12.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 311/7

1.1

Grava criză în domeniul ocupării forței de muncă tinere necesită un efort mai susținut și comun al guvernelor, angajatorilor, lucrătorilor și societății civile în direcția promovării, creării și menținerii unor locuri de muncă decente (1) și productive. Chestiunea a devenit o provocare atât politică, cât și economică. CESE a subliniat deja că la nivel național și al UE este necesară o reală strategie de creștere pentru a susține crearea mai multor locuri de muncă cu caracter mai stabil pentru tineri. CESE consideră că este esențial ca guvernele să facă eforturi substanțiale și de remediere pentru a împiedica criza să se adâncească.

1.2

După cum se arată în Concluziile Consiliului European din iunie 2013, CESE consideră că statele membre ar trebui să depune toate eforturile pentru a asigura că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Garanția pentru tineret sunt pe deplin operaționale fără întârziere. Alocarea de fonduri naționale și europene pentru educație și formare, ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor și șomerii pe termen lung trebuie sporită substanțial.

1.3

CESE recomandă ferm ca planurile de acțiune concrete deja adoptate de statele membre pentru soluționarea șomajului în rândul tinerilor și a capacității de inserție profesională a tinerilor să fie supuse unei evaluări sistematice, cu implicarea societății civile. CESE consideră că, în contextul acestor planuri și programe, ar trebui luate măsuri concrete pentru a le permite tinerilor absolvenți să dobândească competențe la locul de muncă, inclusiv, printre altele, experiență în domeniul managementului și al lucrului în echipă, al capacității de a rezolva probleme și a gândi creativ, în vederea îmbunătățirii versatilității și a posibilităților lor pe piața de muncă.

1.4

CESE recomandă ca statele membre și toate autoritățile implicate să ia în considerare șansele de angajare ca pe un proces continuu care afectează întreaga viață profesională. Statele membre ar trebui să prevadă și să creeze instrumente și condiții pentru a ajuta persoanele să-și actualizeze, îmbunătățească și evalueze șansele de angajare. Recunoaşterea mai largă a competenţelor și calificărilor și sporirea transparenței acestora joacă un rol important în corelarea capacității de inserție profesională a tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă cu nevoile pieței și cu mobilitatea lor. CESE sprijină politicile UE care urmăresc recunoașterea mai largă a competenţelor, cunoștințelor și calificărilor și sporirea transparenței acestora, precum și instrumentele conexe, cum ar fi Cadrul european al calificărilor (CEC), Clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor și ocupațiilor (ESCO), Europass și sistemul de asigurare a calității și de credite transferabile.

1.5

CESE afirmă cu convingere că răspunderea privind capacitatea de inserție profesională nu este una exclusiv individuală. Capacitatea de inserție profesională este o chestiune care ar trebui asumată și împărtășită de toate părțile implicate: printre alții, de guverne, partenerii sociali, universități, școli, autorități locale și de fiecare lucrător în parte. Se recomandă ferm îmbunătățirea parteneriatului dintre întreprinderi și instituţiile de învăţământ și, în acest sens, ar trebui promovată o calitate ridicată în programele de formare din întreprinderi, în conformitate cu principiile și metodele Alianței Europene pentru ucenicii și ale Cadrului de calitate pentru stagii propus.

1.6

Statele membre ar trebui să ofere stimulente universităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare care oferă cursuri specializate care corespund cu nevoile pieței globale. Acest lucru ar trebui să fie util și din perspectiva promovării unui nivel ridicat de profesionalism.

1.7

Îngrijorat de tendințele recente de reducere a bugetelor pentru învățământ în mai multe state membre, CESE recomandă ca statele membre ale UE să aloce suficiente resurse pentru a asigura faptul că personalul din învățământ oferă o educație de calitate pentru toți. Meseria de profesor nu este privită în Europa drept una atractivă și suferă de un deficit de forță de muncă, problemă care s-ar putea înrăutăți în viitorul apropiat (2). Este nevoie de condiții de muncă, salarii și pensii decente pentru a face din educație o opțiune de carieră atractivă.

