. S-au realizat deja multe în acest domeniu, fie la nivel național, de către statele membre, fie la nivelul UE, de către CEPOL. Totuși, astfel cum se explică în Comunicarea privind Programul european de formare în materie de aplicare a legii, care însoțește prezenta propunere, mai sunt multe de făcut, de exemplu, să se asigure că formarea răspunde nevoile aferente temelor prioritare la nivelul UE în domeniul combaterii criminalității și să se asigure o abordare coerentă în ceea ce privește desfășurarea activităților de formare la nivelul UE, în conformitate cu cele mai înalte standarde de calitate.

EC3 este instituit în vederea depășirii numeroaselor obstacole în calea anchetării cu eficacitate a infracțiunilor informatice și a urmăririi penale a infractorilor la nivelul UE. Aceasta este o etapă esențială în cadrul strategiei globale a UE de îmbunătățire a securității informatice și de transformare a mediului informatic într-un spațiu de justiție în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt garantate prin eforturile de cooperare ale tuturor părților interesate.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Evaluarea externă a Deciziei Consiliului privind Europol a fost utilizată în cadrul procesului de reflecție asupra îmbunătățirii eficacității Europol. Aceasta a confirmat faptul că Europol este agenție care funcționează în mod corespunzător, este relevantă din punct de vedere operațional și contribuie cu valoare adăugată la securitatea cetățenilor europeni. Cu toate acestea, evaluarea a identificat o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri. Consultările cu părțile interesate externe pe tema reformei Europol și mai multe rapoarte anuale și specifice prezentate de Europol au contribuit la o mai bună înțelegere a ceea ce trebuie schimbat în cadrul acestuia. Problemele recurente au fost: insuficiența informațiilor furnizate de statele membre, restricțiile legale privind cooperarea directă cu sectorul privat și un regim juridic rigid în materie de cooperare cu țările terțe (care, nota bene, va trebui să fie modificat ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona).

Într-un context mai larg, accesul agențiilor de aplicare a legii la informații relevante și actualizate privind criminalitatea și schimbul de astfel de informații între acestea s-au dovedit a fi esențiale pentru combaterea cu succes a criminalității transfrontaliere. Acest lucru a fost confirmat de punerea în aplicare a unei serii de măsuri la nivelul UE, de exemplu, „Decizia-cadru Prüm” și Decizia-cadru „Inițiativa suedeză”.

În ceea ce privește formarea, Comunicarea privind Programul european de formare în materie de aplicare a legii, care însoțește prezenta propunere, se bazează pe un exercițiu de identificare a nevoilor, efectuat de CEPOL în 2012, precum și pe consultări ample cu experți din statele membre și din agențiile JAI. Rezultatele au arătat că este necesar să se adopte o abordare mai coordonată, inclusiv să se atribuie un rol important unei agenții a UE, care să acționeze în calitate de vector și de coordonator în ceea ce privește punerea în aplicare a programului, în strânsă cooperare cu alte agenții și academii naționale de formare. CEPOL a făcut obiectul unei evaluări, care a analizat cinci ani de activitate și a fost finalizată în 2011, și al unui studiu extern comandat de Comisie, menit să sprijine elaborarea unei evaluări a impactului. Rezultatele au arătat că este necesar să existe mai multe acțiuni de formare privind dimensiunile activității polițienești la nivelul UE, o mai bună coordonare între CEPOL, statele membre și celelalte agenții, precum și o îmbunătățire a guvernanței și a structurii actuale a CEPOL.

În plus, complexitatea tehnică necesară pentru combaterea criminalității informatice în mod exhaustiv implică faptul că metodele tradiționale de anchetare a acestui tip de criminalitate nu sunt suficiente. Fără un nivel înalt de formare în domeniul informatic al serviciilor de aplicare a legii pentru a înțelege caracterul complex al tehnologiei utilizate, noul peisaj al mijloacelor criminalistice digitale și cum se poate ține pasul cu tehnologia aflată în schimbare rapidă și cu modul de operare al infractorilor care acționează în mediul virtual, capacitatea UE de a combate criminalitatea informatică în mod adecvat va continua să fie deficitară. Tehnologia aflată în schimbare rapidă trebuie să aibă drept contrapondere instrumente tehnologice cu dezvoltare rapidă care să fie utilizate în combaterea criminalității informatice, precum și un personal capabil să se adapteze și să valorifice cunoștințele și expertiza anterioare.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Regulamentul privind Europol, prin care acesta devine centrul UE de date operative în materie penală, va contribui la realizarea unei Europe deschise și sigure în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora, astfel cum s-a prevăzut în Programul de la Stockholm. Gruparea funcțiilor operaționale și de formare în cadrul unei singure agenții va crea o dinamică de consolidare reciprocă, ceea ce va consolida eficacitatea activității operaționale, precum și relevanța și orientarea activității de formare la nivelul UE.

În plus, un Europol eficace va fi mai în măsură să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Comunicării Comisiei privind strategia de securitate internă în acțiune și să consolideze, în general, cooperarea polițienească în UE.

Guvernanța Europol propusă în prezentul document contribuie la coerența globală a modelului de guvernanță a agențiilor UE prevăzut în Declarația comună privind agențiile de reglementare ale UE. Instituirea controlului parlamentar asupra activităților Europol și noile mijloace de cooperare cu țările terțe aliniază Europol la cerințele Tratatului de la Lisabona (conform căruia Comisia, mai degrabă decât Europol, are competența de a negocia acorduri internaționale privind schimbul de informații).

De asemenea, propunerea are drept obiectiv să definească în mod clar limitele de competență a Europol pentru a se evita suprapunerile cu alte agenții JAI și a raționaliza cooperarea acestora cu Europol. Pentru consolidarea acestui proces, soluțiile propuse în regulament (de exemplu, privind solicitările adresate statelor membre de a iniția anchete penale, informarea Eurojust în mod periodic) ar trebui să se reflecte, în timp, în temeiurile juridice ale altor agenții (cum ar fi Eurojust).

1.6.        Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

¨ Propunere/inițiativă pe durată determinată

· ¨                    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

· ¨                    Impact financiar din AAAA până în AAAA

þ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

· punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2013 pentru EC3 și din 2015 pentru reforma Europol și integrarea activităților de formare,

· urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.        Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[49]

þ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

· ¨           agențiilor executive

· þ           organismelor instituite de Uniunea Europeană[50]

· ¨           organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

· ¨           persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Valoarea resurselor financiare și umane este egală cu suma dintre fondurile totale prevăzute pentru Europol, astfel cum sunt planificate până în 2020, și fondurile aferente nevoilor financiare suplimentare pe care le implică punerea în aplicare a propunerii de extindere a mandatului Europol, care include formarea, astfel cum se descrie în prezentul document.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a activităților agenției vor avea un rol important pentru asigurarea eficacității Europol. În conformitate cu Declarația comună privind agențiile de reglementare ale UE, Europol va menționa indicatori-cheie de performanță pentru activitățile pe care le-a inclus în programul său de lucru. Activitățile Europol vor fi apoi evaluate în raport cu indicatorii respectivi în cadrul raportului anual de activitate.

În plus față de normele de guvernanță orizontală aplicabile agențiilor, Europol va elabora, în special, un raport anual și vor exista dispoziții privind o evaluare globală periodică, care va fi comandată de Comisie la fiecare 5 ani.

Pentru a monitoriza periodic furnizarea de informații de către statele membre, Europol va prezenta anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind contribuția fiecărui stat membru. Rapoartele vor conține indicatori cantitativi și calitativi specifici și vor prezenta tendințele.

