CUPRINS

Certificarea conturilor 2

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA RESURSELOR FED. 3

PARTEA I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ. 8

1........... SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE  9

1.1........ AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ AGREGAT, CONT DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 9

1.2........ CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 13

1.3........ CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 16

1.4........ CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 19

1.5........ NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED. 22

2........... RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ. 44

2.1........ ALOCĂRI 48

2.2........ CONTURI AGREGATE. 51

2.3........ ALTE INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA. 56

PARTEA a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED: SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII 58

3.1 ....... SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012. 60

3.2........ SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012  61

3.3........ Situația VARIAȚIEI resurselor din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012. 62

3.4........ SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012  63

3.5........ Note la situațiile financiare de la 31 decembrie 2012. 64

ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE. 97

CERTIFICAREA CONTURILOR

Conturile anuale aferente celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2012 au fost întocmite în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare, precum și în conformitate cu principiile, regulile și metodele contabile descrise în anexa la situațiile financiare.

Confirm că sunt responsabil de întocmirea și prezentarea conturilor anuale aferente celui de al 8­lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare, în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare.

Am obținut de la ordonatorul de credite și de la BEI, care garantează corectitudinea, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare care prezintă activele și pasivele Fondului european de dezvoltare și execuția bugetară a acestuia.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru validarea conturilor, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare prezintă în mod fidel și corect poziția financiară a fondurilor europene de dezvoltare în toate aspectele esențiale.

                                                                                                               

(semnătura)

Manfred Kraff

Contabil

                                                                                               

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA RESURSELOR FED

1.         CONTEXT

Uniunea Europeană are relații de dezvoltare în materie de cooperare cu numeroase țări în curs de dezvoltare. Obiectivul principal este acela de a promova dezvoltarea economică și socială, acordându-se o atenție specială reducerii și combaterii sărăciei pe termen lung, prin furnizarea către țările beneficiare de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică. În vederea realizării acestui obiectiv, Uniunea elaborează, în colaborare cu țările partenere, strategii de cooperare și mobilizează resurse financiare pentru a le pune în aplicare. Resursele Uniunii alocate pentru dezvoltare provin din trei surse:

– bugetul Uniunii Europene;

– Fondul european de dezvoltare;

– Banca Europeană de Investiții.

Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument prin care se furnizează ajutorul acordat de Uniune în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP), precum și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 prevedea crearea acestui fond în vederea acordării de asistență tehnică și financiară, aceasta fiind inițial limitată la țările africane care, la acea vreme, erau colonizate încă și cu care unele state membre aveau legături istorice.

FED nu este finanțat din bugetul Uniunii Europene. Acesta este finanțat de statele membre, are propriul său regulament financiar și este gestionat de un comitet specific. Comisia Europeană răspunde de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resursele FED, iar Banca Europeană de Investiții (BEI) gestionează Facilitatea de investiții.

În perioada 2008-2013, ajutorul geografic acordat statelor ACP și TTPM va fi finanțat în continuare, în mare parte, de FED. Fiecare FED se încheie, de obicei, pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964, ciclurile de programare ale FED au urmat, în general, ciclurile acordurilor/convențiilor de parteneriat. Fiecare FED este reglementat de propriul său regulament financiar, care impune pregătirea situațiilor financiare pentru fiecare FED în parte. Astfel, situațiile financiare sunt întocmite separat pentru fiecare FED în ceea ce privește partea care este gestionată de Comisia Europeană. De asemenea, situațiile financiare respective sunt prezentate într-o formă agregată, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu a situației financiare a resurselor de care răspunde Comisia Europeană.

Facilitatea de investiții a fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou. Aceasta este gestionată de Banca Europeană de Investiții și este utilizată pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat în statele ACP, finanțând cu prioritate, însă nu exclusiv, investiții private. Facilitatea este concepută ca un fond reînnoibil, astfel încât rambursările aferente împrumuturilor pot fi reinvestite în alte operațiuni, ceea ce permite ca facilitatea să se reînnoiască automat și să fie independentă din punct de vedere financiar. Întrucât nu este gestionată de Comisia Europeană, Facilitatea de investiții nu este consolidată în prima parte a conturilor anuale – situațiile financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED și raportul aferent privind execuția financiară. Situațiile financiare ale Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale (partea a 2-a) pentru a furniza o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat în cadrul FED. Cel de al 10-lea FED vizează perioada 2008-2013 și dispune de un buget total de 22 682 de milioane EUR. Din această sumă, 21 966 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM și 430 de milioane EUR sunt alocate Comisiei cu titlu de cheltuieli de sprijin pentru programarea și execuția FED[1].

2.         CUM ESTE FINANȚAT FED?

Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a adoptat perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013. În acest context, s-a decis că relațiile de cooperare geografică cu statele ACP nu vor fi incluse în bugetul Uniunii Europene (nu vor fi bugetate), ci vor fi finanțate în continuare din actualului FED interguvernamental pentru perioada 2008-2013.

Bugetul Uniunii Europene este anual și, conform principiului bugetar al anualității, cheltuielile și veniturile sunt planificate și autorizate pentru un an. Spre deosebire de Uniunea Europeană, FED este un fond care funcționează în baza plurianualității. Fiecare FED se încheie în baza unui acord intern între statele membre, care stabilește un fond general de punere în aplicare a cooperării pentru dezvoltare, în general pe o perioadă de cinci ani. Întrucât resursele sunt alocate pe o bază multianuală, fondurile atribuite pot fi utilizate pe perioada FED. Lipsa anualității bugetare este evidențiată în raportările bugetare, execuția bugetară a FED fiind măsurată în raport cu fondurile totale.

Resursele FED sunt contribuții ad-hoc din partea statelor membre UE. La intervale de aproximativ cinci ani, reprezentanții statelor membre se întrunesc la nivel interguvernamental pentru a decide asupra sumei totale care va fi alocată fondului și pentru a supraveghea execuția acesteia. Apoi, Comisia gestionează fondul în conformitate cu politica UE în domeniul dezvoltării, pe care Comisia o propune și pe care o Consiliul adoptă. Întrucât, în paralel cu politica Uniunii, statele membre au propriile lor politici în domeniul dezvoltării și al ajutoarelor, statele membre trebuie să își coordoneze politicile cu UE pentru a asigura complementaritatea acestora. Până în 2010 s-au solicitat contribuții din partea a 15 state membre participante. În 2011 au fost solicitate primele contribuții în cadrul celui de al 10-lea FED, la care vor participa cele 27 de state membre.

În timp ce o parte a fondurilor aferente celui de al 10-lea FED a fost pusă deoparte pentru nevoi neprevăzute, majoritatea acestora sunt programate în contextul cadrelor indicative multianuale, în principal geografice, însă și tematice, prevăzute în prezent pentru perioada 2008-2013. Documentele de strategie naționale, regionale și intra-ACP au fost adoptate de către Comisie în consecință. Punerea în aplicare a acestora este monitorizată anual, iar strategiile sunt revizuite la jumătatea perioadei (revizuire finalizată) și la încheierea perioadei (revizuire în curs). În urma acestor revizuiri la jumătatea și la încheierea perioadei, Comisia, în numele Uniunii Europene, poate să revizuiască strategiile și alocarea resurselor, luând în considerare nevoile curente și rezultatele înregistrate de statele sau de regiunile ACP vizate.

Pe lângă contribuțiile menționate anterior, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED.

3.       CUM SUNT GESTIONATE ȘI CHELTUITE RESURSELE FED?

3.1      Cheltuieli operaționale

Cheltuielile operaționale aferente FED îmbracă forme diferite, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați. În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia asigură execuția resurselor FED utilizând metodele prezentate mai jos.

Gestiune descentralizată: este vorba de cazurile în care Comisia deleagă țărilor terțe, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de situația locală din țara beneficiară vizată, anumite sarcini legate de execuția bugetului.

Gestiune centralizată: în acest caz, bugetul este executat fie direct de către serviciile Comisiei, fie indirect, în situația în care Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului organismelor responsabile în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului național, cum ar fi agențiile Uniunii Europene.

Gestiune în comun cu organizații internaționale: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite sarcini de execuție unei organizații internaționale.

3.2      Diverșii actori financiari

Responsabilitatea ordonatorului de credite delegat se referă la întregul proces de gestionare, de la stabilirea acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor de politică fixate în ceea ce privește gestionarea activităților lansate, atât din punct de vedere operațional, cât și bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice și/sau monitorizarea performanței, efectuarea plăților și chiar recuperarea fondurilor, dacă este necesar.

Șeful delegației Uniunii Europene este punctul de contact local între Comisie și autoritățile ACP/TTPM naționale sau regionale de pe teren. Acesta colaborează strâns cu ordonatorii de credite naționali sau regionali pentru definirea strategiei de execuție și a politicilor sectoriale și pentru pregătirea, studierea și revizuirea programelor și a proiectelor FED.

Ordonatorul de credite național din țara beneficiară este un înalt funcționar numit de guvernul fiecărui stat ACP/TTPM. Acesta reprezintă autoritățile din țara sa pentru toate activitățile finanțate de fond și gestionate de Comisie și de BEI. În majoritatea cazurilor, aceste funcții sunt exercitate de către un membru al guvernului, în general ministrul de stat al planificării sau al finanțelor. Ordonatorul de credite național îndeplinește atribuțiile administrative, tehnice și financiare legate de gestionarea programelor și a proiectelor FED.

Contabilul execută plățile și ordinele de recuperare întocmite de ordonatorii de credite și răspunde de gestionarea trezoreriei, de stabilirea normelor și a metodelor contabile, de validarea sistemelor contabile, de ținerea contabilității și de întocmirea conturilor anuale corespunzătoare. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile, declarând că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a poziției financiare.

3.3      Execuția resurselor FED

Cea mai mare parte a resurselor financiare acordate statelor ACP și TTPM prin intermediul FED sunt furnizate prin intermediul granturilor. La începutul fiecărui FED, Uniunea Europeană informează statele ACP și TTPM cu privire la nivelul alocărilor indicative care ar trebui să le fie puse la dispoziție în perioada aferentă fondului. Resursele sunt alocate în funcție de necesitățile fiecărei țări și pe baza unor criterii de performanță.

La nivel național, documentul de strategie de țară (DST) este un document de lucru elaborat de statul ACP în cauză și de Comisie. Acesta se bazează pe consultări prealabile cu o gamă largă de actori, inclusiv actori non-statali, autorități locale și, dacă este cazul, parlamentele statelor ACP. DST este un instrument menit să stabilească ordinea de prioritate și să consolideze asumarea responsabilității la nivel local în ceea ce privește programele de cooperare.

