9.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/120

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 intitulată „Agenda digitală pentru Europa – promovarea digitală a creșterii în Europa” (COM(2012)0784),

—

având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului privind „Agenda digitală pentru creșterea economică, mobilitatea și ocuparea forței de muncă: este timpul să accelerăm”(O-000085 – B7-0219/2013 și O-000086 – B7-0220/2013),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (1),

—

având în vedere Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (2),

—

având în vedere negocierile în curs de desfășurare privind mecanismul Conectarea Europei și, în special, propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o serie de orientări pentru rețelele de telecomunicații transeuropene și de abrogare a Deciziei 1336/97/CE (COM(2013)0329),

—

având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu (3),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2012 intitulată „Valorificarea cloud computingului în Europa” (COM(2012)0529),

—

având în vedere propunerea din 25 ianuarie 2012 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) (COM(2012)0011),

—

având în vedere propunerea din 19 octombrie 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei (COM(2011)0665),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 mai 2010 intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Consiliul European intenționează să adopte concluziile privind Agenda digitală pentru Europa la reuniunea sa din 24–25 octombrie 2013;

B.

întrucât obiectivul primar al Agendei digitale pentru Europa adoptată în 2010 trebuie să fie reducerea inegalităților dintre statele membre, în special în ceea ce privește accesul la infrastructura în bandă largă și foarte largă, fixă și mobilă;

C.

întrucât tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt esențiale pentru societatea digitală și asigură în prezent aproximativ 20 % din creșterea anuală a productivității în UE și 4,5 % din PIB-ul acesteia și generează 25 % dintre investițiile private în cercetare și dezvoltare în UE, constituind în mod potențial un contribuabil extraordinar la creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

D.

întrucât valorizarea potențialului economiei digitale în UE ar avea un efect multiplicator ridicat asupra economiei, conducând la o creștere economică ridicată și la crearea mai multor locuri de muncă; întrucât deblocarea acestui potențial reprezintă, prin urmare, una dintre cele mai importante reforme pentru creșterea economică și competitivitate, cu scopul de a ajuta UE să iasă din criza actuală;

E.

întrucât se estimează că, până în 2020, 50 de miliarde de dispozitive vor fi conectate la internet și se preconizează că traficul de date la nivel mondial va crește de 15 ori până la sfârșitul anului 2017; întrucât, pentru ca UE să atingă un nivel mai ridicat de creștere, competitivitate și productivitate, această creștere exponențială a traficului în bandă largă va avea nevoie de politici ambițioase la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a crește capacitatea atât pentru rețelele fixe, cât și pentru cele mobile;

F.

întrucât obiectivele actualei agende digitale au fost depășite de viteza evoluțiilor din alte continente și, prin urmare, nu mai sunt suficient de ambițioase pentru a garanta că UE va fi lider mondial în telecomunicații până în 2020;

G.

întrucât Parlamentul și Consiliul așteaptă în continuare propunerile Comisiei cu privire la neutralitatea internetului și serviciul universal,

1.

subliniază că agenda digitală și finalizarea pieței unice digitale trebuie să fie elemente centrale ale eforturilor depuse de UE pentru a genera creștere economică și pentru a ieși din criză; consideră că liderii politici, atât de la nivelul UE, cât și de la nivel național, trebuie să elimine barierele existente din calea pieței unice digitale pentru a crea locuri de muncă și creștere economică în UE; reamintește că economia digitală crește de șapte ori mai repede decât rata restului economiei și ia act de faptul că finalizarea pieței unice digitale a UE ar putea contribui anual cu 110 miliarde de euro;

2.

subliniază faptul că UE se confruntă cu presiuni multiple și simultane asupra creșterii PIB, într-o perioadă în care posibilitatea stimulării creșterii din fonduri publice este limitată de nivelurile ridicate de îndatorare și deficit și solicită instituțiilor UE și statelor membre să mobilizeze toate mecanismele de creștere disponibile; ia act de faptul că TIC este o tehnologie transformațională esențială în toate sectoarele economiei, având o relevanță specială în domenii precum sănătatea, energia, serviciile publice și educația;

3.

regretă faptul că piața telecomunicațiilor este încă fragmentată în diverse piețe naționale, cu frontiere artificiale și nu poate fi considerată ca o piață economică unică, în cadrul căreia este încurajată concurența;

4.