1.8

CESE salută decizia Comisiei Europene de a crea programul Erasmus +, care promovează și formarea profesională transfrontalieră, și speră că, după cum s-a convenit, acest program va deveni pe deplin operaţional fără întârziere. Acordul recent dintre Parlamentul European și Consiliu privind recunoașterea calificărilor profesionale este cât se poate de bine-venit.

1.9

CESE salută Cadrul de acțiuni privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor asupra căruia partenerii sociali au convenit în iunie 2013. În contextul crizei economice şi sociale, Europa trebuie să valorifice pe deplin potențialul populației sale din toate păturile socioeconomice, garantând în același timp rentabilitatea din punctul de vedere al costurilor.

1.10

CESE îşi reafirmă convingerea că inițiativele UE destinate soluționării problemei șomajului în rândul tinerilor trebuie să se concretizeze prin măsuri menite să promoveze o politică industrială eficientă, care urmărește stimularea industriei europene și a competitivității acesteia într-un mod acceptabil sub aspect social și de manieră durabilă.

1.11

CESE le recomandă statelor membre să acorde o atenție deosebită efectelor negative ale utilizării sistematice a contractelor temporare în cazul tinerilor, care au implicații semnificative asupra rețelelor de asigurări sociale (mai puține contribuții) și asupra coeziunii sociale din statele membre.

1.12

CESE consideră că investiția în îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor este esențială pentru viitorul economiilor și al societăților europene. Inițiativele ar trebui să fie ușor accesibile pentru toți tinerii, fără discriminare, fără diferențe în funcție de gen și ar trebui să fie însoțite de măsuri concrete pentru asigurarea incluziunii. Părțile interesate relevante (inclusiv partenerii sociali și organizațiile de tineret) de la nivel local, regional și național ar trebui să fie implicate în conceperea, implementarea și evaluarea rezultatelor acestor inițiative.

1.13

Ar trebui elaborate în continuare măsuri naționale și locale concrete pentru a se asigura o învățare pe tot parcursul vieții accesibilă tuturor, cu participarea partenerilor sociali și a societății civile și cu o evaluare sistematică a rezultatelor.

1.14

În modelele de învățare la locul de muncă, precum sistemele de învățare duală, o parte semnificativă a formării este asigurată în cadrul întreprinderilor. Tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a alterna între învățarea în școală și formarea la locul de muncă într-o întreprindere. CESE este convins de succesul sistemelor de învăţământ duale așa cum sunt ele implementate în unele state membre. Asumarea în comun a responsabilității de a investi în viitor, atât de către sectorul public, cât și de cel privat, reprezintă cheia pentru niște sisteme de ucenicie de succes.

1.15

Comitetul recomandă să se ia măsuri prin care să se asigure calitatea și relevanța activităților propuse și să se stabilească un cadru adecvat, în care responsabilităţile, drepturile și obligațiile fiecărei părți interesate sunt clar formulate și se pot pune în practică. Dialogul social dintre angajatori și sindicate ar trebui dezvoltat în continuare și utilizat ca instrument important pentru identificarea viitoarelor perspective pe piața forței de muncă, pentru favorizarea creării de locuri de muncă, pentru împărtășirea practicilor de formare care corespund mai bine nevoilor pieței de muncă și pentru încurajarea tinerilor și tinerelor să-și îmbunătățească aptitudinile și competențele pentru a răspunde mai bine nevoilor în continuă schimbare ale întreprinderilor.

1.16

Criza economică și socială actuală impune anumite constrângeri asupra deciziilor bugetare ale statelor membre ale UE, în special asupra celor care fac obiectul programelor de ajustare bugetară – situație accentuată prin reducerea bugetului UE. Având în vedere rolul central jucat de educație în dezvoltarea condițiilor pentru a obține o bună capacitate de inserție profesională, CESE recomandă statelor membre să sporească resursele alocate pentru un învățământ de calitate, care nu ar trebui considerate cheltuieli, ci o investiție esențială pentru depășirea crizei și construirea unui viitor mai bun pentru toți. În acest sens, CESE a sprijinit Inițiativa cetăţenilor europeni pe tema „Educația este o investiție! Ea nu trebuie văzută ca parte din deficit”  (3) Comitetul avertizează că reducerile care sunt aplicate bugetelor destinate educației și formării antrenează pericolul transformării unor inițiative și propuneri vitale în simple declarații de bune intenții. Luând în considerare importanța educației și a formării și abordarea șomajului în rândul tinerilor, CESE recomandă ferm ca CE să organizeze o „Zi a educației și a formării” în 2015.

