RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Raport privind punerea în aplicare a Directivei 2004/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite vopsele și lacuri și în produsele de refinisare a vehiculelor și de modificare a Directivei 1999/13/CE /* COM/2013/0704 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN ȘI CONSILIU Raport privind punerea în aplicare a Directivei 2004/42/CE a
Parlamentului European și a Consiliului privind limitarea emisiilor de compuși
organici volatili cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite vopsele
și lacuri și în produsele de refinisare a vehiculelor și de modificare a
Directivei 1999/13/CE 1. Introducere Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European și a
Consiliului („Directiva privind vopselele”) limitează emisiile de compuși
organici volatili („COV”) cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite
vopsele și lacuri și în produsele de refinisare a vehiculelor. Directiva privind vopselele are drept scop să
prevină sau să reducă poluarea aerului provenită din contribuția COV la
formarea ozonului troposferic[1]
și a particulelor secundare. Aceasta completează măsurile care trebuie luate la
nivel național în vederea asigurării respectării plafoanelor de emisii de COV
prevăzute de Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru
anumiți poluanți atmosferici (denumită în continuare „Directiva NEC”).
Produsele care intră în domeniul de aplicare al acesteia sunt vopsele și
lacurile care se folosesc pentru clădiri, pentru amenajarea și instalațiile
acestora, în scop decorativ, funcțional și de protecție, precum și produsele de
refinisare a vehiculelor[2].
Directiva privind vopselele impune ca produsele
care intră în domeniul său de aplicare și sunt introduse pe piață după 1
ianuarie 2007 să aibă un conținut de COV care să nu depășească valorile limită
prevăzute în anexa II la aceasta. În cazul vopselelor și al lacurilor, începând
cu 1 ianuarie 2010 s-au aplicat valori limită mai stricte pentru COV (faza a
doua). Directiva privind vopselele impune, de asemenea, etichetarea produselor
pentru a preciza conținutul de COV și, prin urmare, pentru a contribui la
informarea consumatorilor cu privire la posibilitățile lor de alegere. Statele
membre trebuie să instituie un program de monitorizare pentru verificarea
respectării limitelor de COV și a cerințelor de etichetare, care să includă
transmiterea de rapoarte periodice către Comisie cu privire la rezultatele obținute.
Acesta este cel de-al doilea raport al Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu care oferă o imagine de ansamblu a
punerii în aplicare a Directivei privind vopselele de către statele membre.
Primul raport[3]
a fost adoptat în 2011. Revizuirea continuă a Strategiei tematice privind
poluarea aerului (TSAP)[4]
include o evaluare globală a surselor de emisii de COV și posibile măsuri de
reducere, eficiente din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, nu s-a
realizat nicio revizuire separată a Directivei privind vopselele. Ca o acțiune suplimentară la nivel european, ar
trebui să se menționeze că, în prezent, există „etichete ecologice” pentru
vopselele și lacurile de interior și exterior[5].
