5.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 45/97


P7_TA(2013)0106

Cerere de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Hans-Peter Martin

Decizia Parlamentului European din 16 aprilie 2013 privind cererea de ridicare a imunității lui Hans-Peter Martin (2012/2326(IMM))

(2016/C 045/16)

Parlamentul European,

având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Hans-Peter Martin, transmisă la 27 iunie 2012 de Reprezentantul permanent al Austriei pe lângă Uniunea Europeană, legată de o cauză aflată pe rol la Parchetul din Viena, și comunicată în plen la 12 decembrie 2012,

în urma audierii lui Hans-Peter Martin la 20 februarie 2013, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților în Parlamentul European prin vot universal direct,

având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011 (1),

având în vedere decizia sa din 13 septembrie 2011 cu privire la cererea de ridicare a imunității lui Hans-Peter Martin (2),

având în vedere dispozițiile articolului 57 din Constituția Austriei,

având în vedere articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0106/2013),

A.

întrucât Parlamentul a decis, la 13 septembrie 2011, să ridice imunitatea lui Hans Peter Martin, deputat în Parlamentul European, în urma unei solicitări a Parchetului din Viena, transmisă la 29 aprilie 2011 și anunțată în plen la 12 mai 2011, bazată pe suspiciunea de comitere a unor infracțiuni legate de deturnarea finanțărilor partidului, prevăzută în Secțiunea 2(b) a Legii partidelor politice;

B.

întrucât Parchetul din Viena solicită în prezent o ridicare extinsă a imunității lui Hans-Peter Martin pentru a putea efectua cercetări preliminare împotriva acestuia pe baza unor acuzații suplimentare care i-au fost aduse, legate în special de suspiciunea de fraudă;

C.

întrucât ridicarea extinsă a imunității lui Hans-Peter Martin privește în special presupusa infracțiune de fraudă agravată, prevăzută în Secțiunile 146 și 147(3) din Codul penal austriac;

D.

întrucât, în conformitate cu Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul propriei țări, de imunitățile acordate membrilor parlamentului din țara respectivă;

E.

întrucât, în temeiul articolului 57 alineatul (2) din Legea constituțională federală austriacă, membrii Consiliului Național (Nationalrat) pot fi arestați pentru o infracțiune penală numai cu acordul Consiliului Național – cu excepția cazului în care acestea sunt prinși în flagrant – și întrucât perchiziționarea locuințelor membrilor Consiliului Național necesită, de asemenea, acordul Consiliului Național; întrucât, în conformitate cu articolul 57 alineatul (3) din Legea constituțională federală austriacă, nu se poate lua nicio măsură oficială pentru o infracțiune sancționabilă împotriva unui membru al Consiliului Național fără acordul acestuia, cu excepția cazului în care infracțiunea nu este în mod evident legată de activitatea politică a membrului în cauză și întrucât, în temeiul acestei dispoziții, autoritatea respectivă trebuie să solicite o decizie a Consiliului Național cu privire la existența acestei legături, dacă se cere acest lucru de către membrul în cauză sau de către o treime dintre membrii comisiei permanente competente;

F.

întrucât articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și articolul 57 din Legea constituțională federală austriacă (Bundesverfassungsgesetz) nu împiedică ridicarea imunității lui Hans-Peter Martin;

G.

întrucât, prin urmare, în cazul de față este preferabilă ridicarea imunității parlamentare;

1.

hotărăște să ridice imunitatea lui Hans-Peter Martin;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Austriei și lui Hans-Peter Martin.


(1)  Hotărârea din 12 mai 1964 în cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier (Rec. 1964, p. 387), hotărârea din 10 iulie 1986 în cauza 149/85 Wybot/Faure și alții (Rec. 1986, p. 2391), hotărârea din 15 octombrie 2008 în cauza T-345/05 Mote/Parlamentul (Rep. 2008, p. II-2849), hotărârea din 21 octombrie 2008 în cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente (Rep. 2008, p. I-7929), hotărârea din 19 martie 2010 în cauza T-42/06 Gollnisch/Parlamentul (Rep. 2010, p. II-1135), hotărârea din 6 septembrie 2011 în cauza C-163/10 Patriciello (Rep. 2011, p. I-7565).

(2)  JO C 51 E, 22.2.2013, p. 150.