PROIECT DE BUGET RECTIFICATIV NR. 9 LA BUGETUL GENERAL 2013

SITUAȚIA VENITURILOR PE SECȚIUNI SITUAȚIA CHELTUIELILOR PE SECȚIUNI Secțiunea III — Comisia

Având în vedere:

– Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 314, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

– Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii[1], în special articolul 41,

– Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013, adoptat la 12 decembrie 2012[2],

– bugetul rectificativ nr. 1/2013, adoptat la 4 iulie 2013,

– bugetul rectificativ nr. 2/2013, adoptat la 11 septembrie 2013,

– bugetul rectificativ nr. 3/2013, adoptat la 11 septembrie 2013,

– bugetul rectificativ nr. 4/2013, adoptat la 11 septembrie 2013,

– bugetul rectificativ nr. 5/2013, adoptat la 11 septembrie 2013,

– proiectul de buget rectificativ nr. 6/2013[3], adoptat la 10 iulie 2013, astfel cum a fost modificat la 18 septembrie 2013[4],

– proiectul de buget rectificativ nr. 7/2013[5], adoptat la 25 iulie 2013,

– proiectul de buget rectificativ nr. 8/2013[6], adoptat la 25 septembrie 2013,

Comisia Europeană prezintă autorității bugetare proiectul de buget rectificativ nr. 9 la bugetul 2013.

MODIFICĂRI LA SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PE SECȚIUNI

Modificările la situația veniturilor și a cheltuielilor pe secțiuni sunt disponibile pe site-ul EUR-Lex la adresa (http://eur-lex.europa.eu/budget/www/index-ro.htm). Cu titlu informativ, se atașează ca anexă la buget o versiune în limba engleză a modificărilor la această situație.

CUPRINS

1.      Introducere. 5

2.      Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE. 5

2.1    Seceta din România.. 5

2.2    Inundațiile din Europa Centrală.. 6

2.2.1      Germania.. 7

2.2.2      Austria.. 8

2.2.3      Republica Cehă.. 9

3.      Finanțare. 10

4      Tabel recapitulativ pe rubrici ale cadrului financiar.. 12

1.           Introducere

Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 9 pentru exercițiul 2013 vizează mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru suma de 400,5 milioane EUR reprezentând credite de angajament și de plată. Mobilizarea este în favoarea României, în legătură cu seceta și incendiile forestiere din vara anului 2012, precum și a Germaniei, Austriei și Republicii Cehe, în legătură cu inundațiile din lunile mai și iunie 2013.

2.           Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE

2.1         Seceta din România

În vara anului 2012, o mare parte din teritoriul României a avut de suferit din cauza precipitațiilor foarte reduse și a repetatelor valuri de temperaturi extrem de ridicate, care au condus la secetă însoțită de reducerea importantă a recoltei, de numeroase incendii de pădure și vegetație și deficit de apă pentru populație, fapt care a generat probleme la nivelul sistemelor de alimentare cu apă și al sistemelor producătoare de hidro-energie. Ulterior, în noiembrie 2012, autoritățile române au decis să înainteze o cerere de ajutor financiar din Fondul de solidaritate al UE.

Serviciile Comisiei au efectuat o analiză detaliată a cererii, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, în special articolele 2, 3 și 4. Cele mai importante elemente ale evaluării pot fi rezumate după cum urmează:

(1) Comisia a primit cererea României la 2 noiembrie 2012. Pentru a finaliza evaluarea, Comisia a solicitat informații suplimentare și revizuite care au fost primite la 30 mai 2013. Traducerea acestor informații din documentul original redactat în limba română a fost disponibilă în data de 3 iulie.

(2) Atunci când a acționat în urma catastrofelor provocate de seceta din 2008 din Cipru, Comisia a stabilit că, deși Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 nu ar fi fost conceput pentru a soluționa problemele unei catastrofe cu evoluție lentă, se poate recurge la el pentru a răspunde la orice catastrofă naturală majoră care are repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei unui stat beneficiar, astfel cum s-a stabilit la articolul 2 alineatul (1), cu condiția ca respectiva catastrofă să respecte criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (2) și ca cererea de finanțare să fie prezentată în timp util în conformitate articolul 4 alineatul (1).