Propunerea stabilește, de asemenea, norme privind controlul activităților Europol de către Parlamentul European și parlamentele naționale, și anume, în ultimă instanță, norme privind punerea în aplicare a programului de lucru al Europol și execuția bugetului.

Consiliul de administrație al Europol va răspunde de supravegherea gestionării eficiente a agenției din punct de vedere operațional, administrativ și bugetar.

2.2.        Sistemul de gestiune și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

În prezent, activitățile infracționale au un caracter mai complex, mai divers și mai internațional ca oricând. Rețelele infracționale și teroriste la scară largă reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității interne a UE și a siguranței cetățenilor săi. Într-o măsură din ce în ce mai mare, infracțiunile vizează bunuri multiple, se caracterizează printr-o diversificare a activităților și sunt de tip transfrontalier. Forțele naționale de aplicare a legii nu mai pot să lucreze în mod izolat, ci trebuie să coopereze între ele și cu Europol, care are menirea de a fi centrul UE de date operative în materie penală. Creșterea efectivelor de personal al Europol este necesară pentru îndeplinirea noilor sarcini și cerințe prevăzute în noul regulament. Posibilitățile de redistribuire a personalului existent au fost valorificate pe deplin. Nefurnizarea noilor posturi solicitate va avea ca rezultat încălcarea permanentă a dreptului aplicabil al Uniunii și punerea în pericol a securității interne în UE.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Europol va face obiectul următoarelor controale: control bugetar, audit intern, rapoarte anuale ale Curții de Conturi Europene, descărcare anuală de gestiune pentru execuția bugetului UE și posibile investigații efectuate de OLAF pentru a se asigura, în special, utilizarea corespunzătoare a resurselor alocate agențiilor. De asemenea, activitățile Europol vor face obiectul supravegherii de către Ombudsman, în conformitate cu dispozițiile articolului 228 din tratat. Aceste controale administrative oferă o serie de garanții procedurale menite să asigure luarea în considerare a intereselor părților vizate.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Pentru combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 se aplică fără restricții agenției, astfel cum se prevede la articolul 21 din regulament.

3.           Impactul financiar estimat al propunerii/inițiativei

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || Dif./ Nedif. ([51]) || Țări AELS[52] || Țări candidate[53] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

[…] || [XX.YY.YY.YY] || Dif./ Nedif. || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită[54]

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 || 18 02YYYY: Europol || Dif. || NU || NU || NU || NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 3 || Securitate și cetățenie

Europol || || || Anul 2015[55] || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

Titlul 1 || Angajamente || (1) || || || || || || ||

Plăți || (2) || || || || || || ||

Titlul 2 || Angajamente || (1a) || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || ||

Titlul 3 || Angajamente || (3a) || || || || || || ||

|| Plăți || (3b) || || || || || || ||

TOTAL credite pentru EUROPOL [56] [57] || Angajamente || =1+1a +3a ||  99,675 ||  100,667 ||  102,657 ||  104,689 ||  106,760 ||  108,874 ||  623,322

Plăți || =2+2a +3b ||  99,675 ||  100,667 ||  102,657 ||  104,689 ||  106,760 ||  108,874 ||  623,322

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: Afaceri Interne ||

Ÿ Resurse umane || 0,615 || 0,615 || 0,615 || 0,615 || 0,615 || 0,615 || 3,690

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,038 || 0,288 || 0,288 || 0,038 || 0,288 || 0,288 || 1,228

Total DG Afaceri interne || 0,653 || 0,903 || 0,903 || 0,653 || 0,903 || 0,903 || 4,918 || 4,918

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0,653 || 0,903 || 0,903 || 0,653 || 0,903 || 0,903 || 4,918

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 100,328 || 101,570 || 103,560 || 105,342 || 107,663 || 109,777 || 628,240

Plăți || 100,328 || 101,570 || 103,560 || 105,342 || 107,663 || 109,777 || 628,240

Impactul asupra cheltuielilor Agenției Europene pentru Protecția Datelor || ||

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

Ÿ Resurse umane || 0,111 || 0,111 || 0,111 || 0,111 || 0,111 || 0,111 || 0,666

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,139 || 0,142 || 0,145 || 0,148 || 0,150 || 0,153 || 0,877

TOTAL AEPD || (Total angajamente = Total plăți) || 0,250 || 0,253 || 0,256 || 0,259 || 0,261 || 0,264 || 1,543

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor agenției

· ¨           Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

· þ           Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Obiective și realizări ò || || || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

Tipul realizării[58] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[59] Îndeplinirea funcției de principal centru de sprijin pentru operațiuni și expertiză în materie de aplicare a legii || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || Sprijin pentru anchete transfrontaliere prin furnizarea de date operative și de rapoarte operaționale de analiză; coordonarea operațiunilor comune || 0,009 || 3800 || 31,244 || 3509 || 31,582 || 3560 || 32,041 || 3600 || 32,400 || 3660 || 32,941 || 3745 || 33,704 || 21874 || 193,912 ||

- Realizare || Furnizare de platforme pentru domenii de specialitate, produse pentru dobândirea de cunoștințe și schimb de tehnici noi de combatere a criminalității || 0,163 || 50 || 7,811 || 48 || 7,895 || 49 || 8,010 || 50 || 8,100 || 51 || 8,235 || 52 || 8,426 || 300 || 48,477 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || || 39,055 || || 39,477 || || 40,051 || || 40,501 || || 41,177 || || 42,131 || || 242,390 ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 Îndeplinirea funcției de centru de informare al UE privind criminalitatea || ||

- Realizare || Elaborarea de evaluări strategice privind amenințările generate de criminalitatea transnațională gravă și de terorism || 0,298 || 45 || 12,888 || 44 || 13,027 || 44 || 13,217 || 45 || 13,365 || 46 || 13,588 || 47 || 13,903 || 271 || 79,988 ||

- Realizare || Punerea la dispoziția SM a unor instrumente și canale de comunicare eficiente și sigure, care să permită schimbul de informații || 0,672 || 20 || 12,888 || 19 || 13,027 || 20 || 13,217 || 20 || 13,365 || 20 || 13,588 || 21 || 13,903 || 120 || 79,988 ||

- Realizare || Îmbunătățirea capacității de analiză prin consolidarea sistemelor de analiză și a specializării personalului || 0,554 || 25 || 13,279 || 24 || 13,423 || 25 || 13,617 || 25 || 13,771 || 25 || 14,001 || 26 || 14,325 || 150 || 82,416 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 2 || || 39,055 || || 39,477 || || 40,051 || || 40,501 || || 41,177 || || 42,131 || || 242,390 ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3 Coordonarea punerii în aplicare a politicii UE privind formarea personalului responsabil cu aplicarea legii, precum și desfășurarea de activități de formare relevante și efectuarea de schimburi relevante la nivelul UE || ||

- Realizare || Coordonarea nevoilor și produse de asigurare a calității || 0,222 || 6 || 1,301 || 6 || 1,301 || 6 || 1,301 || 6 || 1,301 || 6 || 1,301 || 6 || 1,301 || 36 || 7,807 ||

- Realizare || Module de formare cu programe comune, module de învățare online || 0,108 || 18 || 1,899 || 18 || 1,899 || 18 || 1,899 || 18 || 1,899 || 18 || 1,899 || 18 || 1,899 || 108 || 11,393 ||

- Realizare || Nr. cursurilor predate || 0,038 || 135 || 5,121 || 135 || 5,121 || 135 || 5,121 || 135 || 5,121 || 135 || 5,121 || 135 || 5,121 || 810 || 30,728 ||

- Realizare || Nr. schimburilor organizate || 0,003 || 415 || 1,245 || 145 || 0,434 || 196 || 0,587 || 248 || 0,743 || 300 || 0,901 || 354 || 1,063 || 1658 || 4,971 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 3 || || 9,566 || || 8,755 || || 8,908 || || 9,064 || || 9,222 || || 9,384 || || 54,899 ||