subliniază faptul că analiștii care urmăresc acest sector au indicat că, în numeroase cazuri, roamingul constituie 10 % din veniturile operatorilor din UE și ia act de faptul că ultimele analize ale Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice arată că, în medie, sectorul și consumatorii plătesc dublu prețul apelurilor în roaming pe care operatorii trebuie să le plătească pe piața angro;

5.

regretă că aceste marje de profit excesive în domeniul roamingului majorează costurile mobilității în UE; subliniază faptul că acest lucru împiedică creșterea și prosperitatea, deoarece mobilitatea este unul dintre cei mai importanți factori pentru creșterea economică din UE;

6.

subliniază că eliminarea tarifelor de roaming este esențială pentru stimularea inovării, prin crearea unei piețe interne pentru mari produse și servicii inovatoare;

7.

consideră că o piață unică de telecomunicații nu există în prezent, printre altele din cauza diferențelor semnificative dintre prețurile naționale și de roaming; consideră, prin urmare, că măsurile structurale ar trebui să contribuie la crearea unei autentice piețe digitale interne, în care să fie încurajată competiția și în care să nu existe o diferențiere între tarifele naționale și cele de roaming, creând astfel o piață de telecomunicații mobile la nivelul întregii UE;

8.

reamintește Consiliului și Comisiei că, în conformitate cu agenda digitală pentru Europa, diferența dintre tarifele de roaming și cele naționale ar trebui să se apropie de zero până în 2015 și că obiectivul Regulamentului (UE) nr. 531/2012 este de a realiza o piață internă pentru serviciile de comunicații mobile și, în ultimă instanță, de a elimina diferențierea dintre tarifele naționale și cele de roaming;

9.

consideră că măsurile de finalizare a pieței digitale unice ar trebui să aibă, prin urmare, drept rezultat recuperarea decalajului dintre tarifele de roaming și cele naționale până în 2015, ceea ce va avea drept consecință o UE fără roaming (pentru apeluri, sms și date);

10.

reamintește că noile oferte ale operatorilor de telecomunicații ar trebui să fie favorabile utilizatorilor și transparente, evitându-se astfel crearea unor noi bariere ascunse în sectorul telecomunicațiilor;

11.

reamintește că Comisia urmează să revizuiască funcționarea Regulamentului (UE) nr. 531/2012 și să evalueze competitivitatea pieței de roaming, măsura în care consumatorii au beneficiat de reduceri reale ale prețului serviciilor de roaming, precum și diferența dintre tarifele de roaming și cele naționale, inclusiv disponibilitatea ofertelor care asigură un tarif unic pentru servicii naționale și de roaming;

12.

reamintește că o veritabilă piață unică digitală nu va fi creată doar prin eliminarea tarifelor de roaming; insistă asupra faptului că această măsură trebuie văzută ca o parte a unei strategii europene globale în domeniul digitalului, care acordă o atenție deosebită dezvoltării infrastructurilor și accesibilității în vederea promovării menținerii și creării locurilor de muncă în acest domeniu;

13.

salută anunțul Comisiei privind propunerea unui pachet legislativ în vederea soluționării obstacolelor rămase în calea funcționării pieței unice digitale a UE; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului potențialului de creștere în sectorul telecomunicațiilor prin realizarea unei piețe unice digitale în UE;

14.

subliniază faptul că adoptarea benzii largi și a accesului la aceasta, comerțul electronic, includerea digitală, serviciile publice transfrontaliere și cercetarea și inovarea din agenda digitală pentru Europa trebuie să rămână o prioritate extinsă pentru ca UE să se bucure pe deplin de beneficiile societății digitale;

15.

reamintește că, în paralel cu nevoia de a îndepărta barierele din calea pieței unice digitale a UE, aceasta are ca prioritate absolută investițiile într-o infrastructură optimă, foarte rapidă, de internet în bandă largă pentru a valorifica pe deplin potențialul economiei digitale;

16.

subliniază că, pentru ca UE să găzduiască revoluția digitală și să își recâștige poziția sa de lider mondial, sunt necesare obiective ambițioase și progresiste pentru 2020; un obiectiv progresist al agendei digitale revizuite ar trebui să fie conectarea tuturor gospodăriilor europene la conexiuni în bandă largă care asigură 100 megabiți/secundă, iar 50 % dintre gospodării să aibă abonamente de minimum 1 gigabit/secundă; ia act de faptul că Comisia pentru industrie, cercetare și energie și-a arătat deja sprijinul pentru astfel de obiective ambițioase în cadrul raportului privind orientări pentru rețele de telecomunicații transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE;