(3) Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 prevede ca cererea să fie înaintată în termen de zece săptămâni de la data la care a survenit prima daună cauzată de catastrofă. În cazul unei catastrofe cu evoluție lentă, precum seceta, există o dificultate obiectivă în stabilirea acestei date. În România o perioadă prelungită caracterizată prin precipitații reduse, temperaturi din ce în ce mai ridicate și numeroase incendii pe parcursul a mai multe luni a condus la dezvoltarea unor condiții de secetă gravă care a afectat aproximativ 2 764 de milioane de hectare de terenuri în 35 din cele 41 de județe din România, la acestea adăugându-se, la 25 august 2012, izbucnirea unor incendii forestiere și de vegetație de mare amploare. Prin urmare, Comisia consideră că data de 25 august 2008, adică exact la aproape 10 săptămâni înainte de primirea cererii, poate fi acceptată ca reprezentând data de început al catastrofei majore. În consecință, cererea prezentată Comisiei la 2 noiembrie 2012 respectă termenele prevăzute la articolul 4 alineatul (1).

(4) Fiind de origine naturală, seceta și consecințele acesteia se încadrează în domeniul principal de aplicare al Fondului de solidaritate al UE.

(5) În cererea inițială, autoritățile române au estimat daunele directe totale cauzate de secetă și de incendiile forestiere la peste 1,9 miliarde EUR. Această sumă reprezintă aproximativ 263 % din pragul normal pentru mobilizarea Fondului de solidaritate aplicabil României în 2012, în valoare de 735,5 milioane EUR (adică 0,6 % din VNB-ul bazat pe datele din 2010). Această cifră acoperea însă și daunele agricole produse înainte de data de începere stabilită, care nu pot fi incluse în valoarea totală a daunelor. Mai mult, evaluarea daunelor agricole s-a bazat pe estimări nerealiste cu privire la randamentul culturilor și la prețurile de piață. În urma unei solicitări din partea Comisiei, România și-a revizuit evaluarea daunelor. Daunele totale revizuite prezentate de România se ridică la 872,8 milioane EUR. Totuși, această sumă include încă pierderi economice în sectorul producerii de hidroenergie în valoare de 66,1 milioane EUR, care nu pot fi acceptate ca daune directe și trebuie excluse. Prin urmare, Comisia consideră că valoarea totală a daunelor directe ar trebui să fie estimată la 806,7 milioane EUR. Având în vedere că această sumă depășește pragul normal de mobilizare a Fondului de solidaritate, seceta este clasificată ca fiind o catastrofă naturală majoră în sensul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002. Totalul daunelor directe reprezintă baza de calcul al valorii asistenței financiare, care poate fi utilizată exclusiv pentru acțiunile urgente de primă necesitate, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(6) Peste 99 % din daune se referă la agricultură și activități forestiere, care nu sunt eligibile pentru ajutor din Fondul de solidaritate, deoarece nu este acoperit de tipurile de operațiuni de urgență eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002. Autoritățile române estimează costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) la 2,5 milioane EUR. Aceste costuri sunt legate de acțiunile de urgență ale serviciilor de salvare, în special combaterea incendiilor și transportul apei, precum și de acțiuni de reabilitare a infrastructurii de distribuție a apei. Ajutorul din Fondul de solidaritate nu poate depăși costul total al operațiunilor eligibile.

(7) Regiunea afectată este eligibilă ca „regiune de convergență” în cadrul fondurilor structurale (2007-2013).

(8) Autoritățile române au indicat că nu există nicio acoperire a costurilor eligibile de către asigurări.

În concluzie, din motivele prezentate anterior, seceta și incendiile menționate în cerere pot fi considerate catastrofe majore în sensul regulamentului și îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) 2012/2002 pentru mobilizarea Fondului de solidaritate.

2.2         Inundațiile din Europa Centrală

În lunile mai și iunie 2013, Europa Centrală a fost afectată de o situație meteorologică foarte similară celei care a condus la inundațiile din 2002, cele mai grave din ultimii 100 de ani, și ulterior la crearea Fondului de solidaritate al UE. Din nou, Germania, Austria și Republica Cehă au fost afectate de inundații extreme. În pofida unor niveluri parțial mai ridicate de inundații, daunele la nivel general, deși foarte ridicate, au fost mai mici decât cele din 2002, în special în Austria și în Republica Cehă, nu în ultimul rând datorită eficacității măsurilor de protecție împotriva inundațiilor și de control al riscurilor introduse începând cu anul 2002.