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 4 Consolidarea capacității UE de a combate criminalitatea informatică pentru a se evita prejudicierea cetățenilor și a întreprinderilor UE și cauzarea de pierderi pentru economia UE || ||

- Realizare || Sprijinirea anchetelor SM care vizează întreruperea operațiunilor rețelelor de criminalitate informatică || 1,237 || 2 || 4,500 || 2 || 4,860 || 2 || 5,117 || 2 || 5,484 || 3 || 5,695 || 3 || 5,711 || 14 || 31,367 ||

- Realizare || Schimb de informații între toate părțile interesate și fuzionarea datelor || 0,516 || 4 || 3,750 || 4 || 4,049 || 5 || 4,265 || 5 || 4,570 || 5 || 4,745 || 5 || 4,759 || 28 || 26,138 ||

- Realizare || Elaborarea de evaluări strategice la nivelul UE, dezvoltarea de instrumente criminalistice, formare în PPP || 0,344 || 6 || 3,750 || 6 || 4,049 || 7 || 4,265 || 7 || 4,570 || 8 || 4,745 || 8 || 4,759 || 42 || 26,138 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 4 || || 12,000 || || 12,958 || || 13,647 || || 14,624 || || 15,185 || || 15,229 || || 83,643 ||

COSTURI TOTALE || || 99,675 || || 100,667 || || 102,657 || || 104,689 || || 106,76 || || 108,874 || || 623,322 ||

3.2.3.     Impactul estimat asupra resurselor umane ale [organismului]

3.2.3.1.  Sinteză

· ¨           Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

· þ           Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

· Presupunere: modificările privind personalul au loc la jumătatea anului.

· Aceste cifre iau în considerare economiile rezultate din fuzionarea CEPOL și Europol, care se ridică la 14 posturi de agenți temporari, reprezentând 10,1 milioane EUR pentru perioada 2015-2020.

Număr de membri ai personalului

|| Anul 2015[60] || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Funcționari (grade AD) || || || || || ||

Funcționari (grade AST) || || || || || ||

Agenți contractuali || 106 || 106 || 106 || 106 || 106 || 106

Agenți temporari || 502 || 497 || 492 || 492 || 496 || 500

Experți naționali detașați || 45,5 || 45,5 || 45,5 || 45,5 || 45,5 || 45,5

TOTAL || 653,5 || 648,5 || 643,5 || 643,5 || 647,5 || 651,5

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2015[61] || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

Funcționari (grade AD) || || || || || || ||

Funcționari (grade AST) || || || || || || ||

Agenți contractuali || 7,420 || 7,420 || 7,420 || 7,420 || 7,420 || 7,420 || 44,520

Agenți temporari || 65,107 || 65,435 || 64,780 || 64,452 || 64,714 || 65,238 || 389,726

Experți naționali detașați || 3,549 || 3,549 || 3,549 || 3,549 || 3,549 || 3,549 || 21,294

TOTAL || 76,076 || 76,404 || 75,749 || 75,421 || 75,683 || 76,207 || 455,540

.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

· ¨           Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane .

· þ           Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

18 01 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[62]

18 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || ||

XX 01 04 yy[63] || - la sediu [64] || || || || || ||

- în delegații || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT,END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT,END în cadrul cercetării directe) || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || ||

TOTAL || 5,5 || 5,5 || 5,5 || 5,5 || 5,5 || 5,5

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului. Gestionarea acțiunii nu va conduce la o creștere a personalului DG-ului în cauză în saceste scopuri.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Reprezintă Comisia în cadrul Consiliului de administrație al agenției. Elaborează avizul Comisiei privind programul anual de lucru și monitorizează punerea în aplicare a acestuia. Monitorizează execuția bugetului. Un funcționar are sarcina de a monitoriza punerea în aplicare a activităților de formare și de a acorda asistență în ceea ce privește desfășurarea acestora. Un funcționar are sarcina de a supraveghea activitatea EC3 în special pentru asigurarea faptului că acesta își îndeplinește obiectivele. Această sarcină include reprezentarea Comisiei în cadrul Comitetului de gestionare a programului EC3. Funcționarul respectiv va asigura, de asemenea, interfața între EC3 și politica Comisiei în ceea ce privește activitățile de interes pentru EC3.

Personal extern || Doi END vor acorda sprijin funcționarilor și agenților temporari în îndeplinirea sarcinilor descrise mai sus și vor acorda asistență agenției în dezvoltarea activităților acesteia în conformitate cu politicile UE, inclusiv prin participarea la reuniuni ale experților.

Descrierea metodei de calcul a costului de echivalent normă întreagă ar trebui inclusă în anexă, la secțiunea 3.

3.2.3.3.  Necesarul de resurse umane estimat pentru Agenția Europeană pentru Protecția Datelor

· ¨           Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane,

· þ           Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu două zecimale)

|| Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

XX 01 01 01 ((la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 0,65 || 0,65 || 0,65 || 0,65 || 0,65 || 0,65

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[65]

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 0,35 || 0,35 || 0,35 || 0,35 || 0,35 || 0,35

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || ||

XX 01 04 yy[66] || - la sediu [67] || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || ||

TOTAL || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1

3.2.3.4.  Necesarul privind alte cheltuieli administrative estimat pentru Agenția Europeană pentru Protecția Datelor

ŸAlte cheltuieli administrative || Anul || Anul || Anul || Anul || Anul || Anul || TOTAL ||

2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 ||

Reuniuni || 0,082 || 0,084 || 0,085 || 0,087 || 0,089 || 0,091 || 0,517 ||

Misiuni || 0,007 || 0,007 || 0,007 || 0,007 || 0,008 || 0,008 || 0,044 ||

Publicații / Traduceri || 0,050 || 0,051 || 0,052 || 0,053 || 0,054 || 0,055 || 0,315 ||

TOTAL || (Total angajamente = Total plăți) || 0,139 || 0,142 || 0,145 || 0,148 || 0,150 || 0,153 || 0,877 ||

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

· ¨           Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

· þ           Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

· ¨           Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[68].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

· þ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

· ¨           Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

· þ           Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

· ¨           Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

· ¨             asupra resurselor proprii

· ¨             asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[69]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[…]

Anexe la fișa financiară legislativă

Anexa 1: Necesarul de personal pentru EC3 în perioada 2013-2019

Personal - 2013

Europol va realoca 5 posturi plus 7 posturi vacante către EC3. Recrutările pentru posturile vacante se vor face în următoarea ordine:

– 1 analist AD6, ulterior recrutării generale de analiști pentru Europol;

– 3 specialiști AD6 - Cyborg – Twins – Terminal;

– 2 specialiști AD6 - fuzionare de date;

– 1 specialist principal AD7 - criminalistică

Centrul ar mai putea obține încă un expert național detașat (în curs de discutare)

2013 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

Scenariu de referință 2012 AT || 4 || 1 || 1 || 1 || 17 || 1 || 25

Scenariu de referință 2012 END || || 1 || || || 5 || || 6

Realocare AT || || || +1 || || || +3 || +4

Realocare END || || || +1 || || || || +1

Realocare posturi vacante || || || +1 || +2 || +4 || || +7

END noi || || +1 || || || || || +1

TOTAL AT 2013 || 4 || 1 || 3 || 3 || 21 || 4 || 36

TOTAL END 2013 || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Personal - 2014

Întrucât în 2013 nu s-au putut acoperi nevoile operaționale ale EC3, în 2014 necesarul de agenți temporari este de 17 posturi. A se vedea anexa 2 pentru motivarea detaliată. Gradele celor 17 posturi sunt următoarele:

– 11 AD5: fuzionare de date - 1; operațiuni - 7; informare/comunicare - 2; formare - 1;

– 3 AD6: criminalistică - 3;

– 2 AD7: gestionare - 1; strategie - 1;

– 1 AD12: gestionare - 1.

