RAPORTUL ANUAL PE 2012 PRIVIND RELAȚIILE DINTRE COMISIA EUROPEANĂ ȘI PARLAMENTELE NAȚIONALE

1.           Introducere

În anul 2012, ca și în cei doi ani anteriori, relațiile dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale au continuat să se dezvolte în două direcții: pe de o parte, în ceea ce privește mecanismul de control al subsidiarității prevăzut în tratat, prin care parlamentele naționale supervizează Comisia, verificând sistematic respectarea principiului subsidiarității în cazul propunerilor legislative nou-adoptate, și, pe de alta, în ceea ce privește dialogul politic, care cuprinde schimburile de informații și avize cu privire la diferite aspecte ale politicii atât în faza legislativă, cât și în faza nelegislativă și merge mai departe de aspectul subsidiarității.

Acest al optulea raport anual privind relațiile dintre Comisie și parlamentele naționale se axează asupra dialogului politic. Aspectele specifice legate de mecanismul de control al subsidiarității, inclusiv primul „cartonaș galben” declanșat de parlamentele naționale privind propunerea Comisiei de Regulament privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în cadrul libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii (Monti II), sunt abordate în Raportul anual privind subsidiaritatea și proporționalitatea pe 2012, care este publicat în paralel și, prin urmare, ar trebui considerat complementar prezentului raport.

Primul „cartonaș galben” a fost, cu siguranță, un aspect-cheie al relațiilor Comisiei cu parlamentele naționale în anul 2012. Totuși, dialogul mai amplu privind fondul politicilor și propunerilor Comisiei, care merge mai departe de controlul respectării principiului subsidiarității și le oferă parlamentelor naționale posibilitatea de a participa activ la configurarea politicii la nivelul Uniunii Europene, a devenit, de asemenea, un aspect-cheie al peisajului UE, în special în contextul aprofundării uniunii economice și monetare (UEM). Dialogul s-a intensificat și mai mult, îmbogățind astfel în mod substanțial relațiile dintre Comisie și parlamentele naționale.

În 2012, dialogul politic a luat forma unor (i) dezbateri și discuții bilaterale și multilaterale, declanșate adesea de sau ținute în contextul adunărilor interparlamentare (a se vedea capitolul (2), (ii) schimburi de avize scrise ale parlamentelor naționale și de răspunsuri ale Comisiei (a se vedea capitolul 3) și (iii) numeroase alte contacte și reuniuni pe parcursul anului (a se vedea capitolul 4).

2.           Principalele provocări: consolidare fiscală și legitimitate democratică favorabile creșterii

În anul 2011, în afara avizelor și a schimburilor cu privire la o serie de măsuri propuse ca răspuns la criza economică și financiară, parlamentele naționale au fost implicate îndeaproape în dezbaterea referitoare la cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020, în general, și în propunerile sectoriale, în special. În anul 2012, în contextul fragilității economice, parlamentele naționale s-au axat și mai mult pe răspunsul european la criză și au susținut eforturile Comisiei în acest sens.

Conferința organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC), care include reprezentanți ai Parlamentului European, a continuat să fie un forum important pentru discuții cu parlamentele naționale. Președinția daneză a COSAC a intensificat activitatea parlamentară cu privire la cele 12 acțiuni-cheie din Actul privind piața unică și a ajutat la sensibilizarea opiniei publice privind importanța Agendei digitale pentru Europa, a implementării Directivei privind serviciile și a Foii de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. Președinția cipriotă a COSAC a menținut aceste eforturi, păstrând guvernanța pieței unice și infrastructura energetică transeuropeană printre prioritățile sale.

În analiza anuală a creșterii pentru 2013, publicată în noiembrie 2012[1], Comisia a confirmat că prioritățile au fost continuarea consolidării fiscale diferențiate pe țări; sistarea turbulenței de pe piața datoriei suverane pentru a se reveni la stabilitate financiară și a se relua creditarea; implementarea unor reforme structurale, în special pe piața muncii, care să amelioreze competitivitatea și să mărească flexibilitatea prețurilor, și asigurarea unei administrații publice eficiente.