Ulterior, Germania a prezentat o cerere de asistență financiară din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene în temeiul criteriului pentru catastrofe majore, iar cererile Austriei și Republicii Cehe au fost depuse în temeiul așa-numitului „criteriu al țării învecinate”.

Serviciile Comisiei au efectuat o analiză detaliată a cererilor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, în special cu articolele 2, 3 și 4. Cele mai importante elemente ale evaluării pot fi rezumate după cum urmează:

2.2.1      Germania

(1) Comisia a primit cererea Germaniei la 24 iulie 2013, în termenul de 10 săptămâni de la data înregistrării primei daune, la 18 mai 2013.

(2) De la mijlocul lunii mai 2013, pe suprafețe întinse din Germania s-au înregistrat cantități de precipitații extrem de abundente care au ajuns în unele zone la 300 % din media lunară. Combinat cu soluri saturate deja și, în cazul bazinului hidrografic al fluviului Dunărea, cu topirea zăpezii în Alpi, acest fapt a condus la inundații pe scară largă. Nivelurile apei au înregistrat valori record în cazul a numeroase râuri. Inundațiile au fost mai extinse și mai grave decât inundațiile din august 2002 și decât inundațiile record anterioare din iulie 1954. La 18 mai, furtuni puternice și ploi torențiale extreme au provocat primele daune produse de inundații în Bavaria și în Turingia. Dunărea, râurile Lech și Regen și regiunea Inn-Salzach au fost afectate în mod deosebit de inundații între 1 și 16 iunie 2013. Începând cu 30 mai 2013, ploile constante au cauzat inundații de-a lungul Rinului și în întregul său bazin hidrografic în Baden-Württemberg, Bavaria, Hessen, Renania Palatinat și Turingia. În regiunile din jurul râurilor Elba și Saale din Saxonia, Turingia, Saxonia-Anhalt, Brandenburg, Saxonia Inferioară, Mecklenburg-Pomerania de Vest și Schleswig-Holstein au căzut precipitații persistente care au început la 2 iunie 2013 și au continuat până la sfârșitul lunii.

(3) Fiind de origine naturală, inundația se încadrează în domeniul principal de aplicare a Fondului de solidaritate.

(4) În ceea ce privește impactul și consecințele inundațiilor, autoritățile germane au raportat opt morți și cel puțin 128 de răniți. Peste 100 000 de persoane au fost evacuate din zonele inundate, în total fiind afectate de catastrofă aproape 600 000 persoane. Impactul s-a resimțit în aproape 1 700 de comunități. Centrele multor orașe mai mari și mai mici au fost parțial sau complet inundate (de exemplu, Passau, Deggendorf, Bad Schandau, Pirna, Meissen, Dresda, Grimma, Döbeln, Waldheim). Peste 32 000 de locuințe au fost deteriorate sau distruse în întregime. Totalul daunelor suferite de gospodăriile private s-a ridicat la aproximativ 1,5 miliarde EUR. În multe locuri, rezervele de apă potabilă, sistemele de canalizare și rețelele de energie electrică au fost compromise, iar școli și grădinițe au fost închise. Au fost deteriorate sau distruse peste 170 de poduri și aproximativ 700 de km de drumuri. Principalele conexiuni feroviare dintre Berlin și Stendal rămân închise. Infrastructurile publice de apărare împotriva inundațiilor au suferit daune structurale și nu vor mai fi funcționale în cazul unor viitoare inundații. Sectorul de afaceri a suferit daune estimate la peste 1,3 miliarde EUR cu impact grav asupra a zeci de mii de societăți. Producția a fost parțial întreruptă din cauza unor instalații de producție avariate sau unor probleme de ordin logistic. Peste 430 000 hectare de terenuri agricole și forestiere au fost inundate, înregistrându-se daune directe considerabile - de la compromiterea recoltei până la distrugerea totală a clădirilor și a echipamentelor.

