12.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 55/100

—

având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE și concluziile Președinției la încheierea reuniunilor Consiliului European din 15 și 16 iunie 2006 și din 14 și 15 decembrie 2006,

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 13 decembrie 2012,

—

având în vedere declarația comună a șefilor Misiunii UE și a SUA din 11 ianuarie 2013,

—

având în vedere Raportul Comisiei privind evoluția acestei țări în 2012 (SWD(2012)0332) și Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2012-2013” (COM(2012)0600),

—

având în vedere Rezoluțiile 845 (1993) și 817 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU și Rezoluția 47/225 (1993) a Adunării Generale a ONU, precum și Acordul interimar din 1995,

—

având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995,

—

având în vedere Recomandarea 329 (2012) a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei privind democrația locală în această țară,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare, inclusiv Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la extindere: politici, criterii și interese strategice ale UE (1),

—

având în vedere cea de a zecea reuniune a Comisiei parlamentare comune din 7 iunie 2012,

—

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, în cadrul procesului de integrare, toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate în funcție de meritele proprii,

B.

întrucât dialogul la nivel înalt privind aderarea (HLAD) a imprimat un nou dinamism proceselor de reformă din țară;

C.

întrucât aderarea la UE este fundamentală pentru stabilitatea pe termen lung a țării și pentru bunele relații interetnice;

D.

întrucât Consiliul European a hotărât, pentru al patrulea an consecutiv, să nu inițieze negocieri de aderare cu această țară, în pofida recomandării pozitive a Comisiei în această privință; întrucât această nouă amânare se adaugă la frustrările crescânde ale opiniei publice din țară în legătură cu impasul procesului de integrare în UE și riscă să exacerbeze problemele și tensiunile interne; întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui să reprezinte un obstacol în calea deschiderii oficiale a negocierilor de aderare, cu toate că aceste chestiuni ar trebui soluționate înainte de finalul procesului de aderare;

E.

întrucât țara este pregătită să lanseze negocieri de aderare cu UE;

F.

întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate rămân părți esențiale ale procesului de extindere;

G.

întrucât chestiunile bilaterale ar trebui abordate într-un spirit constructiv, ținând seama de interesele și de valorile generale ale UE;

1.

invită din nou Consiliul să stabilească neîntârziat o dată pentru demararea negocierilor de aderare;

2.

regretă faptul că, pentru al patrulea an consecutiv, Consiliul a decis să nu dea curs recomandării Comisiei în cadrul ultimei sale reuniuni din 11 decembrie 2012 și nu a deschis încă negocierile de aderare; consideră că concluziile Consiliului European, în cuprinsul cărora a fost aprobată o decizie la termen bazată pe încă un raport al Comisiei, constituie totuși un real pas înainte, recunoscându-se importanța unor progrese suficiente înregistrate în domenii-cheie, în conformitate cu prevederile incluse în concluziile Consiliului European din decembrie 2012; îl felicită pe comisarul pentru extindere pentru inițiativele sale și îi solicită să includă în raportul pe care îl pregătește o evaluare a costurilor neextinderii, inclusiv a riscurilor majore pentru țară în cazul prelungirii statu quo-ului; salută raportul de primăvară al Comisiei Europene din 16 aprilie 2013 şi solicită Președinției irlandeze să desfășoare o activitate diplomatică intensă în vederea obținerii unui rezultat satisfăcător, urmărind o decizie a Consiliului de deschidere a negocierilor înainte de finele lunii iunie 2013;

3.

subliniază faptul că relațiile bune de vecinătate constituie o componentă esențială a procesului de aderare la UE; salută rolul general constructiv al țării în ceea ce privește relațiile cu alte țări candidate la aderare; încurajează continuarea schimburilor diplomatice care au avut loc între Atena, Sofia și Skopje și subliniază cât este de important ca toate părțile să dea dovadă de angajament autentic în vederea unor „relații de bună vecinătate” bazate în special pe prietenie, respect reciproc, dialog constructiv și o dorință reală de a soluționa neînțelegerile și de a depăși ostilitățile; recomandă evitarea atitudinilor, declarațiilor și acțiunilor care ar putea avea consecințe negative asupra relațiilor de bună vecinătate; salută, în această privință, prima reuniune organizată recent între reprezentanții guvernelor de la Skopje și de la Sofia având ca obiectiv posibil semnarea unui acord între cele două țări; îl îndeamnă pe comisarul pentru extindere să acorde, în raportul său, o atenție specială chestiunii relațiilor de bună vecinătate; de asemenea, face apel la o cooperare socioculturală sporită în vederea întăririi legăturilor între popoarele din regiune;

4.

