RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

Cel de-al 31-lea raport al Comisiei către Parlamentului European privind activitățile antidumping, antisubvenții și de salvgardare la nivelul UE (2012)

Introducere

Prezentul raport pentru anul 2012 este transmis Parlamentului European în urma rezoluției sale din 16 decembrie 1981 privind activitățile Uniunii Europene în materie de antidumping și a raportului comisiei sale pentru industrie, comerț exterior, cercetare și energie.

Acest scurt raport oferă o prezentare generală a evenimentelor importante din cursul anului 2012 și este însoțit, ca și în anii precedenți, de un document de lucru al serviciilor Comisiei mai detaliat, împreună cu anexe detaliate. Prezentul raport are aceeași structură generală ca și documentul de lucru, inclusiv toate titlurile sale, pentru a facilita trimiterile la informații mai cuprinzătoare.

Prezentul raport și documentul de lucru integral sunt disponibile și publicului la adresa de internet       http://ec.europa.eu/trade/issues/respectrules/anti_dumping/legis/index_en.htm.

1.           Prezentare generală a legislației

Anchetele antidumping (AD), antisubvenții (AS) și de salvgardare (SVG) se efectuează pe baza regulamentelor de bază ale Consiliului. Documentul de lucru oferă o prezentare generală a legislației existente. Textele de bază referitoare la antidumping și antisubvenții vor fi denumite în continuare „regulamentul (regulamentele) de bază”. În cursul anului 2012 au existat două amendamente la Regulamentul antidumping de bază. Având în vedere hotărârea Curții de Justiție în cauza Brosmann Footwear[1], s-a considerat oportun să se codifice practica limitării examinării solicitărilor de TEP la societățile care au fost incluse în eșantion. De asemenea, a fost necesară modificarea condițiilor juridice în care producătorii-exportatori din țările care nu au economie de piață obțin o marjă de dumping individuală pentru a se conforma hotărârii OMC în cauza de soluționare a litigiilor[2] privind elementele de fixare din Republica Populară Chineză.

2.           Concepte de bază

Titlul 2 din documentul de lucru oferă o prezentare generală a terminologiei și a procedurilor utilizate în cadrul anchetelor privind IPC (instrumentele de protecție comercială).

3.           Modernizarea IPC

Un exercițiu de modernizare a instrumentelor de protecție comercială (IPC) a fost lansat în octombrie 2011. Având în vedere că mediul comercial mondial s-a schimbat în mod semnificativ în cursul ultimului deceniu, precum și faptul că sistemul de protecție comercială al UE a rămas în mare măsură neschimbat de la încheierea Rundei Uruguay, cu aproape 15 ani în urmă, a fost identificată necesitatea adaptării IPC la nevoile actuale ale întreprinderilor.

Obiectivul proiectului de modernizare în curs este de a îmbunătăți sistemul actual de protecție comercială al UE în beneficiul tuturor părților interesate. Accentul se pune pe găsirea de soluții practice la problemele reale cu care se confruntă producătorii, importatorii, comercianții, etc. din Uniune prin utilizarea instrumentelor. Scopul este de a face ca sistemul să fie mai eficient și măsurile mai eficace, cu toate acestea, fără schimbarea principiilor de bază și a echilibrului sistemului.

În 2012 au fost realizate progrese importante în vederea îndeplinirii acestui obiectiv. În perioada aprilie - iulie 2012 a avut loc o consultare publică pentru a cunoaște punctele de vedere ale părților interesate. În mai 2012, a fost organizată o conferință la nivel înalt pentru a informa părțile interesate și a cunoaște preocupările acestora. O evaluare a impactului, care constituie o cerință a procesului de legiferare al UE, a fost realizată și prezentată Comitetului intern la nivel înalt de evaluare a impactului al Comisiei în decembrie 2012. Pe baza acesteia, o propunere legislativă și o comunicare au fost adoptate de către Comisie în aprilie 2013. În plus, a fost publicat proiectul de linii directoare cu privire la patru teme. Propunerea legislativă a fost transmisă Consiliului și Parlamentului, în cadrul cărora aceasta urmează procedura legislativă ordinară. Proiectul de linii directoare a făcut obiectul unor consultări publice și, în urma examinării corespunzătoare a observațiilor primite, liniile directoare finale vor fi adoptate de către Comisie în timp util. Comisia are drept obiectiv încheierea exercițiului de modernizare în timpul legislaturii actuale, și anume în primăvara anului 2014 și depune eforturi constructive, alături de celelalte instituții în vederea atingerii acestui obiectiv.