Pe parcursul anului, Comisia a continuat să încurajeze parlamentele naționale să se implice în semestrul european pentru a orienta dezbaterea spre liniile principale ale politicii UE, așa cum sunt formulate în strategia Europa 2020. Ca răspuns la un apel lansat cu ocazia reuniunii COSAC din Copenhaga, din aprilie 2012, de intensificare a dialogului politic în timpul semestrului european, Comisia s-a angajat să poarte un dialog intensificat cu parlamentele naționale în special în două momente:[2] mai întâi, la începutul anului, după publicarea analizei anuale a creșterii, și, apoi, după aprobarea de către Consiliul European a recomandărilor specifice fiecărei țări. Acest lucru ar trebuie să ajute la sensibilizarea parlamentelor naționale și să le faciliteze implicarea în etapa de început a întocmirii planurilor bugetare naționale (programele de stabilitate/convergență) și în programele naționale de reformă. Ar trebui să ajute și la o mai bună înțelegere a motivelor care stau la baza recomandărilor specifice fiecărei țări, a căror implementare se bazează în ultimă instanță pe elaborarea politicilor la nivel național.

În același timp, în 2012 dialogul politic dintre Comisie și parlamentele naționale a avut loc pe fondul unui consens emergent în UE asupra faptului că politicile macroeconomice și bugetare ale statelor membre trebuiau să fie coordonate mai îndeaproape pentru ca UME să rămână funcțională, dar și asupra faptului că orice aprofundare a UME trebuia să prevadă și un control democratic puternic care să implice parlamentele naționale și Parlamentul European. În consecință, în Proiectul său pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă — Lansarea unei dezbateri la nivel european,[3] în care Comisia și-a prezentat viziunea cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a integra în continuare politicile bancare, fiscale și economice europene, a subliniat și faptul că răspunderea democratică poate fi asigurată doar într-un sistem cu răspunderi și mecanisme de răspundere clare. Scopul proiectului este lansarea unei dezbateri publice și instituționale mai largi cu privire la aceste aspecte și Comisia a declarat în repetate rânduri că aștepta cu interes să primească avizele și opiniile parlamentelor naționale.

Comisia a subliniat că, în general, răspunderea democratică ar trebui asigurată la nivelul la care este luată decizia executivă, ținând seama totodată în mod corespunzător de nivelul la care are impact decizia. O integrare mai aprofundată a procesului de luare a deciziilor și o punere în comun mai intensă a competențelor la nivel european ar trebui, prin urmare, să se traducă printr-o mai mare implicare a Parlamentului European. Totuși, ar putea fi explorate și noi mecanisme pentru creșterea nivelului de cooperare dintre parlamentele naționale și Parlamentul European, deoarece membrii tuturor parlamentelor trebuie să fie pe deplin conștienți de interdependența deciziilor lor. Rolurile parlamentelor la ambele niveluri sunt specifice și complementare. La ambele niveluri, puterile lor de control trebuie consolidate și cooperarea interparlamentară ar putea fi extinsă. Parlamentul European și parlamentele naționale trebuie să determine împreună în ce fel se va realiza efectiv acest lucru.

În acest context, aspectul legitimității democratice a semestrului european a început să se contureze ca trăsătură-cheie a dialogului interparlamentar ca atare și a dialogului parlamentelor cu Comisia. Acest lucru a inclus inițiative informale[4] și mai formale pentru consolidarea controlului parlamentar și a cooperării interparlamentare în contextul unei guvernanțe economice consolidate, fie în general prin cooperarea interparlamentară prevăzută la articolul 9 din Protocolul 1 la tratate, fie în baza articolului 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG), conform deciziei adoptate la reuniunea Consiliului European din luna martie 2012 (conferința reprezentanților comisiilor parlamentare relevante) (a se vedea și capitolul 5).

3.           AVIZELE SCRISE ALE PARLAMENTELOR NAȚIONALE

Participare și sfera de cuprindere

Numărul total al avizelor primite de la parlamentele naționale în anul 2012 a fost de 663;[5] acest lucru a reprezentat o creștere cu 7 % în comparație cu 2011 (622), o creștere mult mai mică decât în anii anteriori (55 % în 2010, 60 % în 2011).