își reafirmă poziția potrivit căreia chestiunile bilaterale ar trebui abordate cât mai curând posibil în procesul de aderare, într-un spirit constructiv și de vecinătate și, de preferat, înaintea deschiderii negocierilor de aderare; își reafirmă opinia potrivit căreia chestiunile bilaterale nu ar trebui invocate pentru a împiedica procesul de aderare la UE;

5.

insistă asupra faptului că, în cadrul procesului de integrare, toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate în funcție de meritele proprii;

6.

crede cu tărie că începerea negocierilor poate reprezenta în sine o „schimbare de curs”, impulsionând pozitiv continuarea reformelor, îmbunătățirea situației interne, facilitarea dialogului interetnic și promovarea unor relații bune cu vecinii, oferind totodată un instrument eficace în acest sens;

7.

consideră că dialogul la nivel înalt privind aderarea (HLAD) a fost un instrument important pentru depășirea blocajului existent și insuflarea unui nou dinamism în procesul de aderare la UE; salută progresele înregistrate în peste 75 % dintre domeniile de politică identificate; reiterează importanța implementării integrale și ireversibile; subliniază că HLAD nu se substituie negocierilor de aderare; invită Consiliul să solicite Comisiei demararea procesului de verificare cât mai curând posibil, pentru a permite realizarea unor progrese ulterioare;

8.

salută și sprijină pe deplin recentul acord care a condus la deblocarea evoluțiilor politice interne din țară și consideră că acesta va permite înregistrarea altor progrese către aderarea la UE înaintea discuțiilor din cadrul Consiliului European; cere tuturor părților să continue dialogul politic și subliniază necesitatea unui angajament și a unui sprijin larg, transpartinic, pentru agenda UE; subliniază faptul că parlamentul național este o instituție-cheie pentru dezbaterea și soluționarea diferendelor politice și cere tuturor forțelor politice din țară să acționeze în acest spirit, respectând procedurile și valorile democratice pe care a fost întemeiat; sprijină inițiativele care conduc la o îmbunătățire a funcționării parlamentului, inclusiv propunerea privind o comisie de anchetă care să stabilească responsabilitățile pentru evenimentele din 24 decembrie 2012, să formuleze recomandări suplimentare pentru o reformă integrală a procedurilor parlamentare pe o bază cu adevărat transpartinică, să îmbunătățească autoritatea, independența și legitimitatea parlamentului și să împiedice repetarea unor astfel de incidente; invită autoritățile să înființeze imediat comisia de anchetă respectivă pentru ca aceasta să își poată începe activitatea importantă în vederea restabilirii unui proces politic normal în țară; își exprimă regretul că jurnaliștii au fost, și ei, evacuați din parlament și solicită reluarea dialogului dintre guvern și Asociația Ziariștilor în condiții care să câștige încrederea acestora;

9.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relațiile interetnice, care s-au tensionat în ultimul an; este încredințat că dialogul politic consolidat este esențial pentru a înainta pe calea către o societate multietnică, multiculturală și multireligioasă pașnică și pentru a elimina riscurile pe care le reprezintă polarizarea pe linii de demarcație etnică a societății; condamnă ferm toate incidentele și manifestările de intoleranță din motive etnice;

10.

salută raportul guvernului privind implementarea Acordului-cadru de la Ohrid (OFA) și așteaptă ca raportul să fie prezentat publicului pentru a genera un sprijin social și politic larg pentru viitorul multietnic al țării; încurajează guvernul să treacă rapid la următoarea etapă a revizuirii;

11.

salută Programul de descentralizare 2011-2014 și solicită punerea pe deplin în aplicare a Legii privind dezvoltarea regională; încurajează guvernul să continue descentralizarea fiscală, obiectivul pe termen mediu fiind acela ca autoritățile locale și regionale să cheltuiască 9 % din PIB; salută activitățile PNUD și ale comunității mai largi a donatorilor, desfășurate în parteneriat cu guvernul, vizând consolidarea capacităților guvernării locale, pentru a asigura buna guvernanță și accesul egal pentru toți cetățenii;

12.

