19.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/150


P7_TA(2013)0284

Statul de drept în Rusia

Rezoluţia Parlamentului European din 13 iunie 2013 referitoare la statul de drept în Rusia (2013/2667(RSP))

(2016/C 065/20)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, îndeosebi cele din 17 februarie 2011 privind statul de drept în Rusia (1), din 13 septembrie 2012 referitoare la utilizarea politică a justiției în Rusia (2) și din 13 decembrie 2012 conținând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile noului acord UE-Rusia (3),

având în vedere actualul Acord de parteneriat și cooperare care instituie un parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte (APC), precum și negocierile în curs privind un nou acord UE-Rusia,

având în vedere Parteneriatul pentru modernizare, inițiat în 2010 la Rostov-pe-Don și angajamentul exprimat de conducerea rusă în ceea ce privește statul de drept ca bază fundamentală pentru modernizarea Rusiei,

având în vedere Constituția Rusiei, în special articolul 118, care prevede că, în Federația Rusă, justiția este administrată doar de către instanțe, și articolul 120, care prevede că judecătorii sunt independenți și subordonați doar Constituției Rusiei și legislației federale,

având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume,

având în vedere rezultatele Summitului UE-Rusia din 3–4 iunie 2013 și consultările purtate cu privire la drepturile omului la 19 mai 2013,

având în vedere declarațiile formulate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate cu privire la Asociația GOLOS, la situația ONG-urilor din Federația Rusă și la cazul Magnițky,

având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului și Declarația ONU privind dreptul și responsabilitatea persoanelor, a grupurilor și a organelor societății de a promova și a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute,

având în vedere faptul că, în 2009, a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire organizației neguvernamentale ruse Memorial, care militează, printre altele, în favoarea drepturilor prizonierilor politici din Rusia și având în vedere sprijinul tot mai puternic care se conturează în cadrul Parlamentului European în favoarea desemnării organizației Memorial drept candidat la Premiul Nobel pentru Pace,

având în vedere avizele emise de Comisia de la Veneția cu privire la Legea federală nr. 65 din 8 iunie 2012 a Rusiei privind întrunirile, reuniunile, demonstrațiile, marșurile și acțiunile de pichetare și Codul delictelor administrative, la Legea federală a Rusiei privind combaterea activităților extremiste și la Legea federală a Rusiei privind Serviciul Federal de Securitate (FSB),

având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Uniunea Europeană rămâne fidelă angajamentului său de a continua aprofundarea și dezvoltarea relațiilor dintre UE și Rusia în concordanță cu principiile consacrate de Parteneriatul pentru modernizare, pe baza unui profund angajament reciproc în favoarea principiilor democratice, a respectării drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, a statului de drept, a libertății de exprimare, a libertății de întrunire și a respectării demnității umane și a egalității;

B.

întrucât, în calitatea sa de membră a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și de semnatară a declarațiilor ONU, Rusia s-a angajat să apere și să promoveze drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept;

C.

întrucât persistă îngrijorări serioase cu privire la evoluția Federației Ruse în materie de respectare și protecție a drepturilor omului, precum și de respectare a principiilor, normelor și procedurilor democratice asupra cărora s-a ajuns la un acord;

D.

întrucât libertatea presei și a mass-mediei, atât online, cât și offline, constituie un aspect esențial al unei societăți democratice și deschise, fiind totodată de o importanță fundamentală în contracararea corupției și pentru apărarea drepturilor omului și a statului de drept; întrucât presa independentă, ca manifestare colectivă a libertății de exprimare, este unul dintre actorii majori ai peisajului mediatic și are rol de santinelă a democrației;

E.

întrucât, de-a lungul ultimilor ani, mai multe acțiuni intentate în justiție și proceduri judiciare, ca, de exemplu, cauzele Magnițky, Khodorkovsky și Politkovskaya, au ridicat semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea instituțiilor judiciare ale Federației Ruse; întrucât cazurile cu vizibilitate mare enunțate anterior nu sunt decât cele mai bine cunoscute cazuri în afara Rusiei și reliefează eșecul sistematic al statului rus de a impune respectarea statului de drept și de a face dreptate cetățenilor săi;

F.

întrucât, în Rusia, este pe rol un proces împotriva cunoscutului avocat, militant împotriva corupției și activist social Alexei Navalny, proces intentat în temeiul unor acuzații care, potrivit afirmațiilor sale, reprezintă o tentativă motivată politic de a-l pedepsi deoarece este unul dintre cei mai importanți oponenți ai Guvernului; întrucât Navalny a denunțat în mod sistematic corupția masivă de la cele mai înalte niveluri ale aparatului de stat rus;

G.

întrucât procurorii continuă urmărirea militanților opoziției care au participat la 6 mai 2012 la „Marșul milioanelor”, organizat cu o zi înainte de învestirea în funcție a Președintelui Putin; întrucât, conform unor relatări independente demne de încredere, demonstrația a fost dizolvată cu forța în Piața Bolotnaya de către forțele de poliție specializate în combaterea tulburărilor, care au recurs împotriva participanților la mijloace de forță disproporționate și la violență arbitrară; întrucât rapoartele Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului, ale Ombudsmanului pentru Drepturile Omului și ale unei comisii independente de anchetă compusă din personalități publice de prim ordin au acuzat atât autoritățile, cât și poliția rusă de comiterea de acte de violență;

H.