Un program indicativ național (PIN) este apoi elaborat pe baza obiectivelor de dezvoltare și a priorităților prevăzute în DST și în conformitate cu acestea. PIN vizează sectoarele și domeniile care vor beneficia de ajutor, explică modul în care ajutorul își va îndeplini obiectivele și prezintă termenele de execuție. DST și PIN fac obiectul unei revizuiri anuale, a unei revizuiri la jumătatea perioadei și a unei revizuiri la încheierea FED, iar îmbunătățirile și modificările se aduc atunci când este necesar în perioada de funcționare a fondului.

3.4      Angajamentul de a cheltui resursele FED

Nu se pot cheltui resurse FED decât după încheierea unui angajament juridic scris între Comisie și beneficiarul preconizat al fondurilor FED. Un angajament juridic scris poate fi un contract (de grant, de prestare de servicii sau de alt tip) încheiat cu entități responsabile în temeiul dreptului privat, cum ar fi ONG-urile sau operatorii economici, sau poate consta în acorduri administrative și/sau financiare încheiate de Comisie cu entități responsabile în temeiul dreptului internațional public, cum ar fi statele și entitățile publice ale acestora, sau cu organizații internaționale care au personalitate și capacitate juridică.

Înainte ca un angajament juridic să poată fi încheiat cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară cu suficiente fonduri care să autorizeze activitatea în cauză. Dacă se întrunește această condiție, fondurile necesare trebuie rezervate în buget printr-un angajament bugetar efectuat în sistemul de contabilitate. Acest lucru nu influențează însă conturile generale (sau „cartea mare”), deoarece nu a fost suportată încă nicio cheltuială. Aceasta se explică prin faptul că sistemul de contabilitate al FED cuprinde două elemente separate, dar interconectate:

(a) contabilitatea bugetară, care oferă un istoric detaliat al execuției bugetare, și

(b) contabilitatea generală, care este utilizată pentru a pregăti bilanțul și rezultatul economic.

Contabilitatea bugetară prezintă angajamentele și plățile efectuate. Contabilitatea bugetară se bazează pe principiul contabilității de casă, conform căruia un element este înregistrat în contabilitate numai atunci când lichiditățile sunt angajate, plătite sau primite. Acest tip de contabilitate este caracteristic sectorului public, care are tendința, în mod tradițional, să pună accentul pe buget și pe execuția acestuia.

Contabilitatea generală (bazată pe principiul contabilității de angajamente) prezintă toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului financiar (și, astfel, rezultatul economic) și stabilește situația financiară a FED sub forma unui bilanț de active și pasive la data de 31 decembrie a unui anumit an.

3.5      Efectuarea unei plăți

O plată nu se poate efectua decât dacă ordonatorul de credite a aprobat în prealabil un angajament bugetar.

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită în mai multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul fie este utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord, fie este rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta este obligat să restituie FED avansul de prefinanțare. Prin urmare, prefinanțarea plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile contractuale, fiind astfel înregistrată ca activ în bilanț în momentul în care este efectuată plata inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă (integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt considerate cheltuieli în contul de rezultat economic) și a sumelor restituite.

La încheierea exercițiului financiar, trebuie făcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care încă nu au fost raportate. În urma acestor calcule de separare, sumele considerate eligibile sunt contabilizate ca cheltuieli înregistrate în avans, în vreme ce părțile considerate neeligibile rămân deschise în conturile de tip „eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la pasive curente, pentru a nu supraestima activele și pasivele.

3.6      Recuperarea plăților necuvenite

Eligibilitatea cheltuielilor plătite din FED este verificată pe baza documentelor justificative prevăzute în normele aplicabile sau în condițiile aferente fiecărui grant. În vederea optimizării relației dintre costuri și beneficii în cazul sistemelor de control, verificările documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai detaliate decât cele pentru cererile intermediare și, astfel, se pot detecta erori în plățile intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult, Comisia are dreptul de a verifica corectitudinea documentelor justificative prin efectuarea de verificări la sediul autorului cererii, în timpul execuției acțiunii finanțate și/sau ulterior (ex post). Erorile identificate în perioada de execuție pot fi corectate prin ajustarea cererilor ulterioare. Erorile identificate ex post vor face obiectul unui ordin de recuperare.

4.         RAPORTARE LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR

4.1      Conturi anuale

Responsabilitatea întocmirii conturilor anuale și a asigurării faptului că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a FED revine contabilului Comisiei.

Conturile anuale sunt prezentate după cum urmează:

            Partea I: fonduri gestionate de Comisia Europeană

– situații financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare;

– Raport privind execuția financiară a celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare.

            Partea a II-a: fonduri gestionate de Banca Europeană de Investiții

– situații financiare ale Facilității de investiții

Situațiile financiare ale Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale pentru a furniza astfel o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat în cadrul FED.

În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi, conturile anuale sunt adoptate de Comisie până la data de 31 iulie a exercițiului financiar următor și sunt prezentate Consiliului și Parlamentului pentru acordarea descărcării de gestiune.

4.2      Raportul anual de activitate

Ordonatorul de credite are obligația de a pregăti un raport anual de activitate (RAA) privind acțiunile de care răspunde. În acest RAA, ordonatorul de credite informează referitor la rezultatele politicii și la asigurarea rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în raportul său au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

5.         AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE

5.1      Audit

Conturile anuale ale FED și gestionarea resurselor sunt supravegheate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană, care elaborează un raport anual pe care îl prezintă Consiliului și Parlamentului European. Sarcina principală a Curții este aceea de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale FED. În cadrul activităților sale, Curtea de Conturi întocmește:

(1) un raport anual, în care prezintă în detaliu observațiile sale cu privire la conturile anuale și la operațiunile subiacente;

(2) un aviz, care se bazează pe auditurile sale și care este prezentat în raportul anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

(3) rapoarte speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice de gestionare.

Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate documentele necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate domeniile de activitate ale FED, examinând inclusiv legalitatea și regularitatea operațiunilor și a plăților individuale. De asemenea, Curtea auditează conturile anuale, analizând bilanțurile individuale și conturile de rezultat economic, precum și prezentarea generală a situațiilor financiare. Astfel, Curtea poate să emită un aviz nu numai asupra cifrelor prezentate, ci și asupra sistemului și a controalelor existente.

5.2      Descărcarea de gestiune

Controlul final este descărcarea de gestiune privind execuția financiară a resurselor FED pentru un anumit exercițiu financiar. Parlamentul European este autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a FED. Aceasta înseamnă că, în urma auditului și a finalizării conturilor anuale, este sarcina Consiliului să recomande și apoi a Parlamentului să hotărască dacă acordă Comisiei descărcarea de gestiune în ceea ce privește execuția financiară a resurselor FED pentru exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe o analiză a conturilor și pe raportul anual al Curții de Conturi (care include o declarație oficială de asigurare) și pe răspunsurile Comisiei, precum și pe întrebările și cererile de informații suplimentare adresate Comisiei.

Descărcarea de gestiune constituie aspectul politic al controlului extern al execuției financiare și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acționând în baza unei recomandări a Consiliului, „eliberează” Comisia de răspunderea sa în ceea ce privește gestionarea execuției financiare pentru un anumit exercițiu financiar. Procedura descărcării de gestiune poate avea două rezultate: acordarea sau amânarea acordării descărcării de gestiune. În cazul acordării descărcării de gestiune, Parlamentul poate atrage atenția asupra unor observații pe care le consideră importante, adesea recomandând acțiuni pe care Comisia ar trebui să le întreprindă în acest sens. Comisia subliniază măsurile luate într-un raport privind acțiunile întreprinse în urma recomandărilor și într-un plan de acțiune, pe care le trimite Parlamentului și Consiliului.

PARTEA I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ[2]

1.           SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE          

1.1         AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ AGREGAT, CONT DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚ AGREGAT AL CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED       

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare || 2.1 || 438 || 380

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 1 334 || 1 175

|| Creanțe || 2.3 || 70 || 111

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 224

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 2 532 || 2 891

|| || || ||

|| PASIVE PE TERMEN LUNG || || ||

|| Obligații de plată || 2.6 || (40) || -

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (1 057) || (1 033)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (1 097) || (1 033)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 29 579 || 26 979

|| Alte rezerve || 2.9 || 2 252 || 2 252

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (27 374) || (24 674)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700)

|| ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858

CONTUL AGREGAT DE REZULTAT ECONOMIC PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9­LEA ȘI AL 10-LEA FED

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 124 || 99

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (3 017) || (2 702)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (107) || (75)

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (3 001) || (2 679)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (22) || (20)

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (22) || (21)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (3 023) || (2 700)

TABEL AGREGAT AL FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED           

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700)

|| || ||

ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || 4.2 || ||

Contribuții ordinare primite de la statele membre || || 2 606 || 3 238

Contribuții de cofinanțare || || 19 || 7

Pierderi (sau reluarea pierderilor) din depreciere privind creanțele || || 4 || 6

|| || ||

(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung || || (58) || (28)

(Creșterea)/scăderea prefinanțării curente || || (159) || (79)

(Creșterea)/scăderea creanțelor curente[3] || || 31 || 14

Creșterea/(scăderea) pasivelor pe termen lung || || 40 || -

Creșterea/(scăderea) pasivelor curente[4] || || 6 || (42)

|| || ||

FLUXUL NET DE TREZORERIE || || (534) || 417

|| || ||

CREȘTEREA/(SCĂDEREA) NETĂ A NUMERARULUI ȘI A ECHIVALENTELOR DE NUMERAR || || (534) || 417

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || 2.5 || 1 224 || 808

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || 2.5 || 690 || 1 224

SITUAȚIA AGREGATĂ A VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED  

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 45 691 || 21 812 || 23 879 || (24 674) || 2 252 || 1 458

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (3 100) || 3 100 || - || - || 3 100

 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 700) || - || (2 700)

 SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 45 691 || 18 712 || 26 979 || (27 374) || 2 252 || 1 858

 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (3 023) || - || (3 023)

 SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 45 691 || 16 112 || 29 579 || (30 396) || 2 252 || 1 435

1.2         CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 8-LEA FED          

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 38 || 70

|| Creanțe || 2.3 || 1 || 4

|| Conturi de legătură || 2.4 || 345 || 387

|| || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 384 || 461

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (22) || (29)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (22) || (29)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 361 || 432