Aceste etichete ecologice necesită, inter alia, limitări voluntare mai
stricte ale conținutului de COV al produselor, conducând astfel la reduceri
suplimentare ale emisiilor de COV printr-o informare mai bună a consumatorului
cu privire la alegerea produselor. 2. Punerea în aplicare 2.1. Introducere Articolul 7 din Directiva privind vopselele impune
statelor membre să raporteze Comisiei rezultatele programelor lor de monitorizare,
pentru a demonstra conformitatea cu cerințele directivei. Acesta impune, de
asemenea, statelor membre să prezinte rapoarte privind categoriile și cantitățile
de produse pentru care s-au acordat licențe în conformitate cu articolul 3
alineatul (3) din Directiva privind vopselele. Statele membre trebuiau să își prezinte cel de-al
doilea raport, care acoperă anul 2010, până la 1 iulie 2012, având în
vedere limitele mai stringente pentru COV în faza II (anexa II la Directiva
privind vopselele) decât cele aplicate pentru lacuri și vopsele de la 1
ianuarie 2010. Pentru a promova uniformitatea raportării efectuate de către
statele membre, Comisia a elaborat și a adoptat un format comun[6]. Rapoartele privind punerea în aplicare au fost
primite de la toate cele 27 de state membre. Rapoartele și evaluarea lor
ulterioară sunt disponibile prin intermediul site-ului internet al Comisiei[7]. Prezentul raport, care sintetizează principalele
concluzii ale evaluării informațiilor primite de la statele membre, se concentrează
pe două aspecte ale punerii în aplicare a Directivei privind vopselele, și
anume: · programele de monitorizare instituite pentru a verifica cerințele
Directivei privind vopselele, și anume acțiuni întreprinse în principal de
către autoritățile competente ale statelor membre; · măsura în care statele membre respectă cerințele tehnice din Directiva
privind vopselele, și anume acțiuni de punere în aplicare întreprinse de către
producători, importatori, angrosiști și comercianți cu amănuntul de vopsele și
lacuri. 2.2. Programe de monitorizare Informațiile pentru 2010, astfel cum au fost
furnizate de către statele membre, demonstrează că monitorizarea conformității
cu limitele privind conținutul de COV (anexa II) și cu cerințele privind
etichetarea (articolul 4) au înregistrat progrese, sau au rămas, cel puțin, la
același nivel ca cel din 2007. Statele membre au diverse abordări în ceea ce
privește monitorizarea conformității. Acestea pot presupune controale fizice
(de exemplu, eșantionare și analiza produselor de vopsit, controlul vizual al
etichetelor) și/sau o abordare în ceea ce privește auditul care presupune mai
multe operațiuni efectuate de la distanță, care constă în verificări ale
documentației prezentate de producători. În unele cazuri, procesul mai
împovărător de inspectare/eșantionare se realizează doar în urma unor observații
formulate în cadrul auditului. Pentru a promova o monitorizare mai eficace,
unele state membre au indicat luarea în considerare a unor abordări alternative
pentru verificarea conformității, de exemplu, să se solicite producătorilor să
completeze un chestionar care este trimis împreună cu eșantioanele de produse
sau să se utilizeze sisteme de autocertificare. Deși statele membre, la nivel individual, au
înregistrat variații semnificative, numărul total de inspecții ale stațiilor
de producție efectuate în 2010 la nivelul UE27 a fost semnificativ, fiind
efectuate 4 700 de inspecții de verificare a conținutului de COV al
produselor și/sau a etichetării lor. Inspecțiile au vizat toți actorii implicați
în introducerea produselor pe piață, adică fabricarea, importul, comerțul cu
ridicata și cu amănuntul de vopsele și lacuri. La nivelul unui stat membru
numărul inspecțiilor raportate au variat între zero (trei state membre) și 830.
Din nou, cu variații importante la nivel de stat
membru, un număr mare de eșantioane de vopsele și lacuri au fost analizate
pentru a se determina conținutul de COV, fiind efectuate peste 19 000
de analize în UE-27 în 2010. Patru state membre au analizat peste 1 000 de
eșantioane (cel mai mare număr a fost de 11 800), însă cinci state membre
nu au efectuat analize. Vopselele și lacurile vândute de comercianții cu
amănuntul au fost cele mai analizate (însumând peste 41 % din eșantioane).
Numărul de verificări ale etichetelor
produsului, fie prin inspecție vizuală sau prin alte metode, a fost de
ordinul a 121 000 la nivelul UE-27 în 2010, dar, din nou, au existat
diferențe mari între statele membre. La nivelul unui stat membru, numărul
verificărilor s-a situat între zero (cinci state membre) și 78 000.