Dacă analizăm cele mai active camere[6], numărul avizelor primite de la Assembleia da República portugheză a crescut în mod semnificativ (de la 184 la 227) și a reprezentat peste 30 % din numărul total de avize adresate Comisiei în 2012. Totuși, Senato della Repubblica italian (o creștere a numărului de avize transmise de la 76 la 96), Bundesrat german (de la 33 la 59), Sénat francez (de la 4 la 19), Bundesrat austriac (de la 3 la 12), Senat polonez (de la 4 la 11), Poslanecká snĕmovna ceh (de la 5 la 10), Houses of the Oireachtas irlandez (de la 1 la 7) și cele două camere spaniole, Congreso de los Diputados și Senado, împreună (de la 2 la 7) și-au intensificat, de asemenea, participarea la dialogul politic cu Comisia.

Pe de altă parte, a existat o scădere clară a numărului de avize transmise de o serie de camere, de exemplu Camera Deputaților română (de la 40 la 26), Camera dei Deputati italiană (de la 28 la 15), Narodno Sabranie bulgară (de la 19 la 13), Folketing danez (de la 14 la 8), Chambre des Députés luxemburgheză (de la 14 la 6) și Senatul român (de la 33 la 2).

La nivel global, 15 camere și-au intensificat activitățile în contextul dialogului politic în 2012, 15 au fost mai puțin active și șapte au transmis exact același număr de avize ca cel înregistrat în anul 2011. Este demn de menționat faptul că Riksdag suedez, deși a transmis un număr dublu de avize motivate (o creștere de la 11 la 20), a transmis cu 60 % mai puține avize cu privire la conținutul propunerilor și inițiativelor Comisiei.

Cele mai active zece camere în dialogul politic reprezintă peste 80 % din numărul total de avize primite. Șase camere nu au transmis niciun aviz Comisiei și cinci camere au transmis doar câte unul.

În 2012, cele 663 de avize trimise de parlamentele naționale s-au referit la nu mai puțin de 354 de documente ale Comisiei (legislative și nelegislative)[7]. Cele 23 de documente ale Comisiei care au suscitat cele mai multe comentarii, și anume cinci sau mai multe avize, au reprezentat 25% dintre toate avizele primite. Pentru majoritatea documentelor Comisiei pe marginea cărora și-au exprimat opinia parlamentele naționale, s-au trimis de la unu până la trei avize, ceea ce reflectă gama variată a subiectelor care au atras atenția și interesul parlamentelor naționale.

Procedura „cartonașului galben”,[8] o dezvoltare importantă în ceea ce privește relațiile dintre Comisie și parlamentele naționale, a fost declanșată pentru prima oară de anumite parlamente naționale care și-au exprimat preocuparea cu privire la principiul subsidiarității în ceea ce privește propunerea Comisiei de regulament al consiliului privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în cadrul libertății de stabilire și al libertății de a presta servicii (Monti II).[9] Acest aspect este tratat în detaliu în raportul anual privind subsidiaritatea și proporționalitatea din 2012 citat. Propunerile și inițiativele Comisiei care au provocat cele mai multe avize de la parlamentele naționale cu fost Regulamentul Monti[10] (17 avize), Directiva privind protecția datelor[11] (13), Regulamentul privind protecția datelor[12] (12), Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune[13] (11), Directiva privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizări online pe piața internă[14] (10), Regulamentul privind inspecția tehnică periodică[15], Orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport[16] (9), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane[17] (8), Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții[18] (8), Regulamentul privind politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit[19] (8) Regulamentul privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă[20] (7), Directiva privind inspecția tehnică periodică[21] (6), Directivele privind transparența[22] (6), Directiva privind medicamentele eliberate pe bază de rețetă[23] (6), Regulamentul privind medicamentele eliberate pe bază de rețetă[24] (6) și pachetul legislativ privind politica de coeziune 2014-2020[25] (5).

Ca și în 2011, propunerile cu privire la care parlamentele naționale[26] au formulat cele mai multe avize la nivel global au fost și cele pentru care s-a primit cel mai mare număr de avize motivate în cadrul mecanismului de control al principiului subsidiarității. În 2012, șase domenii de politică (cinci în 2011) au reprezentat peste jumătate dintre avizele primite în contextul dialogului politic (334): piața internă și serviciile, justiția, afacerile interne, mobilitatea și transporturile, ocuparea forței de muncă și sănătatea. Având în vedere temele asupra cărora s-au axat avizele în anii anteriori, piața internă și serviciile, justiția și afacerile interne par să fie domenii de interes permanente și esențiale pentru parlamentele naționale.