1.17

CESE consideră că industriile și întreprinderile ar trebui să investească în echipamentele de producție și să-și dezvolte politicile salariale și de comunicare pentru a spori atractivitatea sectorului industrial. Îmbunătățirea dialogului dintre întreprinderi și asociațiile de pregătire profesională ar putea constitui un pas important în soluționarea temei șanselor de angajare și ar putea reduce decalajul dintre partea cererii și cea a ofertei.

1.18

Toate iniţiativele adoptate în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor ar trebui finanțate în mod adecvat, prin intermediul FSE și al altor fonduri structurale. CESE recomandă ca, la utilizarea fondurilor structurale, să se acorde atenție deosebită ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, inclusiv acțiunilor de reprogramare, după caz, a fondurilor necheltuite.

2.1

Industria europeană cuprinde o gamă largă de întreprinderi, inclusiv întreprinderi mari, IMM–uri și microîntreprinderi cu cerințe diverse în materie de forță de muncă. În consecință, ele au nevoie de lucrători cu competenţe și abilități diferite. Aceste diferenţe ar trebui luate în considerare la conceperea sistemelor de educaţie şi formare. Dialogul social dintre angajatori și sindicate ar trebui dezvoltat în continuare și utilizat ca instrument important pentru identificarea viitoarelor perspective pe piața forței de muncă, pentru favorizarea creării de locuri de muncă, pentru împărtășirea practicilor de formare care corespund mai bine nevoilor pieței de muncă și pentru încurajarea tinerilor și tinerelor să-și îmbunătățească aptitudinile și competențele pentru a răspunde mai bine nevoilor în continuă schimbare ale întreprinderilor.

2.2

UE și statele membre au nevoie de o politică industrială care să faciliteze creșterea și să încurajeze crearea de noi locuri de muncă de calitate înaltă (4). CE consideră că este nevoie de un parteneriat puternic între UE, statele membre și industrie, pentru a se asigura un cadru de cooperare eficient și pentru a se stimula investițiile în tehnologii și în resurse umane, pentru a furniza un avantaj competitiv sectorului industrial european în raport cu alți concurenți de la nivel global. Pentru a soluționa această problemă și chestiunea generală a capacității de inserție profesională în industrie, CE a oferit asigurări (5) că unul dintre pilonii noii politici industriale va consta în investițiile în oameni și competențe.

2.3

Criza financiară izbucnită în 2008 a rănit grav multe dintre economiile europene, până în prezent redresarea având loc foarte lent. O problemă care ar putea face ca redresarea să fie și mai dificilă și ar putea avea consecințe și mai îngrijorătoare pe viitor o constituie criza șomajului în rândul tinerilor, care necesită colaborarea guvernelor cu angajatorii, lucrătorii și cu societatea civilă pentru promovarea, crearea și menținerea unor locuri de muncă decente și productive.

2.4

Liderii europeni par să ia în serios această criză, însă, așa cum a subliniat Comitetul în avize anterioare (6), noile inițiative nu vor contribui la rezolvarea problemei decât dacă o atacă de la rădăcină. Chestiunea a devenit o provocare atât politică, cât și economică. Ar fi greșit să generalizăm – situația nu este în mod cert identică în toate țările și la nivel local, dar pentru mulți tineri europeni terminarea sau finanțarea studiilor lor, găsirea nu numai a unui loc de muncă pe termen scurt sau a unui loc de stagiu, ci a unui loc de muncă real, demararea propriului lor proiect sau afacere, traiul independent sau întemeierea unei familii reprezintă părți ale aceleiași lupte cotidiene. Chiar dacă șomajul nu este un fenomen nou în Europa, creșterea șomajului în rândul tinerilor este unul dintre cele mai vizibile efecte ale actualei crize economice, atât din perspectiva distrugerii de locuri de muncă, cât și din insuficiența creării de locuri de muncă noi (7).