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 12 840 || 12 840

|| Alte rezerve || 2.9 || (2 354) || (2 276)

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (10 132) || (10 042)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || 7 || (90)

|| ACTIVE NETE || || 361 || 432

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL CELUI DE AL 8-LEA FED           

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 58 || 40

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || 3.2 || (49) || (128)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || 9 || (88)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (2) || (1)

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (2)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || 7 || (90)

SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU CEL DE AL 8-LEA FED

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 12 840 || - || 12 840 || (10 042) || (2 237) || 560

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (38) || (38)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (90) || - || (90)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 12 840 || - || 12 840 || (10 132) || (2 276) || 432

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (78) || (78)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || 7 || - || 7

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2012 || 12 840 || - || 12 840 || (10 125) || (2 354) || 361

1.3         CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 9-LEA FED

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare || 2.1 || 119 || 191

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 447 || 569

|| Creanțe || 2.3 || 58 || 87

|| Conturi de legătură || 2.4 || 1 919 || 2 557

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || - || 6

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 2 543 || 3 410

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (375) || (315)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (375) || (315)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 11 699 || 11 699

|| Alte rezerve || 2.9 || 4 126 || 4 227

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (12 830) || (11 932)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (827) || (898)

|| ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL CELUI DE AL 9-LEA FED

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 49 || 49

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (856) || (924)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (1) || (3)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (809) || (879)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (18) || (19)

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (18) || (19)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (827) || (898)

SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU CEL DE AL 9-LEA FED

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 11 699 || 660 || 11 039 || (11 932) ||  4 157 || 3 263

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (660) || 660 || - || - || 660

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || 70 || 70

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (898) || - || (898)

SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 11 699 || - || 11 699 || (12 830) || 4 227 || 3 096

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (100) || (100)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (827) || - || (827)

SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 11 699 || - || 11 699 || (13 657) || 4 126 || 2 168

1.4         CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 10-LEA FED

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare || 2.1 || 319 || 189

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 849 || 536

|| Creanțe || 2.3 || 11 || 20

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 218

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 1 869 || 1 963

|| || || ||

|| PASIVE PE TERMEN LUNG || || ||

|| Obligații de plată || 2.6 || (40) || -

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (660) || (689)

|| Conturi de legătură || 2.4 || (2 264) || (2 944)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (2 963) || (3 633)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670)

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 5 040 || 2 440

|| Alte rezerve || 2.9 || 479 || 301

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (4 411) || (2 699)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (2 203) || (1 712)

|| ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670)

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL CELUI DE AL 10-LEA FED

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 18 || 10

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (2 112) || (1 650)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (106) || (72)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (2 201) || (1 712)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (2) || 0

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (1)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (2 203) || (1 712)

SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU CEL DE AL 10-LEA FED

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 21 152 || 21 152 || - || (2 699) || 333 || (2 366)

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 440) || 2 440 || - || - || 2 440

Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || (32) || (32)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (1 712) || - || (1 712)

SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 21 152 || 18 712 || 2 440 || (4 411) || 301 || (1 670)

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600

Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || 178 || 178

 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 203) || - || (2 203)

SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 21 152 || 16 112 || 5 040 || (6 614) || 479 || (1 095)

1.5         NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED          

1.         POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE

1.1.     DISPOZIȚII LEGALE ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED. În conformitate cu dispozițiile articolului 121 din acest regulament, situațiile financiare sunt întocmite cu respectarea principiilor contabilității de angajamente.

Aceste situații financiare au fost elaborate în conformitate cu normele și metodele contabile ale FED, care, la rândul lor, se bazează pe standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) sau, implicit, pe standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), emise de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSASB) și, respectiv, de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate (IASB). Normele contabile adoptate de contabilul FED au fost aplicate în ceea ce privește partea de resurse ale FED de a cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia Europeană.

Contabilul FED trebuie să prezinte conturile provizorii Curții de Conturi, în vederea auditului, până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor. Curtea de Conturi formulează, la rândul său, observații cu privire la conturile Comisiei până la data de 15 iunie (articolul 125). Pe baza acestor observații, Comisia aprobă conturile finale până la data de 31 iulie și le trimite Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi. Conturile sunt apoi publicate în Jurnalul Oficial până la data de 15 noiembrie, împreună cu declarația de asigurare emisă de Curtea de Conturi pentru partea de resurse ale FED de a cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia.

1.2.     PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de trezorerie ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru o entitate din sectorul public, cum este FED, obiectivele sunt, mai exact, acelea de a oferi informații utile pentru procesul decizional și de a demonstra răspunderea entității în ceea ce privește resursele care îi sunt încredințate.

Pentru a oferi o imagine fidelă și corectă, situațiile financiare trebuie nu numai să furnizeze informații relevante în ceea ce privește natura și amploarea activităților unei organizații, să explice modul de finanțare și să ofere informații definitive referitoare la operațiunile sale, ci și să prezinte informațiile respective într-un mod clar și inteligibil, care să permită efectuarea de comparații între exercițiile financiare. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective.

Sistemul de contabilitate al FED cuprinde contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Contabilitatea bugetară oferă o imagine detaliată a execuției bugetare. Aceasta se bazează pe principiul contabilității de casă. Contabilitatea generală permite întocmirea situațiilor financiare, întrucât prezintă toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului financiar, pe baza regulilor contabilității de angajamente, și este menită să stabilească situația financiară sub forma unui bilanț la data de 31 decembrie.

Articolul 120 din Regulamentul financiar pentru cel de al 10-lea FED prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situațiilor financiare:

– continuitatea activităților;

– prudența;

– consecvența metodelor contabile;

– comparabilitatea informațiilor;

– materialitatea;

– necompensarea;

– întâietatea realității asupra aparenței;

– contabilitatea de angajamente.

1.3.     BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.3.1.  Moneda funcțională și de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate în milioane EUR, moneda euro fiind moneda funcțională și de raportare a FED.

1.3.2.  Monedă și baza conversiei

Operațiunile valutare sunt convertite în euro utilizând cursurile de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar ca urmare a decontării operațiunilor în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului financiar a elementelor monetare de activ și pasiv exprimate în valută sunt contabilizate în contul de rezultat economic.

Soldurile elementelor monetare de activ și pasiv exprimate în valută de la încheierea exercițiului financiar sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb de mai jos, în vigoare la data de 31 decembrie:      

Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011

XOF || 655,957 || 655,957 || KES || 113,460 || 109,362

XAF || 655,957 || 655,957 || BIF || 2037,95 || 1780,23

NGN || 206,074 || 204,185 || SLL || 5709,56 || 5663,54

PGK || 2,76702 || 2,81057 || TZS || 2077,48 || 2058,31

HTG || 56,2987 || 53,2461 || UGX || 3508,51 || 3181,89

GNF || 9250,40 || 9155,86 || MGA || 2981,70 || 2870,88

MWK || 439,917 || 213,286 || SZL || 11,1727 || 10,4830

1.3.3.  Utilizarea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii, pe baza celor mai fiabile informații disponibile. Printre estimările semnificative se numără sumele aferente provizioanelor, pierderile cu deprecierea creanțelor și cheltuielile înregistrate în avans, enumerarea nefiind exhaustivă. Rezultatele reale pot să fie diferite de cele prezentate în estimări. Variația estimărilor este reflectată în perioada în care modificarea devine cunoscută.

1.4.     BILANȚUL CONTABIL

1.4.1   Sume de prefinanțare

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită în mai multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul este restituit sau este utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta trebuie să restituie FED avansul de prefinanțare. Prefinanțarea este redusă (în totalitate sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor restituite.

La încheierea exercițiului financiar, sumele de prefinanțare restante sunt evaluate pe baza sumei (sumelor) inițiale plătite, din care se scad sumele restituite, sumele eligibile lichidate, sumele eligibile estimate și încă nelichidate la încheierea exercițiului financiar și deprecierile.

Dobânda la prefinanțare este înregistrată în contabilitate, întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului financiar, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor obținute din dobânzi acumulate.

1.4.2   Creanțe

Creanțele sunt contabilizate pe baza sumei inițiale, din care se scade diferența corespunzătoare reducerii valorii contabile. Reducerea valorii contabile a creanțelor se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora nu se poate încasa întreaga sumă datorată în condițiile inițiale ale creanței. Cuantumul reducerii valorii contabile reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, respectiv valoarea curentă a fluxurilor viitoare de trezorerie preconizate, actualizate la rata dobânzii de pe piață pentru debitori similari. Se înregistrează, de asemenea, în contabilitate o reducere a valorii contabile generale pentru ordinele de recuperare în curs care nu fac încă obiectul unei reduceri specifice a valorii contabile. Această reducere generală a valorii contabile se bazează pe ratele istorice ale pierderilor. Suma aferentă reducerii valorii contabile este înregistrată în contul de rezultat economic.

1.4.3   Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și sunt definite ca active circulante. Printre acestea se numără lichiditățile, depozitele bancare la vedere și alte investiții curente cu un grad ridicat de lichiditate care au date inițiale de scadență de trei luni sau mai puțin.

1.4.4   Obligații de plată

O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale FED nu se referă la achiziționarea de bunuri sau de servicii, ci reprezintă cereri de decont neplătite ale beneficiarilor granturilor sau ale altor finanțări. Acestea sunt înregistrate ca obligații de plată pentru suma solicitată atunci când cererea de decont este primită și, după verificare, acceptată ca eligibilă de către agenții financiari competenți. În acest stadiu, sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de bunuri și servicii sunt înregistrate în contabilitate la primirea facturii pentru suma inițială, iar cheltuielile aferente sunt înregistrate în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate.

1.4.5   Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate în contabilitate atunci când FED are o obligație actuală, juridică sau implicită, față de terți, ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației, iar valoarea sumei poate fi estimată în mod fiabil. Valoarea provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru stingerea obligației actuale la data de raportare.

1.4.6   Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate

Un element esențial în contabilitatea de angajamente îl reprezintă asigurarea faptului că operațiunile sunt înregistrate în exercițiul financiar la care se referă. Această operațiune se numește separarea exercițiilor financiare. În mod concret, trebuie să se efectueze o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate FED (cheltuieli înregistrate în avans). În schimb, anumite plăți efectuate în exercițiul financiar curent vizează perioade ulterioare (cheltuieli reportate) și acestea trebuie identificate și incluse în perioada (perioadele) ulterioară (ulterioare).