4.           Statutul de țară cu economie integral de piață (TEP)

În sensul anchetelor antidumping, o țară poate fi considerată ca fiind o economie integral de piață dacă îndeplinește cinci criterii care sunt descrise în detaliu în documentul de lucru care însoțește prezentul raport.

În anul 2012 a avut loc evaluarea continuă a două din cele șase cereri pentru recunoașterea statutului de TEP, formulate de China, Vietnam, Armenia, Kazahstan, Mongolia și Belarus. De-a lungul anului, doar Mongolia și Vietnamul au furnizat informații suplimentare în sprijinul cererilor lor, iar dosarele lor se află în diferite stadii de avansare. Celelalte patru țări, China, Armenia, Kazahstan și Belarus nu au prezentat nicio informație relevantă care să permită o analiză suplimentară a progreselor lor.

Consultările cu autoritățile Republicii Belarus au fost sistate încă din 2010 din cauza situației politice din această țară. În iunie 2010, Armeniei i-au fost trimise întrebări suplimentare cu privire la evoluțiile sale ulterioare către obținerea statutului de TEP. Cu toate acestea, până la sfârșitul anului 2012, Armenia încă nu transmisese Comisiei noi informații. Celelalte patru țări candidate și-au continuat procedura de recunoaștere a statutului de TEP și se află în stadii diferite de progres în ceea ce privește îndeplinirea celor cinci criterii pentru recunoașterea statutului de TEP.

În ceea ce privește China, cu toate că, în mai multe ocazii, autoritățile chineze au fost de acord, în principiu, cu o nouă reuniune a grupului de lucru pentru statutul de TEP în cursul anului 2012, reuniunea a fost anulată. Comisia este dispusă, în continuare, să discute progresele suplimentare înregistrate de către China în vederea obținerii statutului de TEP, și se speră că autoritățile chineze vor continua să se implice în producerea și transmiterea către Comisie a datelor necesare pentru recunoașterea statutului de TEP.

Reuniunea grupului de lucru UE - Vietnam pentru recunoașterea statutului de TEP al Vietnamului a avut loc în noiembrie 2012. A fost discutat un proiect de raport privind statutul de TEP și autoritățile vietnameze au răspuns la numeroase întrebări din partea Comisiei cu privire la problemele nerezolvate legate de cele patru criterii care rămân de îndeplinit. Raportul final privind statutul de TEP se așteaptă să fie comunicat autorităților vietnameze în 2013.

Informațiile colectate în timpul reuniunii grupului de lucru UE-Mongolia care a avut loc în septembrie 2011 la Ulan-Bator, împreună cu informațiile suplimentare primite în decembrie 2012, continuă să fie analizate și un raport privind statutul de TEP va fi disponibil începând din 2013.

5.           Activități de informare și comunicare/ Contacte bilaterale

5.1.        Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)

Serviciul de asistență în materie de protecție comercială pentru IMM-uri a fost înființat din cauza complexității procedurilor IPC, în special pentru IMM-uri, având în vedere dimensiunea redusă și fragmentarea acestora. Rolul său este de a aborda aspecte și probleme specifice IMM-urilor în materie de IPC, atât de ordin general, cât și de la caz la caz. O parte a site-ului internet dedicat IPC este consacrată IMM-urilor și face referire la punctele de contact ale serviciului de asistență în materie de protecție comercială.

În 2012, aceste puncte de contact au primit numeroase cereri de informații, toate fiind soluționate rapid. Aceste cereri vizau atât procedurile IPC, cât și conținutul acestora.

5.2.        Contacte bilaterale/activități de informare – industrie și țări terțe

Explicarea legislației și a practicilor în materie de protecție comercială ale UE reprezintă o parte importantă a activităților serviciilor care se ocupă cu IPC.

Comisia a organizat un seminar de formare în domeniul protecției comerciale pentru funcționarii din țări terțe, în 2012. În plus, în 2012 au existat o serie de contacte bilaterale consacrate discutării unor subiecte diverse în materie de protecție comercială cu o serie de țări terțe printre care China, Coreea, Maroc și Malaysia.

.

De asemenea, în 2012 au avut loc mai multe întâlniri cu asociații ale părților interesate și cu societăți, printre care Business Europe și Eurocommerce. Printre întâlnirile respective s-a numărat un seminar de o zi completă pentru Business Europe în noiembrie 2012.