17.

regretă profund faptul că multe state membre nu s-au încadrat în termenul de 1 ianuarie 2013 pentru alocarea spectrului „dividendului digital” în banda de 800 MHz pentru servicii mobile în bandă largă, așa cum prevedea programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio; subliniază că această întârziere a împiedicat implementarea rețelelor 4G în UE și, prin urmare, invită statele membre să întreprindă demersurile necesare pentru a se asigura că banda de 800 MHz devine disponibilă pentru serviciile mobile în bandă largă și invită Comisia să își exercite pe deplin competențele sale pentru a garanta o implementare rapidă;

18.

constată că obiectivele stabilite în agenda digitală cu privire la disponibilitatea benzii largi probabil nu vor fi îndeplinite; are convingerea că, prin urmare, competitivitatea UE la nivel mondial va fi și mai afectată în lipsa unor investiții majore în viitoarele rețele; consideră că, în contextul Actului privind piața unică, Comisia Europeană ar trebui să prezinte, de asemenea, o revizuire vastă a cadrului legislativ pentru piața telecomunicațiilor, pentru a stimula astfel investițiile în rețelele fixe și mobile;

19.

consideră că nu ar trebui subminat rolul concurenței în stimularea investițiilor în noile infrastructuri digitale în beneficiul creșterii economice; consideră că este esențial ca Comisia să garanteze un cadru de reglementare care să permită tuturor actorilor de pe piață să investească într-o infrastructură digitală inovatoare; consideră că, în acest scop, noile norme privind definirea prețurilor de acces eficient la rețelele de acces de nouă generație (NGA) ar trebui să reflecte procesele de concurență subiacente din fiecare stat membru, respectând prerogativele autorităților naționale de reglementare; în acest sens, consideră că autoritățile naționale de reglementare ar trebui să colaboreze pentru a îndeplini obiective comune, de exemplu, cele ale agendei digitale, bazându-se pe cunoștințele lor cele mai bune și pe expertiza în domeniu privind piețele lor naționale corespunzătoare;

20.

solicită Comisiei să prezinte propuneri pentru efectuarea unei revizuiri fundamentale a cadrului de reglementare a comunicațiilor electronice;

21.

subliniază importanța finalizării unor acțiuni-cheie anunțate în agenda digitală pentru Europa, cu accent special pe infrastructura și serviciile solide, fiabile, precum și pe regimul de protecție a datelor;

22.

reamintește Comisiei să efectueze o evaluare și revizuire a Directivei societății de informații (2001/29/CE (4)) pentru a asigura previzibilitatea, mobilitatea și flexibilitatea pe piața digitală unică a UE, astfel cum s-a solicitat în rezoluția Parlamentului European din 11 decembrie 2012 privind o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE (5);

23.

subliniază că, pentru a realiza o piață unică digitală complet operațională, este nevoie de eforturi coordonate pentru a garanta că toți cetățenii, indiferent de loc, au acces la internet și dispun de competențele necesare pentru a-l utiliza;

24.

salută lansarea în martie 2013 a Marii coaliții pentru locurile de muncă digitale, deschisă tuturor părților interesate; invită Comisia Europene să facă de urgență operațională marea coaliție, să reproducă la nivelul statelor membre această inițiativă și să acorde participanților acces preferențial la fondurile Uniunii în vederea sprijinirii acțiunilor lor;

25.

subliniază că șomajul, inclusiv șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată, a atins un nivel inacceptabil în UE, iar acesta este posibil să rămână ridicat în viitorul apropiat și că sunt necesare măsuri hotărâtoare și urgente la toate nivelurile politice;

26.

ia act de faptul că, în prezent, în Europa există peste patru milioane de lucrători în domeniul TIC și, cifră care crește anual cu 3 %, și că, până în 2015, potrivit Comisiei, între 700 000 și un milion de locuri de muncă în domeniul TIC de înaltă calitate nu vor fi ocupate, în ciuda crizei; subliniază că dezvoltarea competențelor digitale și educația digitală pot, în consecință, să fie de maximă importanță în vederea soluționării ratei în creștere a șomajului, în special în rândul tinerilor;

27.