Conform regulilor contabile ale FED, operațiunile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada la care acestea se referă. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările operaționale și practice detaliate emise de Comisie, care au ca obiectiv asigurarea faptului că situațiile financiare redau o imagine fidelă și corectă.

Veniturile sunt, de asemenea, înregistrate în contabilitate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului financiar, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau bunurile au fost livrate de către FED ori există un acord contractual (și anume, prin trimitere la un tratat), în situațiile financiare suma respectivă se va înregistra ca venit angajat.

În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost încă prestat sau bunurile nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și înregistrat în perioada contabilă ulterioară.

1.5.     CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

1.5.1   Venituri

În buget nu sunt înscrise venituri pentru Fondul european de dezvoltare, contribuțiile ordinare din partea statelor membre fiind considerate capital al fondului. Veniturile cuprind recuperarea cheltuielilor și veniturile din dobânzi.

Recuperarea cheltuielilor

Pentru operațiunile care duc la rambursarea cheltuielilor plătite anterior de FED către un beneficiar final sau o țară terță, ordinele de recuperare și deducerile din plăți ulterioare se stabilesc și se contabilizează după cum urmează:

– recuperarea cheltuielilor: ordinul de recuperare emis generează o creanță, încasarea corespunzătoare reprezentând venit în contul de rezultat economic aferent exercițiului financiar respectiv sau

– recuperarea sumelor de prefinanțare: în acest caz, suma este inclusă la rubrica de prefinanțare din bilanț.

Venituri din dobânzi

Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contul de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Veniturile din dobânzi cuprind dobânda încasată sau de încasat pentru soldurile de numerar disponibile și depozitele la vedere deținute la băncile comerciale și pentru plata cu întârziere a creanțelor către FED. Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contabilitate pe măsură ce se acumulează.

1.5.2   Cheltuieli

Cheltuielile cu diferențele de curs valutar care rezultă din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate în contabilitate atunci când bunurile sunt livrate și acceptate. Acestea sunt evaluate la costul inițial din factură.

Cheltuielile de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor FED. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri în temeiul unor acorduri și granturi, contribuții și donații discreționare.

Transferurile sunt înregistrate în contabilitate ca cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care generează transferul, atât timp cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul, atât timp cât toate criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite de beneficiar și atât timp cât se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este înregistrată în contabilitate ca cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului financiar, cheltuielile eligibile deja datorate beneficiarilor, dar neraportate încă, sunt estimate și înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans.

Cheltuieli cu dobânzile

Cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în contul de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Cheltuielile cu dobânzile cuprind dobânzile plătite sau care trebuie plătite și sunt înregistrate în contabilitate pe măsură ce se acumulează.

1.6.     ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

1.6.1   Active contingente

Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de FED. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

Activele contingente sunt evaluate la fiecare dată de întocmire a bilanțului pentru asigurarea faptului că modificările survenite sunt reflectate în mod corespunzător în situațiile financiare. Dacă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale a devenit aproape sigură și valoarea activului poate fi evaluată în mod fiabil, activul și venitul aferent sunt înregistrate în situațiile financiare pentru perioada în care a survenit modificarea.

Garanțiile sunt active potențiale care apar ca urmare a unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată de apariția sau neapariția obiectului garanției. Astfel, garanțiile pot fi calificate ca active contingente. O garanție este stinsă atunci când nu mai există obiectul garanției. Garanția se materializează atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea unei plăți din partea garantului.

1.6.2   Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte care nu sunt în totalitate controlate de FED sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată în contabilitate deoarece nu este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în cazurile rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a valorii obligației. Pasivul contingent este constatat, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă.

Pasivele contingente sunt evaluate la fiecare dată de întocmire a bilanțului pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale. Dacă devine probabil că va fi necesară o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale pentru un element care a fost tratat ca pasiv contingent, se înregistrează un provizion în situațiile financiare ale perioadei în care se produce modificarea probabilității.

2.         NOTE LA BILANȚUL CONTABIL

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1      PREFINANȚARE

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Prefinanțare || - || 119 || 319 || 438 || 380

TOTAL || - || 119 || 319 || 438 || 380

Multe contracte prevăd efectuarea de plăți în avans înainte de începerea lucrărilor, livrarea bunurilor sau furnizarea serviciilor. Uneori, graficul de plată al contractului prevede plata pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate. În mod obișnuit, prefinanțarea este plătită în moneda țării sau a teritoriului unde este executat proiectul.

În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanțare circulant sau imobilizat. Utilizarea este definită prin acordul care stă la baza proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate în termen de douăsprezece luni de la data de raportare sunt prezentate ca prefinanțare curentă. Deoarece multe dintre proiectele FED sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile pentru perioade mai mari de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active imobilizate.

Creșterea cu 58 de milioane EUR a prefinanțării pe termen lung comparativ cu 31.12.2011 se explică, în principal, printr-o creștere a prefinanțării pe termen lung aferente proiectelor din cadrul PIR[5] (97 de milioane EUR), proiectelor intra-ACP (42 de milioane EUR) și granturilor PIN[6] (10 milioane EUR), compensată prin reducerea prefinanțării aferente cheltuielilor intra-ACP (73 de milioane EUR) și cheltuielilor administrative (29 de milioane EUR).

       

ACTIVE CIRCULANTE

2.2      PREFINANȚARE

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Prefinanțare (brută) || 70 || 1 207 || 2 316 || 3 593 || 3 415

Fără compensarea estimată a prefinanțării || (32) || (760) || (1 468) || (2 259) || (2 240)

TOTAL || 38 || 447 || 849 || 1 334 || 1 175

Creșterea cu 159 de milioane EUR a prefinanțării curente nete se datorează în principal unei creșteri a prefinanțării aferente instrumentelor de ajutor sub formă de granturi din cadrul PIN (147 de milioane EUR), proiectelor PIR (68 de milioane EUR) și reducerii datoriilor intra-ACP (39 de milioane EUR). Această creștere a fost compensată parțial printr-o scădere a prefinanțării nete aferente politicii sectoriale (65 de milioane EUR) și proiectelor intra-ACP privind sectoarele sociale (32 de milioane EUR).

2.2.1 Garanții primite în ceea ce privește prefinanțarea

Garanțiile se rețin pentru a asigura prefinațarea și se eliberează în momentul în care se efectuează ultima plată în cadrul proiectului. O garanție are două valori diferite, denumite valoare „nominală” și valoare „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările ulterioare.

La 31 decembrie 2012, valoarea „nominală” a garanțiilor primite de FED în ceea ce privește sumele de prefinanțare este de 566 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanții este de 391 de milioane EUR. La 31 decembrie 2011, aceste valori erau de 637 de milioane EUR și, respectiv, de 394 de milioane EUR.

2.3      CREANȚE

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Creanțe de la clienți || 2.3.1 || 1 || 6 || 2 || 10 || 13

Creanțe de la statele membre || 2.3.2 || - || - || 3 || 3 || 9

Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate || 2.3.3 || 0 || 51 || 6 || 57 || 89

TOTAL || || 1 || 58 || 11 || 70 || 111

2.3.1 Creanțe de la clienți

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Creanțe de la clienți || 5 || 19 || 3 || 26 || 27

- Reducerea valorii contabile || (3) || (12) || (1) || (16) || (13)

TOTAL || 1 || 6 || 2 || 10 || 13

Această rubrică se referă la ordine de recuperare înregistrate în contabilitate la 31 decembrie 2012 ca creanțe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii activelor din bilanț. Soldul de închidere pentru ordinele de recuperare reprezintă valoarea ordinelor de recuperare emise, dar neplătite încă la încheierea exercițiului financiar.

Operațiunile efectuate în perioada respectivă în ceea ce privește ordinele de recuperare deschise sunt detaliate mai jos.

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Ordine de recuperare deschise la începutul exercițiului financiar || 6 || 19 || 1 || 25 || 18

Ordine de recuperare emise || 12 || 64 || 63 || 139 || 130

Ordine de recuperare închise || (13) || (64) || (61) || (138) || (123)

Sume încasate || (12) || (43) || (43) || (97) || (108)

Sume la care s-a renunțat (art. 73 RF) || - || (1) || - || (1) || (1)

Sume anulate || 0 || (3) || 0 || (4) || (2)

Compensare || (2) || (17) || (18) || (36) || (13)

Ordine de recuperare deschise la sfârșitul exercițiului financiar || 5 || 19 || 3 || 26 || 25

2.3.2 Creanțe de la statele membre

Suma de 3 milioane EUR care reprezintă creanțe de la statele membre pentru cel de al 10-lea FED cuprinde contribuțiile la cofinanțare furnizate de Belgia, Spania și Suedia.

2.3.3 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate

Veniturile înregistrate în avans și cheltuielile reportate includ, în principal, dobânzile acumulate generate de sumele de prefinanțare. În plus, în această rubrică sunt incluse veniturile din dobânzi acumulate generate de plata cu întârziere a contribuțiilor.

Scăderea veniturilor înregistrate în avans și a cheltuielilor reportate se explică prin reducerea dobânzilor acumulate generate de prefinanțare (a se vedea nota 3.4).

2.4      CONTURI DE LEGĂTURĂ

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Către/de la al 6-lea FED || (2 065) || (214) || - || (2 279) || (2 279)

Către/de la al 7-lea FED || - || 2 279 || - || 2 279 || 2 279

Către/de la al 8-lea FED || - || (3 038) || 628 || (2 410) || (2 453)

Către/de la al 9-lea FED || 3 038 || - || (2 892) || 146 || (491)

Către/de la cel de al 10-lea FED || (628) || 2 892 || - || 2 264 || 2 944

TOTAL || 345 || 1 919 || (2 264) || 0 || 0

Din motive de eficiență, trezoreria unică care acoperă toate FED-urile este alocată celui de al 10-lea FED; aceasta generează operațiuni între diferitele FED-uri care se soldează prin conturile de legătură dintre diferitele bilanțuri ale FED.

Principalele mișcări din 2012 în conturile de legătură includ plățile efectuate prin cel de al 10-lea FED pentru execuția celui de al 8-lea și al 9-lea FED.