(5) Autoritățile germane au estimat daunele directe totale la peste 8,2 miliarde EUR. Această sumă depășește cu mult pragul necesar pentru mobilizarea Fondului de solidaritate, și anume 3,7 miliarde EUR aplicabil Germaniei în 2013 (3 miliarde EUR la prețurile din 2002). Întrucât pagubele directe totale estimate depășesc pragul, dezastrul este calificat drept „catastrofă naturală majoră”. Totalul daunelor directe reprezintă baza de calcul al valorii asistenței financiare, care poate fi utilizată exclusiv pentru acțiunile urgente de primă necesitate, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(6) Costul acțiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 este estimat de către autoritățile germane la 3,3 miliarde EUR și este prezentat defalcat pe tipuri de acțiuni. Cea mai mare pondere în cadrul costurilor acțiunilor urgente (peste 2,5 miliarde EUR) o au acțiunile de refacere în sectorul infrastructurii de transport.

(7) Regiunile sinistrate din Germania sunt eligibile fie ca „regiuni de convergență”, fie ca „regiuni aflate în faza de eliminare treptată”, fie ca „regiuni de competitivitate și ocupare a forței de muncă” în cadrul fondurilor structurale (2007-2013). Autoritățile germane intenționează să folosească finanțarea existentă în cadrul fondurilor structurale și al proiectelor FEADR pentru a combate efectele catastrofelor din regiunile în cauză. Acțiunile finanțate de Fondul de solidaritate nu pot beneficia de asistența din partea fondurilor structurale prevăzută la articolul 6 din regulament.

(8) La momentul depunerii cererii, nu erau disponibile informații detaliate cu privire la acoperirea costurilor eligibile de către asigurări. Comisia își rezervă dreptul de a evalua acest element, atunci când vor fi disponibile aceste informații. Costurile pentru repararea daunelor de către o parte terță nu sunt eligibile pentru asistență din Fondul de solidaritate.

În concluzie, din motivele prezentate anterior, inundațiile la care se face referire în cerere sunt considerate catastrofe majore în sensul regulamentului și îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (2) ultimul paragraf din Regulamentul 2012/2002 pentru mobilizarea Fondului de solidaritate.

2.2.2      Austria

(1)  Comisia a primit cererea Austriei la 6 august 2013, în termenul de 10 săptămâni de la data înregistrării primei daune la 30 mai 2013.

(2) Inundațiile au afectat 7 din cele 9 landuri austriece, în special Vorarlberg, Tirol, Salzburg, Austria Inferioară și Austria Superioară, adică o populație de aproximativ 4,6 milioane de locuitori. În anumite bazine hidrografice (Saalach, Salzach, Inn și cursul superior al Dunării), inundațiile au atins nivelul cel mai ridicat din ultimii 500 de ani. Acestea au avut ca rezultat deteriorarea pe scară largă a infrastructurilor, în special a infrastructurilor de protecție de-a lungul râurilor, a celor din sectorul transporturilor și al apelor/apelor reziduale. Case și proprietăți private au fost deteriorate sau distruse, recolta a peste 22 000 de hectare de teren agricol fiind compromisă din cauza inundațiilor. Peste 300 de întreprinderi au suferit daune directe, dintre care unele din sectorul deosebit de important al turismului.

(3) Fiind de origine naturală, catastrofa se încadrează în domeniul de aplicare a Fondului de solidaritate.

(4) Autoritățile austriece au estimat daunele directe totale la 866,5 milioane EUR. Această sumă reprezintă 48 % din pragul de 1,8 miliarde EUR (și anume 0,6 % din VNB-ul Austriei) și, prin urmare, catastrofa nu întrunește criteriile pentru a fi considerată „catastrofă majoră” în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului. Cu toate acestea, Austria a fost afectată de aceleași inundații care au condus la catastrofa majoră din Germania. Prin urmare, autoritățile austriece și-au prezentat cererea în temeiul așa-numitului „criteriu al țării învecinate”, conform căruia o țară afectată de aceeași catastrofă majoră ca o țară învecinată poate beneficia în mod excepțional de ajutor din Fondul de solidaritate, chiar dacă nu este atins pragul normal al daunelor pentru mobilizarea Fondului de solidaritate. Există dovezi clare că inundațiile din Germania și Austria au aceeași cauză principală; prin urmare, Comisia consideră că este îndeplinit criteriul. Dauna totală directă constituie baza de calcul al sumei reprezentând asistența financiară. Asistența financiară poate fi utilizată exclusiv pentru acțiunile urgente de primă necesitate, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(5) Costul acțiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 este estimat de către autoritățile austriece la 350,4 milioane EUR și este prezentat defalcat pe tipuri de acțiuni. Cea mai mare parte a costurilor acțiunilor urgente este legată de acțiunile de refacere în domeniul infrastructurii de transport (164 de milioane EUR) și al infrastructurii de prevenire (79 de milioane EUR).