2.5

Multe inițiative pozitive ale UE (precum Garanția pentru tineret) vor genera formare la locul de muncă și ucenicii. Însă acestea nu garantează întotdeauna accesul la un loc de muncă. Și acest lucru evidențiază o discrepanță majoră: locurile de muncă sunt, în general, o consecință a creșterii economice. CESE a subliniat deja că la nivel național și al UE este necesară o reală strategie de creștere pentru a susține crearea mai multor locuri de muncă cu caracter mai stabil pentru tineri. CESE consideră că este esențial ca guvernele să facă eforturi substanțiale și de remediere pentru a împiedica criza să se adâncească. Așa cum a arătat CE, „Tinerii dețin cheia dinamismului și prosperității Europei de mâine”  (8).

2.6

Însă conceptul de „capacitate de inserție profesională” nu are o definiție unică, universal acceptată, ci este un concept dinamic, tendința generală fiind de a-l extinde pentru a lua în considerare factori contextuali. În pofida importanței lui în discursul privind piața forței de muncă, conceptul este dificil de măsurat, existând abordări multiple pentru definirea șanselor de angajare. Capacitatea de inserție profesională în sine este afectată de factori care țin atât de ofertă, cât și de cerere, aspecte care adesea scapă controlului individual. Într-un moment de criză economică și socială, Europa trebuie să utilizeze pe deplin potențialul creativ, energia și capacitățile populației sale, din toate mediile socioeconomice. Un rol important de facilitare îl pot juca niște organizații ale societății civile puternice și foarte active.

2.7

Capacitatea de inserție profesională este determinată în mare parte de calitatea și relevanța educației și a formării furnizate de autoritățile locale și regionale. Deși ține seama de faptul că autoritățile locale și regionale fac eforturi pentru a găsi echilibrul just spre a permite îmbunătățiri în acest sens, CESE consideră că sistemele de învățământ și formare existente nu reflectă întotdeauna coerent deciziile luate la nivel european. În ciuda apelurilor adresate de Comisie autorităților locale, în contextul MDC, de a-și împărtăși reciproc răspunsurile instituționale la problemele mobilității și formării tinerilor, a îmbunătățirii calității formării, certificării și recalificării, a reacției adecvate la nevoile pieței muncii, a respectării unui calendar în ceea ce privește realizarea obiectivelor comune și a analizării și integrării concluziilor studiilor și ale cercetării, cu analize comparative și rezultate vizibile, persistă prea multe obstacole instituționale și o lipsă de angajament clar în direcția unui spațiu european cu adevărat comun al învățământului și formării.

2.8

Angajatorii sunt conștienți care sunt competențele și capacitățile angajaților la ora actuală, dar trebuie să fie conștienți de competențele și capacitățile viitorilor angajați, într-un mediu profesional în schimbare rapidă, în special ca urmare a dezvoltării tehnologiei, care face ca perfecționarea și actualizarea continuă a competențelor lucrătorilor să fie o necesitate vitală. Întreprinderile au nevoi și caracteristici diferite, impunând ca învățământul și formarea profesională să fie adaptabile și flexibile în ceea ce privește competențele pe care le formează. Așa cum a subliniat CESE în avizul său SOC/476, este nevoie neapărat de o cooperare mai bună și mai relevantă între instituțiile de învățământ de la toate nivelurile și industrie.

2.9

Dat fiind că învăţământul şi formarea profesională nu sunt singurele elemente care definesc capacitatea de inserție profesională a unei persoane, o abordare concentrată numai pe învățământ este prea restrictivă. Programele de stagii de calitate, învăţarea prin muncă (în școli sau întreprinderi) sau uceniciile și programele de ocupare a forței de muncă trebuie să fie considerate modalități-cheie de a integra tinerii și tinerele pe piața forței de muncă, însă acestea nu pot fi considerate drept soluția definitivă la problema ameliorării șanselor de angajare. Este important să se recunoască că piețele forței de muncă sunt profund ancorate în societate și cultură, așa cum sunt și instituțiile economice și că obiceiurile și cutuma contribuie de asemenea la configurarea pieței forței de muncă.