         

2.5      NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR[7]

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Numerar în bănci || 2.5.1 || - || - || 687 || 687 || 1 211

Conturi de garanție STABEX || 2.5.2 || - || - || 2 || 2 || 5

Conturi bancare de cofinanțare || 2.5.3 || - || - || - || - || 8

Fondul special pentru Republica Democratică Congo[8] || - || - || - || 1 || 1 || 1

TOTAL || || - || - || 690 || 690 || 1 224

2.5.1 Numerar în bănci

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Conturi speciale – instituțiile financiare ale statelor membre || - || - || 633 || 633 || 1 129

Conturi curente – bănci comerciale || || || 54 || 54 || 80

Agenți de plată locali || - || - || 0 || 0 || 2

TOTAL || - || - || 687 || 687 || 1 211

Scăderea globală a numerarului în bănci se explică, în principal, prin volumul plăților efectuate și printr-un nivel mai ridicat de execuție bugetară decât în perioada de raportare precedentă.

Conturile agenților de plată locali reprezintă sumele deținute în conturile bancare din statele ACP și TTPM și utilizate pentru efectuarea de plăți în moneda locală în statul beneficiar. Aceste conturi sunt deschise în euro sau într-o monedă a unui stat membru al Uniunii. Pentru a se asigura o gestionare mai centralizată a plăților, în cursul exercițiului financiar 2012 s-au închis 3 din cele 4 conturi rămase ale agenților de plată locali.

2.5.2 Conturi de garanție STABEX

|| Milioane EUR

|| Soldul la 31.12.2012 || Soldul la 31.12.2011

Côte d'Ivoire || 2 || 2

Malawi || - || 1

Alte țări || 0 || 2

TOTAL || 2 || 5

STABEX este acronimul schemei Uniunii Europene de finanțare compensatorie pentru stabilizarea încasărilor la export ale țărilor ACP. A fost introdus pentru prima dată în Convenția de la Lomé (1975), cu scopul de a remedia efectele negative ale instabilității veniturilor din exportul produselor agricole. Soldul conturilor de garanție STABEX reprezintă totalul fondurilor STABEX disponibile care vor fi transferate către statul ACP beneficiar în cauză la o dată ulterioară. Acest sold este alocat celui de al 10-lea FED. În 2012, opt conturi de garanție STABEX au fost închise ca urmare a lichidării instrumentului de ajutor STABEX.

Pe lângă aceste fonduri, mai există și alte fonduri STABEX deținute de statele ACP beneficiare. În momentul în care Comisia și statul (ACP) beneficiar ajung la un acord asupra modului în care se vor utiliza fondurile STABEX, ambele părți semnează o convenție cu privire la transfer. În conformitate cu dispozițiile articolului 211 din cel de al IV-lea Acord de la Lomé[9] (astfel cum a fost revizuit), fondurile sunt transferate într-un cont purtător de dobândă cu două împuterniciri de semnătură (Comisia Europeană și statul beneficiar), deschis în numele statului ACP. Fondurile rămân în aceste conturi cu două împuterniciri de semnătură până la data la care un cadru al obligațiilor reciproce justifică un transfer pentru un proiect.

Ordonatorul de credite al Comisiei are drept de semnătură pentru contul respectiv în vederea asigurării faptului că fondurile sunt plătite în scopul prevăzut. Fondurile din conturile cu două împuterniciri de semnătură sunt proprietatea statului ACP și, în consecință, nu sunt înregistrate ca active în conturile FED. Transferurile către aceste conturi se înregistrează ca plăți STABEX.

În 2012 s-au returnat către FED 49 de milioane EUR din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al 10-lea FED[10]. Aceste fonduri au fost transferate, în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire (11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3 milioane EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare (instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al 8-lea FED.

2.5.3 Conturi bancare de cofinanțare

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Conturi bancare de cofinanțare || - || - || - || - || 8

TOTAL || - || - || - || - || 8

Conturile bancare de cofinanțare au fost închise. Aceste fonduri, cu excepția părții administrative, au fost restituite statelor membre, în urma instrucțiunilor ordonatorului de credite.  

PASIVE PE TERMEN LUNG

2.6      OBLIGAȚII DE PLATĂ

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Cofinanțare - obligații de plată || - || - || 40 || 40 || -

TOTAL || - || - || 40 || 40 || -

Obligațiile de plată aferente cofinanțării la sfârșitul anului 2012 se referă la cel de al 10-lea FED.

Contribuțiile de cofinanțare primite sunt prezentate statelor membre și statelor nemembre ca obligații de plată, întrucât îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare. FED trebuie să utilizeze contribuțiile pentru a furniza servicii părților terțe, în caz contrar trebuind să restituie activele (contribuțiile primite) statelor membre. Suma datorată pentru acordurile de cofinanțare reprezintă contribuția de cofinanțare primită din care se scad cheltuielile suportate în legătură cu proiectul. Efectul asupra activelor nete este nul.

În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen lung și pasive curente. Creșterea totală în contextul obligațiilor de plată aferente cofinanțării este explicată în nota 2.7.1.2.

PASIVE CURENTE

2.7      OBLIGAȚII DE PLATĂ

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Obligații de plată curente || 2.7.1 || 4 || 67 || 138 || 209 || 399

Cheltuieli înregistrate în avans || 2.7.2 || 19 || 308 || 228 || 555 || 339

Contribuție reportată la capitalul fondului || 2.7.3 || - || - || 293 || 293 || 295

TOTAL || || 22 || 375 || 660 || 1 057 || 1 033

2.7.1 Obligații de plată curente

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Furnizori și altele || 2.7.1.1 || 4 || 67 || 81 || 152 || 308

Obligații de plată aferente cofinanțării || 2.7.1.2 || - || - || 46 || 46 || 81

Obligații de plată diverse || 2.7.1.3 || 0 || 0 || 12 || 12 || 10

TOTAL || || 4 || 67 || 138 || 209 || 399

Obligațiile de plată includ situațiile privind costurile primite de FED care se referă la activitatea de acordare de granturi. Acestea sunt înregistrate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. Aceeași procedură se aplică în cazul facturilor și al notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Deconturile de cheltuieli în cauză au fost luate în considerare pentru procedurile de separare de la încheierea exercițiului financiar. În urma înregistrărilor de separare a exercițiilor, sumele eligibile estimate au fost înregistrate în contul de rezultat economic.

2.7.1.1 Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sumele datorate furnizorilor, precum și sumele datorate unor organisme publice și unor state terțe.

Scăderea cu 157 de milioane EUR comparativ cu perioada de raportare anterioară se referă, în principal, la o scădere de 75 de milioane EUR a obligațiilor de plată către țări terțe și la o scădere de 37 de milioane EUR a obligațiilor de plată către furnizori care nu sunt publici.

2.7.1.2 Obligații de plată aferente cofinanțării

În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen lung și pasive curente. Scăderea înregistrată în ceea ce privește obligațiile de plată curente aferente cofinanțării se datorează, în principal, unei reclasificări în valoare de 40 de milioane EUR a obligațiilor de plată pe termen lung.

Valoarea totală a obligațiilor de plată pe termen lung și a obligațiilor de plată curente aferente cofinanțării a crescut cu 5 milioane EUR. În 2012 s-au primit noi contribuții de cofinanțare de la Germania (2 milioane EUR) și de la Canada (2 milioane EUR). Creșterea obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Suediei (8 milioane EUR) a fost parțial compensată printr-o scădere a obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Spaniei și Regatului Unit (2 milioane EUR fiecare) și prin lichidarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Italiei în cadrul celui de al 9-lea FED.

Obligațiile de plată aferente cofinanțării au scăzut cu 8 milioane EUR pentru a înregistra în contabilitate veniturile legate de proiectele de cofinanțare (a se vedea punctele 3.1.3 și 3.2.2).

2.7.1.3 Obligații de plată diverse

Obligațiile de plată diverse includ, în principal, încasările de numerar nealocate și sumele restituite.

2.7.2 Cheltuieli înregistrate în avans

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Cheltuieli înregistrate în avans || 19 || 308 || 228 || 555 || 339

TOTAL || 19 || 308 || 228 || 555 || 339

La încheierea exercițiului financiar, se face o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate. În urma acestor calcule de separare, sumele considerate eligibile sunt înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans.

Utilizarea preconizată a sumelor de prefinanțare este prezentată ca o estimare a compensării prefinanțării (a se vedea 2.2).

2.7.3 Contribuția reportată la capitalul fondului

|| || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Regatul Unit || - || - || 274 || 274 || 289

Irlanda || - || - || 9 || 9 || 5

Lituania || - || - || - || - || 1

Ungaria || - || - || 10 || 10 || -

TOTAL || - || - || 293 || 293 || 295

Această rubrică cuprinde contribuțiile statelor membre plătite în avans.

ACTIVE NETE

2.8      CAPITALUL SOLICITAT AL FONDULUI

|| || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL

Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691

Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (18 712) || (18 712)

Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2011 || 12 840 || 11 699 || 2 440 || 26 979

|| || || ||

Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691

Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (16 112) || (16 112)

Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2012 || 12 840 || 11 699 || 5 040 || 29 579

Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a contribuțiilor statelor membre la fondul FED corespunzător, în conformitate cu fiecare acord intern.

Fondurile nesolicitate reprezintă alocarea inițială care nu a fost încă solicitată statelor membre.

Capitalul solicitat al fondului reprezintă suma alocărilor inițiale care a fost solicitată pentru transfer în conturile trezoreriei de către statele membre, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din Regulamentul financiar al celui de al 10-lea FED.

Capitalul celui de al 8-lea și al celui de al 9-lea FED a fost solicitat și primit în întregime.

Capital solicitat și capital nesolicitat pe stat membru

|| || || || Milioane EUR

Contribuții || % || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2011 || Solicitate în 2012 || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2012

Austria || 2,41 || (451) || 63 || (388)

Belgia || 3,53 || (661) || 92 || (569)

Danemarca || 2,00 || (374) || 52 || (322)

Finlanda || 1,47 || (275) || 38 || (237)

Franța || 19,55 || (3 658) || 508 || (3 150)

Germania || 20,50 || (3 836) || 533 || (3 303)

Grecia || 1,47 || (275) || 38 || (237)

Irlanda || 0,91 || (170) || 24 || (147)

Italia || 12,86 || (2 406) || 334 || (2 072)

Luxemburg || 0,27 || (51) || 7 || (44)

Țările de Jos || 4,85 || (908) || 126 || (781)

Portugalia || 1,15 || (215) || 30 || (185)

Spania || 7,85 || (1 469) || 204 || (1 265)

Suedia || 2,74 || (513) || 71 || (441)

Regatul Unit || 14,82 || (2 773) || 385 || (2 388)

Cipru || 0,09 || (17) || 2 || (15)

Republica Cehă || 0,51 || (95) || 13 || (82)

Estonia || 0,05 || (9) || 1 || (8)

Ungaria || 0,55 || (103) || 14 || (89)

Lituania || 0,12 || (22) || 3 || (19)

Letonia || 0,07 || (13) || 2 || (11)

Malta || 0,03 || (6) || 1 || (5)

Polonia || 1,3 || (243) || 34 || (209)

Slovenia || 0,18 || (34) || 5 || (29)

Slovacia || 0,21 || (39) || 5 || (34)

Bulgaria || 0,14 || (26) || 4 || (23)

România || 0,37 || (69) || 10 || (60)

TOTAL || 100,00 || (18 712) || 2 600 || (16 112)

În 2012, au fost solicitate contribuții în cadrul celui de al 10-lea FED. Prima tranșă a contribuțiilor statelor membre pentru 2013 a fost solicitată în noiembrie 2012.

