10.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 208/89

—

având în vedere Decizia sa din 14 martie 2012 privind constituirea și stabilirea atribuțiilor, componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale privind crima organizată, corupția și spălarea de bani (1), adoptată în conformitate cu articolul 184 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere Decizia sa din 11 decembrie 2012 de a prelungi mandatul Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani până la 30 septembrie 2013,

—

având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 67, capitolul 4 (articolele 82-86) și capitolul 5 (articolele 87-89) din titlul V partea a III-a din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 5, 6, 8, 17, 32, 38 și 41, titlul VI (articolele 47-50) și articolul 52,

—

având în vedere Programul de la Stockholm privind spațiul de libertate, siguranță și justiție (2), Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm” (COM(2010)0171), Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură” (COM(2010)0673),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 22 mai 2013 privind în special necesitatea de a combate evaziunea și frauda fiscală, precum și de a lupta împotriva spălării banilor,

—

având în vedere concluziile Consiliului JAI din 8 și 9 noiembrie 2010 privind elaborarea și punerea în aplicare a unui set de politici UE pentru combaterea criminalității organizate transnaționale, precum și concluziile Consiliului JAI din 9 și 10 iunie 2011 privind stabilirea priorităților UE pentru lupta împotriva crimei organizate între 2011 și 2013 și concluziile Consiliului JAI din 6 și 7 iunie 2013 care stabilesc prioritățile pentru perioada 2014-2017;

—

având în vedere concluziile Consiliului din 28 mai 2010 privind confiscarea și recuperarea activelor (07769/3/2010),

—

având în vedere Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2005-2012 și pentru perioada 2013-2020, precum și Planul de acțiune al UE în materie de droguri pentru perioada 2009-2012,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, adoptată de Adunarea Generală la 20 decembrie 1988 (Rezoluția 1988/8) și deschisă pentru semnare la Viena, în perioada 20 decembrie 1988–28 februarie 1989 și apoi la New York, până la 20 decembrie 1989,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată de Adunarea Generală la 15 noiembrie 2000 (Rezoluția 55/25) și deschisă pentru semnare la Palermo, la 12 decembrie 2000, precum și protocoalele aferente și Culegerea UNODC de cazuri de criminalitate organizată (2012),

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), deschisă pentru semnare la Merida, la 9 decembrie 2003,

—

având în vedere Convențiile penale și civile ale Consiliului Europei privind corupția, deschise pentru semnare la Strasbourg, la 27 ianuarie și, respectiv, la 4 noiembrie 1999, precum și Rezoluțiile (98)7 și (99)5, adoptate de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei la 5 mai 1998 și 1 mai 1999, prin care se constituie Grupul de state împotriva corupției (GRECO),

—

având în vedere Actul Consiliului din 26 mai 1997, care stabilește, în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Convenția privind combaterea actelor de corupție care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene (3),

—

având în vedere Convenția OCDE privind combaterea corupției funcționarilor străini în tranzacțiile comerciale internaționale, deschisă spre semnare la Paris, la 17 decembrie 1997, precum și modificările ulterioare,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și privind finanțarea terorismului, deschisă pentru semnare la Varșovia, la 16 mai 2005 și Rezoluția CM/Res(2010)12 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei din 13 octombrie 2010, privind Statutul Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării de bani (MONEYVAL),

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, Budapesta, 23 noiembrie 2001,

—

având în vedere Conceptul strategic privind apărarea și securitatea membrilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, „Angajament activ, apărare modernă”, adoptat de șefii de stat și de guvern ai NATO la Lisabona, în perioada 19–20 noiembrie 2010,

—

având în vedere cele 40 de recomandări și cele 9 recomandări speciale ale Grupului de acțiune financiară FATF/GAFI privind combaterea spălării de bani,

—

având în vedere activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS),

—

având în vedere Rapoartele Biroului pentru Droguri și Criminalitate din cadrul Organizației Națiunilor Unite (UNODC) intitulate „Globalizarea crimei. O evaluare a amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată transfrontalieră” (2010) și „Estimarea fluxurilor financiare ilicite care provin din traficul de droguri și alte forme de crimă organizată transfrontalieră” (2011) și „Studiul complet privind criminalitatea informatică” (2013),

—

având în vedere Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate (4),

—

având în vedere Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, înghețarea, sechestrarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii (5), Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor (6), Decizia-cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea (7) și Decizia-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru hotărârile de confiscare (8),

—

având în vedere Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile (9) și având în vedere Raportul Comisiei Europene (COM(2011)0176) întocmit în conformitate cu articolul 8 din decizia menționată mai sus,

—

având în vedere Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust și de modificare a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (10),

—

Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de înființare a Oficiului European de Poliție (Europol) (11);

—

având în vedere Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (12),

—

având în vedere Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (13), precum și actele ulterioare de modificare,

—

având în vedere Decizia cadru 2002/465/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (14) și Raportul Comisiei privind transpunerea juridică a respectivei decizii cadru (COM(2004)0858),

—

având în vedere Decizia 2009/902/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 de instituire a unei rețele europene de prevenire a criminalității (EUCPN) (15),

—

având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (16), și Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” (COM(2012)0286),

—

având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (17), precum și Raportul Comisiei adresat Parlamentului European și Consiliului privind aplicarea acestei directive (COM(2012)0168),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Comunitate (18),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri (19),

—

având în vedere Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (20),

—

având în vedere Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE (21),

—

având în vedere Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat (22) și Raportul Comisiei către Consiliu întemeiat pe articolul 9 din această decizie-cadru (COM(2007)0328),

—

având în vedere Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (23), precum și în sensul articolului 15 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, precum și modificările ulterioare (24),

—

având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI (25),

—

având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (26),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor (27),

—

având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (28),

—

având în vedere Decizia Comisiei din 28 septembrie 2011 de instituire a Grupului de experți în domeniul corupției (29), Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European din 6 iunie 2011 intitulată „Combaterea corupției în UE” (COM(2011)0308) și Decizia Comisiei din 6 iunie 2011 de instituire a unui mecanism UE de raportare cu privire la combaterea corupției pentru evaluare periodică („Raportul UE privind combaterea corupției”) (C(2011)3673);

—

având în vedere Decizia Comisiei din 14 februarie 2012 de instituire a Grupului de experți al Comisiei pentru necesitățile de politică în materie de date privind criminalitatea și de abrogare a Deciziei 2006/581/CE (30),

—

având în vedere Recomandarea Comisiei 2007/425/CE din 13 iunie 2007 de identificare a unui set de acțiuni pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (31),

—

având în vedere Inițiativa Regatului Belgiei, a Republicii Bulgaria, a Republicii Estonia, a Regatului Spaniei, a Republicii Austria, a Republicii Slovenia și a Regatului Suediei pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de anchetă în materie penală (2010/0817(COD)),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2012 privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană (COM(2012)0085),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2011 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (COM(2011)0895) și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2011 privind achizițiile publice (COM(2011)0896),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 5 februarie 2013 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (COM(2013)0045),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 5 februarie 2013 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri (COM(2013)0044),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2012 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (COM(2012)0499),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 29 noiembrie 2012 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene (COM(2012)0712),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului (COM(2013)0042),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de abrogare a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului (COM(2010)0517),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și la libera circulație a acestor date (COM(2012)0010),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) (COM(2012)0011),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),

—

având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (COM(2013)0535),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O mai bună protecție a intereselor financiare ale Uniunii: instituirea Parchetului European și reformarea Eurojust” (COM(2013)0532),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Îmbunătățirea guvernanței OLAF și consolidarea garanțiilor procedurale în ceea ce privește investigațiile O abordare etapizată, în paralel cu instituirea Parchetului European” (COM(2013)0533),

—

având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat (JOIN(2013)0001)”,

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale” (COM(2012)0722),

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată „Construirea unei Europe deschise și sigure: bugetul în domeniul afacerilor interne în perioada 2014-2020 (COM(2011)0749),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Primul raport anual privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a UE” (COM(2011)0790),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei privind sistemul bancar paralel (COM(2012)0102),

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată „Combaterea criminalității în era digitală actuală: instituirea unui Centru european de combatere a criminalității informatice” (COM(2012)0140),

—

având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către un cadru european global pentru jocurile de noroc online”(COM(2012)0596),

—

având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Evaluarea criminalității în UE: plan de acțiune privind statisticile pentru perioada 2011 – 2015”(COM(2011)0713),

—

având în vedere raportul de evaluare al Comisiei către Consiliu privind Rețeaua Uniunii Europene de prevenire a criminalității (COM(2012)0717),

—

având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitor la punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere („Decizia Prüm”) (COM(2012)0732),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Cartea verde – către o piață integrată europeană a plăților prin card, internet și dispozitiv mobil” (COM(2011)0941),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind modalitățile concrete de intensificare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește țările terțe (COM(2012)0351),

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către o politică a UE în materie penală: asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor UE prin intermediul dreptului penal” (COM(2011)0573),

—

având în vedere Raportul Comisiei către Consiliu din 6 iunie 2011 privind participarea Uniunii Europene la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei (COM(2011)0307),

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Produsele provenite din activități de criminalitate organizată: Garantarea principiului potrivit căruia «criminalitatea nu aduce venituri»” (COM(2008)0766),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind rolul Eurojust și al Rețelei Judiciare Europene în cadrul luptei împotriva criminalității organizate și a terorismului în Uniunea Europeană (COM(2007)0644),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind prevenirea și combaterea crimei organizate în sectorul financiar (COM(2004)0262),

—

având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind fezabilitatea legislației UE în domeniul protecției martorilor și colaboratorilor justiției (COM(2007)0693),

—

având în vedere recomandarea sa din 7 iunie 2005 către Consiliul European și Consiliul pentru combaterea finanțării terorismului (32),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011, referitoare la taxe și dezvoltare – cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale (33),

—

având în vedere Rezoluțiile sale din 15 septembrie 2011 referitoare la eforturile Uniunii Europene de combatere a corupției (34), din 25 octombrie 2011 referitoare la criminalitatea organizată în Uniunea Europeană (35), din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal (36) și din 14 martie 2013 referitoare la aranjarea meciurilor și corupția în sport (37),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene (38),

—

având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale (39),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport intermediar) (40),

—

având în vedere declarația sa din 18 mai 2010 privind eforturile Uniunii de combatere a corupției (41),

—

având în vedere Raportul comun al Europol, Eurojust și Frontex privind statutul securității interne în Uniunea Europeană (2010),

—

având în vedere Planul strategic pentru perioada 2012-2014 al Eurojust și raportul său anual pe 2011,

—

având în vedere Raportul SOCTA (Serious and Organised Crime Threat Assessment – Evaluarea amenințării criminalității organizate și a amenințărilor grave) al Europol din martie 2013,

—

având în vedere raportul Europol din 2012 privind situația fraudelor care vizează cardurile de plată în Uniunea Europeană,

—

având în vedere raportul comun al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie și al Europol, intitulat „EU Drug Markets Report – A Strategic Analysis” (Raport privind piața drogurilor în UE – analiză strategică) din ianuarie 2013,

—

având în vedere avizul 14/2011 din 13 iunie 2011 privind protecția datelor în legătură cu prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, adoptat de către grupul de lucru instituit în temeiul articolului 29 din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (42),

—

având în vedere concluziile audierilor publice, discuțiilor cu privire la documentele de lucru și la raportul intermediar, ale schimburilor de opinii cu personalități de nivel înalt, precum și ale misiunilor efectuate de delegațiile Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani,

—

având în vedere contribuțiile experților de nivel înalt solicitate în mod expres de comisia sa specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani,

—

având în vedere răspunsurile la chestionarul trimis parlamentelor naționale privind rolul și experiențele acestora în combaterea crimei organizate, a corupției și spălării banilor, precum și rezultatele reuniunii interparlamentare pe aceeași temă, desfășurată la Bruxelles la 7 mai 2013,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani (A7-0307/2013),

A.

întrucât Comisia specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani (CRIM) a fost abilitată să ancheteze amploarea crimei organizate, a corupției și a spălării de bani pe baza celor mai bune evaluări privind amenințările și să propună măsuri corespunzătoare pentru ca UE să prevină și să abordeze aceste amenințări și să le combată, inclusiv la nivel internațional, european și național;

B.