întrucât adoptarea, în ultimele luni, a legilor privind înregistrarea partidelor politice, finanțarea ONG-urilor, dreptul de întrunire, extremismul, defăimarea și filtrarea restrictivă a internetului și-a adus o contribuție importantă la deteriorarea climatului în ceea ce privește dezvoltarea unei autentice societăți civile în Rusia;

I.

întrucât Parlamentul Rusiei a adoptat în iulie 2012 o lege prin care organizațiile necomerciale rusești implicate în activități politice și finanțate din străinătate sunt calificate drept „agenți străini”; întrucât, în ultimul an, legislația privind ONG-urile și libertatea de întrunire au fost utilizate pentru a suprima societatea civilă, a înăbuși opiniile politice divergente și a hărțui ONG-urile, opoziția democratică și mass-media;

J.

întrucât autoritățile federale nu au întreprins niciun demers pentru a evita intrarea în vigoare, în nouă dintre regiunile Rusiei, a legislației discriminatorii de interzicere a „propagandei homosexuale”; întrucât Duma a adoptat recent o lege similară la nivel național;

K.

întrucât unii dintre membrii Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului s-au plâns de hărțuiri, intimidare, interogatorii, percheziții ale biroului și domiciliilor lor și de alte măsuri întreprinse de agenți ai autorităților ruse însărcinate cu aplicarea legii;

L.

întrucât dezvoltarea viitoare a relațiilor dintre UE și Rusia continuă să fie blocată din cauza faptului că Rusia nu asumă pe deplin valorile democratice și nu consolidează statul de drept,

1.

readuce în atenția Rusiei importanța respectării pe deplin a obligațiilor juridice internaționale la care a subscris în calitate de membră a Consiliului Europei și a drepturilor fundamentale ale omului și a statului de drept, consacrate de Convenția europeană a drepturilor omului și de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP);

2.

își exprimă deosebita îngrijorare față de legile represive recent promulgate și de aplicarea lor arbitrară de către autoritățile ruse, ceea ce conduce adesea la hărțuirea ONG-urilor, a militanților societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a minorităților;

3.

își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu nerespectarea, de către Rusia, a obligațiilor juridice internaționale pe care și le-a asumat în ceea ce privește apărarea libertății de asociere, exprimare și întrunire, ceea ce amenință atât viabilitatea societății civile dinamice a Rusiei, cât și cooperarea sa cu UE;

4.

își reafirmă dezamăgirea față de legea prin care organizațiile necomerciale rusești implicate în activități politice și finanțate din străinătate sunt calificate drept „agenți străini”; îndeamnă autoritățile ruse să nu mai înregistreze ONG-urile ca „agenți străini” pe baza unei legi care a extins controlul statului asupra ONG-urilor, folosindu-se de definiția ambiguă a activităților politice din legea respectivă, stigmatizând ONG-urile și creând o atmosferă ostilă societății civile;

5.

consideră că inspecțiile în serie, cu țintă precisă și intruzive, confiscarea proprietății și amenzile administrative impuse ONG-urilor ruse și activiștilor acestora care se presupune că primesc fonduri din străinătate sunt inadmisibile și încalcă dreptul libertății de asociere; critică în plus, raziile și presiunile aplicate fundațiilor politice internaționale; consideră profund regretabil că unor ONG-uri, precum Memorial, din Sankt Petersburg li s-au intentat deja procese, iar altele, precum GOLOS și Centrul Levada, au fost deja condamnate; este preocupat de investigațiile lansate împotriva ONG-urilor internaționale care vor să construiască democrația în Rusia, inclusiv împotriva institutelor internaționale;

6.

îndeamnă autoritățile ruse să răspundă acestor preocupări prin punerea legilor menționate mai sus în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele internaționale și constituționale ale Rusiei în domeniul drepturilor omului, inclusiv propria Constituție, îndeosebi prin eliminarea restricțiilor legale necuvenite, administrative și de alt tip în calea funcționării ONG-urilor;

7.

îndeamnă VP/ÎR, SEAE și Comisia să țină cont, cu ocazia negocierilor cu privire la viitorul cadru financiar multianual și în etapa de programare, de deteriorarea situației societății civile, de retragerea forțată a altor donatori internaționali și de cererile tot mai insistente pentru sprijin din partea UE, și, în consecință, să asigure o creștere substanțială a sprijinului financiar pentru ONG-uri și societatea civilă;

8.

se arată profund îngrijorat de consecințele negative ale adoptării unei legi federale privind „propaganda homosexuală”, care ar putea accentua discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBTI;

9.