salută eforturile depuse de autorități pentru desprinderea de trecutul comunist, dezvăluirea publică a numelor agenților afiliați serviciilor secrete din fosta Iugoslavie și cu prelungirea termenului de aplicabilitate a legii lustrației până la adoptarea legii privind accesul liber la informațiile publice; în același timp, încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele serviciilor secrete iugoslave și să includă în procesul de lustrație personalul serviciilor de informații și contrainformații; încurajează consolidarea mandatului Comisiei pentru verificarea datelor prin transferarea definitivă a tuturor documentelor necesare de la serviciile de informații și contrainformații la sediile Comisiei; subliniază necesitatea unei reforme a sectorului de securitate și a consolidării controlului parlamentar asupra serviciilor de informații și contrainformații;

13.

consideră că cea mai bună cale de edificare a unei societăți multietnice o constituie dialogul politic consolidat, o conducere exemplară care să accepte și să manifeste toleranță față de alte etnii și un sistem educațional care să promoveze valorile unei societăți multietnice; în consecință, salută proiectul educațional multietnic al guvernului și îndeamnă toate școlile să urmeze exemplul unor pionieri precum cei din Kumanovo, care încearcă să pună capăt educării separate a diferitelor comunități etnice;

14.

încurajează cu hotărâre autoritățile și societatea civilă să ia măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea care există dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând cetățenii cu identitate bulgară; își reiterează solicitarea referitoare la înregistrarea unor progrese reale în ceea ce privește sărbătorirea unor evenimente și personalități comune împreună cu statele membre ale UE din vecinătate; încurajează tentativele de înființare a unor comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, pentru a contribui la o interpretare obiectivă și bazată de fapte a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova o atitudine pozitivă a tinerilor față de vecinii lor; îndeamnă autoritățile să introducă materiale educative fără interpretări ideologice ale istoriei, care să urmărească îmbunătățirea înțelegerii reciproce; ia act, cu îngrijorare, de fenomenul „antichizării”; are convingerea că arta și cultura ar trebui folosite pentru a-i aduce pe oameni mai aproape unii de ceilalți și pentru a-i dezbina; îndeamnă guvernul să transmită publicului și media semnale clare, care să indice faptul că discriminarea din motive de identitate națională nu este tolerată în țară, inclusiv în raport cu sistemul judiciar, media și oportunitățile sociale și de ocupare a unui loc de muncă; subliniază importanța acestor acțiuni pentru integrarea diferitelor comunități etnice și pentru stabilitatea și integrarea europeană a țării;

15.

salută progresele în ceea ce privește consolidarea cadrului normativ în domeniul justiției pentru copii, inclusiv amendamentele la legea privind instanțele pentru minori, instituirea unui sistem de monitorizare și elaborarea unei strategii naționale privind prevenirea delincvenței juvenile; ia act cu îngrijorare de lacunele rămase în ceea ce privește protecția copiilor care au căzut victime ale delictelor, în special victime ale abuzurilor, din cauza resurselor insuficiente, a capacității limitate a personalului și a lipsei unui sistem de reacție eficace pentru victimele-copii; solicită îmbunătățirea resurselor umane și financiare ale centrelor de asistență socială și crearea unor echipe multidisciplinare capabile să ofere servicii de recuperare, de reabilitare și de reintegrare pentru victimele-copii;

16.

își exprimă, în continuare, regretul cu privire la faptul că incapacitatea de a soluționa disputa referitoare la nume a blocat drumul țării către aderarea la UE; este de acord cu Consiliul European că chestiunea referitoare la nume trebuie soluționată definitiv, fără întârziere, de ambele părți, și că Decizia de la Haga, care face parte din dreptul internațional, trebuie să intre în vigoare; sprijină ferm eforturile trimisului special al ONU în vederea găsirii unei soluții comun acceptabile; salută propunerea avansată de către comisarul pentru extindere referitoare la întrunirea trilaterală dintre Skopje, Atena și Bruxelles; opinează că această inițiativă ar putea impulsiona negocierile conduse de ONU; salută impulsul generat de propunerea de memorandum de înțelegere și de contactele recente cu mediatorul ONU; cere tuturor părților să nu piardă nicio ocazie pentru a asigura succesul acestei acțiuni, să poarte un dialog constructiv în vederea găsirii unei soluții și să deblocheze situația; opinează, în acest sens, că Uniunea Europeană și conducerea țării ar trebui să explice cetățenilor beneficiile pe care le implică o soluție, în cazul în care este convenită înainte de referendumul pe această temă;

17.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei și Consiliului de a începe elaborarea, în conformitate cu tratatele UE, a unui mecanism de arbitraj general aplicabil, care să aibă ca scop soluționarea problemelor bilaterale dintre țările candidate la aderare și statele membre;

18.

salută utilizarea termenului de „macedonean” în Raportul din 2012 privind progresele realizate de această țară, respectând, în același timp, diferitele limbi, identități și culturi din interiorul ei și din statele membre ale UE învecinate;

19.