întrucât organizațiile criminale și-au extins treptat raza de acțiune la nivel internațional, de globalizarea economică și de noile tehnologii și încheind alianțe cu grupuri criminale din alte țări (precum cartelurile drogurilor din America de Sud și mafia rusofonă) pentru a-și împărți piețele și zonele de influență; întrucât grupările criminale își diversifică tot mai mult activitățile, dezvoltându-se legături între traficul de droguri, traficul de persoane, facilitarea imigrației ilegale, traficul de arme și spălarea de bani;

C.

întrucât, în termeni de costuri, corupția și crima organizată sunt amenințări majore pentru economia UE; întrucât veniturile și capacitatea de infiltrare a organizațiilor criminale au crescut în mod considerabil, ca urmare a faptului că sunt active în numeroase sectoare, majoritatea acestora fiind controlată de administrația publică; întrucât crima organizată devine într-o măsură tot mai mare similară unui actor economic global, cu un spirit antreprenorial puternic și specializat în furnizarea simultană a diferitor tipuri de bunuri și servicii ilegale, dar și legale, într-o măsură din ce în ce mai mare, având un impact tot mai important asupra economiei europene și mondiale, afectând considerabil veniturile fiscale ale statelor membre și ale UE în ansamblu, cu un cost anual estimat la peste 670 de miliarde de euro pentru întreprinderi;

D.

întrucât crima organizată este o amenințare transfrontalieră majoră de securitate internă în UE în ceea ce privește numărul victimelor; întrucât crima organizată obține venituri substanțiale de pe urma unor activități ca traficul de persoane, traficul ilegal și contrabanda cu organe, arme, droguri și precursori, substanțe nucleare, radiologice, biologice, chimice, medicamente pe bază de rețetă, contrafacerea bunurilor de consum cotidiene, ca produsele alimentare, traficul și contrabanda cu specii de animale și plante protejate sau părți din acestea, tutun sub orice formă, opere de artă și diferite alte produse deseori contrafăcute; întrucât traficurile menționate anterior provoacă pierderi bugetare Uniunii Europene și statelor membre, aducând prejudicii consumatorilor, sănătății publice și întreprinderilor producătoare, facilitând totodată răspândirea altor forme de crimă organizată;

E.

întrucât activitățile infracționale organizate de tip mafiot referitoare la mediu – precum traficul și eliminarea ilegală a deșeurilor, distrugerea patrimoniului ecologic, peisagistic, artistic și cultural – au dobândit o dimensiune internațională care necesită un efort comun din partea tuturor țărilor europene, cu scopul de a preveni și a combate mai eficient așa-numita ecomafie;

F.

întrucât numeroase organizații criminale prezintă o structură reticulară, caracterizată prin niveluri ridicate de flexibilitate, mobilitate, relaționare și interetnicitate, precum și de capacitate de infiltrare și mimetism accentuate; întrucât se observă o tendință tot mai pronunțată de ajutor reciproc între diversele organizații criminale care, inclusiv prin noile lor ramificații internaționale și prin diversificarea activităților, reușesc să depășească diferențele lingvistice sau de interese comerciale, orientându-se către traficuri comune, diminuând astfel costurile și maximizând profiturile, într-o perioadă de criză economică mondială;

G.

întrucât Raportul SOCTA al Europol din 2013 estimează un număr de 3 600 de organizații criminale internaționale active în Uniunea Europeană, 70 % dintre acestea având o componență și o rază de acțiune eterogene din punct de vedere geografic, 30 % desfășurând activități infracționale multiple;

H.

întrucât este necesar ca Europol, pe baza informațiilor corespunzătoare furnizate de statele membre, să evalueze măsura în care anumite grupări de crimă organizată acționează în afara granițelor interne și externe ale UE și ce infracțiuni deosebit de grave cu dimensiune transfrontalieră, enumerate la articolul 83 din TFUE, comit acestea, axându-se de fiecare dată pe un alt domeniu specific, precum și ca această evaluare să fie monitorizată îndeaproape de către Parlamentul European, parlamentele naționale și alte instituții relevante, pentru o mai bună urmărire și asigurare a valorii adăugate a acțiunilor UE și a colaborării între poliție și autoritățile judiciare la nivelul statelor membre, împreună cu țările terțe și organizațiile internaționale;

I.

întrucât organizațiile criminale pot beneficia de o zonă gri de coluziune cu alți actori și se pot asocia, în vederea desfășurării anumitor activități, cu „gulerele albe” (antreprenori, funcționari publici de la toate nivelurile de decizie, politicieni, instituții bancare, profesioniști etc.) care, deși nu au în sine legătură cu structura organizațiilor criminale, întrețin cu acestea din urmă relații de afaceri reciproc avantajoase;

J.

întrucât, conform informațiilor furnizate de UNODC, fluxurile financiare privind traficul internațional de droguri realizat de organizațiile mafiote au implicat, în nenumărate cazuri, instituții bancare din diverse țări din lume și întrucât este indispensabilă o acțiune coordonată de anchetare la nivel internațional pentru a localiza, prin intermediul canalelor bancare, operatorii financiari implicați în traficul internațional de droguri;

K.

întrucât criza economică din ultimii ani a determinat modificări semnificative ale sferelor de interes ale crimei organizate, care a identificat rapid noile oportunități disponibile, și întrucât această criză, care a generat noi valuri de migranți în căutarea unor condiții de trai și de muncă mai bune, le poate oferi ocazia de a exploata noi victime și forță de muncă;

L.

întrucât antreprenoriatul este una dintre cele mai importante trăsături ale organizațiilor criminale moderne, vizând cu precădere satisfacerea cererii de bunuri și de servicii, cooperarea semnificativă cu alte entități criminale sau non-criminale, pendulând în permanență între dimensiunea aparent licită a activităților desfășurate și metodele de intimidare și corupție folosite și scopurile ilegale avute în vedere (precum spălarea de bani);

M.

întrucât dimensiunea transnațională a crimei organizate a crescut din cauza ușurinței cu care grupurile criminale se folosesc de fiecare mijloc de transport, de rute testate și de infrastructuri existente inclusiv în afara Uniunii Europene; întrucât, în special, consolidarea infrastructurilor de comunicare și de transport în prezent în curs de desfășurare pe continentul african riscă să fie un avantaj pentru crima organizată, facilitând propriul trafic ilicit;

N.

întrucât rutele europene, în special cele care traversează Balcanii de Vest, constituie în continuare axa centrală a traficului de persoane, arme și droguri (și precursori), precum și a activităților de spălare a banilor provenind de la numeroase grupări criminale active în Europa; întrucât heroina având ca destinație Uniunea Europeană tranzitează rute în continuă schimbare;

O.

întrucât victimele traficului de persoane sunt recrutate, transportate sau adăpostite prin forță, coerciție sau fraudă, în scopul exploatării sexuale, al muncii sau al serviciilor forțate, incluzând cerșetoria, sclavia, servitutea, activități infracționale, servicii menajere, adopție sau căsătorii forțate sau în scopul prelevării de organe; întrucât aceste victime sunt exploatate și subordonate complet traficanților sau exploatatorilor lor, sunt obligate să le restituie acestora datorii exorbitante, adeseori sunt lăsate fără documente de identitate, închise, izolate și amenințate, trăiesc cu teamă și sub amenințarea represaliilor, fără bani, le este teamă de autoritățile locale și își pierd orice speranță;

P.

întrucât fenomenele traficului de persoane și organe umane, ale prostituției forțate sau sclaviei și creării de lagăre de muncă sunt adesea administrate de organizații criminale transnaționale; întrucât, în special, traficul de persoane generează în fiecare an profituri estimate la 25 de miliarde de euro, iar acest fenomen criminal afectează toate țările UE; întrucât veniturile generate de traficul cu specii ale faunei sălbatice și cu organe ale acestora sunt estimate la 18-26 de miliarde de euro anual, UE fiind principala piață de destinație la nivel mondial;

Q.

întrucât, în timp ce traficul de persoane evoluează în funcție de împrejurările socioeconomice, victimele provin în mare parte din țări și regiuni care se confruntă cu dificultăți economice și sociale, iar factorii de vulnerabilitate sunt aceiași de ani de zile; întrucât dezvoltarea industriei sexuale și cererea de forță de muncă ieftină și produse ieftine reprezintă alte cauze ale traficului de persoane și întrucât, în general, factorul comun pentru a deveni victime ale traficului este promisiunea unei vieți mai bune pentru persoanele respective și/sau pentru familiile lor;

R.

întrucât nivelul exact al traficului cu ființe umane din UE continuă să fie dificil de stabilit, deoarece este adesea camuflat sub alte forme de criminalitate sau nu este înregistrat ori cercetat în mod corespunzător, numărul total al victimelor muncii forțate din statele membre ale UE este estimat la 880 000 (1,8 la 1 000 de locuitori), dintre care 270 000 sunt victime ale exploatării sexuale, majoritatea acestora fiind femei; întrucât traficul cu ființe umane și sclavia sunt forme foarte profitabile de criminalitate, desfășurate adesea de organizații criminale transnaționale; întrucât sunt afectate toate țările UE, dar nu toate acestea au ratificat toate instrumentele internaționale pertinente, care ar imprima mai multa eficacitate luptei împotriva traficului cu ființe umane; întrucât, în particular, numai nouă state membre au transpus și au pus pe deplin în aplicare Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului cu ființe umane, iar Comisia încă nu și-a implementat integral Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane;

S.

întrucât traficul ilegal de țigări provoacă anual o pierdere bugetară de aproximativ 10 miliarde de euro; întrucât volumul afacerilor cu trafic de arme ușoare în lume este estimat la 130-250 de milioane de euro pe an și întrucât în Europa circulă peste 10 milioane de arme ilegale, care reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea cetățenilor, precum și pentru aplicarea legii; întrucât europenilor le sunt oferite la preț de chilipir medicamente false, unele fiind o amenințare la adresa sănătății sau a vieții, pe 30.000 de site-uri atractive, 97 % dintre acestea fiind ilegale, cu un impact estimat asupra sănătății publice din Europa de până la 3 miliarde pe an – majoritatea produselor farmaceutice false provenind din China și India;

T.

întrucât raportul recent al raportorului special al ONU privind drepturile omului ale migranților în UE a prezentat dovezi care sugerează că, în numeroase centre de detenție ale Frontex, migranții sunt tratați într-un mod care le încalcă drepturile fundamentale;

U.

întrucât utilizarea frauduloasă a internetului permite crimei organizate să își extindă traficul ilegal de substanțe psihoactive, arme de foc, materiale utilizate pentru producerea explozibililor bancnote false, produse și servicii contrafăcute și alte produse și servicii care încalcă DPI și specii de animale și plante pe cale de dispariție, să evite accizele și alte impozite aplicate vânzărilor de produse autentice, precum și să aibă din ce în ce mai mult succes în noile activități criminale, demonstrând astfel o capacitate alarmantă de adaptare la noile tehnologii;

V.

întrucât criminalitatea informatică produce pagube economice și sociale din ce în ce mai însemnate afectând milioane de consumatori și provocând pagube anuale evaluate la 290 de miliarde de euro (43);

W.

întrucât, în multe cazuri, coruperea funcționarilor publici contribuie la desfășurarea traficurilor ilegale ale crimei organizate, în măsura în care permite, printre altele, accesul la informații rezervate, obținerea de documente false, manipularea procedurilor de evidență publică, spălarea banilor și eludarea măsurilor de combatere adoptate de autoritățile judiciare și polițienești;

X.

întrucât cocaina care provine din America Centrală și de Sud este distribuită în Europa prin porturile situate în nord-estul european, în Peninsula Iberică și la Marea Neagră;

Y.

întrucât în 2012 au apărut pe piața europeană peste 70 de substanțe psihoactive noi; întrucât criminalitatea organizată recurge din ce în ce mai des la laboratoare ilegale situate în diferite zone ale Uniunii Europene pentru transformarea substanțelor chimice legale în precursori de droguri sintetice și pentru producerea ulterioară a acestora din urmă;

Z.

întrucât este necesar ca statele membre și UE să identifice și să combată domeniile relativ noi ale crimei organizate, inclusiv comerțul cu minerale rare, cu metale furate și depozitarea deșeurilor toxice, care au un efect negativ asupra piețelor legitime;

AA.

întrucât au devenit frecvente ocaziile de contact și formele de integrare între sectorul public și cel privat și, prin urmare, situațiile care prezintă un risc potențial de conflict de interese sunt tot mai răspândite;

AB.

întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește câștigurile de productivitate reprezintă unul dintre inamicii zonei euro; întrucât acestea generează, pe termen mediu și lung, diferențe de competitivitate care nu pot fi soluționate prin devalorizare monetară și conduc la programe de austeritate severe și nesustenabile din punct de vedere politic, care vizează devalorizarea internă; întrucât corupția sistemică din sectorul public, care acționează ca impediment major pentru eficiență, investiții străine directe și inovare, împiedică astfel funcționarea corespunzătoare a uniunii monetare;

AC.

întrucât, potrivit Băncii Mondiale, corupția reprezintă 5 % din PIB-ul mondial (2,6 trilioane USD), iar peste 1 trilion USD sunt oferiți drept mită în fiecare an; întrucât corupția însumează 10 % din costul total al desfășurării de activități economice la nivel mondial și 25 % din costurile contractelor de achiziții publice din țările în curs de dezvoltare (44);

AD.

întrucât la nivelul sectoarelor publice din UE există cel puțin 20 de milioane de cazuri de corupție măruntă și întrucât este evident că acest fenomen are un efect în lanț asupra acelor sectoare ale administrației publice din statele membre (și asupra politicienilor respectivi) cărora le revine responsabilitatea de gestionare a fondurilor UE și a altor interese financiare;

AE.

întrucât fluxurile de bani murdari prin transferuri de fonduri pot deteriora stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința piața internă a Uniunii; întrucât trasabilitatea completă a fondurilor poate reprezenta un instrument important și extrem de valoros în materie de prevenire, anchetare și descoperire a activităților de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului;

AF.

întrucât evoluțiile noii tehnologii și ale metodelor de plată ar trebui să creeze o societate mai sigură și relativ fără tranzacții în numerar, numerarul este utilizat în mod obișnuit, astfel cum indică cifrele BCE privind emisiunea de bancnote, care arată că din 2002 volumul de bancnote euro a crescut constant (în special în ceea ce privește valorile nominale ridicate); întrucât transferurile de sume mari de numerar din surse ilegale rămân o cauză de îngrijorări în ceea ce privește punerea în aplicare a legii și sunt încă unele dintre cele mai favorizate metode de repatriere a produselor provenit din săvârșirea de infracțiuni;

AG.

întrucât securitatea cetățenilor și a consumatorilor, libertatea de mișcare, protecția întreprinderilor, concurența liberă și echitabilă, necesitatea de a evita ca acumularea de fonduri și achiziții financiare ilicite să determine denaturarea ciclului economic legal, precum și principiile democratice fundamentale care stau la baza Uniunii Europene și a statelor membre sunt grav amenințate de extinderea crimei organizate, a corupției și a spălării banilor; întrucât controlarea acestor fenomene necesită o voință politică fermă la toate nivelurile;

AH.

întrucât crima organizată este implicată în acte de intimidare și de violență, precum și în fraude din ce în ce mai sofisticate și profitabile care sustrag numeroase resurse din economia legală și prejudiciază posibilitatea de creștere, în special în perioade dificile, precum cea din prezent; întrucât se bucură de o infiltrare globală în economia globală, fenomenele de crimă organizată, corupție și spălare de bani au un impact devastator asupra statelor membre;

AI.

întrucât, în conformitate cu Biroul ONU pentru droguri și criminalitate (UNODC), veniturile din activități ilegale la nivel global se ridică la aproximativ 3,6 % din PIB-ul global, iar fluxul spălărilor de bani la nivel mondial este actualmente în jur de 2,7 % din PIB-ul global; întrucât Comisia Europeană estimează costul corupției doar în Uniunea Europeană la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, adică 1 % din PIB-ul UE; întrucât resurse semnificative sunt astfel sustrase în detrimentul dezvoltării economice și sociale, al finanțelor publice și al binelui cetățenilor;

AJ.

întrucât legăturile dintre grupările criminale și cele teroriste sunt tot mai strânse; întrucât, în afară de legăturile structurale solide, acestea includ, printre altele, furnizarea reciprocă de servicii, de bani și alte forme de asistență materială; întrucât aceste legături reprezintă o amenințare gravă la adresa integrității Uniunii Europene și a securității cetățenilor săi;

AK.

întrucât birocrația excesivă poate descuraja activitatea economică legală și poate stimula corupția funcționarilor publici; întrucât nivelurile ridicate ale corupției reprezintă o amenințare gravă pentru democrație, statul de drept și egalitatea de tratament a cetățenilor de către stat, precum și un cost inutil pentru întreprinderi, constituind un impediment în calea concurenței loiale; întrucât corupția poate să compromită dezvoltarea economică prin alocarea necorespunzătoare a resurselor, în special în detrimentul serviciilor publice și, mai ales, în detrimentul serviciilor și asistenței sociale;

AL.

întrucât corupția este percepută de 74 % dintre cetățenii europeni ca una dintre problemele naționale și supranaționale majore (45) și întrucât fenomenele de corupție se produc în toate sectoarele societății; întrucât corupția subminează totodată încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în eficiența guvernelor legitime în asigurarea statului de drept; întrucât aceasta creează privilegii și, prin urmare, nedreptate socială; întrucât lipsa de încredere în clasa politică se accentuează în perioadele de criză economică gravă;

AM.

întrucât nu toate țările europene au un sistem de standardizare și o protecție integrată a accesului cetățenilor la informații ca instrumente de monitorizare și de cunoaștere, garantând o lege privind liberul acces la informațiile de interes public în interiorul Uniunii Europene;

AN.

întrucât, inclusiv ca urmare a crizei economice, accesul la împrumuturi pentru întreprinderile solide a devenit mai dificil, având în vedere costul mai ridicat și garanțiile mai mari cerute de bănci; întrucât uneori întreprinderile care se confruntă cu dificultăți economice recurg la organizațiile criminale pentru a obține fonduri destinate investițiilor, ceea ce permite grupurilor criminale să utilizeze banii câștigați prin activități infracționale investindu-i în activități economice legale;

AO.

întrucât spălarea banilor adoptă forme din ce în ce mai sofisticate, incluzând, de exemplu, circuitul ilegal, dar uneori și legal, de pariuri, în special cele legate de evenimente sportive; întrucât industria jocurilor de noroc poate fi utilizată în scopuri de spălare a banilor; întrucât crima organizată este, de asemenea, deseori în centrul „aranjării” rezultatelor evenimentelor sportive ca formă profitabilă a activității criminale;

AP.

întrucât crima organizată utilizează deseori datele personale obținute în mod fraudulos și online pentru elaborarea de documente false sau modificarea documentelor autentice și comiterea altor infracțiuni; întrucât, conform unui studiu al Comisiei Europene (46), 8 % dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au fost victime ale unui furt de identitate sau au avut cel puțin o experiență în acest sens, iar 12 % au fost victime ale unei forme de fraudă online; întrucât protecția datelor cu caracter personal online este o condiție prealabilă esențială pentru combaterea criminalității online și este un instrument important pentru a reda încrederea cetățenilor în serviciile online;

AQ.

întrucât spălarea de bani este legată nu numai de activități asociate de regulă infracționalității organizate, ci și de corupție, fraudă fiscală și evaziune fiscală; întrucât se estimează că, în urma fraudei și a evaziunii fiscale, a evitării plății impozitelor și a planificării fiscale agresive, în UE se pierd anual venituri fiscale potențiale având o valoare scandaloasă de 1 000 de miliarde euro, reprezentând un cost anual aproximativ de 2 000 de euro pentru fiecare cetățean european, fără să se ia măsuri corespunzătoare ca reacție la această situație;

AR.

întrucât spălarea banilor adoptă forme din ce în ce mai sofisticate, incluzând în acest moment, de exemplu, circuitul ilegal, dar uneori și legal, de pariuri, în special pe cele legate de evenimente sportive; întrucât infracționalitatea organizată este, de asemenea, deseori în centrul „aranjării” rezultatelor evenimentelor sportive ca formă profitabilă a activității infracționale;

AS.

întrucât activitățile crimei organizate includ într-o măsură din ce în ce mai mare contrafacerea diferitor tipuri de produse, de la bunuri de lux la cele de uz cotidian; întrucât aceasta reprezintă un risc grav pentru sănătatea consumatorilor, compromite nivelul de securitate la locul de muncă, aduce prejudicii întreprinderilor interesate și provoacă pierderi bugetare semnificative; întrucât contrafacerea este uneori acceptată de societate ca urmare a percepției potrivit căreia aceasta nu provoacă victime reale, iar acest lucru reduce riscul de identificare a organizațiilor criminale implicate;

AT.

întrucât numărul tot mai mare al infracțiunilor comise împotriva sectorului agroalimentar nu numai că periclitează în mod grav sănătatea cetățenilor europeni, ci provoacă daune semnificative țărilor a căror principală valoare este excelența alimentară;

AU.

întrucât, în 2011, conform Comisiei, se estimează că din cauza nerespectării legii sau a necolectării TVA s-au pierdut venituri în valoare de 193 de miliarde de euro (1,5 % din PIB); întrucât amploarea fraudei fiscale și a evitării plății impozitelor afectează încrederea cetățenilor în echitatea și legitimitatea colectării impozitelor și a regimului fiscal în general; întrucât, din 2006, diferența dintre încasările teoretice de TVA și încasările efective de TVA aproape că s-a dublat, aproximativ o treime fiind atribuită fraudei în materie de TVA; întrucât lărgirea competențelor operaționale ale OLAF în lupta împotriva fraudei în materie de TVA ar putea contribui la reducerea drastică a incidenței acestor infracțiuni;

AV.

întrucât, în 2010, costul corupției din domeniul achizițiilor publice s-a ridicat la o valoare cuprinsă între 1,4 miliarde și 2,2 miliarde de euro numai în opt state membre;

AW.

întrucât considerarea organizațiilor criminale de tip mafiot drept elemente de interes printre prioritățile stabilite de Consiliul JAI din 6–7 iunie 2013 pentru ciclul de politici 2014-2017 privind combaterea crimei organizate transfrontaliere confirmă influența pe care o are activitatea Comisiei CRIM și a Parlamentului European în general, care a desfășurat o mare parte dintre audieri pe această temă și reprezintă recunoașterea unei linii politice comune și puternice între instituțiile europene împotriva amenințării pe care o constituie activitatea infracțională de tip mafiot și sistemele criminale;

AX.

întrucât, astfel cum a confirmat Europol în 2013, una dintre cele mai mari amenințări în lupta împotriva organizațiilor de tip mafiot constă în posibila subestimare a acestui fenomen, a complexității sale, a competențelor sale organizatorice extraordinare și a capacității sale de a se adapta la diferite regiuni geografice și sociale, uneori renunțând la „controlul militar” al teritoriului în favoarea unei strategii „subterane”, care urmărește obținerea unor profituri uriașe care rămân invizibile;

AY.

întrucât organizațiile criminale dispun de mijloace de exploatare a libertății de circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în Uniunea Europeană, precum și a diferențelor existente în legislația și tradițiile juridice ale statelor membre; întrucât paradisurile fiscale și țările care aplică politici fiscale netransparente sau prejudiciabile au un rol esențial în spălarea banilor proveniți din activități ilegale; întrucât persistența distorsiunilor cauzate de paradisurile fiscale duc la fluxuri artificiale și efecte negative în cadrul pieței interne a UE; întrucât concurența fiscală prejudiciabilă în cadrul Uniunii Europene este în mod evident contrară logicii unei piețe unice; întrucât sunt necesare eforturi mai mari în vederea armonizării bazelor de impozitare în cadrul unei uniuni economice, fiscale și bugetare tot mai strânse;

AZ.

întrucât s-au depus deja unele eforturi la nivel european pentru a asigura un cadru legislativ și juridic armonizat în materie de crimă organizată, corupție și spălarea banilor; întrucât anumite obiective de combatere a crimei organizate, a corupției și a spălării banilor nu pot fi realizate de către acțiuni individuale ale statelor membre; întrucât se impun totodată noi acțiuni de punere în aplicare și de armonizare a legislației naționale de combatere a acestor fenomene care adoptă multiple forme;

BA.

întrucât, pentru a face față crimei organizate, puterea legislativă din statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a reacționa rapid și eficace la modificarea structurilor și la noile forme de criminalitate și întrucât toate statele membre, în special în urma Tratatului de la Lisabona, au obligația să asigure o uniune în care să existe un spațiu de libertate și un spațiu de securitate și justiție;

BB.