6.           Consilierul-auditor

În februarie 2012, rolul și competențele consilierului-auditor din cadrul DG Comerț, care a devenit operațional în 2007, au fost stabilite în cadrul unui mandat oficial printr-o decizie a președintelui Comisiei Europene. Din 2012, consilierul-auditor este atașat, din motive administrative, pe lângă comisarul responsabil cu politica comercială, consolidând, astfel, caracterul independent al funcției.

Termenii de referință stabilesc, de asemenea, norme detaliate privind audierile conduse de consilierul-auditor cu privire la toate aspectele legate de o procedură comercială, de la deschiderea acesteia până la comunicarea constatărilor finale și până la măsurile finale adoptate. În plus, mandatul consilierului-auditor îi acordă acestuia puteri de decizie în caz de litigiu privind accesul la dosar, confidențialitatea informațiilor aflate în posesia Comisiei și acordarea de prelungiri ale termenelor limită. Consilierul-auditor este împuternicit să abordeze, împreună cu comisarul responsabil cu politica comercială și directorul general pentru comerț orice preocupări referitoare la derularea sau conținutul unei anchete în domeniul comerțului.

Extinderea continuă a tendinței privind cererile de intervenție de la crearea funcției de consilier-auditor în 2007, a făcut un nou pas înainte în 2012 și a crescut accentuat cu mai mult de 50 % în comparație cu 2011. În perioada de raportare, consilierul-auditor a primit 132 de cereri de intervenție (81 în 2011), dintre care 128 se refereau la IPC și vizau 41 de proceduri IPC. Numărul audierilor, de asemenea, a crescut în mod semnificativ, cu 50 % în comparație cu 2011: au avut loc 39 de audieri (26 în 2011), dintre care 12 au fost audieri multipartite în care un total de 43 de părți interesate cu interese similare s-au reunit în cadrul unor audieri comune.

Intervențiile au fost solicitate de către producătorii-exportatori din țări terțe, de către industria din Uniune, de către utilizatori și importatori, precum și de guvernele unor țări terțe. Consilierul-auditor a intervenit în privința unor aspecte care au acoperit toate etapele anchetei și a transmis serviciilor Comisiei o serie de recomandări cu scopul de a consolida exercitarea drepturilor de protecție.

Principalele probleme cu care consilierul-auditor s-a confruntat în 2012 pot fi grupate în trei categorii: (i) conținutul și calitatea informațiilor prezentate (ii) accesul la dosare și calitatea dosarelor neconfidențiale și (iii) dezacordul cu deciziile, constatările și concluziile.

7.           Prezentare generală a anchetelor și măsurilor antidumping, antisubvenții și de salvgardare

7.1.        Generalități

La sfârșitul anului 2012, în UE erau în vigoare 102 măsuri AD și 10 măsuri AS.

În 2012, 0,17 % din totalul importurilor în UE erau afectate de măsuri AD sau AS.

Vă rugăm să notați că detaliile privind aspectele care urmează se găsesc în documentul de lucru care însoțește prezentul raport. Trimiterile la anexele documentului de lucru pot fi găsite lângă titluri.

7.2.        Anchete noi (a se vedea anexele A – E și anexa N)

În 2012, au fost deschise 19 noi anchete. Au fost instituite taxe provizorii în cadrul a 9 proceduri. 3 cauze s-au încheiat cu instituirea de taxe definitive. 9 anchete s-au încheiat fără să se instituie măsuri.

7.3.        Anchete de reexaminare

Anchetele de reexaminare continuă să reprezinte o parte majoră a activității serviciilor care se ocupă cu IPC. În perioada 2008 – 2012, acestea au reprezentat 60% din toate anchetele deschise. Tabelul 2 din documentul de lucru conține informații statistice pentru perioada 2008 – 2012.

7.3.1.     Reexaminările efectuate în perspectiva expirării măsurilor (a se vedea anexa F)

Articolul 11 alineatul (2) și articolul 18 din regulamentele de bază prevăd expirarea măsurilor după cinci ani, cu excepția cazului în care o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor demonstrează că acestea ar trebui menținute în forma lor inițială. În cursul anului 2012, 13 măsuri au expirat automat după încheierea duratei de 5 ani.

În cursul anului 2012 au fost deschise 14 anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. 9 reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor au fost încheiate cu o confirmare a taxei pentru o perioadă suplimentară de 5 ani. 4 reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor s-au încheiat prin încetarea aplicării măsurilor.