2.10

CESE consideră că aspectele discutate și aprobate la nivel european în materie de educație și formare nu se pot reduce la un simplu schimb de bune practici. În acest sens, este de sperat că sistemele de formare vor fi capabile să răspundă nevoilor pieței forței de muncă, creând noi profiluri profesionale care să poată face față schimbărilor constante din organizarea muncii și din societatea modernă. Ținând, prin urmare, seama de termenele stabilite pentru ET 2020 și de Declarația de la Bruges, CESE solicită o evaluare și o analiză detaliată a modalităților de implementare în practică a angajamentelor și de realizare a obiectivelor.

3.1

În mai multe avize, CCMI a evidențiat un ansamblu de probleme economice, industriale și sociale, printre care și capacitatea de inserție profesională și reconversia profesională, în special în cadrul crizei actuale (9). În corelație cu propunerea de garanție pentru tineri formulată de Comisia Europeană în iunie 2013, partenerii sociali europeni (10) au prezentat un Cadru de acțiune comună pentru șansele de angajare ale tinerilor, concentrat asupra cunoașterii, tranziției dintre școală și muncă, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea antreprenoriatului.

3.2

Tinerii sunt prezentul și viitorul Europei și o resursă prețioasă de dinamism pentru societate. Cu toate acestea, incluziunea socială și economică a tinerilor presupune și necesită o serie de măsuri de tranziție de succes. În condițiile în care trecerea la viața adultă a devenit mai complexă, un învățământ de calitate pentru toți și o piață a forței de muncă incluzive sunt factori esențiali ai unei tranziții de succes. Este necesară o abordare globală pentru stimularea unor piețe ale forței de muncă dinamice, deschise și mobile pentru tineri, bazate pe măsuri și resurse adecvate, care să se concentreze pe crearea de noi locuri de muncă de mai bună calitate, rezultate de înaltă calitate în domeniul învățării și o mai bună adecvare între oferta de competențe și cerere, inclusiv prin promovarea în Europa a învățării la locul de muncă.

3.3

Organizațiile societății civile din multe state membre (în special cele mai lovite de actuala criză) au subliniat în multe rânduri importanța combinării unei abordări individuale a pieței forței de muncă cu o abordare colectivă (contextul, mediul, organizarea muncii și condițiile de muncă), care să ia în considerare așteptările și aspirațiile tinerilor. Pentru a fi total eficace, astfel de măsuri ar trebui stimulate printr-o finanțare europeană și măsuri de stimulare a creșterii economice și nu limitate la cele 6,8 miliarde EUR de care dispune inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” – sumă care ar trebui sporită substanțial.

4.1

Principiile și metodele de lucru ale Alianței europene pentru ucenicii și ale Cadrului de calitate pentru stagii consolidează convingerea CESE că programele de ucenicie, plasamentele în întreprinderi şi stagiile joacă un rol foarte important, oferind tinerilor posibilitatea de a dobândi competenţe şi experienţă profesională şi că acestea ar trebui să facă parte din strategiile întreprinderilor. Comitetul recomandă ca statele membre și industria să asigure calitatea și relevanta activităților propuse și să instituie un cadru adecvat, în care responsabilitățile, drepturile și obligațiile fiecărei părți implicate să fie formulate clar, punerea lor în aplicare putând fi supravegheată în practică.

4.2

Fiind de părere că este importantă obținerea de diplome universitare recunoscute la diverse niveluri, dar că acest lucru nu mai este suficient, Comitetul consideră că, în procesul de punere în aplicare a planurilor și programelor inițiativei, ar trebui luate măsuri concrete pentru a le permite tinerilor absolvenți să dobândească aptitudini necesare la locul de muncă, inclusiv, printre altele, experiență în domeniul managementului și al lucrului în echipă, competențe de rezolvare a problemelor și creativitate, pentru a le îmbunătăți posibilitățile pe piața forței de muncă.