(6) Autoritățile austriece au precizat că nu intenționează să depună alte cereri de asistență din alte instrumente ale Uniunii.

(7) Autoritățile austriece au declarat că pentru niciuna dintre acțiunile eligibile nu există o asigurare.

În concluzie, din motivele prezentate anterior, inundațiile la care se face referire în cerere sunt considerate catastrofe într-o țară învecinată în sensul regulamentului și îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (2) ultimul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 pentru mobilizarea Fondului de solidaritate.

2.2.3      Republica Cehă

(1) Comisia a primit cererea Republicii Cehe la 8 august 2013, în termenul de 10 săptămâni de la data înregistrării primei daune la 2 iunie 2013.

(2) De la sfârșitul lunii mai și în cursul lunii iunie 2013, Republica Cehă a fost afectată de ploi puternice, parțial torențiale, care au provocat inundații așa cum au loc la fiecare 50 de ani, în special în bazinele hidrografice ale râurilor Berounka, Vltava și Labe, și care au afectat în special regiunile Boemia de Sud, Plzeň, Boemia Centrală, Hradec Králové, Liberec, Ústí și orașul Praga, adică aproximativ 54 % din teritoriul Republicii Cehe, fiind afectată în mod direct peste o treime din populația Republicii Cehe. 15 persoane și-au pierdut viața, iar 23 000 au trebuit să fie evacuate. Inundațiile au deteriorat sau distrus în special infrastructura de transport (căi ferate, drumuri și poduri etc.), rețele de telecomunicații, sisteme de alimentare cu apă și de epurare a apelor reziduale, precum și rețelele de energie electrică și gaze. Au fost afectate peste 7 000 de locuințe private. Serviciile de sănătate și serviciile sociale, numeroase întreprinderi - dintre care unele s-ar putea să fie nevoite să își înceteze activitatea - agricultura și silvicultura, de asemenea, au suferit numeroase daune.

(3) Fiind de origine naturală, catastrofa se încadrează în domeniul de aplicare a Fondului de solidaritate.

(4) Autoritățile cehe au estimat daunele directe totale la 637,1 milioane EUR. Această sumă reprezintă 73 % din pragul de 871,6 milioane EUR (și anume 0,6 % din VNB-ul Republicii Cehe) și, prin urmare, catastrofa nu întrunește nici pe departe criteriile pentru a fi considerată „catastrofă majoră” în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului. Cu toate acestea, Republica Cehă a fost afectată de aceleași inundații care au dus la catastrofa majoră din Germania. Prin urmare, autoritățile cehe și-au prezentat cererea în temeiul așa-numitului „criteriu al țării învecinate”, conform căruia o țară afectată de aceeași catastrofă majoră ca o țară învecinată poate beneficia în mod excepțional de ajutor din Fondul de solidaritate. Există dovezi clare că inundațiile din Germania și din Republica Cehă au aceeași cauză principală; prin urmare, Comisia consideră că este îndeplinit criteriul. Dauna totală directă constituie baza de calcul al sumei reprezentând asistența financiară. Asistența financiară poate fi utilizată exclusiv pentru acțiunile urgente de primă necesitate, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(5) Costul acțiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 este estimat de către autoritățile cehe la 416,4 milioane EUR și este prezentat defalcat pe tipuri de acțiuni. Cea mai mare parte a costurilor acțiunilor de urgență se referă la lucrări la drumuri și poduri (158 de milioane EUR), sisteme de canalizare (peste 52 de milioane EUR) și cursuri de apă (peste 56 de milioane EUR).