2014 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

Scenariu de bază TA || 4 || 1 || 3 || 3 || 21 || 4 || 36

Scenariu de bază END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

AT suplimentari || +1 || +2 || +4 || +1 || +7 || +2 || +17

END suplimentari || || || || || || ||

TOTAL AT || 5 || 3 || 7 || 4 || 28 || 6 || 53

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Personal - 2015

Necesarul de personal în 2015 este de 21 de posturi. Motivarea detaliată se găsește în anexa 2.

Gradele celor 21 de posturi sunt următoarele:

– 19 AD5: operațiuni - 10; informare/comunicare - 1; cercetare - 1; fuzionare de date - 7;

– 1 AD6: strategie - 1;

– 1 AD7: criminalistică - 1;

2015 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

Scenariu de bază TA || 5 || 3 || 7 || 4 || 28 || 6 || 53

Scenariu de bază END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

AT suplimentari || +1 || +1 || +2 || +7 || +10 || || +21

END suplimentari || || || || || || ||

TOTAL AT || 6 || 4 || 9 || 11 || 38 || 6 || 74

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Personal - 2016

Necesarul de personal în 2016 este 4 posturi. Motivarea detaliată se găsește în anexa 2.

Gradele celor 4 posturi sunt următoarele:

– 4 AD5: operațiuni - 2; criminalistică – 1; strategie – 1.

2016 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

Scenariu de bază AT || 6 || 4 || 9 || 11 || 38 || 6 || 74

Scenariu de bază END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

AT suplimentari || +1 || || +1 || || +2 || || +4

END suplimentari || || || || || || ||

TOTAL AT || 7 || 4 || 10 || 11 || 40 || 6 || 78

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Personal - 2017

Necesarul de personal în 2017 este 4 posturi. Motivarea detaliată se găsește în anexa 2.

Gradele celor 4 posturi sunt următoarele:

– 4 AD5: operațiuni – 3; informare – 1.

2017 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

Scenariu de bază AT || 7 || 4 || 10 || 11 || 40 || 6 || 78

Scenariu de bază END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

AT suplimentari || || +1 || || || +3 || || +4

END suplimentari || || || || || || ||

TOTAL AT || 7 || 5 || 10 || 11 || 43 || 6 || 82

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Personal - 2018

Necesarul de personal în 2018 este de 4 posturi. Motivarea detaliată se găsește în anexa 2.

Gradele celor 4 posturi sunt următoarele:

– 3 AD5: operațiuni - 3;

– 1 AD6: criminalistică – 1.

2018 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

TOTAL AT || 7 || 5 || 10 || 11 || 43 || 6 || 82

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

AT suplimentari || || || +1 || || +3 || || +4

END suplimentari || || || || || || ||

TOTAL AT || 7 || 5 || 11 || 11 || 46 || 6 || 86

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Personal - 2019

Necesarul de personal în 2019 este de 4 posturi. Motivarea detaliată se găsește în anexa 2.

Gradele celor 4 posturi sunt următoarele:

– 4 AD5: operațiuni - 2; fuzionare de date - 1; formare - 1

2019 || Strategie și prevenire || Informare și comunicare || C&D, criminalistică și formare || Fuzionare de date || Operațiuni || Gestionare || TOTAL

TOTAL AT || 7 || 5 || 11 || 11 || 46 || 6 || 86

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

AT suplimentari || || || +1 || +1 || +2 || || +4

END suplimentari || || || || || || ||

TOTAL AT || 7 || 5 || 12 || 12 || 48 || 6 || 90

TOTAL END || || 2 || 1 || || 5 || || 8

Anexa 2: Motivare detaliată a necesarului de personal pentru EC3

Domenii operaționale ale EC3

1.           Fuzionare de date

Definiție

„Fuzionare de date” este o nouă capacitate în cadrul Europol care este necesară pentru punerea în aplicare a EC3. Atât analiza Comisiei, cât și analiza RAND consideră că aceasta este fundamentală pentru succesul EC3.

În comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European, Comisia a afirmat:

„O funcție de integrare a informației ar garanta faptul că datele privind criminalitatea informatică sunt colectate dintr-un număr foarte mare de surse publice, private și deschise, îmbogățind astfel datele de care dispune poliția”, iar Consiliul notează în concluziile sale că EC3 ar trebui să reprezinte „punctul de convergență în lupta împotriva criminalității informatice în Uniune, contribuind la reacții mai rapide în eventualitatea unor atacuri informatice”.

Servicii

Tipurile de servicii furnizate de domeniul operațional „Fuzionare de date” pot fi grupate conform celor prezentate mai jos. Pentru fiecare dintre acestea, se indică dacă este vorba despre o sarcină nouă pentru Europol sau de îmbunătățirea unei sarcini existente:

1.           SARCINĂ NOUĂ - Acoperirea lacunelor care existentă în prezent la nivelul informațiilor furnizate de comunitățile responsabile de securitatea informatică și de combaterea criminalității informatice. Una dintre acțiuni va consta în îmbunătățirea cerințelor de raportare a infracțiunilor informatice către autoritățile naționale de aplicare a legii;

2.           SARCINĂ NOUĂ - Furnizarea unei imagini de ansamblu pentru statele membre asupra cazurilor și anchetelor semnificative din UE, pentru a facilita coordonarea activităților de prevenire sau de anchetare în scopul maximizării rezultatelor și al minimizării investiției în resurse;

3.           SARCINĂ NOUĂ – Scanarea în mod proactiv a mediului, identificând noi amenințări pe măsură ce apar și furnizarea de informații actualizate părților interesate;

4.           SARCINĂ NOUĂ – Furnizarea unui serviciu de asistență tehnică în materie de criminalitate informatică disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru unitățile de aplicare a legii din statelor membre;

5.           SARCINĂ NOUĂ – Coordonarea activităților EUROPOL-CERT pentru a intensifica schimbul de informații cu comunitatea CERT;

Resurse

Personalul din cadrul Europol nu are profilul foarte specific necesar pentru îndeplinirea funcției „Fuzionare de date”. Din acest motiv, acest domeniu operațional al EC3 trebuie să consituie o prioritate în anii 2014 și 2015. În 2013, și până la alocarea integrală a personalului, sunt introduse soluții temporare pentru a asigura un serviciu de bază în materie de fuzionare a datelor. Aceasta nu constituie o soluție pe termen lung și nu asigură serviciul optim așteptat din partea EC3 de către Comisie, Consiliu, state membre și alte părți interesate.

2014 (+ 1 AD5) = 4 AT

În 2014, personalul responsabil cu fuzionarea datelor se va axa pe sarcinile 1, 4 și 5 de mai sus. Sarcinile 2 și 3 vor fi inițiate, dar nu vor fi îndeplinite intregral decât din 2015.

2015 (+ 7 AD5) = 11 AT

Personalul suplimentar solicitat pentru 2015 este necesarul minim pentru ca acest serviciu esențial să atingă un nivel acceptabil. Personalul suplimentar solicitat în 2015 va permite ca domeniul operațional „Fuzionare de date” să fie pe deplin funcțional. Aceasta va contribui la îndeplinirea cerințelor minime formulate de Comisie și Consiliu. Întrucât domeniul operațional „Fuzionare de date” ar trebui să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7, este nevoie de minimum 8 END + 1 șef de echipă. Ceilalți 2 END se vor axa pe sarcinile 1, 2 și 3.