Vopselurile și lacurile vândute de către comercianții cu ridicata au fost cele
mai verificate în ceea ce privește conformitatea etichetei (41 % din
totalul verificărilor). Acele state membre care au raportat nivelul zero
sau niveluri foarte scăzute de monitorizare în 2010 au invocat o serie de
motive. Multe state membre au fost împiedicate de lipsa de resurse, în
special financiare. Autoritățile competente ale unor state membre au soluționat
acest aspect prin utilizarea de instrumente de prioritizare (de exemplu,
monitorizarea vizează produse specifice) și/sau prin campanii de informare
(pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la Directiva privind
vopselele și pentru a îmbunătăți conformitatea). De asemenea, au existat
probleme legate de un deficit de capacitate al laboratoarelor certificate
pentru analiza eșantioanelor de produse. 2.3. Respectarea limitelor de COV și
cerințele în materie de etichetare Limitele de COV Anexa IIA la Directiva privind vopselele stabilește
două seturi de valori limită pentru conținutul maxim de COV din vopsele și
lacuri (în grame pe litru de produs care este „gata de utilizare”). „Valorile
limită ale fazei I” s-au aplicat de la 1 ianuarie 2007. Mai stricte, „valorile
limită pentru COV ale fazei II”, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010.
Prin urmare, produsele care în 2010 au fost găsite neconforme cu limitele
„fazei I” au fost, de asemenea, în mod simultan, neconforme cu limitele „fazei
II”. În cazul produselor de refinisare a vehiculelor, valorile limită pentru
COV prevăzute în anexa IIB la Directiva privind vopselele s-au aplicat de la 1
ianuarie 2007 și nu au mai fost modificate de atunci. Pentru limitele pentru COV ale fazei I, în
ansamblu, nivelul de conformitate a fost relativ ridicat - de 98,7 % (259
de eșantioane neconforme dintr-un total de 19 525). Procentul cel mai mare de eșantioane
neconforme a fost constatat în rândul comercianților cu ridicata (2,5 %
din eșantioane au fost neconforme) și al importatorilor (2,4 % din eșantioane
au fost neconforme). Pentru limitele mai stricte pentru COV ale fazei
II, în ansamblu, nivelul de conformitate a fost, din nou, destul de ridicat -
de 97,46 % (500 de eșantioane neconforme). Procentul cel mai mare de eșantioane
neconforme a fost constatat în rândul importatorilor (6 % dintre eșantioane
au fost neconforme). Aceste niveluri ridicate de conformitate indică
faptul că, în cazul în care sunt verificate, limitele de COV sunt, în general,
respectate în UE-27, dar există încă posibilități pentru ca respectarea
conformității să se apropie de 100 %. În ansamblu, nivelurile de
conformitate sunt similare cu cele declarate pentru anul 2007. Cerințe în materie de etichetare Din 121 000 de eșantioane verificate în ceea
ce privește etichetele în 2010, 94,2 % erau conforme. Cel mai ridicat
nivel de neconformitate a fost în rândul importatorilor. Diferențele dintre
numărul de eșantioane/etichete analizate dovedesc faptul că nu este posibil să
se compare în mod corespunzător nivelurile de neconformitate între statele
membre. Motivele neconformității nu sunt evidente din
datele furnizate în rapoartele statelor membre. Deși nivelurile de conformitate
par să se fi îmbunătățit considerabil începând cu anul 2007, când încălcările
cerințelor în materie de etichetare au fost de aproximativ 20 %, încă se
mai poate îmbunătăți verificarea conformității, în special în acele state
membre în care, în prezent, nu se realizează monitorizare. Produsele care nu sunt conforme În cele mai multe cazuri, statele membre care au
detectat neconformitatea cu limitele conținutului de COV sau cu cerințele în
materie de etichetare au furnizat, de asemenea, informații privind
subcategoriile de produse care nu respectă prevederile din anexa I la Directiva
privind vopselele. Majoritatea cazurilor de neconformitate cu
limitele privind conținutul de COV și, în același timp, cu cerințele în materie
de etichetare, au fost legate de produsele de categoria 1.1d ("vopsele de
interior/exterior pentru finisare și placare pe lemn, metal sau plastic”). Au
fost raportate încă trei categorii de produse ca fiind neconforme atât cu cerințele
privind limitele conținutului de COV, cât și cu cele în materie de etichetare, și