solicită autorităților ruse să garanteze pluralismul politic, libertatea presei, statul de drept, independența și imparțialitatea sistemului judiciar, libertatea de expresie și de întrunire, inclusiv pe internet, sindicate funcționale și independente și nediscriminarea ca o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea și modernizarea în continuare a Rusiei într-un mod care să recunoască și protejeze drepturile individuale și colective ale tuturor cetățenilor săi; reamintește că, în conformitate cu dreptul internațional, statele au obligația de a susține, direct sau indirect, finanțarea activităților societății civile, îndeosebi prin crearea unui mediu favorabil, fără a se amesteca în independența acestora;

10.

se arată profund îngrijorat de relatările privind procese motivate politic, proceduri inechitabile și neinvestigarea unor infracțiuni grave, precum asasinatele, hărțuirea și alte acte de violență, după cum s-a văzut în cazurile Magnițki, Hodorkovki, Politkovskaia și altele; îndeamnă autoritățile judiciare și de asigurare a respectării legii din Rusia să își îndeplinească îndatoririle în mod eficient, imparțial și independent pentru a aduce vinovații în fața justiției;

11.

reamintește recomandarea privind restricțiile în ceea ce privește acordarea vizei funcționarilor ruși implicați în cazul Serghei Magnițki și solicită Consiliului și Comisiei să implementeze o interdicție de acordare a vizei la nivelul UE și să blocheze activele financiare din UE ale tuturor funcționarilor implicați în moartea lui Magnițki, care este persecutat postum, și ale tuturor celor vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului în Rusia; subliniază faptul că indivizii respectivi nu trebuie să beneficieze de niciun acord între UE și Rusia de facilitare a regimului vizelor;

12.

îndeamnă statele membre să faciliteze și să dea curs pozitiv cererilor de viză din partea activiștilor politici ruși persecutați;

13.

salută redeschiderea recentă a procesului în cazul asasinării Anei Politkovskaia, la mai bine de șase ani de când a fost împușcată, dar este preocupat de probabilitatea foarte mică ca identitatea celor care au comandat asasinatul să fie dezvăluită în urma procesului.

14.

se arată profund îngrijorat de cazul lui Alexei Navalnâi și deplânge presupusul caracter politic al motivelor din spatele acuzării sale; îndeamnă autoritățile ruse să garanteze că va beneficia de drepturi depline și că procesul său va respecta standardele acceptate la nivel internațional; solicită, în acest context, Delegației UE și misiunilor diplomatice ale statelor membre în Rusia să monitorizeze procesele apărătorilor drepturilor omului, inclusiv pe cel al lui Navalnâi și al altora, în special la nivel regional;

15.

îndeamnă Rusia, în ceea ce privește „Marșul milioanelor”, să solicite o investigație independentă în jurul violențelor din Piața Bolotnaia și, în special, să investigheze cazurile de presupusă utilizare excesivă a forței împotriva demonstranților; se arată profund îngrijorat de presupusul caracter politic al motivelor din spatele persecuțiile legate de violențele din Piața Bolotnaia;

16.

îndeamnă autoritățile ruse să asigure libertatea presei, atât online, cât și offline, să stimuleze un peisaj mediatic pluralist, să le permită platformelor media, jurnaliștilor și blogherilor să își îndeplinească rolul cheie în societatea rusă în mod independent, să asigure circulația liberă a informațiilor și libertatea de expresie; subliniază importanța legilor privind libertatea informației, esențiale pentru ca jurnaliștii și societatea civilă să își putea îndeplini rolul de câini de pază ai democrației;

17.

solicită Rusiei să coopereze întru totul cu procedurile speciale ale Consiliului Națiunilor Unite pentru drepturile omului, inclusiv prin lansarea unei invitații permanente pentru vizite în țară și răspunzând pozitiv cererilor în curs de acces formulate de Raportorii speciali ai ONU privind protecția apărătorilor drepturilor omului, libertatea de asociere și de întrunire și libertatea de expresie în Rusia; solicită, Rusiei, de asemenea, să accepte recomandările, făcute în contextul Revizuirii Periodice Universale a Rusiei la Consiliul drepturilor omului, să abroge sau să modifice legislația care afectează activitatea ONG-urilor și să înceteze obstrucționarea muncii apărătorilor drepturilor omului;

18.

solicită Consiliului să adopte concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE privind drepturile omului în Rusia, care ar avea rolul să ofere o susținere de maximă importanță tuturor apărătorilor drepturilor omului din Rusia și să lanseze un mesaj comun și o abordare cu caracter obligatoriu pentru cele 27 de state membre și instituțiile UE în ceea ce privește drepturile omului în Rusia;

19.

îndeamnă Rusia să ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că toți membrii Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului și, la un nivel mai general, toți cei care muncesc pentru apărarea drepturilor omului în Rusia, beneficiază de protecție împotriva hărțuirii și intimidării;

20.

încurajează președinții Consiliului și Comisiei, precum și pe VP/ÎR, să continue să urmărească îndeaproape aceste cazuri, să ridice aceste probleme în diferite formate în cadrul reuniunilor cu reprezentanții Rusiei și să prezinte Parlamentului rapoarte privind discuțiile cu autoritățile ruse;

21.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.


(1)  JO C 188 E, 28.6.2012, p. 37.

(2)  Texte adoptate, P7_TA(2012)0352.

(3)  Texte adoptate, P7_TA(2012)0505.