2.9      ALTE REZERVE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL

Soldul la 31.12.2010 || (2 237) || 4 157 || 333 || 2 252

Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8­lea FED și cel al 9-lea FED || (38) || (80) || 118 || 0

Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2010/406/UE a Consiliului ||            -   || 150 || (150) || 0

Soldul la 31.12.2011 || (2 276) || 4 227 || 301 || 2 252

Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8­lea FED și cel de al 9-lea FED || (78) || (300) || 378 || 0

Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2011/315/UE a Consiliului ||             -   || 200 || (200) || 0

Soldul la 31.12.2012 || (2 354) || 4 126 || 479 || 2 252

Soldul la 31.12.2012 include: || || || ||

- fondurile alocate Sudanului de Sud || -       || 350 || -            || 350

De la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED în 2008, toate fondurile dezangajate ale FED-urilor anterioare sunt transferate în rezerva celui de al 10-lea FED. Această rezervă poate fi angajată numai în condițiile stabilite la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED.

În 2012, 78 de milioane EUR și 300 de milioane EUR din fonduri dezangajate au fost transferate către rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED din cel de al 8-lea FED și, respectiv, cel de al 9-lea FED, în timp ce suma de 200 de milioane EUR a fost transferată din rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud[11].

3.         NOTE LA CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

3.1      VENITURI DIN EXPLOATARE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Recuperarea cheltuielilor || 2 || 14 || 2 || 17 || 16

Recuperarea fondurilor STABEX || 49 || - || - || 49 || 26

Câștiguri din diferențe de curs valutar || 7 || 35 || 8 || 51 || 54

Venituri din exploatare aferente cofinanțării || - || - || 8 || 8 || 2

TOTAL || 58 || 49 || 18 || 124 || 99

3.1.1 Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de FED și deducerea din plățile ulterioare înregistrate în sistemul de contabilitate al FED, pentru a recupera cheltuielile plătite anterior pe baza controalelor, a auditurilor sau a analizelor de eligibilitate. Ar trebui remarcat faptul că recuperarea sumelor de prefinanțare nu este inclusă ca venit, ci este creditată la rubrica „Prefinanțare” din bilanț.

Recuperarea plăților necuvenite

În 2012 s-au emis ordine de recuperare în valoare de 27 de milioane EUR pentru plăți necuvenite, comparativ cu 12 milioane EUR în 2011. Din această sumă, 11 milioane EUR vizau recuperarea cheltuielilor și, prin urmare, erau înregistrate ca venituri din exploatare. 16 milioane EUR reprezentau recuperări ale unor sume de prefinanțare plătite și au fost creditate ca active de prefinanțare în bilanț.

În funcție de natura recuperării, plățile necuvenite pot fi rezumate după cum urmează:

Milioane EUR ||

|| Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2012 || Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2011

Eroare || 1 || 1 || 2 || 2 || 1 || 3

Neregularitate || 9 || 15 || 25 || 6 || 3 || 8

Notificări OLAF || 1 || - || 1 || 1 || - || 1

TOTAL || 11 || 16 || 27 || 8 || 4 || 12

3.1.2 Recuperarea fondurilor STABEX

În 2012, s-au returnat către FED 49 de milioane EUR din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al 10-lea FED[12]. Aceste fonduri au fost transferate, în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire (11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3 milioane EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare (instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al 8-lea FED.

3.1.3 Venituri din exploatare aferente cofinanțării

Veniturile din exploatare aferente cofinanțării reprezintă contribuțiile utilizate (a se vedea punctul 3.2.2). Întrucât aceste contribuții îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare, contribuția este înregistrată în contabilitate în conformitate cu execuția proiectului de cofinanțare.

3.2      CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633

Cheltuieli de exploatare aferente cofinanțării ||  -    ||  -    || 8 || 8 || 2

Pierderi din diferențe de curs valutar || 8 || 39 || 20 || 66 || 61

Reducerea valorii contabile a creanțelor || 0 || 6 || - || 6 || 7

TOTAL || 49 || 856 || 2 112    || 3 017 || 2 702

În 2012, Comisia și-a perfecționat metodologia de estimare a cheltuielilor înregistrate în avans. În cazul în care această perfecționare nu ar fi fost realizată, cheltuielile de exploatare ar fi fost de 2 849 de milioane EUR, în loc de 3 017 milioane EUR. Impactul asupra activelor nete s-ar fi ridicat la aceeași sumă (o scădere de 168 de milioane EUR), în principal din cauza creșterii sumei înscrise în conturile de cheltuieli înregistrate în avans (a se vedea punctul 2.7.2).

3.2.1 Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Ajutoare programabile || 17 || 93 || 1 366 || 1 476 || 1 251

Sprijin macroeconomic || - || 8 || - || 8 || 51

Politică sectorială || 0 || 322 || 3 || 326 || 371

Subvenționarea dobânzii || 5 || - || - || 5 || 0

Proiecte intra-ACP || - || 311 || 409 || 720 || 650

Ajutoare de urgență || - || 60 || 274 || 333 || 212

Asistență pentru refugiați || 6 || - || - || 6 || 0

Capital de risc || 1 || - || - || 1 || 19

STABEX || 4 || - || - || 4 || 12

Sysmin || 0 || - || - || 0 || (8)

Alte programe de ajutor aferente FED-urilor anterioare || - || 10 || - || 10 || 24

Sprijin instituțional || - || (1) || 33 || 32 || 8

Compensarea încasărilor la export || 7 || 10 || - || 18 || 42

Total || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633

Cheltuielile de exploatare ale FED acoperă instrumente de ajutor diverse și îmbracă forme diferite, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați.

3.2.2 Cheltuieli de exploatare aferente cofinanțării

Acestea sunt cheltuielile suportate pentru proiectele de cofinanțare în 2012. Întrucât contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare, cuantumul aferent contribuțiilor a fost înregistrat în contabilitate ca venit din exploatare (a se vedea punctul 3.1.3).

3.2.3 Reducerea valorii contabile a creanțelor

Această rubrică cuprinde, în principal, corecțiile de prefinanțare și sumele a căror valoare contabilă a fost redusă/pierdută în realizări cu privire la debitori.

3.3      CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Cheltuieli administrative || - || 1 || 106 || 107 || 75

TOTAL || - || 1 || 106 || 107 || 75

Această rubrică cuprinde cheltuielile de sprijin, și anume costurile administrative legate de programarea și execuția FED-urilor. Acestea includ cheltuielile pentru pregătirea, urmărirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor, precum și cheltuielile pentru rețele de calculatoare, asistență tehnică etc.

3.4      VENITURI FINANCIARE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Venituri din dobânzi – bănci europene || - || 6 || 4 || 9 || 1

Dobândă la prefinanțare || (2) || (24) || (6) || (32) || (21)

TOTAL || (2) || (18) || (2) || (22) || (20)

Dobânda la prefinanțare este înregistrată în contabilitate în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) și ale articolului 8 din Regulamentului financiar aplicabil celui de al 10-lea FED. Reluarea dobânzilor acumulate la prefinanțare în 2011 a generat valori negative ale veniturilor din dobânzi în 2012.

4.         NOTE LA SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

4.1      SCOPUL ȘI PREGĂTIREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Informațiile privind fluxurile de trezorerie sunt utilizate ca bază pentru evaluarea capacității FED de a genera numerar și echivalente de numerar și pentru evaluarea necesităților FED de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.

Situația fluxurilor de trezorerie este întocmită utilizându-se metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele operațiunilor fără caracter monetar și în funcție de orice amânare sau cumulare a încasărilor sau a plăților de numerar din exploatare, trecute ori viitoare.

Fluxurile de trezorerie care provin din operațiuni în valută sunt înregistrate în moneda de raportare a FED (euro), prin aplicarea la suma exprimată în valută a cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de trezorerie.

4.2      ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE

Situația fluxurilor de trezorerie ale FED indică numai fluxurile de numerar din activități de exploatare, deoarece FED nu desfășoară activități de investiții sau de finanțare. Obiectivul activităților de exploatare este participarea la atingerea obiectivelor de politică vizate.

5.         ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII

5.1      ACTIVE CONTINGENTE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Garanții de bună execuție || 13 || 171 || 120 || 304 || 325

Garanții de reținere || 6 || 107 || 74 || 188 || 197

Active contingente care fac obiectul unui litigiu || - || - || - || - || 1

TOTAL || 19 || 279 || 194 || 492 || 523

5.1.1 Garanții de bună execuție

Garanțiile de bună execuție sunt uneori solicitate pentru asigurarea faptului că beneficiarii finanțării FED îndeplinesc obligațiile prevăzute în contractele lor cu FED.

Reducerea cu 21 de milioane EUR a garanțiilor de bună execuție reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și noile garanții primite. Majoritatea garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED, iar noile garanții au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de al 9-lea FED.

5.1.2 Garanții de reținere

Garanțiile de reținere se referă numai la contractele de executare de lucrări. De obicei, se reține un procent de 10 % din plățile intermediare către beneficiari pentru a se asigura îndeplinirea de către contractant a obligațiilor care îi revin. Sumele reținute se regăsesc ca sume de plată. Sub rezerva aprobării autorității contractante, contractantul poate prezenta în schimb o garanție de reținere care se substituie sumelor reținute din plățile intermediare. Aceste garanții primite sunt prezentate ca active contingente.

Reducerea cu 9 milioane EUR a garanțiilor de reținere reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și noile garanții primite. Majoritatea garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED, iar noile garanții au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de al 9-lea FED.