În 2012 a continuat să se înregistreze tendința care a început după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care constă în faptul că parlamentele naționale își axează dialogul politic cu Comisia din ce în ce mai mult mai degrabă pe documente legislative decât pe cele nelegislative. De fapt, doar o proporție neglijabilă a documentelor asupra cărora s-au axat avizele parlamentelor naționale nu au fost legislative. Printre cele 23 de propuneri cu privire la care parlamentele naționale au formulat cele mai multe avize (și anume, cel puțin cinci), doar una, Comunicatul Comisiei privind foaia de parcurs energetică 2050 nu a fost legislativă. Contrar acestei tendințe, totuși, cele 13 avize politice ale Riksdag suedez s-au referit exclusiv la documente nelegislative, iar cele 20 de avize emise cu privire la documente legislative au fost toate avize motivate.

Subiecte-cheie ale dialogului politic[27]

Următoarele inițiative și propuneri s-au numărat printre cele care au atras atenția parlamentelor naționale în mod special în anul 2012:

· Propunere de Regulament privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[28]

Dintre cele opt propuneri ale Comisiei care au generat trei avize motivate, propunerea de regulament privind protecția datelor a fost criticată atât din punct de vedere al subsidiarității, cât și al proporționalității. [29]

· Propunere de Directivă privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizări online pe piața internă[30]

Comisia a primit zece avize, care, în general, au evaluat propunerea sa pozitiv. Totuși, printre acestea s-au numărat trei avize motivate care contestă respectarea de către propunere a principiului subsidiarității și un alt aviz în care s-au exprimat motive grave de îngrijorare cu privire la subsidiaritate, dar acesta a fost primit după termenul-limită de opt săptămâni.

· Propunere de Directivă privind atribuirea contractelor de concesiune[31]

Dintre cele 11 avize primite de Comisie, trei au fost avize motivate care exprimau motive de îngrijorare cu privire la principiul subsidiarității și unul a contestat respectarea de către propunere a principiului subsidiarității, dar a fost primit după termenul-limită de opt săptămâni.

· Propunere de Regulament privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport[32]

Comisia a primit nouă avize cu privire la această propunere, inclusiv unul care contesta respectarea de către aceasta a principiului subsidiarității, dar acesta a fost trimis după termenul-limită.

4.           CONTACTE ȘI VIZITE

Dialogul politic dintre Comisie și parlamentele naționale a avut loc și sub forma unor reuniuni și contacte la nivel politic și administrativ.

Toate parlamentele naționale au avut întâlniri permanente cu membrii Comisiei, la Bruxelles și în statele membre. Vicepreședintele pentru relații interinstituționale, Maroš Šefčovič, a vizitat șase parlamente naționale în 2012 și a primit un număr mare de delegații parlamentare la sediul Comisiei de la Bruxelles. Printre discuțiile privind propunerile legislative și inițiativele de politici specifice, aspectele legate de noua structură a guvernanței economice, legitimitatea democratică și răspunsul european la criză sub toate aspectele sale s-au aflat adesea în mod primordial pe agendă.

Comisia a fost reprezentată la nivel politic la toate reuniunile interparlamentare majore organizate de-a lungul anului 2012. În special, președintele Barroso a participat la Conferința plenară COSAC de la Copenhaga din aprilie 2012, alături de vicepreședintele Kroes și comisarii Potočnik și Barnier, în timp ce la celelalte trei conferințe COSAC au participat vicepreședintele Šefčovič, Comisarii Hedegaard și Oettinger și Directorul General Adjunct al DG MARKT.

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, doamna Ashton, a participat la prima reuniune a noii conferințe interparlamentare pentru politica externă și securitate comună și politica de securitate și apărare comună, conform deciziei adoptate la Conferința președinților parlamentelor UE din 21-22 aprilie 2012, de la Varșovia.