anume categoriile 1.1a „acoperitori pentru pereți interiori și plafoane”, 1.1e
„lacuri și impregnanți protectori și decorativi de finisare pentru
interior/exterior” și 1.1i. „acoperitori unicomponenți cu funcție specială”. Un număr mai mare de subcategorii au fost
raportate ca fiind neconforme cu cerințele în materie de etichetare, în comparație
cu limitele de COV: cu excepția a două subcategorii de vopsele și lacuri și în
toate subcategoriile de produse de refinisare a vehiculelor. Acțiuni menite să asigure conformitatea Cea mai frecventă sancțiune luată de statele membre
în cazul nerespectării limitelor privind conținutul de COV a fost retragerea
produselor de pe piață, în conformitate cu Directiva privind vopselele. Ca răspuns la o încălcare a cerințelor în materie
de etichetare, cel mai adesea, statele membre au cerut operatorilor să
corecteze greșeala într-un anumit interval de timp, pentru a evita urmărirea
penală sau sancțiuni financiare. Un singur stat membru a menționat urmăriri penale și
același stat membru cere operatorilor să realizeze schimbări prin intermediul
lanțului lor de aprovizionare. Unele state membre
au raportat că, în loc să penalizeze operatorii pentru neconformitate, au
formulat recomandări, în mod constructiv, operatorilor cu privire la cerințele
din Directiva privind vopselele și cu privire la schimbările necesare pentru a
asigura conformitatea. 3. Concluzii și perspective Informațiile primite din partea statelor membre în
temeiul articolului 7 din Directiva privind vopselele arată că, începând din 2010,
majoritatea statelor membre au instituit programe de monitorizare pentru a
verifica conformitatea vopselelor și lacurilor introduse pe piață. Cu toate
acestea, există în continuare un număr mic de state membre care nu au instituit
programe de monitorizare adecvate. În statele membre care efectuează monitorizare,
frecvența acesteia este foarte diferită. Aceste state membre prezintă, în
general, un nivel bun de conformitate cu valorile limită pentru COV prevăzute
de Directiva privind vopselele, cea mai mare pondere de neconformitate fiind
constatată, în general, în cazul vopselelor importate. Cu toate acestea, se
pare că este nevoie de o mai bună punere în aplicare a cerințelor în materie de
etichetare. Statele membre care se află pe ultimele locuri
sunt îndemnate să ia rapid măsurile necesare pentru a pune în aplicare pe
deplin obligațiile privind programele de monitorizare. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele
înregistrate în aceste domenii și va continua să ofere asistență statelor
membre în vederea îmbunătățirii în continuare a nivelului lor de performanță,
atât prin diverse activități de sprijin, cât și prin măsuri corespunzătoare de
asigurare a aplicării. Prin urmare, se recomandă statelor membre să
continue eforturile prin care monitorizarea și asigurarea aplicării să vizeze
aspectele în care eficacitatea și eficiența acestora sunt maxime în ceea ce
privește reducerea introducerii pe piață a vopselelor și lacurilor neconforme. [1] Ozonul se formează prin reacția dintre COV, oxizi de
azot și monoxid de carbon în prezența luminii solare. [2] „Produsele de refinisare a vehiculelor” se definesc
drept produsele enumerate în subcategoriile menționate în anexa II(B) la
Directiva privind vopselele. Acestea sunt utilizate pentru acoperirea
suprafețelor vehiculelor rutiere, astfel cum sunt definite în Directiva 70/156/CEE,
sau a unor părți ale acestora, în cadrul procesului de reparare, întreținere
sau decorare a vehiculelor, în afara instalațiilor de producție. [3] COM(2011) 297, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0297:FIN:RO:PDF [4] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și
Consiliu: O strategie tematică privind poluarea aerului [COM(2005) 446 final], 21.9.2005. [5] Decizia 2009/543/CE a Comisiei de stabilire a
criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice comunitare
vopselelor și lacurilor de exterior și Decizia 2009/544/CE a Comisiei de
stabilire a criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice
comunitare vopselelor și lacurilor de interior. [6] Decizia 2010/693/CE a Comisiei din 22 iulie 2010 (JO
L 301, 18.11.2010, p. 4). [7] https://circabc.europa.eu/w/browse/d8915eeb-0b2f-4d22-824e-1d4b5d969e14