2016 – 2019 (+1 AD5) = 12 AT

Obiectivul este de a avea 12 AT în 2019 pentru a asigura îndeplinirea adecvată a tuturor sarcinilor, în condițiile tendinței de creștere a volumului și a numărului de date informatice.

2.           OPERAȚIUNI

Definiție

Domeniul „Operațiuni” coordonează operațiunile (sau anchetele) transfrontaliere importante, furnizează analize operaționale și acordă sprijin operațional, efectuează expertize tehnice și criminalistice digitale în laborator și la fața locului.

Acesta asigură expertiză tehnică, analitică și criminalistică de înalt nivel în cadrul anchetelor comune în cazuri de criminalitate informatică și are drept obiectiv să contribuie la obținerea celor mai bune rezultate și să faciliteze legăturile cu serviciile de aplicare a legii din afara UE.

În strânsă cooperare cu EUROJUST și INTERPOL, acesta sprijină și coordonează cazuri transnaționale complexe pentru a evita suprapunerile și duplicarea eforturilor în rândul unităților de combatere a criminalității informatice din statele membre și țările partenere.

Servicii

Tipurile de servicii furnizate de domeniul „Operațiuni” pot fi grupate conform celor prezentate mai jos. Pentru fiecare dintre acestea, se indică dacă este vorba despre o sarcină nouă pentru Europol sau de îmbunătățirea unei sarcini existente:

1.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – Analizarea informațiilor EC3 pentru sprijinirea operațiunilor statelor membre și pentru facilitarea furnizării de date operaționale. Sprijină anchete/operațiuni importante, cazuri transnaționale complexe și echipe comune de anchetă;

2.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – Furnizarea de sprijin tehnic pentru statele membre, la fața locului sau la sediul Europol. Aceasta se poate realiza prin utilizarea unui kit mobil de instrumente, care permite analiștilor și/sau specialiștilor să acorde un sprijin criminalistic direct pentru anchetele în curs. Aceasta se poate realiza, de asemenea, prin utilizarea Laboratorului de criminalistică informatică de la sediul Europol;

3.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – Coordonarea operațiunilor prin organizarea de reuniuni operaționale, sprijinirea echipelor comune de anchetă și acordarea de asistență în îndeplinirea priorităților EMPACT privind criminalitatea informatică, exploatarea sexuală online a copiilor și fraudarea cardurilor de plată.

Resurse

2014 (+ 7 AD5) = 28 AT

2015 (+ 10 AD5) = 38 AT

2016-2019 (+10 AD5) = 48 AT

Alocarea resurselor pentru domeniul „Operațiuni” se bazează îndeaproape pe studiul de fezabilitate elaborat de RAND Europe, care a fost valorificat în cadrul comunicării Comisiei privind instituirea EC3. În principal, alocarea resurselor propusă de RAND pentru sfârșitul anului 2014 depinde de amploarea criminalității informatice și numărul de cazuri anchetate.

Având în vedere faptul că fluxul de informații care provine din aplicația de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA) a Europol a crescut semnificativ în cursul ultimilor doi ani, tendințele datelor privind utilizarea SIENA indică în mod clar faptul că există o creștere ușoară a numărului de cereri trimise și primite (14 %) de către Europol și o creștere semnificativă a numărului de operațiuni importante (high-profile operations - HPO) care au beneficiat de sprijinul Europol prin intermediul TWINS, TERMINAL și CYBORG (62 %). Într-adevăr, există o nevoie tot mai mare de creștere a capacității, în scopul asigurării faptului că unitățile specializate dețin suficient capital uman pentru a furniza în continuare analizele necesare de înaltă calitate privind datele operaționale în materie de criminalitate informatică.

În 2012, 17 AT au acordat sprijinit pentru 44 de operațiuni importante și 2593 de cereri operaționale. Rezultă un raport de mai puțin de 1 AT pentru 2 operațiuni importante și 153 de cereri operaționale. Acest aspect este soluționat parțial prin suplimentarea cu 4 AT în 2013, dar, pe măsură ce numărul de cazuri continuă să crească, iar operațiunile importante necesită sprijin permanent pentru o perioadă de 6 până la 24 de luni, domeniul „Operațiuni” continuă să nu dispună de suficient de personal.

Tabelul de mai jos prezintă o proiecție a sprijinului pe care domeniul „Operațiuni” îl va furniza până în 2019, în condițiile în care numărul de cereri continuă să crească în același ritm, iar numărul de operațiuni importante se va stabiliza la circa 100 începând din 2014.

|| 2012 || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019

Nr. de AT || 17 || 21 || 28 || 38 || 40 || 43 || 46 || 48

Nr. de cereri || 2593 || 2956 || 3369 || 3841 || 4379 || 4992 || 5691 || 6488

Raport cereri/AT || 153 || 141 || 120 || 101 || 109 || 116 || 124 || 135

Nr. de operațiuni importante || 44 || 71 || 100 || 100 || 100 || 100 || 100 || 100

Raport AT/ operațiuni importante || 0,39 || 0,29 || 0,28 || 0,38 || 0,40 || 0,43 || 0,46 || 0,48

Tabelul arată că o creștere a efectivelor de personal nu va îmbunătăți în mod semnificativ sprijinul operațional, ci doar îl va menține la un nivel rezonabil. Întrucât o operațiune importantă necesită sprijin permanent pentru o perioadă de 6 până la 24 de luni, la primirea unui caz se vor stabili în continuare priorități în toate domeniile de competență. Aceasta va avea drept consecință furnizarea în continuare a unui serviciu de bază în cazuri care ar necesita în mod normal sprijin complet.

Trebuie menționat că, având în vedere tendința ascendentă a sarcinii de lucru aferentă cazurilor de criminalitate informatică, numărul de referință pentru posturi în echivalent normă întreagă (ENI) ar fi de peste 70 AT în cadrul domeniului „Operațiuni” în 2014, pe baza abordării utilizate în studiul de fezabilitate RAND.

În această privință, prin solicitarea a 48 AT, plus între 2 și 6 END în 2019 (în funcție de capacitățile statelor membre), abordarea Europol este mai mult decât rezonabilă în încercarea de a răspunde așteptărilor cetățenilor UE într-o perioadă de austeritate bugetară.

Se solicită posturi de specialiști și analiști care acoperă toate domeniile de competență ale EC3.

Domenii neoperaționale ale EC3

Chiar dacă EC3 va desfășura în principal o activitate operațională, Comisia și Consiliul au subliniat necesitatea stabilirii de parteneriate mai ample în combaterea criminalității informatice nu doar cu serviciile competente, ci și cu alte organisme publice și private.

În concluziile sale, Consiliul

„SUBLINIAZĂ importanța asigurării unei cooperări strânse între Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice și alte agenții și actori relevanți precum Eurojust, CEPOL, Interpol, ENISA, comunitatea mai largă a echipelor de intervenție în caz de urgență informatică (CERT) și, nu în cele din urmă, sectorul privat, pentru a oferi, în practică, o perspectivă mai vastă și un schimb sporit de bune practici în privința criminalității informatice în Europa;

SUBLINIAZĂ, de asemenea, nevoia de a asigura cooperarea strânsă dintre Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice și forurile existente ale Uniunii care răspund de criminalitatea informatică, precum și susținerea de către centru a activităților și valorificarea expertizei din aceste foruri”.

3.           C&D, CRIMINALISTICĂ și FORMARE

Definiții

Domeniul „C&D-Criminalistică-Formare” are ca obiect de activitate realizarea de cercetări privind analiza amenințărilor tehnice și scanarea vulnerabilităților, criminalistica statică, cele mai bune practici și formarea, precum și dezvoltarea de instrumente. Acesta coordonează o abordare eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a valorifica sinergiile cu alți actori, cum ar fi Centrul Comun de Cercetare al UE.