Reprezentanții Comisiei au participat la reuniuni ale comisiilor parlamentelor naționale atunci când s-a solicitat acest lucru și zece direcții generale (MARKT, SG, JUST, RTD, JRC, ECFIN, ENTR, COMM, HOME și REGIO) au participat la 17 reuniuni cu reprezentanții permanenți de la Bruxelles ai parlamentelor naționale pentru a discuta diferite inițiative viitoare sau dosare în curs. Reprezentanții permanenți ai parlamentelor naționale s-au întrunit o dată cu vicepreședintele Šefčovič și o dată cu comisarul Geoghegan-Quinn, precum și cu membrii cabinetului președintelui Barroso, al vicepreședintelui Šefčovič și al comisarilor Malmström și Andor.

5.           Perspective

La începutul anului 2013 au avut loc mai multe evenimente importante cu ocazia cărora parlamentele naționale și Parlamentul European și-au exprimat în mod repetat dorința de a fi mai mult implicate în UME aprofundată și în semestrul european. Acest lucru a confirmat în mod clar că anul acesta dezbaterea privind legitimitatea democratică va rămâne pe ordinea de zi a dialogului interinstituțional, inclusiv al dialogului dintre Comisie și parlamentele naționale. Se prevede chiar o intensificare a discuțiilor privind legitimitatea și răspunderea democratică în următoarele luni.

Nevoia de consolidare a legitimității și răspunderii democratice a procesului semestrului european și implicarea parlamentelor în acesta a fost unul dintre principalele mesaje orizontale exprimate la conferința președinților COSAC din 27-28 ianuarie 2013 de la Dublin și în timpul primei Săptămâni parlamentare europene din cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, care a avut loc între 28 și 30 ianuarie 2013 la Bruxelles și la care au participat președintele Barroso și vicepreședintele Šefčovič. Această reuniune a confirmat, de asemenea, cât de mult se conștientizează necesitatea abordării implicațiilor sociale, politice și instituționale ale crizei.

La o reuniune informală de la Luxemburg din 11 ianuarie 2013, persoanele care au luat cuvântul din partea parlamentelor naționale ale statelor fondatoare ale UE și a Parlamentului European au subliniat că noile demersuri către consolidarea UME trebuie să fie însoțite și de alte măsuri concrete către o mai mare legitimitate și răspundere, prin extinderea rolului Parlamentului în acest context.[33]

Comisia se va axa, prin urmare, pe implementarea eficientă a dialogului politic consolidat pe care l-a oferit parlamentelor naționale în două momente cruciale din procesul semestrului european și încurajează puternic parlamentele naționale să profite de oportunitate pentru a participa la o discuție extinsă cu privire la prioritățile identificate în Analiza anuală a creșterii și modul cel mai eficient de redactare a politicilor naționale pentru implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări.

Acest lucru este deosebit de important deoarece semestrul european devine un instrument esențial pentru sprijinirea și însoțirea reformelor structurale în statele membre. De exemplu, Comisia a introdus Tabloul de bord al UE privind justiția în semestrul european.

Comisia a remarcat, de asemenea, cu mare interes și sprijină total sugestia făcută în timpul primei Săptămâni parlamentare europene conform căreia parlamentele naționale ar trebui să organizeze o „Zi a Europei” în mod regulat pentru a crește sensibilizarea cu privire la afacerile europene. Alături de dialogul politic existent între parlamentele naționale și Comisie, o asemenea inițiativă ar putea deveni un catalizator pentru eforturile permanente de a consolida implicarea parlamentelor în ceea ce privește modelarea politicii la nivel european în general și o implicare mai mare în eforturile comune ale instituțiilor pentru a se asigura că reformele structurale sunt continuate și procesul de reformă este implementat în continuare. Acestea ar putea, prin urmare, fi capabile să contribuie la soluționarea problemelor care se află la originea crizei și să ajute Europa să revină pe calea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii.