5.2      ALTE INFORMAȚII

5.2.1. Angajamente bugetare care nu au fost încă cheltuite

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Angajamente bugetare în curs neplătite încă || 103 || 938 || 4 601 || 5 642 || 5 594

Sume aferente incluse în contul de rezultat economic || (22) || (382) || (310) || (714) || (646)

TOTAL || 81 || 557 || 4 291 || 4 928 || 4 948

Angajamentele bugetare în curs reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau dezangajări. Aceasta este o consecință firească a existenței programelor multianuale. La data de 31 decembrie 2012, angajamentele bugetare în curs totalizau 5 642 de milioane EUR. Suma prezentată ca un angajament viitor care urmează să fie finanțat este angajamentul bugetar în curs din care se scad sumele aferente care au fost incluse ca cheltuieli în contul de rezultat economic pentru 2012, ajungându-se la un total de 4 928 de milioane EUR.

6.         GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR

Următoarele informații prezentate în legătură cu gestionarea riscului financiar al Fondului european de dezvoltare se referă la operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în numele Fondului european de dezvoltare în vederea execuției resurselor fondului.

6.1      POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI ȘI ACTIVITĂȚI DE ACOPERIRE ÎMPOTRIVA RISCULUI

Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale FED sunt prevăzute în Regulamentul 215/2008 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare și în Acordul intern.

Se aplică următoarele principii generale, care rezultă din regulamentul menționat anterior:

– contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în conturi speciale deschise la banca de emisiune a fiecărui stat membru sau la instituția financiară desemnată de acesta. Sumele aferente contribuțiilor rămân în conturile speciale respective până când trebuie efectuate plățile FED;

– contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în EUR, în timp ce plățile FED sunt exprimate în EUR și în alte monede, inclusiv monede mai puțin cunoscute;

– conturile bancare deschise de Comisie în numele FED nu pot avea facilități de descoperire de cont.

Pe lângă conturile speciale, alte conturi bancare sunt deschise de Comisie în numele FED, la instituții financiare (bănci centrale și bănci comerciale), în scopul executării și încasării plăților, altele decât contribuțiile statului membru la buget în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul 215/2008 al Consiliului (a se vedea punctul 6.4 de mai jos).

Toate băncile comerciale la care s-au deschis conturi altele decât „conturile speciale” menționate mai sus sunt selectate de Comisie în urma unei proceduri de ofertare.

Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de asigurare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu principiile de audit.

Un set scris de orientări și de proceduri reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată având obiectivul de a limita riscul operațional și financiar și de a asigura un nivel adecvat de control. Acestea acoperă domenii diferite de operare, iar conformitatea cu orientările și cu procedurile este verificată periodic.

6.2      RISCUL DE PIAȚĂ

6.2.1   Riscul valutar

Toate contribuțiile sunt deținute în EUR, iar alte valute sunt cumpărate numai atunci când acest lucru este necesar pentru execuția plăților. În consecință, operațiunile de trezorerie ale FED nu sunt expuse riscului valutar.

6.2.2   Riscul ratei dobânzii

FED nu contractează împrumuturi și, în consecință, acesta nu este expus riscului ratei dobânzii.

Cu toate acestea, FED obține dobândă la soldurile pe care le deține în diferite conturi bancare. Comisia, în numele FED, a instituit, prin urmare, măsuri pentru asigurarea faptului că dobânzile obținute periodic reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și variațiile posibile ale acestora.

Soldurile de la sfârșitul zilei deținute în conturile bancare comerciale sunt remunerate zilnic. Remunerarea soldurilor deținute în astfel de conturi are la bază rate de piață variabile la care se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii depinde de EONIA (Euro Over Night Index Average - indexarea euro medie de la sfârșitul zilei) și se ajustează pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. Pentru alte conturi, calculul dobânzii depinde de rata marginală a BCE (utilizată pentru operațiunile de refinanțare ale BCE). În consecință, FED nu este expus riscului ca soldurile sale să fie remunerate la rate mai mici decât ratele pieței.

6.3      RISCUL DE CREDIT (RISCUL DE CONTRAPARTIDĂ)

Majoritatea resurselor de trezorerie ale FED sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul 215/2008 al Consiliului, în „conturile speciale” deschise de statele membre pentru plata contribuțiilor lor. Majoritatea conturilor respective sunt deschise la trezoreriile sau la băncile centrale naționale ale statelor membre. Aceste instituții prezintă cel mai redus risc de contrapartidă pentru FED (expunerea vizează statele membre).

Pentru partea de resurse de trezorerie ale FED depozitată la bănci comerciale în vederea acoperirii execuției plăților, alimentarea acestor conturi se efectuează conform principiului „la momentul oportun” și este administrată în mod automat de sistemul Comisiei de gestionare a trezoreriei. În fiecare cont se păstrează un nivel minim de numerar, proporțional cu media plăților zilnice efectuate din contul respectiv. În consecință, sumele deținute la sfârșitul zilei în aceste conturi rămân în mod constant la un nivel scăzut, ceea ce asigură că expunerea la risc a FED are un caracter limitat.

În plus, se aplică orientări specifice privind selecția băncilor comerciale pentru a se reduce și mai mult riscul de contrapartidă la care este expus FED.

Toate băncile comerciale sunt selectate prin proceduri de ofertare. Ratingul minim de credit pe termen scurt necesar în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody's P-1 sau echivalent (S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și justificate în mod corespunzător, se poate solicita un nivel mai scăzut.

6.4      RISCUL DE LICHIDITATE

Principiile bugetare aplicate FED asigură că resursele de numerar globale aferente perioadei bugetare sunt întotdeauna suficiente pentru executarea tuturor plăților conexe. Într-adevăr, totalul contribuțiilor statelor membre este egal cu valoarea totală a creditelor de plată pentru perioada bugetară în cauză.

Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre la FED sunt plătite în trei tranșe pe an, în timp ce plățile fac obiectul unei anumite periodicități.

În vederea asigurării faptului că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează să fie executate într-o anumită lună, informațiile cu privire la situația trezoreriei fac obiectul unor schimburi periodice între trezoreria Comisiei și serviciile ordonatoare competente pentru a se garanta că plățile executate într-o anumită perioadă nu depășesc resursele de trezorerie disponibile.

Pe lângă cele menționate anterior, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale FED, instrumentele automatizate de gestionare a trezoreriei asigură faptul că zilnic sunt disponibile suficiente lichidități în fiecare cont bancar al FED.

7.         INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE

Nu au fost identificate operațiuni cu părțile afiliate care să necesite o prezentare separată în această secțiune.

8.         EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI

La data prezentării acestor conturi, nicio chestiune semnificativă sau care să necesite o prezentare separată în această secțiune nu a fost adusă în atenția contabilului FED și nici nu a fost raportată acestuia. Conturile anuale și notele aferente au fost întocmite utilizând cele mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate anterior.

9.         RECONCILIERE REZULTAT ECONOMIC - REZULTAT BUGETAR

Rezultatul economic al exercițiului financiar se calculează pe baza principiilor contabilității de angajamente. Rezultatul bugetar se bazează însă pe normele contabilității de casă. Întrucât ambele sunt rezultatul acelorași operațiuni subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, subliniind principalele sume de reconciliere, defalcate pe posturi de venituri și de cheltuieli.        

|| || Milioane EUR

|| 2012 || 2011

|| ||

REZULTAT ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 023) || (2 700)

|| ||

VENITURI || ||

 Creanțe care nu afectează rezultatul bugetar || (47) || (52)

Creanțe constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă || (8) || (3)

Creanțe constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent || 14 || 10

Efectul net al prefinanțării || 62 || 46

Venituri nete înregistrate în avans || (40) || (13)

|| ||

CHELTUIELI || ||

Cheltuieli ale exercițiului financiar curent neplătite încă || 38 || 98

Cheltuieli ale exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent || (101) || (249)

Anularea plăților || 7 || 17

Efectul net al prefinanțării || (316) || (346)

Cheltuieli nete înregistrate în avans || 204 || 317

|| ||

REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 209) || (2 874)

9.1 Elemente de reconciliere - Venituri

Veniturile bugetare ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor încasate din creanțe constatate în cursul exercițiului financiar și sumelor încasate din creanțe care au fost constatate în exercițiile financiare anterioare.

Creanțele care nu afectează rezultatul bugetar sunt înregistrate în rezultatul economic, dar, din perspectivă bugetară, nu pot fi considerate ca venituri, întrucât suma încasată este transferată în rezerve și nu poate fi angajată din nou decât printr-o decizie a Consiliului.

Astfel, creanțele constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.

Efectul net al prefinanțării este compensarea sumelor de prefinanțare recuperate. Aceasta este o încasare de numerar care nu are impact asupra rezultatului economic.

Veniturile nete înregistrate în avans constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în scopul separării. Este luat în considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent din care se scad reluările veniturilor înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior.

9.2 Elemente de reconciliere - Cheltuieli

Cheltuielile exercițiului financiar curent neplătite încă vor fi adăugate în scopul reconcilierii întrucât sunt incluse în rezultatul economic, dar nu fac parte din cheltuielile bugetare. În schimb, cheltuielile exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, întrucât fac parte din cheltuielile bugetare aferente exercițiului financiar curent, dar fie nu au efect asupra rezultatului economic, fie duc la scăderea cheltuielilor în cazul în care se fac corecții.

Încasările de numerar care provin din anularea plăților nu afectează rezultatul economic, însă au un impact asupra rezultatului bugetar.

Efectul net al prefinanțării rezultă din combinarea noilor sume de prefinanțare plătite în exercițiul financiar curent (înregistrate în contabilitate ca cheltuieli bugetare ale exercițiului financiar) și a lichidării prefinanțării plătite în exercițiul financiar curent sau în exercițiile financiare anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Acestea din urmă reprezintă o cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.

Cheltuielile nete înregistrate în avans constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în scopul separării, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate către FED. Se iau în considerare numai efectul net și cheltuielile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent, din care se scad reluările cheltuielilor înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior.           

2.           RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

FED-uri anterioare

· Decizia 1/2000 a Consiliului ACP-CE din 27 iulie 2000 privind măsurile tranzitorii prevede ca o parte din resursele nealocate din FED-urile anterioare să fie utilizate pentru programele conforme cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou, aplicabile anticipat în temeiul măsurilor tranzitorii.