4.3

În modelele de învățare la locul de muncă, precum sistemele de învățare duală, o parte semnificativă a formării este asigurată în cadrul întreprinderilor. Tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a alterna între învățarea în școală și formarea la locul de muncă într-o întreprindere. CESE este convins de succesul sistemelor de învăţământ duale așa cum sunt ele implementate în unele state membre. Asumarea în comun a responsabilității de a investi în viitor, atât de către sectorul public, cât și de cel privat, reprezintă cheia pentru niște sisteme de ucenicie de succes.

4.4

Stimularea învățării are sens, cu condiția ca această sarcină să nu țină exclusiv de efortul pe care îl poate face și trebuie să-l depună fiecare persoană. Altminteri, grupurile care sunt deja cel mai dezavantajate și marginalizate vor rămâne segregate colectiv. Ar trebui elaborate în continuare măsuri naționale și locale concrete pentru a se asigura o învățare pe tot parcursul vieții accesibilă tuturor, cu participarea partenerilor sociali și a societății civile și cu o evaluare sistematică a rezultatelor.

4.5

La reformarea sistemelor de învățământ/formare este important să se asigure faptul că educația rămâne o ramură profesională atractivă și competitivă. Revalorizarea meseriei de profesor este de asemenea în acord cu evoluția nevoilor de pe piața forței de muncă. Este nevoie de profesori foarte motivați și bine pregătiți pentru a face față gamei diverse de cerințe din partea societății, industriei și a elevilor și studenților.

4.6

Consilierea în materie de învățământ, formare și carieră ar trebui să sprijine tinerii în eforturile lor de a obține o educație, calificări și competențe mai bune. Materialele de orientare profesională ar trebui să cuprindă informații clare cu privire la locurile de muncă disponibile și posibilitățile de carieră pe piața forței de muncă (11). CESE a salutat decizia Comisiei Europene de a crea programul Erasmus+, care promovează și formarea profesională transfrontalieră, și speră că, după cum s-a convenit, el va fi pe deplin operațional în 2014. Acordul recent dintre Parlamentul European și Consiliu privind recunoașterea calificărilor profesionale este cât se poate de bine-venit.

4.7

Statele membre ar trebui să ofere stimulente universităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare care oferă cursuri specializate care corespund cu nevoile pieței globale; acest lucru ar putea ajuta la promovarea unui înalt nivel de profesionalism.

4.8

Introducerea formării obligatorii poate fi considerată un fel de asigurare pentru o carieră profesională. Cu toate acestea, uceniciile și stagiile nu trebuie să devină o cale de răspândire a forței de muncă ieftine sau neplătite. Ar trebui recunoscute cele mai bune practici din industrie, iar abuzurile nu ar trebui tolerate. Orice perioadă de formare trebuie să se încheie prin obținerea unei diplome sau a unui certificat care să recunoască calificările dobândite.

4.9

Având în vedere diferenţele existente între femeile şi bărbaţii tineri care intră pe piața forței de muncă, CESE subliniază că este important ca abordarea șomajului în rândul tinerilor să țină seama de o perspectivă de gen adecvată și să includă acțiuni concrete când este cazul. Recomandarea Consiliului privind instituirea unei garanții pentru tineret specifică, astfel, că sistemele de garanții pentru tineret ar trebui să acorde atenție diversității de gen a tinerilor avuți în vedere (12).

4.10

Pentru îmbunătățirea capacității de inserție pe piața forței de muncă, trebuie făcute toate eforturile pentru ca actualele condiții de pe teren să fie luate în considerare. Cu cât măsurile politice vor evolua în această direcție, cu atât va crește șansa stimulării capacității de inserție pe piața forței de muncă. Orice măsură menită să încurajeze dezvoltarea economică trebuie legată de condițiile concrete, aceasta fiind singura cale către o excelență durabilă. Crearea de parteneriate locale va fi utilă pentru sporirea dialogului și a acțiunilor pentru a face față șomajului în rândul tinerilor. Ar trebui ca instituțiile locale, universitățile, organizațiile de tineret, autoritățile publice și organismele de formare profesională, sindicatele și angajatorii din fiecare zonă să caute modalități de a colabora pentru a identifica posibilele strategii comune. Caracteristicile și nevoile locale vor fi astfel mai bine recunoscute și luate în considerare, spre ameliorarea oportunităților de angajare pentru tineri.