întrucât protecția intereselor financiare ale Uniunii și ale monedei euro trebuie să constituie o prioritate; întrucât, în acest scop, trebuie limitat fenomenul tot mai pregnant al deturnării fondurilor europene de către organizațiile criminale prin așa-numitele fraude comunitare și falsificarea monedei euro; întrucât la nivel european s-au dezvoltat programe precum Hercule, Fiscalis, Customs și Pericles, cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE și de a combate activitățile infracționale și ilicite transnaționale și transfrontaliere;

BC.

întrucât recunoașterea reciprocă este acceptată drept principiu fundamental al cooperării judiciare în materie civilă și penală între statele membre ale UE;

BD.

întrucât, după cum se afirmă în Culegerea UNODC de cazuri de criminalitate organizată 2012, tehnicile speciale de investigație sunt adesea de neînlocuit în cercetarea și urmărirea crimei organizate, acestora datorându-li-se succesele înregistrate în anchetele cele mai întortocheate și complexe ilustrate de cazuri; întrucât, potrivit articolului 20 alineatul (1) din Convenția de la Palermo, statele participante sunt îndemnate să folosească tehnici de anchetă speciale „în vederea combaterii eficiente a crimei organizate”; întrucât aceste tehnici trebuie reglementate prin lege și corect delimitate, ele fiind necesare într-o societate democratică, și trebuie supuse controlului autorităților judiciare și al altor organisme independente, exercitat prin autorizare prealabilă și supraveghere în cursul cercetărilor sau revizuire ex post facto, astfel încât să se asigure deplina lor conformitate cu drepturile omului, după cum o cere Recomandarea (2005)10 a Comitetului de Miniștri referitoare la „tehnicile speciale de investigație” în legătură cu infracțiunile grave, inclusiv cu actele de terorism;

BE.

independența sistemului judiciar este esențială pentru ideea de separarea a puterilor, iar un sistem judiciar eficient, independent și imparțial este important pentru statul de drept, protecția drepturilor omului și a libertăților civile ale cetățenilor noștri; întrucât instanțele nu sunt supuse niciunei influențe sau niciunui interes;

BF.

întrucât această rezoluție este destinată să asigure orientări politice cu privire la legislația viitoare a Comisiei Europene și a statelor membre;

1.

reiterează conținuturile exprimate în raportul său intermediar, adoptat prin rezoluția din 11 iunie 2013, pe care prezenta rezoluție intenționează să le confirme și să le completeze, incluzând acele dispoziții care nu sunt menționate explicit în acest document;

2.

solicită Comisiei să lanseze un plan de acțiune european împotriva criminalității organizate, a corupției și spălării de bani, care să includă măsuri legislative și acțiuni pozitive având ca obiectiv combaterea eficientă a acestor fenomene criminale;

3.

solicită insistent ca toate statele membre să transpună cu promptitudine și corect în legislațiile naționale toate instrumentele normative europene și internaționale în vigoare în materie de crimă organizată, corupție și spălare de bani; îndeamnă statele membre și Comisia să finalizeze Foaia de parcurs privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, inclusiv o directivă privind arestul preventiv;

4.

sprijină ciclul de politici împotriva crimei organizate transnaționale pus în aplicare în perioada 2011-2013 și în perioada ulterioară și solicită un efort din partea statelor membre și a agențiilor europene, astfel încât această inițiativă să aibă rezultate tangibile; consideră că acest ciclu de elaborare a politicilor este inclus într-un plan de acțiune european mai amplu împotriva crimei organizate și a sistemelor criminale; consideră că începând chiar cu revizuirea sa prevăzută pentru octombrie 2015, acest ciclu de elaborare a politicilor trebuie să includă corupția printre prioritățile sale transversale;

5.

solicită Consiliului Uniunii Europene să-și revadă urgent Concluziile din 8–9 noiembrie 2010 referitoare la instituirea și aplicarea unui ciclu politic al UE pentru combaterea marii criminalități și a criminalității organizate internaționale, cu scopul de a permite participarea Parlamentului European, în concordanță cu spiritul Tratatului de la Lisabona, la definirea priorităților, la discutarea obiectivelor strategice și în evaluarea rezultatelor respectivului ciclu politic; solicită să fie informat de Consiliu cu privire la rezultatele primului ciclu de elaborare a politicilor 2011-2013 și să audieze anual COSI pentru a cunoaște în detaliu stadiul planurilor actuale de realizare a obiectivelor strategice;

6.

reiterează invitația adresată Comisiei de a propune standarde juridice comune pentru a consolida integrarea și cooperarea între statele membre; îi solicită, în special, pe baza unei evaluări privind aplicarea Deciziei-cadru privind lupta împotriva crimei organizate și având ca inspirație legislația cea mai avansată a statelor membre, să prezinte până la sfârșitul anului 2013 o propunere legislativă care să stabilească o definiție comună a crimei organizate, care să includă, printre altele, infracțiunea de asociere la organizații criminale transnaționale, subliniind spiritul antreprenorial, gradul înalt de organizare, complexitatea tehnologică și acțiunile dese de intimidare și de șantaj ale grupurilor criminale de acest tip; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare articolul 2 litera (a) din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate;

7.

subliniază că dispozițiile Uniunii Europene în materie de drept penal material trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiile subsidiarității și proporționalității, precum și conținuturile exprimate în Rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal;

8.

solicită Comisiei să incrimineze fără întârziere exploatarea și abuzul asupra victimelor traficului de ființe umane și să dezvolte în regim de urgență un sistem al UE comparabil și fiabil de colectare a datelor, pe baza unor indicatori solizi, comuni, stabiliți împreună cu statele membre și cu instituțiile internaționale pertinente; solicită Comisiei să implementeze, cât mai curând posibil, toate măsurile și instrumentele prezentate în Comunicarea intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” și să înființeze un observator de combatere a traficului de persoane, deschis tuturor guvernelor, agențiilor de punere în executare a legii și ONG-urilor; solicită Comisiei și SEAE să consolideze dimensiunea externă și aplicabilitatea preventivă a măsurilor și programelor, în special prin acorduri bilaterale cu țările de origine și de tranzit, acordând o atenție deosebită minorilor neînsoțiți; solicită Comisiei și statelor membre să transforme traficul de persoane într-o practică inacceptabilă din punct de vedere social, prin campanii de sensibilizare ferme și susținute, de evaluat anual în contextul Zilei Europene de luptă împotriva traficului de persoane;

9.

solicită Comisiei să elaboreze o politică globală coerentă împotriva corupției; recomandă ca, în momentul elaborării raportului său privind activitățile adoptate de statele membre și de instituțiile UE împotriva corupției, să propună și să includă o listă cu recomandări concrete pentru fiecare stat membru și instituție a UE, subliniind cele mai bune practici de combatere a acestui fenomen pentru a promova și a încuraja statele membre și instituțiile UE să desfășoare exerciții de învățare reciprocă pe termen lung; de asemenea, recomandă Comisiei includerea unei imagini de ansamblu a sectoarelor vulnerabile la corupție la nivel național; solicită Comisiei să asigure publicarea următorului raport în 2015 pentru a urmări progresele eforturilor depuse de statele membre și de instituțiile UE în combaterea corupției în timp; invită Comisia să raporteze periodic Parlamentului European acțiunile întreprinse de statele membre și să actualizeze legislația europeană în vigoare, acolo unde este necesar;

10.

este de părere că legile privind defăimarea/calomnia descurajează posibila raportare a corupției; îndeamnă, prin urmare, toate statele membre să scoată, din sistemul lor juridic, legile privind defăimarea și calomnia din sfera penală, cel puțin pentru cazurile în care există acuzații legate de crima organizată, corupție și spălare de bani în statele membre și în exterior;

11.

solicită Comisiei să raporteze periodic Parlamentului European cu privire la acțiunile întreprinse de statele membre împotriva crimei organizate, a corupției și a spălării de bani;

12.

invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2013, o propunere de armonizare a dreptului penal în domeniul spălării banilor, să includă în aceasta o definiție comună a infracțiunii de autospălare de bani, pe baza celor mai bune practici din statele membre;

13.

ia act de recentele propuneri legislative privind înființarea unui Parchet European (EPPO) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și solicită adoptarea lor cu promptitudine; consideră că este esențial ca EPPO să fie sprijinit printr-un cadrul de drepturi procedurale clare și ca infracțiunile asupra cărora va avea autoritate să fie clar defnite;

14.

invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul lui 2013, o propunere legislativă de instituire, pentru sectorul privat și public, a unui program european eficace și cuprinzător de protecție a persoanelor care detectează cazuri de gestionare defectuoasă și nereguli și care denunță cazurile de corupție națională și transfrontalieră legate de interesele financiare ale UE, precum și de protecție a martorilor, informatorilor și a celor care colaborează cu justiția, în special a martorilor care fac depoziții împotriva organizațiilor de tip mafiot sau a altor organizații, în vederea găsirii unei soluții în ceea ce privește condițiile lor dificile de viață (variind de la riscul de represalii, la dezintegrarea familiei și de la dezrădăcinarea din teritoriul originar, până la excluderea socială și profesională); solicită, de asemenea, statelor membre să instituie măsuri corespunzătoare și eficace de protecție pentru denunțători;

15.

subliniază faptul că un cadru normativ eficace trebuie să ia în considerare interacțiunea dintre dispozițiile privind combaterea crimei organizate, corupției și spălării banilor și dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal, astfel ca acestea să fie combătute fără a aduce atingere standardelor stabilite în materie de protecție a datelor și de drepturi fundamentale; salută, în acest sens, sistemul de protecție a datelor folosit de Europol, precum şi propunerea Comisiei referitoare la a 4-a Directivă privind combaterea spălării de bani

16.

recomandă ca Parlamentul European, statele membre și Comisia, cu sprijinul Europol, Eurojust și al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, să elaboreze, pe baza unor sisteme recunoscute și a unor criterii comune, indicatori cât mai uniformi și consecvenți cu putință, pentru a evalua cel puțin amploarea, costurile și prejudiciile sociale aferente crimei organizate, corupției și spălării banilor la nivelul UE; invită Comisia și statele membre să deschidă o anchetă privind prejudiciile sociale cauzate de infracțiunile economice, corporative și de mediu;

17.

insistă asupra necesității aplicării depline și asupra consolidării instrumentelor actuale de recunoaștere reciprocă și a unei legislații europene care să asigure aplicabilitatea imediată a sentințelor de condamnare și a tuturor prevederilor autorității judiciare, cu referire, în principal, la condamnări, mandatele de arestare și la ordinele de confiscare pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost emise, cu deplina respectare a principiului proporționalității; invită Comisia să prezinte cu prioritate o propunere legislativă concretă, necesară pentru intrarea în vigoare a recunoașterii reciproce a ordinelor de sechestru și confiscare, inclusiv a celor emise în scopuri civile; consideră că este necesară îmbunătățirea asistenței juridice reciproce, precum și recunoașterea reciprocă a mijloacelor de probă între statele membre; subliniază importanța actualizării și îmbunătățirii mecanismului comisiilor rogatorii; solicită ca cererile de extrădare privind membrii unor organizații criminale să primească un tratament prioritar din partea autorităților cărora le sunt adresate cererile respective;

18.

invită statele membre și Comisia să depună în continuare eforturi comune pentru a încheia negocierile cu privire la propunerea de directivă privind ordinul european de anchetă penală, în vederea simplificării procesului de colectare a probelor în cazurile transfrontaliere și a asigurării unei cooperări judiciare ușoare și eficace, care urmărește combaterea criminalității transnaționale;

19.

consideră esențială aprobarea rapidă a Directivei privind confiscarea veniturilor obținute din săvârșirea de infracțiuni și recunoaște importanța prioritară a unor standarde clare și eficace, în măsură să producă o armonizare efectivă la nivel european; invită statele membre să transpună rapid și eficient viitoarea directivă;

20.

invită statele membre și Comisia să promoveze cooperarea internațională și să sprijine un program european de încurajare a schimbului și a diseminării de bune practici pentru o gestionare eficientă a bunurilor confiscate;

21.

solicită Comisiei și statelor membre să intensifice combaterea traficului de persoane și a muncii forțate; consideră că lupta împotriva muncii forțate ar trebui să se concentreze asupra locurilor în care se exploatează forța de muncă ieftină; prin urmare, solicită statelor membre să își consolideze activitățile de inspecție a muncii și să faciliteze organizațiile care pot contribui la depistarea muncii forțate, precum sindicatele;

22.