împărtășește evaluarea Comisiei, potrivit căreia țara continuă să îndeplinească criteriile politice;

20.

solicită consolidarea rolului de supraveghere al parlamentului în raport cu guvernul și îmbunătățirea Codului electoral, precum și o mai mare transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor politice; subliniază, în acest sens, că recomandările OSCE/ODIHR emise după alegerile parlamentare din 2011 nu au fost implementate decât parțial și îi solicită, în această privință, guvernului să modifice legislația în vederea implementării integrale a recomandărilor, inclusiv în ceea ce privește revizuirea și actualizarea listelor electorale;

21.

salută continuarea eforturilor depuse în direcția cadrului legislativ pentru serviciul civil și public și pentru procedurile administrative generale, în special în privința legii funcționarilor din administrație și a legii privind procedurile administrative generale; solicită depunerea unor eforturi suplimentare pentru a asigura transparența, imparțialitatea și profesionalismul administrației publice, pentru a garanta recrutarea pe bază de merit și pentru a îmbunătăți controlul financiar, planificarea strategică și gestionarea resurselor umane;

22.

solicită depunerea unor eforturi suplimentare pentru a garanta independența și imparțialitatea sistemului judiciar; consideră că este importantă definirea unor cerințe clare în ceea ce privește demiterea judecătorilor, pentru a elimina riscurile la adresa independenței judiciare; salută progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea numărului total de cauze nesoluționate aflate pe rolul instanțelor, dar solicită insistent adoptarea unor măsuri pentru rezolvarea acestei probleme în cazul Curții Supreme și al Tribunalului Administrativ; solicită raționalizarea treptată a rețelei de instanțe și sprijinul constant acordat Academiei pentru Judecători și Procurori, având în vedere rolul esențial al acesteia în asigurarea continuității formării, a înaintării în carieră și a recrutării pe bază de merite;

23.

salută eforturile de îmbunătățire a eficienței și a transparenței sistemului judiciar și îndeosebi publicarea pe site-urile proprii a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești de la toate nivelurile; subliniază necesitatea de a crea un registru al urmăririlor penale și al condamnărilor, pe baza căruia să se poată măsura progresele înregistrate; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice;

24.

sprijină Grupul special de investigații din cadrul EULEX (SITF) și încurajează țara să coopereze pe deplin cu SITF și să îi ofere asistență în activitatea sa;

25.

salută consolidarea cadrului juridic pentru combaterea corupției, inclusiv modificările aduse legii privind conflictul de interese, dar este îngrijorat de faptul că corupția continuă să fie larg răspândită atât în interiorul țării, cât și în întreaga regiune; solicită depunerea unor eforturi mai susținute în ceea ce privește implementarea legilor intrate actualmente în vigoare și îndeamnă la continuarea eforturilor în vederea instituirii unei evidențe a condamnărilor pronunțate în cazurile implicând persoane de rang înalt; salută programul de combatere a corupției, sprijinit de OSCE, proiectul PrijaviKorupcija.org, care face posibilă raportarea cazurilor de corupție prin mesaje de tip SMS, precum și declarația celor zece primari, potrivit căreia, în municipalitățile lor, va exista o toleranță zero față de corupție;

26.

constată că, deși sentințele pentru infracțiuni de corupție sunt mai stricte, ordinele de sechestrare și confiscare a bunurilor rămân excepționale; opinează că sechestrarea și confiscarea bunurilor constituie un instrument esențial în lupta împotriva corupției și a crimei organizate; solicită autorităților țării să pună integral în executare prevederile Codului penal cu privire la confiscarea extinsă, îmbogățirea prin mijloace ilicite și răspunderea penală a persoanelor juridice;

27.