4.11

Statele membre ar trebui să integreze în programele școlare cursuri de antreprenoriat și să promoveze antreprenoriatul în modele de învățare la locul de muncă, în conformitate cu noul Plan de acțiune „Antreprenoriat 2020”, lansat de Comisia Europeană. Antreprenoriatul ar trebui considerat un concept larg, care să înglobeze mai mult decât întreprinderile noi. Oamenii trebuie să învețe și să înțeleagă cum să devină antreprenorii propriei vieți, de la o vârstă fragedă. Educația în spiritul întreprinderii ar trebui să pregătească oamenii pentru viață, învățându-i să dea dovadă de inițiativă, să-și asume răspunderea și să analizeze situații diverse. CESE consideră să dezvoltarea unor capacități și competențe precum creativitatea, inițiativa, tenacitatea și lucrul în echipă sunt esențiale pentru oricine, nu numai pentru viitorii întreprinzători care vor să demareze o afacere. Aceste competențe ar trebui să permită unei întregi generații să lucreze eficient în toate sectoarele și să urnească infrastructura de care este nevoie pentru o economie europeană de succes.

4.12

Comisia recunoaște că Europa „are nevoie de o schimbare de cultură radicală, cu impact profund” (13) pentru a se introduce metodologii de învățare antreprenorială eficace în sălile de curs. Totodată, CESE recomandă să se modifice metodologia de formare a profesorilor, iar statele membre ar trebui sfătuite să aloce resurse suficiente pentru evoluția profesorilor în această direcție. Realizarea politicilor depinde de un personal adecvat, care trebui format și sprijinit.

4.13

În avize anterioare, CESE (14) a atras atenția asupra implicațiilor pe care le are reducerea rolului contractelor permanente asupra ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor și a recomandat luarea în considerare a riscurilor derivate din această evoluție. Contractele temporare, care predomină în prezent în rândul tinerilor – îndeosebi al tinerilor aflaţi la începutul carierei – au condus la o piaţă segmentată a forţei de muncă. CESE recomandă statelor membre să acorde o atenție specială acestui aspect, care are implicații serioase și asupra rețelelor de securitate socială (diminuarea contribuțiilor) și a coeziunii lor sociale.

4.14

Criza economică și socială actuală impune anumite constrângeri asupra deciziilor bugetare ale statelor membre ale UE, în special asupra celor care fac obiectul programelor de ajustare bugetară – situație accentuată prin reducerea bugetului UE. Comitetul avertizează că reducerile care sunt aplicate bugetelor destinate educației și formării antrenează pericolul transformării unor inițiative și propuneri vitale în simple declarații de bune intenții. În acest sens, CESE sprijină Inițiativa cetăţenilor europeni pe tema „Educația este o investiție! Ea nu trebuie văzută ca parte din deficit”.

4.15

Toate inițiativele adoptate pentru îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor ar trebui puse în aplicare rapid în întreaga Europă, primind o finanțare adecvată, prin intermediul FSE și al altor fonduri structurale. CESE consideră că aceasta reprezintă o investiție esențială în viitorul economiilor și al societăților europene. Aceste inițiative ar trebui să fie ușor accesibile tuturor tinerilor, fără discriminare. Părțile interesate relevante (inclusiv partenerii sociali și organizațiile de tineret) de la nivel local, regional și național ar trebui să fie implicate în implementarea și evaluarea rezultatelor acestor inițiative. CESE recomandă ca, la utilizarea fondurilor structurale, să se acorde atenție deosebită ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, inclusiv acțiunilor de reprogramare, după caz, a fondurilor necheltuite.