7.3.2.     Reexaminările intermediare (a se vedea anexa G)

Articolul 11 alineatul (3) și articolul 19 din regulamentele de bază prevăd reexaminarea măsurilor în timpul perioadei lor de valabilitate. Reexaminările pot fi limitate la aspectele referitoare la dumping/subvenționare sau prejudiciu.

În cursul anului 2012 au fost deschise în total 5 reexaminări intermediare. 6 reexaminări intermediare s-au încheiat prin confirmarea sau modificarea taxei. 5 reexaminări intermediare s-au încheiat prin încetarea aplicării măsurilor.

7.3.3.     „Alte” reexaminări intermediare (a se vedea anexa H)

În cursul anului 2012, au fost deschise 4 „alte” reexaminări, care nu fac obiectul articolelor 11 alineatul (3) sau 19 din regulamentele de bază, în timp ce 3 astfel de reexaminări au fost încheiate în această perioadă.

7.3.4.     Noi reexaminări ale exportatorului (a se vedea anexa I)

Articolul 11 alineatul (4) și articolul 20 din regulamentele de bază prevăd o reexaminare a unui „nou venit”, respectiv o reexaminare „accelerată”, pentru a stabili o marjă de dumping individuală sau o taxă compensatorie individuală pentru noii exportatori situați în țara exportatoare în cauză care nu au exportat produsul în cursul perioadei de anchetă. Astfel de exportatori trebuie să demonstreze că sunt cu adevărat exportatori noi și că au început efectiv să exporte către UE după perioada de anchetă. Astfel, în cazul lor se poate calcula o taxă individuală, care este de obicei mai mică decât taxa la nivel național.

În 2012, a fost deschisă 1 reexaminare a unui nou exportator în timp ce au fost finalizate 2 astfel de reexaminări.

7.3.5.     Anchete privind absorbția (a se vedea anexa J)

În cazurile în care există informații suficiente care să demonstreze că, după perioada anchetei inițiale și înainte sau după instituirea măsurilor, prețurile de export au scăzut sau că nu au existat sau au existat insuficiente schimbări în prețurile de revânzare sau în prețurile ulterioare de vânzare ale produsului importat în UE, o reexaminare privind „absorbția” poate fi deschisă pentru a examina dacă măsura a avut efecte asupra prețurilor menționate anterior. Marjele de dumping pot, ca atare, să fie recalculate, iar taxa poate fi mărită, pentru a se ține cont de aceste prețuri de export scăzute. Posibilitatea reexaminărilor privind „absorbția” este inclusă la articolul 12 și la articolul 19 alineatul (3) din regulamentele de bază.

În 2012 nu a fost deschisă sau încheiată nicio reexaminare antiabsorbție.

7.3.6.     Anchete privind eludarea (a se vedea anexa K)

Posibilitatea de a redeschide anchete în situații în care se aduc dovezi că măsurile sunt eludate este prevăzută la articolele 13 și 23 din regulamentele de bază.

În 2012, au fost deschise 13 astfel de anchete. 2 anchete privind eludarea au fost încheiate cu extinderea măsurilor și 1 anchetă a fost încheiată fără extinderea măsurilor.

7.4.        Anchete privind salvgardarea (a se vedea anexa L)

În 2012 nu au avut loc activități de salvgardare.

8.           Aplicarea măsurilor AD/AS

8.1.        Urmărirea măsurilor

Activitățile de urmărire privind măsurile în vigoare s-au concentrat asupra a patru domenii principale: (1) prevenirea fraudei; (2) monitorizarea fluxurilor și a evoluțiilor pieței; (3) ameliorarea eficienței cu ajutorul instrumentelor adecvate și (4) reacția în fața practicilor nereglementare. Aceste activități au permis serviciilor responsabile de IPC să asigure, în mod proactiv și în colaborare cu statele membre, aplicarea corespunzătoare a măsurilor de protecție comercială în Uniunea Europeană.

8.2.        Monitorizarea angajamentelor (a se vedea anexele M și Q)

Monitorizarea angajamentelor face parte din activitățile de asigurare a respectării măsurilor, având în vedere faptul că angajamentele reprezintă o formă a măsurilor AD sau AS. Ele sunt acceptate de Comisie dacă pot elimina efectiv efectele prejudiciabile ale dumpingului sau ale subvenționării.