salută amendamentele aduse la legea privind finanțarea partidelor politice; ia act, în special, de rolul conducător atribuit Oficiului Național de Audit (SAO) în contextul supravegherii finanțării politice; solicită autorităților țării să pună la dispoziția SAO mijloace suficiente pentru a permite un control complet și proactiv asupra finanțării partidelor și a campaniilor electorale, precum și să îmbunătățească semnificativ transparența cheltuielilor publice și a finanțării partidelor politice;

28.

remarcă faptul că activitățile de creare a unei baze naționale de informații sunt în derulare; încurajează autoritățile să finalizeze procedura de licitație și să stabilească, cât mai curând posibil, cine urmează să înființeze baza națională de informații, pentru a sprijini pe deplin lupta împotriva crimei organizate, corupției, fraudei, spălării de bani și a altor infracțiuni grave, inclusiv cele cu caracter transfrontalier;

29.

salută decriminalizarea prin lege a defăimării și consolidarea dialogului dintre guvern și jurnaliști privind aspecte legate de libertatea de exprimare; invită autoritățile să continue să consolideze și să promoveze libertatea de informare și pluralismul media, care trebuie să fie lipsite de orice influență politică sau financiară și trebuie aplicate cu consecvență; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la faptul că țara a coborât mult în Clasamentul libertății presei întocmit de organizația „Reporteri fără frontiere” și solicită depunerea unor eforturi suplimentare în vederea consolidării standardelor profesionale în domeniul jurnalismului, al jurnalismului de investigație, al promovării pluralismului media, al independenței serviciului public de radio și televiziune, al punerii în executare a drepturilor din sfera muncii ale lucrătorilor din cadrul media, al transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă, al sustenabilității și conformității cu standardele europene; constată cu îngrijorare autocenzura generalizată în rândul jurnaliștilor și lipsa unei organizații media de auto-reglementare; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că cea mai mare parte dintre materialele publicitare finanțate de guvern este direcționată înspre mass-media pro-guvernamentală; sprijină activiștii de pe rețelele de socializare, care au făcut lobby împotriva cenzurării internetului;

30.

este preocupat de lipsa unei raportări analitice și obiective din partea mass-mediei în perioada care a precedat alegerile locale din martie 2013, în special în ceea ce privește activitățile opoziției, practic absente atât din mass-media privată, cât și din cea publică, în timpul campaniei electorale; subliniază că vigilența și profesionalismul mass-mediei reprezintă o condiție sine qua non, esențială pentru dezvoltarea în continuare a unei culturi și a unor instituții democratice în țară, precum și pentru îndeplinirea criteriilor politice;

31.

ia act de hotărârea din 13 decembrie 2012 a Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul El-Masri, în care s-au constatat încălcări multiple ale Convenției Europene în ceea ce privește răpirea, predarea extraordinară și torturarea cetățeanului german Khaled El-Masri la 31 decembrie 2003 și reținerea sa timp de 23 de zile într-un hotel din Skopje, înainte de a fi transferat, prin aeroportul din Skopje, în Afganistan; solicită guvernului să se conformeze fără întârziere tuturor aspectelor menționate în hotărârea CEDO, inclusiv prezentarea de scuze oficiale dlui El-Masri, achitarea daunelor dispuse de curte și angajamentul de a înființa o comisie internațională de anchetă;

32.

salută noua lege privind egalitatea de șanse, prima strategie pe cinci ani privind întocmirea bugetului pe criterii de gen, elaborată în parteneriat cu ONU Femei, finanțarea alocată planului de acțiune pentru integrarea romilor și proiectul de sprijinire a romilor în vederea punerii în legalitate a locuințelor lor; salută deschiderea noului Birou de sprijin pentru comunitatea LGBTI, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la vandalizarea acestuia; încurajează guvernul să își continue eforturile de consolidare a politicilor de combatere a discriminării, în special a celor care vizează discriminarea pe criterii etnice, precum și pe criterii de identitate națională;

33.

cere miniștrilor și oficialităților să condamne public discriminarea împotriva persoanelor LGBTI, să asigure desfășurarea cu succes și în condiții de siguranță a marșului homosexualilor și a altor activități ale comunității LGBTI și să își exprime angajarea în ceea ce privește nediscriminarea, din nici un motiv, prevăzută în tratatele UE; face apel la mass-media să se abțină de la retorica anti-LGBTI, inclusiv discursurile motivate de ură și incitarea la ură;

34.