consideră că responsabilitatea întreprinderilor pentru lanțul de aprovizionare este un instrument important de combatere a muncii forțate; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere de standarde minime privind responsabilitatea întreprinderilor pentru lanțul de aprovizionare; încurajează statele membre să interzică subcontractele în legătură cu contractele publice până la instituirea unui acord privind responsabilitatea întreprinderilor pentru lanțul de aprovizionare;

23.

reamintește Comisiei faptul că copiilor care sunt victime ale traficului de persoane ar trebui să li se aplice un tratament special și că ar trebui să se îmbunătățească protecția minorilor neînsoțiți sau a copiilor traficați de propriile familii (cazuri care trebuie luate în considerare dacă se propune returnarea acestora în țara de origine, identificarea tutorilor etc.); recomandă a se lua în considerare nu numai abordarea bazată pe gen, ci și rolul pe care îl au problemele de sănătate și handicapul;

24.

invită Comisia să elaboreze o cartă a Uniunii Europene pentru protecția și asistența acordate victimelor traficului de persoane, în scopul de a colecta toți indicatorii existenți, măsurile, programele și resursele într-un mod mai coerent, eficient și util pentru toate părțile interesate implicate, cu obiectivul de a consolida protecția victimelor; invită Comisia să înființeze o linie telefonică de asistență pentru victimele traficului de persoane;

25.

invită Comisia să crească resursele alocate pentru ONG-urile specializate, mijloacele de comunicare în masă și activitățile de cercetare pentru a consolida sprijinul, protecția și asistența acordate victimelor, astfel încât să nu mai fie atât de necesar ca acestea să depună mărturie în instanță; invită, de asemenea, Comisia să consolideze aspectele legate de vizibilitate, sensibilizare și necesități ale victimelor, cu scopul de a reduce cererea de victime ale traficului de persoane și abuzurile la adresa acestora și de a promova o „viziune zero” în ceea ce privește exploatarea sexuală și a forței de muncă;

26.

subliniază că Banca Mondială estimează că, în fiecare an, în țările în curs de dezvoltare, din din bilanțurile publice sunt sustrase și apoi ascunse în străinătate (47) ajutoare oficiale pentru dezvoltare în valoare de 20 până 40 de miliarde de dollari, prin mecanisme de corupție la nivel înalt; având în vedere poziția Uniunii Europene de principal donator mondial, solicită Comisiei Europene să consolideze cooperarea cu alți donatori și cu Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit pentru a dezvolta capacitățile instituțiilor supreme de audit din țările care beneficiază de ajutor, cu scopul de a pune în aplicare standardele internaționale pentru instituțiile supreme de audit și de a se asigura că asistența financiară oferită de UE servește obiectivelor sale propuse și nu este deturnată;

27.

invită statele membre, pe baza celor mai avansate dispoziții legislative naționale, să introducă modele de confiscare nu pe bază de sentință de condamnare, în situațiile în care, pe baza probelor disponibile și a unei decizii emise de autoritatea judiciară, se poate stabili că bunurile în chestiune provin din activități infracționale sau sunt utilizate pentru desfășurarea unor astfel de activități;

28.

consideră că se pot stabili instrumente de confiscare preventivă aplicabile doar în urma deciziei autorității judiciare, cu respectarea garanțiilor constituționale naționale și fără a aduce atingere dreptului de proprietate și de apărare;

29.

solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă care să garanteze în mod eficace recunoașterea reciprocă a ordinelor de sechestru și de confiscare conform măsurilor de prevenire a activelor de origine criminală adoptate de autoritățile judiciare italiene și prevederilor adoptate în materie civilă în diverse țări ale Uniunii Europene; solicită statelor membre să prevadă rapid măsurile operaționale necesare pentru ca aceste prevederi să fie eficace;

30.

solicită statelor membre să dezvolte cooperarea administrativă, polițienească și judiciară pentru reținerea pe întreg teritoriul Uniunii Europene a activelor de origine infracțională în vederea sechestrului și confiscării, inclusiv prin intermediul deplinei puneri în funcțiune a rețelei birourilor de recuperare a activelor și al accesului rapid la băncile de date naționale, cum ar fi cele ale fiscului, ale registrului auto public, ale cadastrului și ale registrului bancar;

31.

solicită Comisiei să potențeze rolul și competențele birourilor de recuperare a activelor, creând condițiile pentru un acces mai flexibil și uniform la informații, cu respectarea deplină a protecției datelor și a drepturilor fundamentale; invită statele membre să sprijine valorificarea birourilor de recuperare a activelor, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor resurse adecvate și luând în considerare potențialul acestor birouri de a recupera activele de origine criminală; apreciază activitatea desfășurată până acum de platforma birourilor de recuperare a activelor și încurajează continuarea acesteia în vederea unei valorificări complete la nivel european a celor mai bune practici existente și a activităților acestor birouri;

32.

consideră esențială, în vederea unei combateri eficace a puterii sistemelor criminale prin intermediul unei atitudini agresive față de bogățiile lor, necesitatea de a introduce toate instrumentele utile identificării activelor de natură criminală și mafiotă, de exemplu prin crearea unor registre centralizate cu conturile bancare curente;

33.

încurajează statele membre să promoveze reutilizarea bunurilor criminale confiscate în scopuri sociale, precum redirecționarea acestor venituri către victime și comunități care au fost devastate de droguri și crimă organizată, și să le utilizeze pentru finanțarea luptei împotriva criminalității începând de la nivel local și acțiuni transfrontaliere din partea autorităților de aplicare a legii și sugerează activarea fondurilor de finanțare a intervențiilor vizând menținerea integrității bunurilor respective;

34.

recomandă statelor membre să introducă norme pentru urmărirea penală fie a comportamentului celui care atribuie în mod fictiv terților titulatura sau disponibilitatea unor bunuri, bani sau alte utilități cu scopul de a le scuti de sechestru sau confiscare, fie a comportamentului terților care acceptă în mod fictiv titulatura și disponibilitatea acestor bunuri.

35.

recomandă excluderea unui agent economic pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la participarea la achizițiile publice în întreaga Uniune Europeană, dacă acesta a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de asociere cu o organizație de tip mafiot, spălare de bani, finanțarea terorismului, exploatarea persoanelor sau a muncii infantile, corupție sau alte infracțiuni grave împotriva administrației publice, în cazul în care acestea subminează capacitatea fiscală a statului sau provoacă prejudicii sociale, cum ar fi evaziunea fiscală și alte infracțiuni cu caracter fiscal, precum și pentru alte infracțiuni deosebit de grave care au o dimensiune transfrontalieră conform articolului 83 alineatul (1) din TFUE (așa-numitele crime europene), respectându-se pe deplin drepturile la apărare în conformitate cu CEDO, Carta UE și legislația secundară a UE privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate în materie penală, inclusiv când respectiva cauză de excludere intervine în cursul procedurii de atribuire a contractului; recomandă, de asemenea, excluderea de la participarea la orice contract public a operatorilor economici înregistrați în paradisuri fiscale recunoscute ca atare de organizațiile internaționale;

36.

consideră că procedurile în domeniul achizițiilor publice trebuie să se bazeze pe principiul legalității și că, în acest domeniu, trebuie să fie aplicat criteriul de atribuire pe baza celei mai avantajoase oferte economice pentru a garanta deplina transparență a procedurii de selecție (de obținut, și nu în cea mai mică măsură, prin sisteme electronice de achiziții publice), astfel încât să se prevină frauda, corupția și alte nereguli grave;

37.

solicită statelor membre să prevină riscurile de infiltrare criminală și de corupție în domeniul achizițiilor publice prin introducerea unor controale corespunzătoare și a unor proceduri obiective și transparente;

38.

consideră că, pentru a combate crima organizată, corupția și spălarea banilor, cooperarea dintre sectorul privat și organele de ordine ar trebui intensificată, astfel ca actorii privați să fie încurajați să refuze și să se abțină de la orice practici ilicite sau neloiale legate de crima organizată, corupție și spălarea banilor, sau de alte infracțiuni, în sectorul transportului, logisticii, industriei chimice, furnizării de servicii de internet, serviciilor bancare și financiare, atât în statele membre, cât și din afara UE, sau de favorizarea acestora, și să le raporteze autorităților judiciare sau organelor de poliție, inclusiv, dacă este cazul, Eurojust și Europol; solicită regimuri de protecție mai strictă a actorilor privați amenințați pentru că au colaborat la denunțarea activităților legate de criminalitatea organizată, corupție și spălarea banilor; mai mult decât atât, îndeamnă statele membre să asigure resurse corespunzătoare și finanțare disponibilă pentru Europol, Eurojust, Frontex și viitorul EPPO, a căror activitate aduce avantaje atât statelor membre, cât și cetățenilor deopotrivă;

39.

solicită Comisiei să depună o propunere de directivă până la sfârșitul anului 2014 privind tehnicile comune de investigare pentru combaterea crimei organizate, în conformitate cu articolul 87 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

40.

invită Comisia Europeană, statele membre și întreprinderile să îmbunătățească trasabilitatea produselor, de exemplu, prin indicarea țării de origine pentru produsele agroalimentare, marcajul de identificare C.I.P. pentru armele de foc sau codurile de identificare, inclusiv în scopuri fiscale, în cazul țigărilor, băuturilor alcoolice și al medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, în vederea prevenirii contrafacerilor, pentru a priva criminalitatea de o sursă importantă de venit și a proteja sănătatea consumatorilor; regretă faptul că statele membre nu au introdus trasabilitatea în cadrul modernizării Codului Vamal al Uniunii;

41.

solicită Comisiei și statelor membre consolidarea cooperării lor maritime ca instrument de combatere a traficului de persoane, droguri și a contrabandei cu țigări și alte produse ilegale sau contrafăcute; recunoaște că gestionarea necorespunzătoare a frontierelor, inclusiv a celor maritime, reprezintă o poartă pentru crima organizată în UE și este o problemă care trebuie să fie monitorizată în continuare și solicită EUROPOL, FRONTEX și Comisiei Europene să examineze tendințele în ceea ce privește frontierele externe ale UE și vulnerabilitățile lor;

42.

ia act de legăturile existente între crima organizată și terorism, potrivit celor relevate în unele circumstanțe de către autoritățile judiciare și poliție, în legătură cu finanțarea activităților ilicite ale grupărilor teroriste din venituri provenind din traficul ilegal la nivel internațional și solicită statelor membre să-și întărească măsurile de combatere a acestor activități;

43.

încurajează formarea în comun a experților în analize anticriminalitate și antiterorism, inclusiv în perspectiva creării unor grupuri operative comune, active cel puțin la nivel național, precum și crearea și recurgerea la echipe de anchetă comune la nivel european;

44.

subliniază rezultatele importante obținute până în prezent datorită instituirii echipelor comune de anchetă și recunoaște rolul lor esențial în difuzarea unei culturi de cooperare pentru combaterea criminalității transfrontaliere; solicită statelor membre să transpună în mod corespunzător Decizia-cadru 2002/465/JAI și să încurajeze propriile autorități competente, în special cele judiciare, să dezvolte acest instrument; recunoaște valoarea adăugată considerabilă a echipelor de anchetă comune și subliniază nevoia de a continua finanțarea unui astfel de instrument de anchetă util;

45.

constată cu îngrijorare că crima organizată are deja acces la un număr vast de victime potențiale prin folosirea frauduloasă a internetului, utilizând în special rețelele sociale, trimiterea de mesaje nesolicitate („spamming”), facilitarea furtului de proprietate intelectuală, site-urile de phishing („phishing websites”) și licitațiile online; în această privință, încurajează strategii naționale exhaustive, inclusiv campanii de educare și de sensibilizare a publicului, și bunele practici în activitățile economice pentru a asigura o mai bună conștientizare a pericolelor și a consecințelor activității infracționale online;

46.

denunță implicarea crimei organizate în crearea și gestionarea unor zone ilegale de eliminare a deșeurilor și în traficul ilicit al acestora către anumite țări terțe, în special în Africa și Asia; invită statele membre să sancționeze serios activitățile infracționale care urmăresc gestionarea abuzivă a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice, precum și eventuala implicare a unor funcționari publici corupți;

47.

subliniază că jurnalismul de anchetă joacă un rol esențial în expunerea schemelor de fraudă, corupție și crimă organizată, astfel cum s-a demonstrat în aprilie 2013 prin „Scurgerile din străinătate” care au dezvăluit detalii privind 130 000 de conturi din străinătate în urma unei anchete care a durat ani de zile, desfășurată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Anchetă, împreună cu 36 de ziare internaționale; este de părere că rapoartele jurnalismului de anchetă reprezintă o sursă valoroasă de informații care ar trebui să fie luată în considerare de OLAF și de autoritățile de aplicare a legii sau de alte autorități relevante din statele membre;