Acesta dezvoltă capacități criminalistice digitale și conexe la nivel înalt în scopul furnizării de sprijin în cadrul anchetelor statelor membre.

Acesta concepe activități de formare în materie de criminalitate informatică și gestionează punerea în aplicare a acestora, în strânsă cooperare cu CEPOL și ECTEG, precum și cu întreprinderi private și organisme de cercetare.

Servicii

Tipurile de servicii furnizate de domeniul „C&D-Criminalistică-Formare” pot fi grupate conform celor prezentate mai jos. Pentru fiecare dintre acestea, se indică dacă este vorba despre o sarcină nouă pentru Europol sau de îmbunătățirea unei sarcini existente:

1.           SARCINĂ NOUĂ – Colectarea centralizată a cerințelor statelor membre referitoare la instrumente criminalistice, în scopul de a valorifica la maximum fondurile UE (de exemplu, programul PC7) pentru dezvoltarea acestor instrumente atât de necesare și distribuirea lor către autoritățile competente ale statelor membre.

2.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – O capacitate criminalistică acreditată care furnizează soluții în conformitate cu stadiul actual al tehnologiei, cum ar fi un serviciu performant de decriptare, de recuperare și analiză a informațiilor operaționale extrase din calculatoare, dispozitive digitale sau medii de stocare digitală. Aceasta cuprinde o rețea TIC dedicată, instrumente hardware și software specializate și susține prelucrarea informațiilor utilizând regimul fișierelor de lucru pentru analiză. Se vor respecta standardele ISO pentru a se maximiza fiabilitatea proceselor și a rezultatelor acestora;

3.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – Un proces uniform de formare și de consolidare a capacităților în statele membre, în scopul actualizării cunoștințelor elementare și aprofundate privind instrumentele, procedurile și tendințele în materie de anchetare pentru ca toate statele membre să fie în măsură să facă față provocărilor tot mai mari cu care se confruntă în acest domeniu al criminalității care evoluează rapid;

4.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – Identificarea bunelor practici referitoare la tehnicile de anchetare online și stabilirea de standarde pentru colectarea și furnizarea de probe digitale, în cooperare cu EUROJUST și cu alți parteneri relevanți.

Resurse

2014 (+ 1 AD5 și 3 AD6) = 7 AT

Criminalistică: +3 specialiști principali AD6

Asigurarea sprijinului criminalistic pentru serviciile competente va fi una dintre cele mai importante funcții ale EC3. Toate serviciile competente au laboratoare de criminalistică, însă pentru unele analize mai complexe este necesară adesea experiența Europol; cu toate acestea, în majoritatea cazurilor se recurge la sprijin extern din partea unor laboratoare specializate care nu aparțin de sectorul aplicării legii. Dacă dispune de resurse adecvate, EC3 poate furniza astfel de servicii. În plus, laboratoarele statelor membre se confruntă cu o creștere exponențială a analizelor probelor digitale, astfel încât în unele laboratoare timpul de așteptare este de peste 2 ani. Prin centralizare, laboratorul EC3 va furniza tehnici și rapoarte de criminalistică avansată, la sediu și la fața locului, care ar contribui la strângerea mai rapidă de probe digitale în statele membre. Echipa va utiliza tehnicile avansate pe care C&D europeană le elaborează pentru a furniza anchetatorilor instrumente mai eficiente. Laboratorul preconizat pentru EC3 va avea nevoie de 3 specialiști principali în 2014 pentru acoperirea domeniilor de bază privind expertiza, criminalistica digitală, criminalistica mobilă, criminalistica rețelelor și ingineria de inversare pentru malware.

Formare: + 1 specialist AD5

În comunicarea sa, Consiliul confirmă că „Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice ar trebui să servească drept punct nodal de informare cu privire la criminalitatea informatică la nivel european, să pună în comun expertiza în materie de criminalitate informatică pentru a sprijini statele membre în consolidarea propriilor capacități și să ofere sprijin anchetelor privind criminalitatea informatică desfășurate în statele membre”.

Cu toate că formarea și consolidarea capacităților se vor efectua în cooperare cu CEPOL și cu alți parteneri, pentru îndeplinirea acestor activități va fi necesar 1 specialist care să coordoneze formarea. Acesta este nivelul minim de personal pentru a asigura desfășurarea coordonată și punerea în aplicare a activităților de formare și a inițiativelor de creștere a gradului de informare a personalului responsabil cu aplicarea legii, a autorităților judiciare și a sectorului privat. De asemenea, personalul va avea sarcina de a prezenta propuneri de armonizare a procedurilor de aplicare a legii în materie de criminalitate informatică, în vederea asigurării faptului că toate probele colectate într-un stat membru sunt recunoscute într-un alt stat membru și admise în orice instanță.

2015 (+ 1 AD5 și 1 AD7) = 9 AT

C&D: + 1 specialist AD5

Numărul de posibile proiecte ale UE va continua să crească. În consecință, va fi necesar încă un specialist responsabil cu identificarea inițiativelor care prezintă interes pentru EC3 și statele membre. În cooperare cu Rețeaua europeană de servicii tehnologice de aplicare a legii (ENLETS), coordonarea cererii de activități de cercetare și dezvoltare în UE care să vizeze criminalitatea informatică va fi esențială pentru ca serviciile de aplicare a legii să beneficieze de pe urma cercetării privind instrumente eficiente din punct de vedere al costurilor și rapide, precum și de cunoștințele necesare pentru a face față cererii în continuă creștere. EC3 va fi astfel în măsură să propună proiecte temeinice și utile în cadrul programului Orizont 2020. Acest personal va răspunde cererii crescânde de participare la consorții de C&D în calitate de consultant.

Criminalistică: + 1 specialist principal AD7

Recrutarea unui membru al personalului cu înaltă calificare va permite creșterea calității analizei criminalistice. Până în 2015 va fi necesar să se asigure continuitatea tuturor activităților criminalistice desfășurate în cadrul laboratorului. Aceasta va asigura furnizarea de soluții criminalistice performante și acreditate încă din 2015 (crearea unei platforme de decriptare, acreditarea ISO 17020 pentru laboratorul de criminalistică informatică). Persoana în cauză va coordona activitățile criminalistice și va îndeplini funcția de coordonator la locul faptei în cazul operațiunilor importante care vizează infracțiuni cibernetice și în cadrul cărora trebuie luate decizii care se bazează pe informații rezultate din diferite fluxuri de lucru ale activității criminalistice.

2016-2019: (+1AD6 +2AD5) = 12 AT

Personalul suplimentar va asigura coordonarea corespunzătoare a noilor activități de formare, aprofundarea activităților de criminalistică și extinderea sprijinului acordat pentru proiectele C&D la nivelul UE.

4.           STRATEGIE-PREVENIRE-INFORMARE

Definiție

Domeniul „Strategie-Prevenire-Informare” desfășoară activități care includ analize ale tendințelor, avertizare timpurie și analize prospective, prevenirea infracțiunilor, activități în materie de politică, planificarea strategiilor și gestionarea părților interesate.

Întrucât marea majoritate a informațiilor relevante se găsește în afara sectorului de aplicare a legii, activitatea domeniului „Strategie-Prevenire-Informare” vizează construirea unui climat de încredere reciprocă între sectorul privat și autoritățile de aplicare a legii, valorificând parteneriatele-cheie cu CERT și ENISA, cu serviciile militare și de securitate, cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate în domeniile criminalității informatice, exploatării sexuale online a copiilor și fraudei online.