Anexa 1

Numărul total al avizelor primite de la fiecare parlament național/cameră (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității) în 2012

Statul membru || Camera || Numărul total de avize[34] || Avize motivate (Protocolul nr. 2)

Portugalia || Assembleia da República || 227 || 1

Italia || Senato della Repubblica || 96 || 1

Germania || Bundesrat || 59 || 5

Republica Cehă || Senát || 46 || 0

Suedia || Riksdag || 33 || 20

România || Camera Deputaților || 26 || 0

Franța || Sénat || 19 || 7

Regatul Unit || House of Lords || 16 || 1

Italia || Camera dei Deputati || 15 || 0

Bulgaria || Narodno Sabranie || 13 || 0

Austria || Bundesrat || 12 || 3

Polonia || Senat || 11 || 1

Republica Cehă || Poslanecká sněmovna || 10 || 0

Belgia || Chambre des Représentants || 9 || 3

Danemarca || Folketing || 8 || 3

Irlanda || Oireachtas || 7 || 0

Spania || Congreso de los Diputados și Senado || 7 || 2

Țările de Jos || Eerste Kamer || 7 || 2

Grecia || Vouli ton Ellinon || 6 || 0

Luxemburg || Chambre des Députés || 6 || 3

Regatul Unit || House of Commons || 6 || 3

Austria || Nationalrat || 3 || 1

Polonia || Sejm || 3 || 3

Țările de Jos || Tweede Kamer || 3 || 3

Cipru || Vouli ton Antiprosopon || 2 || 1

Estonia || Riigikogu || 2 || 0

Germania || Bundestag || 2 || 1

Malta || Kamra tad-Deputati || 2 || 1

România || Senatul || 2 || 0

Finlanda || Eduskunta || 1 || 1

Letonia || Saeima || 1 || 1

Lituania || Seimas || 1 || 1

Slovacia || Národná Rada || 1 || 1

Țările de Jos || Tweede Kamer and Eerste Kamer || 1 || 1

Belgia || Sénat || 0 || 0

Franța || Assemblée Nationale || 0 || 0

Ungaria || Országgyűlés || 0 || 0

Irlanda || Dail Eireann || 0 || 0

Slovenia || Državni svet || 0 || 0

Slovenia || Državni zbor || 0 || 0

|| Total || 663 || 70

Anexa 2

Propunerile și inițiativele Comisiei care au generat cel mai mare număr de avize în contextul dialogului politic în 2012[35]

Documentul Comisiei || Titlul || Numărul total de avize || Avize motivate (Protocolul nr. 2)

COM(2012) 130 || Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în cadrul libertății de stabilire și al libertății de a presta servicii (Monti II) || 17 || 12

COM(2012) 10 || Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și libera circulație a acestor date || 13 || 3

COM(2012) 11 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) || 12 || 4

COM(2011) 897 || Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind atribuirea contractelor de concesiune || 11 || 3

COM(2012) 372 || Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizări online pe piața internă || 10 || 3

COM(2012) 380 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor și de abrogare a Directivei 2009/40/CE || 9 || 5

COM(2011) 650 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport || 9 || 1

COM(2012) 617 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane || 8 || 5

COM(2012) 280 || Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții și de modificare a Directivelor 77/91/CEE și 82/891/CE, a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE și 2011/35/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 || 8 || 1

COM(2012) 511 || Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit || 8 || 1

COM(2012) 238 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind identificarea electronică și serviciile de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă || 7 ||

COM(2012) 382 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune și de abrogare a Directivei 2000/30/CE || 6 || 3

COM(2012) 84 || Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind transparența măsurilor care reglementează prețurile medicamentelor de uz uman și includerea acestora în sfera de cuprindere a sistemelor publice de asigurări de sănătate || 6 || 2

COM(2012) 49 || Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004, în ceea ce privește informațiile destinate publicului larg referitoare la medicamentele eliberate pe bază de rețetă || 6 || 2

COM(2012) 48 || Propunere modificată de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2001/83/CE în ceea ce privește informațiile destinate publicului larg referitoare la medicamentele eliberate pe bază de rețetă de modificare, în ceea ce privește informațiile destinate publicului larg referitoare la medicamentele eliberate pe bază de rețetă, a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman || 6 || 2

COM(2012) 512 || Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit || 6 ||

Anexa 3 Numărul de avize primite pe domeniu de politică/ serviciu al Comisiei în 2012

Piață internă și Servicii || 112

Justiție || 52

Mobilitate și Transporturi || 45

Afaceri Interne || 43

Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri sociale și Incluziune || 42