este preocupat de cazurile de rele tratamente aplicate de către poliție; solicită formarea, profesionalizarea și depolitizarea în continuare a cadrelor de poliție; consideră că, pentru a combate impunitatea și a asigura servicii de poliție democratice și responsabile, este necesar un mecanism de supraveghere independent în sprijinul agențiilor de aplicare a legii;

35.

subliniază că un regim de călătorii fără viză acordat cetățenilor țării și tuturor țărilor din Balcanii de Vest ar constitui un avantaj extrem de important în procesul de integrare în UE și un stimulent foarte puternic pentru accelerarea reformelor în domeniul justiției și al afacerilor interne;

36.

solicită autorităților să ia măsuri și să coopereze cu statele membre ale UE pentru a preveni solicitările nejustificate de azil în UE ale cetățenilor țării, garantând totodată dreptul la călătorii fără vize pentru toți cetățenii și prevenind orice formă de discriminare sau stigmatizare a populației de etnie romă sau a persoanelor aparținând grupurilor minorităților etnice; invită guvernele statelor membre ale să nu conteste și nici să nu stânjenească călătoriile fără viză ale cetățenilor macedoneni, ci să îndemne autoritățile să implementeze politici care să ofere tuturor cetățenilor un viitor decent în țara lor;

37.

deși salută numărul mare de parlamentari femei în comparație cu unele state membre ale UE, rămâne îngrijorat de participarea redusă a femeilor pe piața muncii; solicită autorităților să consolideze serviciile de îngrijire a copiilor pentru copiii cu dizabilități, pentru copiii străzii, pentru cei care consumă droguri și pentru cei care sunt victime ale violenței domestice, ale abuzurilor sexuale sau ale traficului;

38.

salută progresele constante înregistrate de Comisia pentru protecția împotriva discriminării; solicită ca aceasta să dispună de personal complet și consideră că primirea ei în Rețeaua Europeană a Organismelor de Promovare a Egalității oferă un exemplu celorlalte agenții și organizații pentru promovarea aderării la UE prin însăși integrarea lor în rețelele europene relevante;

39.

consideră că dezvoltarea unei culturi politice care beneficiază de pe urma unei societăți civile independente, pluraliste, interetnice, interculturale și nepartizane este esențială pentru progresul democratic al țării și că descoperirile societății civile pot îmbogăți posibilitățile de elaborare a politicilor pe bază de dovezi; subliniază că este necesar ca organizațiile societății civile (OSC) să fie consolidate, să devină independente de interesele politice și să intensifice proiectele comune în beneficiul reciproc cu OSC din țările vecine și, în general, cu cele din întreaga UE;

40.

salută consultarea care a avut loc cu OSC legată de modificările aduse legii privind asistența judiciară și celei privind fundațiile; solicită consultarea deplină și la timp a societății civile cu privire la toate inițiativele relevante de politici, inclusiv prin intermediul dialogului la nivel înalt privind aderarea, și la includerea unor membri observatori ai societății civile selecționați în mod transparent în toate grupurile de lucru guvernamentale relevante;

41.

subliniază rolul esențial pe care OSC-urile îl pot juca pentru ca procesul de integrare în UE să fie mai transparent, mai responsabil și mai cuprinzător;

42.

consideră că studiul parlamentar privind Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) indică necesitatea ca guvernul să își asume obiectivul parteneriatului cu societatea civilă și să instituie un fond național de cofinanțare, pentru a permite OSC să participe pe deplin la programele finanțate de UE; îndeamnă OSC să se implice pe deplin în deciziile de programare a viitorului IPA;

43.

felicită această țară pentru menținerea stabilității macroeconomice; ia act, cu toate acestea, de faptul că datoria publică a crescut și calitatea guvernanței fiscale s-a deteriorat, iar declinul economic mondial a avut efecte negative asupra investițiilor directe în această țară;

44.

salută măsurile legislative de consolidare a mediului de afaceri și acțiunea continuă urmărind elaborarea unor strategii macrofiscale sănătoase pe termen mediu; încurajează forțele politice să se angajeze într-un dialog politic transparent în ceea ce privește situația fiscală și obligațiile țării în materie de credite;

45.