Acesta acționează ca punct de convergență al anchetatorilor europeni din domeniul criminalității informatice, oferindu-le o voce colectivă în discuțiile cu partenerii privați, mediul academic și cetățenii.

Domeniul „Strategie-Prevenire-Informare” va conferi EC3 o poziție privilegiată între sectoarele public și privat, care îi va permite să evalueze mai bine criminalitatea informatică în timp real și să conceapă scenarii prospective.

Servicii

Tipurile de servicii furnizate de Domeniul „Strategie-Prevenire-Informare” pot fi grupate conform celor prezentate mai jos. Pentru fiecare dintre acestea, se indică dacă este vorba despre o sarcină nouă pentru Europol sau de îmbunătățirea unei sarcini existente:

1.           ÎMBUNĂTĂȚIRE - Efectuarea de analize strategice prin realizarea evaluării UE a amenințărilor în ceea ce privește criminalitatea informatică, exploatarea sexuală online a copiilor, fraudarea cardurilor de plată și amenințările online conexe; evaluări tematice specializate privind tendințe emergente, metode infracționale și factori favorizanți; analize prospective ale evoluțiilor tehnologice și externe de alt tip, în vederea identificării riscurilor potențiale, a vulnerabilităților și a aspectelor-cheie pentru factorii de decizie și legiuitori.

2.           ÎMBUNĂTĂȚIRE - Asigurarea prevenirii criminalității informatice în cooperare cu părțile relevante, pentru a promova inițiativele existente și a contribui la elaborarea de inițiative privind prevenirea și creșterea gradului de informare în domeniile criminalității informatice, exploatării sexuale online a copiilor, fraudării cardurilor de plată și altor amenințări online conexe; analizarea vulnerabilităților și a lacunelor procedurale pentru a contribui la elaborarea de politici și produse mai sigure începând cu momentul conceperii.

3.           ÎMBUNĂTĂȚIRE - Stabilirea și menținerea unor relații de încredere cu comunitatea de aplicare a legii (EMPACT, CIRCAMP, EUCTF, VGT); gestionarea legăturilor operaționale între EC3 și rețeaua ofițerilor de legătură Europol, asigurând un nivel corespunzător de comunicare și implicare; instituirea de rețele multisectoriale bazate pe încredere cu implicarea sectorului de aplicare a legii, a sectorului industrial, a mediului academic și a organizațiilor societății civile, în scopul îmbunătățirii răspunsurilor operaționale și strategice la adresa criminalității informatice.

4.           ÎMBUNĂTĂȚIRE – Îndeplinirea rolului de voce colectivă a anchetatorilor din domeniul criminalității informatice din UE: comunică puncte de vedere, poziții și rezultate ale UE în domeniul criminalității informatice; devine biroul central al UE pentru combaterea criminalității informatice; coordonează contribuțiile statelor membre ale UE și ale agențiilor UE la guvernanța internetului și promovează standardizarea abordărilor și adoptarea de bune practici în domeniul combaterii criminalității informatice.

5.           SARCINĂ NOUĂ – Administrarea și dezvoltarea unei platforme de colaborare online (SPACE) care să permită schimbul și transmiterea mai rapidă de cunoștințe strategice și tehnice, precum și de expertiză între sectorul de aplicare a legii și sectorul privat în domeniile criminalității informatice, exploatării sexuale online a copiilor și fraudei online.

6.           SARCINĂ NOUĂ – Furnizarea de fluxuri de informații de actualitate axate pe tendințele infracționale emergente, evoluțiile tehnologice și alte informații relevante, pe măsură ce apar. Aceste fluxuri vor fi alimentate printr-un parteneriat activ cu institute de cercetare, mediul academic și parteneri industriali.

O creștere mai semnificativă a resurselor va avea loc atunci când cadrul legal va permite implicarea în mai mare măsură în activități cu părți private.

Resurse

2014 (+ 2 AD5 și 1 AD7) = 8 AT

Strategie: +1 specialist principal AD7

Pentru „a oferi, în practică, o imagine de ansamblu mai vastă” este necesar 1 analist strategic principal. Spre deosebire de analiza strategică tradițională din cadrul Europol, care utilizează în principal informații furnizate de sectorul de aplicare a legii, analiza privind criminalitatea informatică se bazează pe date care sunt obținute frecvent prin intermediul unui parteneriat activ cu mediul academic, cercetători științifici și companii de asigurare și care sunt utilizate pentru a face previziuni privind tendințele și amenințările în domeniul criminalității informatice și pentru a orienta strategia în domeniu. Din acest motiv, postul necesită o serie de competențe foarte diferite de cele cerute în mod obișnuit pentru analiștii Europol. Capacitatea de a elabora evaluări exacte privind amenințările și de a orienta strategia în domeniul criminalității informatice constituie un factor-cheie pentru succesul activităților EC3. Este necesar un specialist principal pentru a îndruma echipa, astfel încât se se asigure elaborarea unor produse de analiză coerente și orientate la un nivel de calitate adecvat.

Informare: +2 specialiști AD5

Concluziile Consiliului justifică, de asemenea, necesitatea angajării de personal în scopul punerii în aplicare a activităților de informare și comunicare necesare pentru EC3. Majoritatea informațiilor privind criminalitatea informatică provine din surse exterioare sectorului de aplicare a legii. Dacă EC3 are drept obiectiv să devină un punct de referință în acest domeniu și să furnizeze valoare adăugată activităților operaționale, este necesar să se stabilească relații solide și o cooperare strânsă cu alți parteneri interesați de domeniul criminalității informatice. Pentru susținerea acestei activități, 1 specialist în domeniul informării este necesar în 2014.

În plus, pentru a facilita comunicarea între specialiștii în domeniul criminalității informatice, trebuie să se utilizeze pe deplin potențialul platformei securizate pentru experții acreditați în materie de criminalitate informatică (Secure Platform for Accredited Cybercrime Experts - SPACE). 1 specialist este necesar în 2014 pentru a gestiona conținutul și a modera platforma. În plus, acest specialist va fi implicat în organizarea de evenimente legate de combaterea criminalității informatice, inclusiv conferința anuală Interpol/Europol privind criminalitatea informatică.

2015 (+ 1 AD5 și 1 AD6) = 10 AT

Strategie: +1 specialist principal AD6

Luând în considerare complexitatea și diversitatea domeniului criminalității informatice, mai este necesar încă un specialist care să monitorizeze spectrul strategic și să elaboreze evaluări prospective de înaltă calitate. Activitatea acestuia va viza în mod special prevenirea, în cadrul unei abordări multidisciplinare, cu includerea tuturor partenerilor relevanți atât la nivel de politică, cât și la nivel operațional. Pentru acoperirea acestui domeniu de activitate este necesar 1 specialist principal AD7.

Informare: +1 specialist AD5

Încă un specialist va fi angajat pentru a extinde sfera activităților de informare desfășurate de EC3 atunci când centrul va funcționa la capacitate deplină. Activitatea specialistului respectiv va consta nu doar în gestionarea relațiilor cu partenerii privați și publici, ci și în furnizarea proactivă de informații pentru comunicarea internă și comunicarea cu diverse tipuri de public extern, pe baza activității desfășurate și a experienței dobândite în cadrul EC3.

2016-2019: (+2AD5) = 12 AT

Personalul suplimentar va îmbunătăți calitatea și rata de furnizare a produselor de analiză strategică. Acesta va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea activităților de informare desfășurate de centru.

5.           Gestionare

Vor exista doar doi AT suplimentari în perioada 2014-2019. Unul dintre posturi înlocuiește o poziție AD12 furnizată de Europol pentru gestionarea centrului.