48.

solicită alocarea de fonduri la nivel european pentru proiecte și măsuri de combatere a organizațiilor mafiote în Uniunea Europeană;

49.

solicită statelor membre crearea la nivel național a unor structuri destinate activității de anchetă și de combatere a organizațiilor criminale și mafiote, cu posibilitatea de a dezvolta, cu coordonarea Europol și sprijinul Comisiei Europene, o „rețea operațională antimafia”, caracterizată prin rapiditate și informalitate, în vederea schimbului de informații privind aspectele structurale ale organizațiilor respective, proiectele criminale și financiare, localizarea activelor și tentativele de infiltrare în procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice;

50.

subliniază importanța consolidării cooperării printr-o comunicare sistematică eficace și promovarea împărtășirii informațiilor între autoritățile judiciare și polițienești ale statelor membre, Europol, Eurojust, OLAF și ENISA, precum și autoritățile omoloage din țările din afara UE, în special cele învecinate cu UE, pe baza unor standarde corespunzătoare privind protecția datelor și drepturile procedurale, pentru a îmbunătăți sistemele de colectare a probelor și a permite prelucrarea și schimbul eficient de date și informații utile pentru anchetarea infracțiunilor, inclusiv a celor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE, de procesat și schimbat în mod efectiv, cu mai multă exactitate și celeritate, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și a drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene; reiterează faptul că colectarea, stocarea și prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul combaterii criminalității organizate, a corupției și a spălării de bani trebuie, în toate cazurile, să respecte principiile de protecție a datelor prevăzute de CEDO, carta UE și legislația secundară a UE; subliniază, de asemenea, necesitatea ca evaluările viitoare ale activităților Europol și Eurojust să atingă un grad mai înalt de răspundere democratică și în materie de drepturi fundamentale;

51.

ia act de faptul că lipsa sinergiei dintre autoritățile de aplicare a legii și organele legislative, întârzierile în acordarea unui răspuns judiciar și legislația deficitară facilitează exploatarea lacunelor și valorificarea cererii de mărfuri ilicite de către infractori;

52.

consideră că garantarea libertății de circulație în interiorul spațiului Schengen este strâns legata de eficiența luptei împotriva criminalității organizate și transfrontaliere; în acest context, salută recenta intrare în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen de a doua generație care va permite realizarea unui schimb de informații mai rapid și mai eficient între autoritățile competente din statele membre;

53.

invită Comisia Europeană să își ia angajamentul în vederea valorificării sinergiilor existente între Rețeaua judiciară europeană și Eurojust, în scopul unei cooperări judiciare intraeuropene de un nivel foarte înalt;

54.

subliniază importanța facilitării de către Uniunea Europeană a bunelor practici privind modalitățile de combatere a crimei organizate și a terorismului, precum și identificarea cauzelor subiacente, nu numai în interiorul Uniunii Europene, ci și în țări terțe, în special în acelea care sunt, adesea, la originea acestor probleme;

55.

invită Comisia să prevadă în acordurile comerciale și de asociere cu țările terțe, clauze de cooperare specifice în materie de combatere a criminalității organizate, corupţiei și spălării banilor; constată lipsa de cooperare pe plan internațional, în special cu țările terțe și cele de origine sau de tranzit; recunoaște necesitatea unei acțiuni diplomatice ferme pentru a determina țările respective să încheie acorduri de cooperare sau să respecte acordurile semnate;

56.

solicită statelor membre și Comisiei să consolideze rolul judecătorilor, al procurorilor și al ofițerilor de legătură și să încurajeze formarea judiciară, precum și formarea în anchete financiare pentru a permite părților interesate să combată toate formele de crimă organizată (inclusiv cea informatică), de corupție și de spălare a banilor, în special prin utilizarea CEPOL și a Rețelei Europene de Formare Judiciară, precum și prin utilizarea deplină a instrumentelor financiare, precum Fondul pentru securitate internă pentru cooperarea poliției sau Programul Hercules III; încurajează predarea limbilor străine în cadrul formării autorităților judiciare și polițienești pentru a facilita cooperarea transfrontalieră și invită la promovarea unui program european de schimb de bune practici și de formare a judecătorilor, a procurorilor și a forțelor de poliție;

57.

invită UE și statele membre să elaboreze instrumente juridice și strategii specifice, care să garanteze că propriile lor servicii de punere în executare a legii, organe de poliție și autorități judiciare să faciliteze și să extindă, cu implicarea deplină a Europol și amplificându-i rolul, circulația informațiilor între ele însele și să efectueze analizele necesare pentru a identifica și, dacă este posibil, a preveni și contracara tendințele emergente în criminalitatea organizată, respectând în același timp drepturile fundamentale, în special dreptul la viață privată și dreptul la protecția datelor cu caracter personal;

58.

consideră că globalizarea crimei organizate impune o cooperare mai strânsă între statele membre, la nivel european și internațional; încurajează sporirea interacțiunii între Uniunea Europeană, ONU, OCDE și Consiliul Europei în lupta împotriva crimei organizate, a corupției și a spălării de bani; sprijină eforturile depuse de GAFI în vederea promovării politicilor de combatere a spălării de bani; invită Comisia să sprijine în mod eficient statele membre în eforturile acestora de a combate crimei organizată și recomandă aderarea Uniunii Europene la GRECO în calitate de membru cu drepturi depline; încurajează, de asemenea, UE nu doar să caute cooperare cu cei mai obișnuiți aliați și parteneri, ci să încerce să creeze un răspuns și o soluție cu adevărat internaționale și globale pentru combaterea spălării de bani, a corupției și a finanțării terorismului;

59.

invită Comisia și, în special, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să adopte inițiativele necesare pentru ca Uniunea să își ia angajamentul unei abordări unice față de țările terțe în materie de legături dintre crima organizată și terorism; solicită statelor membre să supravegheze propriile frontiere și să facă schimb cu toate informațiile necesare în vederea ruperii legăturilor actuale sau potențiale dintre grupurile infracționale organizate și grupurile teroriste;

60.

recomandă cu fermitate necesitatea elaborării fără întârziere a unui plan de acțiune european vizând combaterea criminalității informatice, cu scopul de a stimula cooperarea intra-europeană și internațională și cu sprijinul Centrului european de combatere a criminalității informatice (EC3), precum și pentru a oferi cetățenilor (în special celor mai vulnerabili, mai ales pentru a preveni exploatarea copiilor), întreprinderilor și autorităților publice un nivel ridicat de securitate, garantând totodată pe deplin libertatea de informare și dreptul la protejarea datelor cu caracter personal;

61.

sprijină apelul liderilor europeni din cadrul Summitului G8 de a mări eficacitatea luptei împotriva evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale, cu scopul recuperării impozitelor de la persoanele care au evitat plata acestora sau de la evazioniști;

62.

recomandă o acțiune comună de prevenire și combatere a ilegalităților în materie de mediu legate de criminalitatea organizată și activitățile de tip mafiot sau derivate din acestea, inclusiv prin intermediul consolidării organismelor europene precum Europol și Eurojust, dar și internaționale, cum ar fi Interpol și Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI), precum și prin intermediul repartizării metodologiilor de lucru și a informațiilor deținute de statele membre care s-au implicat cel mai mult în combaterea acestei forme de criminalitate, cu scopul de a pune la punct un plan de acțiune comun;

63.

subliniază că criminalitatea transfrontalieră poate fi abordată numai prin cooperarea judiciară și polițienească transfrontalieră între statele membre și că, chiar dacă UE necesită mai multe instrumente juridice pentru a combate crima organizată, există deja un set de instrumente aflat la dispoziția statelor membre; subliniază faptul că cel mai mare obstacol în calea combaterii efective a crimei organizate la nivelul UE este lipsa voinței politice în statele membre; prin urmare, invită statele membre să utilizeze instrumentele furnizate de UE și agențiile sale;

64.

propune comemorarea tuturor victimelor nevinovate ale crimei organizate, în special de tip mafiot, precum și prezentarea unui omagiu special celor care și-au sacrificat viața în lupta împotriva acesteia prin instituirea unei „Zile europene a aducerii aminte și a angajamentului în memoria victimelor nevinovate ale crimei organizate”, de sărbătorit în fiecare an, cu începere din 2014, în ziua în care această rezoluție a fost adoptată de Parlament;

65.

consideră că birocrația greoaie și procedurile complexe, pe lângă faptul că scad eficiența acțiunilor administrative și bunăstarea persoanelor administrate, pot compromite transparența proceselor decizionale, pot crea frustrări cetățenilor și întreprinderilor și, prin aceasta, pot oferi un teren fertil pentru corupție;

66.

opinează că jurnaliștii de investigație, ca și ONG-urile și cadrele universitare, joacă un rol esențial în identificarea cazurilor de corupție, a fraudei și a crimei organizate și, ca urmare, pot fi expuși unor amenințări de securitate; reamintește că, în cursul unei perioade de cinci ani, în cele 27 de state membre (48) s-au publicat în total 233 de rapoarte de investigație privind cazuri de fraudă asociate utilizării necorespunzătoare a fondurilor UE și consideră că jurnalismul de investigație ar trebui să beneficieze de resurse corespunzătoare; susține, în particular, acțiunile Comisiei care au drept scop recunoașterea rolului jurnalismului de investigație în descoperirea și denunțarea faptelor legate de infracțiunile grave;

67.

subliniază că titularii de funcții înalte ar trebui să facă obiectul unor controale adecvate de către autoritățile fiscale, printre altele; recomandă, în special, ca titularii funcțiilor publice să prezinte declarații privind activitățile, veniturile, responsabilitățile și interesele acestora;

68.

solicită Consiliului și statelor membre să ratifice și să aplice integral Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale; subliniază impactul negativ al mituirii funcționarilor străini asupra drepturilor fundamentale ale Uniunii și asupra politicilor legate de mediu și de dezvoltare;

69.

subliniază că lupta împotriva corupției este parte integrantă din consolidarea capacității administrației fiscale; solicită punerea în aplicare deplină a Convenției de la Merida împotriva corupției (2003);

70.

recomandă instituirea unor mecanisme mai puternice de asigurare a transparenței și integrității și de eliminare a birocrației din ministere și alte structuri publice, înțelegând prin aceasta accesul total la informații privind fiecare aspect al organizării și activității administrative, exercitarea funcțiilor instituționale și utilizarea resurselor publice, inclusiv prin garantarea dreptului cetățenilor de acces la documente (începând cu sectorul foarte sensibil al procedurilor de achiziții publice); încurajează promovarea culturii legalității și integrității în sectorul public și în cel privat, inclusiv printr-un program eficient de protecție a celor care semnalează nereguli;

71.