Sănătate și Consumatori || 40

Mediu || 28

Secretariatul General || 28

Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie || 27

Agricultură și Dezvoltare Rurală || 25

Întreprinderi și Industrie || 25

Educație și Cultură || 22

Comerț || 22

Energie || 19

Impozitare și Uniune Vamală || 18

Afaceri Economice și Financiare || 17

Politici Climatice || 14

Afaceri Maritime și Pescuit || 12

Cercetare și Inovare || 12

Dezvoltare și Cooperare-EuropeAid || 11

Ajutor Umanitar/Protecție Civilă || 9

Politică Regională || 9

Eurostat || 8

Buget || 7

Serviciul juridic || 4

Concurență || 3

Extindere || 3

Oficiul European de Luptă Antifraudă || 3

Comunicare || 2

Serviciul de Acțiune Externă || 1

Total || 663

[1] COM(2012) 750.

[2] Răspunsul Comisiei la contribuția celei de a XLVII-a reuniuni a COSAC: http://www.cosac.eu/denmark2012/plenary-meeting-of-the-xlvii-cosac-22-24-april-2012/.

[3] COM(2012) 777 final/2.

[4] Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, din 7 decembrie 2012, președinții comisiilor de afaceri europene din 11 parlamente naționale și-ai exprimat îngrijorarea cu privire la „lipsa îngrijorătoare de propuneri cu privire la modul de consolidare mai concretă a rolului parlamentelor naționale”. Acest lucru a fost discutat la conferința de bilanț a reuniunii din Copenhaga din 26 noiembrie 2012, unde discuția s-a axat pe modul în care o uniune financiară, bugetară și economică mai integrată ar putea fi însoțită de mecanisme puternice de asigurare a legitimității și răspunderii democratice.

[5] Acestea includ cele 70 de avize motivate primite în cadrul mecanismului de control al subsidiarității.

[6] A se vedea anexa 1.

[7] Dintre cele 663 de avize primite, 509 s-au referit la documente legislative (proiecte de regulament, directivă, recomandări, decizii etc.), în timp ce 147 s-au referit la documente consultative (comunicări, cărți albe sau verzi sau rapoarte). 7 avize au fost rapoarte din proprie inițiativă elaborate de parlamentele naționale.

[8] Cf. articolul 7alineatul (2) din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

[9] COM(2012) 131.

[10] COM(2012) 130.

[11] COM(2012) 10.

[12] COM(2012) 11.

[13] COM(2011) 897.

[14] COM(2012) 372.

[15] COM(2012) 380.

[16] COM(2011) 650.

[17] COM(2012) 617.

[18] COM(2012) 280.

[19] COM(2012) 511.

[20] COM(2012) 238.

[21] COM(2012) 382.

[22] COM(2012) 84.

[23] COM(2012) 49.

[24] COM(2012) 48.

[25] COM(2011) 610, COM( 2011) 611, COM(2011) 612, COM(2011) 614 și COM(2011) 615. Trebuie menționat că alte 15 avize fuseseră primite până la sfârșitul anului 2011, ceea ce înseamnă 20 de avize în total.

[26] A se vedea anexa 2.

[27] Avizele parlamentelor naționale și răspunsurile Comisiei pot fi găsite la adresa: http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/relations/relations_other/npo/index_en.htm.

[28] COM(2012) 11.

[29] Pentru mai multe detalii privind avizele emise de parlamentele naționale cu privire la această propunere, a se consulta Raportul anual pe 2012 privind principiul subsidiarității și proporționalității [COM(2013) 566], pagina 8.

[30] COM(2012) 372.

[31] COM(2011) 897.

[32] COM(2011) 650.

[33] Cu această ocazie s-a sugerat că structura și componența „Conferinței privind articolul 13” prevăzută de TSCG ar trebui să fie comparabilă cu noua Conferință interparlamentară pentru politica externă și de securitate comună. S-a propus ca aceste aspecte să fie discutate în continuare la Conferința președinților de parlamente din UE organizată în aprilie 2013 în Cipru.

[34] Numărul include atât avizele, cât și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

[35] Tabelul prezintă toate propunerile pe marginea cărora parlamentele naționale au emis cel puțin șase avize.