(6) Regiunile sinistrate ale Republicii Cehe sunt eligibile drept "regiuni de convergență” în cadrul fondurilor structurale (2007-2013), cu excepția orașului Praga, care este eligibil ca „regiune în etapa de instituire progresivă a ajutorului”. Autoritățile cehe au indicat faptul că au în vedere utilizarea finanțării existente în cadrul programelor fondurilor structurale și ale Fondului de coeziune pentru refacerea în urma inundațiilor. Acțiunile finanțate de Fondul de solidaritate nu pot beneficia de asistența din fondurile structurale prevăzută la articolul 6 din regulament.

(7) Autoritățile cehe au precizat că anumite clădiri publice sunt, în general, asigurate, dar nu există nicio asigurare a activelor de infrastructură. Comisia își rezervă dreptul de a evalua acest element. Costurile pentru repararea daunelor de către o parte terță nu sunt eligibile pentru asistență din Fondul de solidaritate.

În concluzie, din motivele prezentate anterior, inundațiile la care se face referire în cerere sunt considerate catastrofe într-o țară învecinată în sensul regulamentului și îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 pentru mobilizarea Fondului de solidaritate.

3.           Finanțare

Bugetul anual total de care dispune Fondul de solidaritate este de 1 000 de milioane EUR. Având în vedere că solidaritatea reprezintă principala justificare pentru crearea fondului, Comisia consideră că ajutorul acordat din acest fond ar trebui să fie progresiv. Conform practicii anterioare, acest lucru implică faptul că partea din daune care depășește pragul (0,6 % din VNB sau 3 miliarde de EUR la prețurile din 2002, reținându-se cea mai mică sumă) ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului față de daunele inferioare pragului. Rata aplicată în trecut pentru stabilirea alocării ajutoarelor pentru catastrofe majore este de 2,5 % din daunele directe totale care nu depășesc pragul de mobilizare a fondului și 6 % din cele care îl depășesc. Metodologia pentru calculul ajutorului din Fondul de solidaritate a fost stabilită în Raportul anual 2002-2003 privind Fondul de solidaritate și aprobată de Consiliu și Parlamentul European.

Se propune aplicarea aceluiași procentaj în cazul de față și acordarea ajutoarelor după cum urmează:

|| || || (în EUR)

Catastrofă || Daune directe || Prag (milioane €) || Costurile totale ele acțiunilor eligibile || Sumă bazată pe 2,5 % || Sumă bazată pe 6 % || Valoarea totală a ajutorului propus

Seceta din România || 806 724 312 || 735 487 || 2 475 689 || 18 387 175 || 4 274 239 || 2 475 689

Inundațiile din Germania || 153 500 000 || 3.678,755 || 289 400 000 || 91 968 875 || 268 484 700 || 360 453 575

Inundațiile din Austria || 866 462 000 || 1.798,112 || 350 334 000 || 21 661 550 || - || 21 661 550

Inundațiile din Republica Cehă || 637 131 000 || 871,618 || 416 368 000 || 15 928 275 || - || 15 928 275

TOTAL || || 400 519 089

În concluzie, din motivele expuse anterior, se propune acceptarea cererilor prezentate de România în legătură cu catastrofele provocate de seceta din 2012 și de Germania, Austria și Republica Cehă, în legătură cu catastrofele provocate de inundațiile din lunile mai și iunie 2013, și mobilizarea Fondului de solidaritate pentru fiecare dintre aceste cazuri.

4            Tabel recapitulativ pe rubrici ale cadrului financiar

Cadrul financiar Rubrică/subrubrică || Cadrul financiar 2013 revizuit || Bugetul 2013 (inclusiv BR 1 - 5 și PBR 6 - 8/2013) || PBR 9/2013 || Bugetul 2013 (inclusiv BR 1 - 5 și PBR 6 - 9/2013)

CA || CP || CA || CP || CA || CP || CA || CP

1. DEZVOLTARE DURABILĂ || || || || || || || ||

1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || 15 670 000 000 || || 16 168 150 291 || 12 886 628 095 || || || 16 168 150 291 || 12 886 628 095

Marjă || || || 1 849 709 || || || || 1 849 709 ||

1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || 54 974 000 000 || || 55 108 049 037 || 56 349 544 736 || || || 55 108 049 037 || 56 349 544 736