ia act cu îngrijorare de faptul că șomajul continuă să fie foarte ridicat, șomajul în rândul tinerilor fiind dintre cele mai ridicate la nivel mondial, și că gradul de ocupare a femeilor rămâne foarte scăzut; salută planul de acțiune privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, dezvoltat în cooperare cu programul OIM „Munca decentă”; solicită guvernului să amelioreze coordonarea dintre organismele de aplicare a normelor în domeniul muncii și să valorifice experiența acumulată în urma programului de formare comună organizat de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), pentru a consolida capacitatea partenerilor sociali de a se angaja într-un dialog social efectiv; este de părere că sunt necesare investiții suplimentare în consolidarea capacităților de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de inovare pentru a facilita construcția unei economii bazate pe cunoaștere;

46.

salută progresele realizate în ceea ce privește modernizarea rețelelor de transport, a celor energetice și de telecomunicații și, în special, eforturile depuse pentru finalizarea Coridorului X (2); salută, având în vedere importanța legăturilor feroviare în cadrul unui sistem de transport sustenabil, intenția guvernului de a moderniza sau de a construi legături feroviare din Skopje până în capitalele țărilor vecine și solicită obținerea unor progrese mai însemnate, printre care finalizarea finanțării legăturilor feroviare din cadrul Coridorului VIII (3);

47.

subliniază importanța creării unui mecanism de consultare între guvern și întreprinderile private atunci când se iau decizii privind combaterea crizei economice; afirmă, de asemenea, că un astfel de mecanism ar putea fi o soluție în vederea adaptării sistemului educațional la nevoile pieței, ceea ce ar putea reduce șomajul în rândul tinerilor;

48.

ia act de eforturile guvernului de a reconstrui infrastructura rutieră locală din țară, urmărind îmbunătățirea turismului alternativ și a vieții cetățenilor; în această privință, încurajează țara să adopte o abordare mai dinamică în cazul proiectelor de dezvoltare regională din cadrul IPA, de natură să contribuie la intensificarea cooperării transfrontaliere și a legăturilor dintre țările din regiune;

49.

relevă faptul că sunt necesare eforturi semnificative în domeniul mediului, îndeosebi în domeniul calității apei, al protecției naturii și al controlului poluării industriale și al gestionării riscurilor generate de aceasta; subliniază faptul că, fără o consolidare adecvată a capacității administrative, nu se pot realiza progrese substanțiale; invită guvernul țării să ia măsurile necesare în această privință;

50.

reafirmă potențialul energiei din surse regenerabile pentru țară și salută progresele făcute prin cele 21 de noi concesiuni acordate deja pentru centrale hidroelectrice de mici dimensiuni, o hidrocentrală fiind deja pusă în funcțiune, precum și construirea unui parc eolian în curs de realizare; solicită guvernului să-și intensifice eforturile de aliniere a legislației națională la acquis-ul UE din domeniu și să pună în aplicare legislația națională, îndeosebi în materie de gestionare a apei, control al poluării industriale, protecție a naturii și schimbări climatice; subliniază necesitatea consolidării capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local;

51.

încurajează autoritățile să își intensifice eforturile în vederea introducerii e-guvernării în cadrul reformelor din administrația publică, urmărind să asigure servicii eficiente, accesibile și transparente pentru cetățeni și întreprinderi;

52.

salută faptul că această țară deține în prezent președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est și își aduce contribuția la acesta, cu speranța ca acest fapt să contribuie la o agendă europeană puternică, la relații de bună vecinătate și la integrare; subliniază importanța cooperării regionale, în concordanță cu agenda și valorile europene, și solicită realizarea de progrese suplimentare în această privință; reafirmă faptul că, pentru UE, este important să se urmărească aderarea tuturor țărilor din regiune, fără excepție;

53.

consideră că o schimbare de mentalitate, transformând conceptul „Balcanilor de Vest” în acela al „Europei de Sud-Est”, ar putea fi de ajutor în această încercare;

54.

salută participarea țării la Misiunea EUFOR ALTHEA și acordul privind participarea la operațiile PSAC de gestionare a crizelor; invită această țară să își alinieze poziția la cea a UE în ceea ce privește Curtea Penală Internațională;

55.

invită guvernul și toate organizațiile competente să depună eforturi pentru a îndeplini criteriile și condițiile necesare pentru un regim fără vize în spațiul Schengen; subliniază că este necesar să se asigure o informare deplină a publicului referitor la restricțiile privind eliminarea vizelor și să se garanteze faptul că politica de eliminare sau de liberalizare a vizelor nu va fi utilizată în mod abuziv; subliniază că suspendarea acordurilor privind eliminarea vizelor nu va fi lipsită de consecințe sociale și economice nefavorabile;

56.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.