încurajează utilizarea mijloacelor disponibile pentru operațiunile sub acoperire, pentru o mai bună identificare a fenomenelor de corupție în administrația publică, cu respectarea deplină a principiului statului de drept și fără a aduce atingere mecanismelor de control democratic și aplicării legislației naționale;

72.

solicită elaborarea unui cod de conduită care să prevadă norme clare și proporționale, precum și mecanisme de constrângere și de monitorizare pentru a preveni fenomenul „ușilor rotative” sau „pantouflage”, care să interzică funcționarilor publici care ocupă anumite funcții de conducere sau cu răspundere financiară să se transfere în sectorul privat înaintea încheierii unei anumite perioade de la încetarea exercitării funcției respective, dacă există riscul unui conflict de interese cu funcția publică ocupată anterior; de asemenea, consideră că astfel de restricții ar trebui aplicate funcționarilor care se transferă din sectorul privat în cel public ori de câte ori există riscul unui conflict de interese; solicită armonizarea normelor privind conflictele de interese și a sistemelor de monitorizare din cadrul UE pentru diversele organisme de supraveghere;

73.

solicită statelor membre să dezvolte un sistem complet pentru protejarea persoanelor care raportează cazuri de corupție și să extindă posibilitatea de raportare anonimă a cazurilor de corupție; propune crearea unor canale confidențiale pentru raportarea cazurilor de corupție; solicită extinderea posibilității de a contesta rezultatul procedurilor de achiziții;

74.

subliniază să investițiile în soluții energetice alternative atât de necesare sunt legate de granturile generoase și de subvențiile fiscale acordate de statele membre și Uniunea Europeană; solicită atât autorităților naționale, cât și autorităților Uniunii să se asigure că organizațiile criminale nu beneficiază de astfel de granturi;

75.

reamintește partidelor politice responsabilitatea pe care o poartă în propunerea candidaților și, în special, în alcătuirea listelor electorale la toate nivelurile; insistă asupra sarcinii lor de supraveghere a calității candidaților, inclusiv prin intermediul unui cod strict de etică pe care aceștia trebuie să-l respecte și care să includă, în afară de regulile de conduită, dispoziții clare și transparente privind donațiile destinate partidelor politice;

76.

susține neeligibilitatea în Parlamentul European și pentru angajarea la alte instituții și organisme ale UE a persoanelor care au fost condamnate definitiv pentru participarea la acțiuni legate de crima organizată, spălarea de bani, corupție și alte infracțiuni grave, inclusiv de natură economică și financiară, cu respectarea corespunzătoare a principiului proporționalității; solicită aplicarea unor restricții similare, cu respectarea corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității, și în privința tuturor funcțiilor elective, începând cu cea de membru în parlamentele naționale;

77.

recomandă statelor membre să prevadă ca element al respectivului sistem de sancționare inadmisibilitatea includerii pe listele electorale (imposibilitatea de a candida) a celor condamnați definitiv pentru infracțiuni de crimă organizată, spălare de bani, corupție, inclusiv de natură economică și financiară; consideră că o astfel de sancțiune ar trebui aplicată pe o durată de cel puțin cinci ani și ar trebui să includă, în același timp, imposibilitatea de a ocupa funcții la orice nivel al guvernului;

78.

recomandă statelor membre introducerea unor criterii de demitere din funcțiile politice, precum și din funcțiile de conducere și administrative, ca urmare a unei condamnări definitive pentru infracțiuni de crimă organizată, corupție sau spălare de bani;

79.

este în favoarea creșterii transparenței în bugetele partidelor, insistând totodată asupra obligațiilor de raportare a încasărilor și cheltuielilor; solicită, pentru evitarea abuzurilor și a risipei, un control mai strict al finanțărilor publice și private, astfel încât să se asigure responsabilizarea partidelor politice și a susținătorilor financiari ai acestora și insistă asupra impunerii unor controale riguroase, complete și la timp, urmate de sancțiuni disuasive, în cazul unor încălcări ale legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor politice;

80.

invită statele membre să pedepsească cumpărarea voturilor, în special prevăzând că avantajul obținut în schimbul votului nu este considerat doar cel care constă în bani, ci și în alte beneficii, inclusiv în cele nemateriale, precum și în beneficii acordate unor părți terțe, care nu sunt direct implicate în acordul ilicit; recomandă interzicerea acestei practici ilicite care aduce atingere principiului democrației, indiferent de dovada intimidării suferite;

81.

consideră că un registru al grupurilor de lobby constituie un instrument de transparență util; invită statele membre să adopte acest instrument în cazul în care acesta nu există deja; în plus, încurajează guvernele, parlamentele, organismele alese și administrațiile publice să impună drept condiție înregistrarea într-un registru al grupurilor de lobby pentru o reuniune cu o organizație de afaceri, de interese sau o agenție de lobby;

82.

recomandă statelor membre să creeze sisteme de justiție penală eficace, eficiente, responsabile și echilibrate, care să poată garanta menținerea drepturilor de recurs în conformitate cu Carta europeană a drepturilor fundamentale; recomandă, de asemenea, crearea unui mecanism de monitorizare uniform la nivel european cu privire la eficiența sistemelor de justiție penală în combaterea corupției, care să realizeze evaluări periodice pe baza unor criterii și standarde comune clare, transparente și obiective și să publice recomandări;

83.

consideră că măsurile de armonizare a dispozițiilor în materie de corupție ar trebui să abordeze problema diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește termenele de prescripție, pentru a concilia exigențele apărării cu cele privind asigurarea executării sentințelor, și recomandă ca acestea să fie structurate în funcție de fazele procesuale și de instanța în cauză, în sensul că infracțiunea se prescrie doar dacă etapa sau gradul în cauză nu ar trebui să se finalizeze într-un interval de timp definit; consideră, de asemenea, că, în condițiile respectării principiului proporționalității și a statului de drept, prescrierea unei infracțiuni de corupție nu trebuie să fie posibilă în cazul în care procesul penal corespunzător este în curs;

84.

consideră că lupta împotriva criminalității organizate trebuie să îmbine mecanisme eficiente și disuasive de confiscare a activelor de origine criminală, acțiuni care să vizeze aducerea în fața justiției a celor care se sustrag voit cercetărilor poliției (așa-numiții fugitivi) și sisteme penitenciare de izolare efectivă, fără a aduce atingere drepturilor fundamentale ale deținuților, pentru a-i împiedica pe șefii grupurilor criminale să continue să își conducă organizația dând ordine membrilor acesteia în pofida detenției;

85.

încurajează statele membre să prevadă sancțiuni comune de privare de libertate personală și sancțiuni financiare ridicate pentru toate tipurile de infracțiuni grave care provoacă prejudicii sănătății și securității cetățenilor; subliniază totuși importanța prevenirii crimei organizate; încurajează așadar statele membre să prevadă pedepse alternative detenției, precum sancțiuni financiare și servicii în folosul comunității, în cazurile în care acest lucru este permis și ținând seama de toate circumstanțele, în special de caracterul lipsit de gravitate al infracțiunii sau de rolul pur marginal al acuzatului, pentru a le da, în special delicvenților tineri, posibilitatea de a-și construi o viață în afara lumii criminale;

86.

solicită statelor membre să introducă și să aplice sancțiuni care vor avea un efect disuasiv și care, în cazul spălării de bani, sunt proporționale cu sumele implicate;

87.

recomandă adoptarea unui instrument legislativ care să faciliteze desemnarea organizațiilor criminale transnaționale care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității Uniunii Europene, cu scopul de a promova adoptarea unor măsuri administrative împotriva lor și a asociaților, promotorilor și a suporterilor lor, care vizează blocarea proprietăților, activelor și a intereselor lor în Uniune;

88.

reamintește rolul capital al actorilor și întreprinderilor private din domeniul afacerilor, care se abțin de la și denunță practicile ilegale sau neloiale care încurajează crima organizată, corupția și spălarea de bani sau alte infracțiuni grave; solicită acestora să colaboreze pe deplin și să raporteze autorităților de aplicare a legii orice activitate infracțională de care ar putea avea cunoștință; solicită agențiilor de aplicare a legii să protejeze de amenințări persoanele care respectă legea și raportează activitățile ilegale;

89.

invită insistent întreprinderile să aplice autoreglementarea, să asigure transparența prin coduri de conduită și să introducă proceduri de control, precum auditurile interne și externe și crearea unui registru public al grupurilor de lobby care își desfășoară activitatea pe lângă diferitele instituții, pentru a evita în special fenomene de corupție și de coluziune între sectorul public și cel privat, precum și pentru a preveni concurența neloială;

90.

invită Comisia să ia în considerare posibilitatea stabilirii unei liste publice a Uniunii Europene a societăților care au fost condamnate pentru practici de corupție sau ale căror cadre de conducere au fost inculpate pentru acte de corupție în statele membre sau în țări terțe; opinează că această listă ar trebui să excludă societatea de la participarea la orice contract public de pe teritoriul Uniunii Europene, în cazul în care operatorul economic respectiv a făcut obiectul unei condamnări definitive; subliniază că punerea pe „lista neagră” este un mijloc foarte eficient de a convinge societățile să nu se implice în activități corupte și oferă acestora un bun stimulent pentru a-și îmbunătăți și consolida procedurile interne legate de integritate;

91.

invită statele membre să dezvolte rolul camerelor de comerț în prevenirea, informarea și combaterea celor mai frecvente riscuri de crimă organizată, corupție și spălare de bani în sectorul întreprinderilor și să aplice integral Planul de acțiune pentru intensificarea luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale; încurajează armonizarea fiscalității întreprinderilor ca instrument de combatere a acestor fenomene, precum și a spălării banilor și solicită, în acest sens, o disciplină fiscală omogenă în toate statele membre; recomandă ca statele membre să utilizeze un sistem mai corect de impozitare cu scopul de a distribui bogăția în mod mai eficient, deoarece nivelurile ridicate ale inegalității și sărăcie sunt exploatate de grupurile criminale și încurajează crima organizată;

92.

invită statele membre să introducă o cerință de raportare pentru fiecare țară în parte în ceea ce privește profitul și taxele pentru toate companiile multinaționale, cu scopul de a evita planificarea fiscală agresivă;

93.

subliniază importanța normelor comune ale Uniunii Europene pentru asigurarea existenței unor instrumente eficiente și responsabile menite să protejeze interesele financiare ale Uniunii; salută, prin urmare, uniunea bancară din zona euro, cu o supraveghere mai bună pentru cele 6 000 de bănci din zona euro;

94.

îndeamnă la intensificarea cooperării cu sistemul bancar și profesiile financiare și contabile și la creșterea transparenței în acest domeniu în toate statele membre și în țările terțe, în special în vederea definirii instrumentelor informatice și a măsurilor legislative, administrative și contabile care să asigure trasabilitatea fluxurilor financiare și detectarea fenomenelor criminale, precum și pentru stabilirea procedurilor de semnalare a eventualelor infracțiuni;

95.

invită societățile de audit și consultanții juridici să alerteze autoritățile fiscale naționale la orice semn de planificare fiscală agresivă a societății auditate sau consiliate;

96.

invită Comisia și alte autorități de supraveghere care dispun de accesul necesar la canalele de cooperare naționale și internaționale să prevadă obligația de verificare corespunzătoare a clienților (așa-numita „customer due diligence”) și a respectivelor profiluri de risc de către bănci, companii de asigurări și instituții de credit pentru a garanta că societățile sau persoanele juridice din statele membre obțin informații exacte și actualizate privind adevărații beneficiari (așa-numiții „beneficial owners”) ai companiilor, trusturilor, fundațiilor și altor structuri cu personalitate juridică similare, inclusiv cei din paradisurile fiscale off-shore, utilizând, pentru identificarea beneficiarilor operațiunilor suspecte, mijloace de inteligență în vederea îmbunătățirii determinării acestora și că registrele întreprinderilor sunt actualizate periodic și fac obiectul unor controale de calitate; consideră că transparența acestor informații, inclusiv prin publicarea registrelor fiecărei țări cu privire la adevărații proprietari și cooperarea transfrontalieră, poate contribui la combaterea fenomenelor precum spălarea banilor, finanțarea terorismului, frauda și evaziunea fiscală;

97.

invită Comisia să elaboreze criterii solide cu privire la substanța activităților de afaceri cu scopul de a pune capăt creării de companii fictive sau societăți-fantomă care contribuie la practicile legale și ilegale de evaziune și fraudă fiscală;

98.

recomandă o evaluare precisă a riscurilor asociate noilor produse bancare și financiare în cazul în care permit anonimatul sau operarea la distanță; de asemenea, solicită o definiție comună și un set clar de criterii pentru identificarea paradisurilor fiscale, astfel cum se propune în Rezoluția Parlamentului din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale, deoarece paradisurile fiscale sunt utilizate deseori de crima organizată prin societăți sau bănci al căror drept de proprietate este dificil de stabilit;

99.

solicită definiții comune și armonizarea regulamentelor cu privire la instrumentele de bani electronici (inclusiv carduri plătite în avans, monede virtuale etc.) și mobili în ceea ce privește eventuala lor utilizare în scopul spălării banilor și finanțării terorismului;

100.

consideră că paradisurile fiscale și păstrarea cu strictețe a secretului bancar poate ascunde profituri ilegale care provin din corupție, spălarea banilor și crima organizată; recomandă, de aceea, eliminarea lor; în consecință, solicită UE și statelor membre să soluționeze urgent și definitiv această problemă, atât în plan intern, cât și extern, prin invocarea ei cu statele și teritoriile terțe, în special cu cele din Europa sau cu care statele membre efectuează tranzacții financiare foarte numeroase sau suspecte și să ia măsuri adecvate pentru a garanta combaterea efectivă și eficace a infracționalității, corupției și spălării banilor;

101.

invită toate părțile interesate, publice și private, să se angajeze într-o luptă hotărâtă împotriva spălării de bani; solicită asigurarea respectării depline a obligațiilor de combatere a spălării banilor de către profesioniști, prin promovarea unor mecanisme de semnalare a tranzacțiilor suspecte și a unor conduri de conduită care să complice ordinele profesionale și asociațiile specializate;