salută adoptarea la nivelul Uniunii a programelor „garanție pentru tineret”, pentru a se asigura că toți tinerii europeni primesc oferte de muncă de calitate, educație și formare suplimentare, programe de ucenicie sau stagii în termen de patru luni de la terminarea școlii sau din momentul în care devin șomeri; ia act de faptul că suma de șase miliarde de EUR alocată pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în cadrul financiar multianual viitor (CFM), este totuși, în mod evident, insuficientă pentru a permite abordarea dimensiunilor acestei probleme; invită Comisia Europeană și statele membre să maximizeze eficacitatea acestor măsuri, acordând prioritate dobândirii de competențe digitale; subliniază că, în cadrul programelor de formare profesională, competențele digitale ar trebui să fie o componentă indispensabilă pentru a se asigura că noile generații, precum și cele actuale încadrate în câmpul muncii pot dobândi competențele necesare;

28.

reamintește că rolul internetului, ca platformă care permite oricărui cetățean să lanseze un serviciu sau un produs inovator destinat oricărui alt cetățean, creând astfel locuri de muncă și IMM-uri, pe lângă rolul său de platformă pentru comunicarea socială, este principiul de bază al pieței digitale unice;

29.

subliniază faptul că IMM-urile stau la baza economiei UE și că sunt necesare mai multe acțiuni de promovare a competitivității mondiale a IMM-urilor din UE și de creare a unui mediu optim pentru adoptarea unor noi evoluții tehnologice promițătoare, cu un impact puternic asupra competitivității întreprinderilor din UE, cum ar fi cloud computing;

30.

ia act de faptul că tot mai mulți europeni, în special tineri, aleg în prezent ca alternativă de carieră să devină întreprinzători, motivați de oportunitățile fără precedent create de platformele web, cloud și mobile, de rețelele de socializare și de fluxurile enorme de date; invită Comisia și statele membre să solicită Comisiei și statelor membre să implementeze un mediu mai favorabil întreprinderilor, facilitând accesul la finanțare („autorizație de eșec”), la piețe, la rețele și la competențe, care trebuie încurajat prin regimuri de împărțire a riscurilor, capital de risc, regim fiscal avantajos și evenimente care urmăresc stabilirea de contacte;

31.

subliniază că digitalizarea sectorului public ar trebui să se numere printre primele demersuri viitoare prevăzute în agenda digitală, întrucât, în plus față de reducerea costurilor administrațiilor publice și de eficientizarea serviciilor furnizate cetățenilor, efectul sectorului digital de stimulare a tuturor sectoarelor economiei ar fi foarte benefic;

32.

regretă că se urmăresc strategii naționale în materie de cloud computing în detrimentul unei strategii europene ambițioase și eficace; invită Comisia Europeană să își consolideze propunerile și să caute mijloace care să fie suficient de eficace pentru a permite Uniunii Europene să preia conducerea în materie de standardizare;

33.

subliniază că o administrație publică modernă este un factor esențial de sprijinire a conceperii și realizării de politici care promovează locurile de muncă, creșterea economică și competitivitatea; subliniază că potențialul TIC ar trebui valorificat pentru a realiza un sector public cu performanțe mai bune și mai eficient, în același timp reducând povara administrativă; ia act de faptul că TIC poate să stimuleze reforma în domeniul colectării impozitelor și al sistemului de asistență medicală, să reducă întârzierile plăților către furnizori și să îmbunătățească eficiența sistemelor judiciare; consideră, în special, că furnizarea asistenței medicale poate fi revoluționată, oferind pacienților și specialiștilor din domeniu servicii mai eficiente din punct de vedere al costurilor și personalizate;

34.

invită Comisia și statele membre să accelereze lucrările parteneriatului european pentru cloud;

35.

regretă că suma de 9,2 miliarde de euro propusă de Comisie pentru investiții în TIC în cadrul mecanismului Conectarea Europei (MCE) pentru perioada 2014-2020 va fi drastic redusă; subliniază faptul că, datorită noilor circumstanțe financiare, investițiile în rețelele de bandă largă, finanțate prin Fondurile Structurale și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, sunt mai importante ca niciodată și ar trebui să crească pentru perioada de programare 2007-2013;

36.

subliniază că este nevoie de o mai bună direcționare a fondurilor UE pentru investițiile în TIC și că finanțarea TIC în următorul CFM ar trebui să fie proporțională cu greutatea și impactul economic al acestui sector; solicită să se acorde o mai mare prioritate proporției cheltuielilor legate de TIC în CFM general, comparativ cu perioada 2007-2013;

37.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.