Marjă[7] || || || 0 || || || || 0 ||

Total || 70 644 000 000 || || 71 276 199 328 || 69 236 172 831 || || || 71 276 199 328 || 69 236 172 831

Marjă[8] || || || 1 849 709 || || || || 1 849 709 ||

2. CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE || || || || || || || ||

Din care cheltuieli de piață și plăți directe || 48 574 000 000 || || 43 956 548 610 || 43 934 188 711 || || || 43 956 548 610 || 43 934 188 711

Total || 61 289 000 000 || || 60 159 241 416 || 58 068 031 826 || || || 60 159 241 416 || 58 068 031 826

Marjă || || || 1 129 758 584 || || || || 1 129 758 584 ||

3. CETĂȚENIE, LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE || || || || || || || ||

3a. Libertate, securitate și justiție || 1 661 000 000 || || 1 440 827 200 || 1 050 404 650 || || || 1 440 827 200 || 1 050 404 650

Marjă || || || 220 172 800 || || || || 220 172 800 ||

3b. Cetățenie || 746 000 000 || || 753 287 942 || 664 802 559 || 400 519 089 || 400 519 089 || 1 153 807 031 || 1 065 321 648

Marjă || || || 7 320 000 || || || || 7 320 000 ||

Total || 2 407 000 000 || || 2 194 115 142 || 1 715 207 209 || 400 519 089 || 400 519 089 || 2 594 634 231 || 2 115 726 298

Marjă[9] || || || 227 492 800 || || || || 227 492 800 ||

4. UE CA ACTOR MONDIAL || 9 595 000 000 || || 9 583 118 711 || 6 941 146 336 || || || 9 583 118 711 || 6 941 146 336

Marjă[10] || || || 275 996 289 || || || || 275 996 289 ||

5. ADMINISTRAȚIE || 8 492 000 000 || || 8 430 374 740 || 8 430 049 740 || || || 8 430 374 740 || 8 430 049 740

Marjă[11] || || || 147 625 260 || || || || 147 625 260 ||

6.COMPENSAȚII || 75 000 000 || || 75 000 000 || 75 000 000 || || || 75 000 000 || 75 000 000

Marjă || || || || || || || ||

TOTAL || 152 502 000 000 || 144 285 000 000 || 151 718 049 337 || 144 465 607 942 || 400 519 089 || 400 519 089 || 152 118 568 426 || 144 866 127 031

Marjă [12],[13],[14] || || || 1 782 722 642 || 0 || || || 1 782 722 642 || 0

[1]               JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

[2]               JO L 66, 8.3.2013, p. 1.

[3]               COM (2013) 518.

[4]               COM (2013) 655.

[5]               COM (2013) 557.

[6]               COM (2013) 669.

[7]               Suma de 134,0 milioane EUR peste plafon este finanțată prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate în 2013.

[8]               Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) nu este inclus în calculul marjei de la rubrica 1a (500 de milioane EUR).

[9]               Suma corespunzătoare Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este înscrisă peste rubricile corespunzătoare, astfel cum se prevede în AII din 17 mai 2006 (JO C 139, 14.6.2006).

[10]             Marja pentru 2013 prevăzută la rubrica 4 nu ia în considerare creditele referitoare la rezerva pentru ajutoare de urgență (264,1 milioane EUR).

[11]             Pentru calcularea marjei sub plafonul pentru rubrica 5, se ia în considerare nota de subsol (1) din cadrul financiar 2007-2013 pentru suma de 86 de milioane EUR pentru contribuțiile personalului la sistemul de pensii.

[12]             Suma de 134,0 de milioane EUR peste plafon pentru angajamente este finanțată prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate în 2013.

[13]             Marja globală pentru angajamente nu ia în considerare creditele aferente FEG (500 de milioane EUR), cele aferente Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (415,1 milioane EUR), cele aferente rezervei pentru ajutoare de urgență (264,1 milioane EUR) și cele aferente contribuțiilor personalului la sistemul de pensii (86 de milioane EUR).

[14]             Marja globală pentru plăți nu ia în considerare creditele aferente Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (415,1 de milioane EUR), cele aferente rezervei pentru ajutoare de urgență (80 de milioane EUR) și cele aferente contribuțiilor personalului la sistemul de pensii (86 de milioane EUR).