102.

invită țările terțe, în special membrii Consiliului Europei sau țările care se află pe continentul european, să adopte sisteme eficiente de combatere a spălării banilor;

103.

subliniază rolul esențial al unităților de inteligență financiară (UIF) în garantarea eficienței luptei împotriva spălării banilor și salută strânsa sa cooperare cu Europol; solicită extinderea și armonizarea competențelor acestora, precum și continuarea integrării lor tehnice în Europol;

104.

consideră că, având în vedere rolul esențial al colaborării internaționale între FIU în combaterea spălării de bani și a terorismului internațional, există cerința ca noua reglementare să prevadă inclusiv actualizarea legislației privind rolul și organizarea FIU, precum și modalitățile de colaborare internațională între acestea, inclusiv cu privire la cazurile de încălcare a „standardelor Egmont” conform cărora colaborarea la nivel internațional este refuzată sau insuficientă;

105.

recomandă interzicerea utilizării mijloacelor de plată anonime pentru jocurile de noroc online și, în general, prevenirea anonimatului în jocurile de noroc online, permițând identificarea serverelor-gazdă și elaborarea unor sisteme informatice care să permită monitorizarea completă a oricăror tranzacții financiare realizate prin jocurile online și offline;

106.

subliniază necesitatea de a consolida cooperarea și schimburile de informații dintre statele membre, organismele de reglementare ale acestora, Europol și Eurojust în vederea combaterii activităților criminale transfrontaliere din domeniul jocurilor de noroc online;

107.

invită Comisia să propună un cadru legislativ adecvat împotriva fenomenelor de spălare a banilor asociate jocurilor și pariurilor, în special celor privind competițiile sportive și animalele folosite în lupte, care să prevadă noi infracțiuni precum manipularea pariurilor sportive și definirea nivelurilor de sancționare adecvate și a mecanismelor de control care să implice federațiile sportive, asociațiile și operatorii online și offline, precum și, acolo unde este cazul, autoritățile naționale;

108.

solicită intensificarea cooperării la nivel european – coordonată de către Comisie – pentru a identifica și a interzice operatorii de jocuri de noroc online implicați în activități de aranjare a meciurilor și alte activități ilegale;

109.

solicită organizațiilor sportive să elaboreze un cod de conduită pentru tot personalul, care să interzică în mod clar manipularea meciurilor pentru pariuri sau în alte scopuri, plasarea de pariuri cu privire la propriile meciuri și care să prevadă obligația de a raporta gradul de conștientizare a „aranjării” meciurilor printr-un mecanism adecvat de protecție a informatorilor;

110.

recomandă ca, în cadrul competențelor ce le incumbă, Autorității Bancare Europene, Autorității Europene pentru valori mobiliare și piețe, Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale, precum și mecanismului unic de supraveghere, în cooperare cu Europol și cu alte organisme europene competente, să le fie atribuit un rol de supraveghere la nivel european în domeniul spălării banilor, nu în ultimul rând având în vedere și perspectiva unei uniuni bancare europene efective, care să combată în mod eficient corupția și spălarea banilor; insistă ca, între timp, să se consolideze capacitățile de supraveghere, expertiză și determinare la nivel național, încurajând și consolidând totodată cooperarea sporită între autoritățile naționale;

111.

subliniază că parteneriatele publice și private sunt esențiale pentru asigurarea unui răspuns interactiv și eficient care să reducă la minimum vulnerabilitățile de pe piețele legitime, iar jucătorii-cheie din domeniul serviciilor online și din sectorul financiar ar trebui identificați și prioritizați în scopul coordonării și schimbului de informații pentru a combate vulnerabilitățile legate de tehnologiile emergente;

112.

încurajează adoptarea unor standarde minime de bună guvernanță în materie fiscală, în special prin inițiative comune ale statelor membre, în funcție de relațiile lor cu țările terțe considerate paradisuri fiscale, pentru a facilita, printre altele, accesul la informațiile referitoare la proprietarii eventualelor societăți intermediare care și-ar avea sediul în astfel de țări; solicită punerea în aplicare și monitorizarea rapidă și deplină a Comunicării Comisiei din 6 decembrie 2012 privind un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale (COM(2012)0722), inclusiv revizuirea directivei privind societățile-mamă și filialele și a directivei privind redevențele și plățile de dobânzi;

113.

invită autoritățile competente ale statelor membre să ia în considerare faptul că inclusiv activitățile care aparent au impact doar la nivel local, precum furturile de automobile, de mașini agricole și vehicule industriale, furturile cu spargere, jafurile armate, furturile de cupru și alte metale de uz industrial, furturile de încărcături ale mijloacelor de mare tonaj, pot fi asociate, de fapt, cu criminalitatea organizată transfrontalieră și pot viza comiterea altor infracțiuni mai grave;

114.

regretă divergențele existente în legislațiile statelor membre în materie de contrafacere a monedei euro, în special în ceea ce privește pedepsele, și dorește încheierea imediată a negocierii privind propunerea de directivă privind protecția prin drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării, prezentată de Comisie în luna februarie 2013; invită toate părțile interesate, publice și private, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor membre, să depună eforturi comune pentru combaterea eficientă a fenomenului;

115.

consideră că principiul sursei bogăției facilitează aplicarea eficientă a impozitării de către autoritățile fiscale, precum și evitarea evaziunii fiscale; consideră că un sistem de impozitare echitabil este esențial, îndeosebi în perioade de criză, când sarcina fiscală este deplasată în mod inechitabil către întreprinderile mici și către gospodării, și că evaziunea fiscală este creată parțial de paradisurile fiscale din cadrul Uniunii Europene;

116.

subliniază faptul că intensificarea luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale este un element esențial pentru promovarea creșterii economice durabile în UE; subliniază faptul că un nivel redus al fraudei și al evaziunii ar consolida potențialul de creștere economică prin asigurarea unor finanțe publice mai sănătoase și a unor condiții de concurență echitabile și oneste pentru întreprinderi;

117.

insistă asupra importanței identificării etapelor de procesare a bancnotelor cu scopul de a permite trasabilitatea de-a lungul lanțului de procesare a numerarului și, prin urmare, solicită Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale să instituie un sistem de trasabilitate pentru bancnotele euro; solicită țărilor din zona euro să înceteze să mai tipărească bancnote cu valoare mai mare de 100 de euro;

118.

consideră că toate sistemele de sateliți de observare terestră ar putea contribui la descoperirea traseelor navelor care efectuează operațiuni clandestine de transport, de descărcare sau de transbordare de mărfuri ilegale; solicită, prin urmare, autorităților judiciare și de aplicare a legii să intensifice utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a observațiilor prin satelit, ca instrument în măsură să contribuie la combaterea fenomenelor crimei organizate;

119.

salută înființarea recentă a Centrului european pentru combaterea criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol și încurajează dezvoltarea acestuia, în special pentru combaterea crimei organizate transfrontaliere și pentru intensificarea colaborării dintre actorii publici, privați și a cercetării, precum și a cooperării cu țările terțe, în special cu cele care prezintă o amenințare concretă la adresa UE în ceea ce privește criminalitatea informatică; regretă că personalul și resursele financiare necesare pentru înființarea centrului au fost preluate din alte domenii operaționale; solicită Comisiei să țină cont de noile sarcini ale Europol în situația sa financiară și să-i aloce acestuia o finanțare adecvată pentru a combate pornografia infantilă, frauda în domeniul TVA și traficul de persoane etc.;

120.

consideră că Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR) va constitui un instrument important în lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere prin amplificarea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile competente ale statelor membre și prin folosirea unor noi tehnologii de supraveghere a frontierelor externe și a zonelor prefrontaliere; solicită Statelor Membre, Comisiei și Frontex să asigure deplina funcționalitate a EUROSUR pană la sfârșitul anului 2014;

121.

salută recenta extindere si ameliorare a mandatului ENISA și consideră că aceasta are un rol cheie în asigurarea unui nivel înalt de securitate a sistemelor și rețelelor informatice în cadrul Uniunii Europene prin asigurarea expertizei sale tehnice și științifice și prin rolul său de a contribui la prevenirea și combaterea incidentelor informatice; solicită ENISA să intensifice eforturile pentru ameliorarea capacității de reacție și suport a Centrelor de Răspuns la Incidente de Securitate Informatică (CERT) și să contribuie la crearea unor standarde europene de securitate a produselor, rețelelor și serviciilor electronice;

122.

recomandă diseminarea unei culturi a prevenirii și a securității informatice („cybersecurity”), potrivit unei abordări integrate și multidisciplinare vizând sensibilizarea colectivității și promovarea cercetării și formării tehnice specializate, cooperarea între sectorul public și cel privat, precum și schimbul de informații la nivel național și transnațional; salută includerea atacurilor informatice în conceptul strategic privind apărarea și securitatea membrilor NATO; salută înființarea în unele state membre a organismelor de coordonare națională pentru combaterea amenințărilor informatice și invită toate statele membre ale Uniunii Europene să urmeze acest exemplu;

123.

solicită Comisiei, prin intermediul OLAF, să introducă un procent adecvat de anchete din proprie inițiativă desfășurate de autoritățile ide anchetă antifraudă din UE, care vizează toate sectoarele, domeniile sau cazurile în care se suspectează cazuri de corupție sistemică și la scară largă care afectează interesele financiare ale UE și există motive pentru inițierea acestor anchete;

124.

solicită, pentru a combate frauda financiară, reformarea rapidă a Directivei privind abuzul de piață (MAD), care, conform raportul FMI intitulat „Uniunea Europeană: evaluarea stabilității sistemului financiar” („European Union: Financial System Stability Assessment”), va avea un rol-cheie pentru promovarea integrității piețelor financiare europene;

125.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că o gamă întreagă de așa-numite infracțiuni emergente, precum traficul ilicit cu deșeuri, traficul ilicit cu opere de artă și specii protejate și contrafacerea mărfurilor, constituie activități extrem de profitabile pentru organizațiile criminale;

126.

regretă faptul că Comisia nu a publicat încă primul raport referitor la corupția din UE, așa cum anunța în declarațiile sale anterioare, și speră că acest raport va fi adoptat înainte de sfârșitul lui 2013.

127.

invită Comisia și Consiliul să elaboreze un plan de acțiune european împotriva traficului cu specii sălbatice;

128.

invită insistent statele membre să transpună cât mai repede Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității; solicită Comisiei să vegheze ca transpunerea în dreptul intern să aibă loc în mod corect; îndeamnă statele membre și Comisia să finalizeze Foaia de parcurs privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate de infracțiuni, inclusiv o directivă privind arestul preventiv;

129.

subliniază necesitatea promovării unei culturi a legalității, precum și necesitatea sporirii gradului de informare a cetățenilor cu privire la fenomenul mafiei; recunoaște, în acest sens, rolul esențial jucat de asociațiile culturale, de agrement și de sport în sensibilizarea publicului cu privire la combaterea crimei organizate și în promovarea legalității și a justiției;

130.

solicită Comisiei să publice un tablou de bord care să demonstreze punerea în aplicare de către fiecare stat membru în propriul cod de legi naționale, a legislației UE pentru combaterea crimei organizate;

131.

îndeamnă ca această rezoluție să fie pusă în aplicare cu ajutorul unui plan de acțiune european pentru perioada 2014-2019 de eradicare a crimei organizate, corupției și spălării banilor, care să ofere o foaie de parcurs și resurse adecvate și, cu respectarea corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității, să includă ca priorități, cu titlu informativ și fără pretenția de a fi exhaustiv, următoarele acțiuni pozitive specificate deja mai sus și confirmate prin enumerarea următoare:

132.

insistă ca Parlamentul să acorde în continuare o atenție deosebită chestiunilor de care se ocupă Comisia sa specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani și, în acest sens, însărcinează Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ca, atunci când este necesar în cooperare cu orice altă comisie parlamentară pertinentă, să asigure implementarea corectă a recomandărilor incluse în prezenta rezoluție la nivel politic și instituțional și, dacă este cazul, să audieze experți, să înființeze grupuri de lucru și să adopte rapoarte de monitorizare;

133.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Eurojust, Europol, Frontex, CEPOL, OLAF, COSI, Băncii Europene de Investiții, Consiliului Europei, OSCE, Interpol, UNODC, Băncii Mondiale și FATF/GAFI și autorităților europene de supraveghere (ABE, AESFEM, AEAP).