Celălalt corespunde unei serii de sarcini noi legate de activitățile strategice ale EC3:

– SARCINĂ NOUĂ: prezidarea și coordonarea activităților Comitetului de gestionare a programului EC3

– SARCINĂ NOUĂ: gestionarea grupurilor consultative instituite în cadrul Comitetului de gestionare a programului EC3

– SARCINĂ NOUĂ: asigurarea coordonării și secretariatului CIRCAMP, VGT, EUCTF, EFC, ECTEG

Pe lângă gestionarea acestor sarcini, poziția în cauză va asigura o coordonare corespunzătoare, la nivel operațional și administrativ, între toate capacitățile EC3. Aceasta va asigura, de asemenea, alinierea activităților EC3 la strategia și programul de lucru ale Europol.

2014 – 2019 (+ 1 AD12 și 1 AD7) = 6 AT

[1]               JO C115, 4.5.2010, p. 1.

[2]               COM (2010) 673 final.

[3]               Europol (2011). Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată în UE.

[4]               Europol (2013). Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA).

[5]               Europol (2013). Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA).

[6]               Europol (2011). Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată în UE.

[7]               Biroul ONU pentru Controlul Drogurilor și Prevenirea Criminalității (UNOCD) estima în 2010 că „există 140 000 de victime ale traficului de persoane în Europa, care generează un venit anual brut în valoare de 3 miliarde USD pentru exploatatorii lor. Perioada medie de exploatare având o durată de doi ani, rezultă peste 70 000 de noi victime în fiecare an. Tendința pare a fi stabilă.”

[8]               Conform raportului anual pe 2012 al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie privind situația problemei reprezentate de droguri în Europa, decesele provocate de consumul de droguri reprezintă 4 % din totalul deceselor înregistrate în 2011 în rândul cetățenilor europeni cu vârste cuprinse între 15-39 de ani și se estimează că 1,4 milioane de europeni sunt utilizatori de substanțe opiacee.

[9]               UNOCD constata în 2010 că „la nivel mondial, valoarea tranzacțiilor comerciale cu arme de foc care au fost autorizate și pentru care există documente a fost estimată la circa 1,58 miliarde USD în 2006, cu tranzacții neînregistrate dar licite care se ridică la încă aproximativ 100 de milioane USD. Cea mai frecvent citată estimare a dimensiunii pieței ilicite este de 10 % - 20 % din piața licită, ceea ce ar reprezenta între aproximativ 170 de milioane USD și 320 de milioane USD pe an”.

[10]             Se estimează că numai corupția costă economia UE 120 de miliarde EUR pe an, a se vedea COM (2011) 308 final.

[11]             Conform evaluării amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată în UE, realizată de Europol în 2011, grupurile infracționale organizate au obținut peste 1,5 miliarde EUR din fraudarea cardurilor de plată în 2009.

[12]             Conform unei estimări a UNOCD, în 2009 veniturile obținute la nivel mondial din săvârșirea de infracțiuni (inclusiv evaziunea fiscală) s-au ridicat la 2,1 mii de miliarde USD, din care se estimează că 70 % au făcut obiectul unor operațiuni de spălare de bani.

[13]             În evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA) efectuată de Europol în 2013 s-a constatat că toate statele membre sunt afectate de criminalitatea informatică. Studiul face trimitere la cercetări realizate de Comisia Europeană care arată că 8 % din utilizatorii de internet din UE au fost victime ale furtului de identitate, iar 12 % au căzut victime unei forme de fraudă online. În plus, programele malware afectează milioane de gospodării, iar volumul general al fraudei bancare săvârșite prin infracțiuni cibernetice a crescut în fiecare an.

[14]             Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură. COM(2010) 673 final. În 2011 s-au înregistrat 174 de atacuri teroriste în statele membre ale UE. Te-SAT 2012.

[15]             Eurobarometrul 77, primăvara 2012.

[16]             Eurobarometrul 77, primăvara 2012. 27 % din europeni au afirmat că în următorii ani instituțiile UE ar trebui să intensifice combaterea criminalității.

[17]             Eurobarometrul special 390 privind securitatea cibernetică, iulie 2012. 74 % din respondenți au declarat că riscul de a cădea victimă criminalității informatice a crescut în ultimul an.

[18]             Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate, 19.7.2012 (http://europa.eu/agencies/documents/joint_statement_and_common_approach_2012_ro.pdf)

[19]             SWD (2013)98 final.

[20]             COM (2010) 776 final.

[21]             COM (2013) 172 final.

[22]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1-22.

[23]             Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, Strasbourg, 28.1.1981.

[24]             Recomandarea nr. R(87) 15 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre de reglementare a utilizării datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc, 17.9.1987.

[25]             JO L 350, 30.12.2008, p. 60. Comisia a propus înlocuirea acestui instrument printr-o directivă, COM(2012) 10 final.

[26]             Numărul final de posturi și bugetul total depind de rezultatul unei analize interne a Comisiei privind resursele de care au nevoie agențiile descentralizate în perioada 2014-2020 și de negocierile privind cadrul financiar multianual, luând în considerare, în special, o evaluare a „nevoilor reale” în contextul cererilor concurente în raport cu resursele bugetare foarte limitate și având în vedere respectarea cerinței de reducere cu 5 % a personalului agențiilor.

[27]             JO L 121, 15.5.2009, p. 37.

[28]             JO C 316, 27.11.1995, p. 1.

[29]             JO L 256, 1.10.2005, p. 63

[30]             JO C 115, 4.5.2010, p. 1.

[31]             A se insera trimiterea la directiva adoptată [propunere: COM (2013) 48 final].

[32]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[33]             Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, Strasbourg, 28.1.1981.

[34]             Recomandarea nr. R(87) 15 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre de reglementare a utilizării datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc, 17.9.1987.

[35]             JO L 350, 30.12.2008, p. 60.

[36]             JO L 56, 4.3.1968, p. 1.

[37]             JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

[38]             JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[39]             JO L 141, 27.5.2011, p. 17.

[40]             JO L 185, 16.7.2005, p. 35.

[41]             JO L 362, 31.12.2012, p. 1.

[42]             JO 17, 6.10.1958, p. 385/58

[43]             JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

[44]             JO L 136, 31.5.1999, p. 15.

[45]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[46]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[47]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[48]             Programul de la Stockholm - O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora, JO C 115, 4.5.2010.

[49]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[50]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[51]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[52]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[53]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[54]             Liniile bugetare existente 18 05 02 01, 18 05 02 02, 18 05 05 01 și 18 05 05 02 aferente Europol și, respectiv, CEPOL vor fi înlocuite cu o singură linie bugetară.

[55]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[56]             Numărul final de posturi și bugetul total depind de rezultatul unei analize interne a Comisiei privind resursele de care au nevoie agențiile descentralizate în perioada 2014­2020 și de negocierile privind cadrul financiar multianual, luând în considerare, în special, o evaluare a „nevoilor reale” în contextul cererilor concurente în raport cu resursele bugetare foarte limitate și având în vedere respectarea cerinței de reducere cu 5 % a personalului agențiilor.

[57]             Aceste cifre iau în considerare economiile rezultate din fuzionarea CEPOL și Europol, care se ridică la 17,2 milioane EUR (10,1 milioane EUR cheltuieli cu personalul și 7,1 milioane EUR cheltuieli cu sediul și alte costuri administrative) pentru perioada 2015-2020.

[58]             Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[59]             Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[60]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[61]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[62]             AC= agent contractual; AL= agent local; END= expert național detașat; INT= personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară („Intérimaire”); END= expert național detașat.

[63]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[64]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[65]             AC= agent contractual; AL= agent local; END= expert național detașat; INT= personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară („Intérimaire”); END= expert național detașat.

[66]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[67]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[68]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[69]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.