La începutul anului 2012 erau în vigoare 18 angajamente. În cursul anului 2012 au avut loc următoarele modificări ale portofoliului de angajamente : angajamentul unei societăți s-a încheiat din cauza expirării/abrogării măsurilor. Angajamentele a două societăți au fost retrase, întrucât monitorizarea acestora ar deveni imposibilă și impracticabilă. Astfel, numărul total de angajamente în vigoare la sfârșitul anului 2012 a ajuns la 15.

9.           Restituiri

Articolul 11 alineatul (8) și articolul 21 alineatul (1) din regulamentele de bază permit importatorilor să solicite rambursarea taxelor colectate relevante în cazul în care se demonstrează că marja de dumping/subvenționare a fost eliminată sau redusă la un nivel inferior celui al taxei în vigoare.

În cursul anului 2012, au fost transmise 26 de noi cereri de rambursare. La sfârșitul anului 2012, se aflau în curs de desfășurare 10 anchete privind rambursările, care vizau 35 de cereri. În 2012 au fost adoptate 26 de decizii ale Comisiei: 12 decizii de acordare a unor rambursări parțiale și 14 decizii de respingere a cererilor de rambursare. 8 cereri au fost retrase.

10.         Reexaminare judiciară: hotărâri ale Curții de Justiție (CdJ)/Tribunalului (T) (a se vedea anexa S)

În 2012, Tribunalul a pronunțat 13 hotărâri în domeniul măsurilor antidumping sau antisubvenții.

În 2012, Curtea de Justiție a pronunțat 9 hotărâri în domeniul măsurilor antidumping. 6 dintre aceste hotărâri vizau recursuri împotriva hotărârilor Tribunalului. În plus, Curtea de Justiție a pronunțat 3 hotărâri ca răspuns la cereri de decizii preliminare.

În 2012, au fost introduse 23 de noi cauze, dintre care 17 în fața Tribunalului și 6 în fața Curții de Justiție.

Anexa S la documentul de lucru conține o listă a cauzelor AD/AS prezentate în fața Tribunalului și a Curții de Justiție, care erau încă nesoluționate la sfârșitul anului 2012.

11.         Activități în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

11.1.      Soluționarea litigiilor în domeniile AD, AS și SVG

OMC prevede o procedură riguroasă pentru soluționarea litigiilor între membrii OMC în ceea ce privește aplicarea acordurilor OMC.

În iulie 2012, Indonezia a solicitat consultări în cadrul OMC cu Uniunea Europeană în ceea ce privește măsurile antidumping instituite de Uniunea Europeană cu privire la importurile de alcooli grași și cu privire la anumite aspecte ale anchetei care stă la baza acestor măsuri.

 11.2.     Alte activități ale OMC

Grupul de negociere privind normele a organizat o reuniune oficială la 29 februarie 2012. Unicul scop al reuniunii a fost de a confirma numirea E.S. Dl Wayne McCook (Jamaica) în funcția de președinte desemnat al grupului.

Ulterior, Grupul tehnic, un subgrup al grupului de negocieri, a fost convocat de două ori (în februarie și în aprilie 2012).

În paralel cu aceste activități, participarea serviciilor Comisiei la activitatea curentă a comitetelor pentru antidumping, subvenții, măsuri compensatorii și de salvgardare a continuat. Comitetele s-au reunit de două ori în sesiuni ordinare pentru a reexamina notificările și pentru a aborda subiecte care prezintă un interes special. În plus, grupul tehnic informal cu privire la antidumping s-a întrunit de mai multe ori în cursul anului 2012.

Concluzie

În 2012 s-a constatat o scădere a numărului de noi cauze inițiate și de măsuri provizorii și definitive instituite, față de anul precedent. Numărul de anchete încheiate fără instituire de măsuri a fost, de asemenea, în ușoară scădere în comparație cu anul precedent. În ceea ce privește reexaminările, acestea continuă să reprezinte o parte semnificativă din activitatea serviciilor, cu un număr de reexaminări deschise care a crescut cu peste jumătate în comparație cu 2011. Numărul reexaminărilor încheiate a scăzut cu o treime în comparație cu cifrele din 2011. În 2012, măsurile de protecție comercială în vigoare au afectat 0,17 % din importurile totale în UE.

[1]Hotărârea din 2 februarie 2012 în cauza C-249/10P Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliu.

[2] (2) OMC, Raportul Organului de apel, AB-2011-2, WT/DS397/AB/R, 15 iulie 2011. OMC, Raportul grupului special, WT/DS397/R, 3 decembrie 2010.