· Decizia 410/2001 a Comisiei din 16 martie 2001, care stabilește alocările pentru programele indicative ale țărilor ACP în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE, prevede că resursele nealocate din FED-urile anterioare în valoare de maximum 1,2 miliarde EUR vor fi utilizate pentru execuție în conformitate cu normele și procedurile FED-urilor relevante, în cursul perioadei premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED.

· Decizia 1033/2001 a Comisiei din 15 iunie 2001 a stabilit alocările pentru programele regionale și pentru cooperarea intra-ACP în temeiul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.

· Decizia 1252/2002 a Comisiei din 11 iulie 2002 a mărit, pe de o parte, pachetul financiar destinat cooperării intra-ACP cu 60 de milioane EUR, din rezervele generale ale celui de al 6­lea și ale celui de al 7-lea FED, și, pe de altă parte, a prevăzut utilizarea acestor fonduri suplimentare în cursul perioadei premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile FED-urilor inițiale.

· În fine, prin Decizia 3/2002 a Consiliului de Miniștri ACP-CE din 23 Decembrie 2002, suma de 25 de milioane EUR a fost prelevată din resursele nealocate ale celui de al 8-lea FED (rezerva generală) și a fost alocată programului de cooperare regională, în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE.

· Întrucât cel de al 6-lea FED a fost închis în 2006, iar cel de al 7-lea FED a fost închis în 2008, conturile anuale nu mai cuprind tabelele privind execuția în cazul acestor FED-uri. Totuși, execuția soldurilor transferate se regăsește în cel de al 9-lea FED.

· La fel ca în anii precedenți, în vederea asigurării transparenței în prezentarea conturilor aferente exercițiului financiar 2012, tabelele de mai jos evidențiază separat pentru cel de al 8-lea FED partea utilizată pentru programare în baza Convenției de la Lomé și partea utilizată pentru programare în baza Acordului de la Cotonou. În ceea ce privește acordul menționat anterior, înregistrarea în conturi și prezentarea conturilor se întemeiază pe articolul 3 alineatul (2) din anexa IV la Acordul de parteneriat ACP-CE, referitor la țări. Articolul respectiv prevede pentru țările ACP un pachet financiar A destinat să acopere sprijinul macroeconomic și sprijinul pentru programe și proiecte, precum și un pachet financiar B destinat să acopere nevoile neprevăzute, cum ar fi ajutorul de urgență, inițiativele de reducere a datoriei și sprijinul acordat în vederea compensării efectelor negative ale instabilității încasărilor la export[13]. În ceea ce privește regiunile, conturile sunt stabilite pe baza programării regionale, astfel cum se arată în capitolul 2 din Acordul de parteneriat ACP-CE (și anume, programe indicative regionale și cooperare intra-ACP).

· În temeiul punctului 4 din anexa Ib (Cadrul financiar multianual pentru perioada 2008-2013) la Acordul de parteneriat ACP-CE, soldurile rămase și sumele dezangajate în cadrul fondurilor în perioada cuprinsă între 31.12.2007 și data intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED au fost transferate către cel de al 9-lea FED pentru asigurarea faptului că administrația UE își poate desfășura activitatea și pentru acoperirea costurilor aferente proiectelor în derulare până la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED.

· Prin Decizia 2010/406/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul Sudanului a sumei de 150 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare, în vederea sprijinirii celor mai vulnerabile populații. Această sumă a fost alocată în 2011.

· Prin Decizia 2011/315/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul Sudanului de Sud a sumei de 200 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare, în vederea acordării de sprijin pentru punerea în aplicare a Planului trienal pentru dezvoltarea Sudanului de Sud. Această sumă a fost alocată în 2012.

Al 10-lea FED

Acordul de parteneriat ACP-CE semnat la 23 iunie 2000 la Cotonou de către statele membre ale Comunității Europene și statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (statele ACP) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2003. Acordul de la Cotonou a fost modificat prin acordul semnat la Luxemburg, de aceleași state, la data de 25 iunie 2005.

Decizia Consiliului UE din 27 noiembrie 2001 (2001/822/CE) privind asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mări (TTPM) la Comunitatea Europeană a intrat în vigoare la 2 decembrie 2001. Această decizie a fost modificată la 19 martie 2007 (Decizia 2007/249/CE).

Acordul intern privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008 – 2013 în conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit, adoptat de reprezentanții guvernelor statelor membre ale Comunității Europene la 17 iulie 2006, a intrat în vigoare la 1 iulie 2008.

În conformitate cu Acordul de la Cotonou, a doua perioadă (2008-2013) a ajutoarelor comunitare destinate statelor ACP și TTPM este finanțată de cel de al 10-lea FED până la nivelul de 22 682 de milioane EUR, din care:

· 21 966 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, conform cadrului financiar multianual din anexa Ib la Acordul de la Cotonou revizuit, din care 20 466 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană;

· 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM, în conformitate cu anexa IIAa la decizia revizuită a Consiliului privind asocierea TTPM la Comunitatea Europeană, din care 256 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană;

· 430 de milioane EUR sunt alocate Comisiei pentru finanțarea costurilor rezultate din programarea și execuția resurselor celui de al 10-lea FED, conform articolului 6 din Acordul intern.

De la data intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED, aceste sume sunt suplimentate cu dezangajări din FED-urile anterioare, venituri din dobânzi și solduri de numerar neutilizate provenite din sistemul de garantare a stabilizării încasărilor la export pentru produsele agricole primare (STABEX) în cadrul fondurilor anterioare celui de al 9-lea FED. Toate fondurile sunt gestionate în conformitate cu normele specifice ale acestora, astfel cum se prevede în Acordul de la Cotonou revizuit și în Acordul intern.

Din alocările celui de al 10-lea FED menționate mai sus, Comisia Europeană gestionează suma inițială de 21 152 de milioane EUR, după cum urmează:

– 15 300 de milioane EUR pentru programele indicative naționale, din care:

· 13 500 de milioane EUR pentru pachetul financiar A, din care 13 345 de milioane EUR au fost deschise. În plus, pachetul financiar A a fost majorat cu 341 de milioane EUR prin transferul de rezerve, cu 91 de milioane EUR prin închiderea dezangajărilor STABEX și a scăzut cu 33 de milioane EUR în urma transferului către alocările regionale (multiregional-PALOP). În consecință, fondurile totale disponibile se ridică la 13 744 de milioane EUR în alocări deschise și 155 de milioane EUR nedeschise încă;

· 1 800 de milioane EUR pentru pachetul financiar B, deschise complet. În plus, pachetul financiar B a fost majorat cu 148 de milioane EUR din rezerve care sunt deschise, fondurile deschise ajungând astfel la 1 948 de milioane EUR;

– 1 783 de milioane EUR pentru programele indicative regionale, împreună cu un transfer în valoare de 33 de milioane EUR din pachetul financiar A și un transfer către rezerve în valoare de 19 milioane EUR, din care rezultă alocări deschise de 1 797 de milioane EUR;

– 2 700 de milioane EUR aferente alocărilor intra-ACP, deschise în totalitate, și, împreună cu un transfer în valoare de 195 de milioane EUR din rezerve, în total fiind deschise 2 895 de milioane EUR aferente alocărilor;

– 683 de milioane EUR ca rezervă, din care un credit de 664 de milioane EUR care a fost transferat, rămânând un sold de 19 milioane EUR;

– 430 de milioane EUR pentru costuri de execuție, deschise în totalitate;

– 256 de milioane EUR alocări pentru TTPM, din care, în principal:

· fonduri din pachetul financiar A în valoare de 195 de milioane EUR, din care 140 de milioane EUR sunt deschise;

· fonduri din pachetul financiar B în valoare de 15 milioane EUR, din care 7 milioane EUR sunt deschise;

· fonduri aferente alocărilor regionale în valoare de 40 de milioane EUR, deschise în totalitate;

· fonduri pentru studii/asistență tehnică în valoare de 6 milioane EUR, deschise în totalitate.

- Rezerva de performanță care nu poate fi mobilizată din cadrul celui de al 10-lea FED

Întrucât cel de al 10-lea FED a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, soldurile rămase și sumele dezangajate aferente unor proiecte din cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare se transferă în rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED, cu excepția fondurilor Stabex și a pachetului financiar administrativ al celui de al 9-lea FED. Această rezervă poate fi utilizată în condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED.

În cele ce urmează sunt prezentate informații detaliate privind această rezervă la data de 31.12.2012 (în milioane EUR):

Totalul fondurilor transferate către rezerva celui de al 10-lea FED care nu poate fi mobilizată: || 815

din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului, Decizia 2010/406/UE a Consiliului din 12.7.2010 || -150

din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului de Sud, Decizia 2011/315/UE a Consiliului din 23.5.2011 || -200

Total disponibil în rezervă (ACP+TTPM): || 465

- Rezerva Stabex din cadrul celui de al 10-lea FED

În urma închiderii conturilor Stabex, fondurile neutilizate/dezangajate sunt transferate către rezerva Stabex din pachetul financiar A din cadrul celui de al 10-lea FED [articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED] și apoi către programele indicative naționale ale țărilor vizate.

Situația rezervei la 31.12.2012 este următoarea (în milioane EUR):

Țara vizată || Rezerva STABEX din pachetul financiar A

Côte d'Ivoire || 11,43

Capul Verde || 0,01

Guineea Bissau || 0,30

Sierra Leone || 0,22

Senegal || 0,90

Total || 12,86

- Cofinanțări din cadrul celui de al 10-lea FED

În cadrul celui de al 10-lea FED, au fost semnate acorduri de transfer pentru cofinanțări de la statele membre în valoare de 116 milioane EUR și s-au deschis credite de angajament în valoare totală de 99 de milioane EUR, în timp ce creditele de plată s-au deschis pentru sumele încasate care s-au ridicat la o valoare totală de 93 de milioane EUR.

Situația creditelor de cofinanțare la 31.12.2012 este prezentată în tabelul de mai jos (în milioane EUR):

|| Credite de angajament || Credite de plată

Cofinanțare – pachetul financiar A || 84 || 78

Cofinanțare – intra-ACP || 12 || 12

Cofinanțare – cheltuieli administrative || 3 || 3

|| 99 || 93

Următoarele tabele care se referă la sumele stabilite, contractate și plătite indică cifrele nete.

Tabelele care prezintă situația pe țări și pe instrumente se găsesc în anexă.

2.1         ALOCĂRI

2.2         CONTURI AGREGATE

2.3.       ALTE INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA

Cofinanțarea italiană (1985)

Cofinanțarea italiană, în vigoare din 1985, și încă deschisă în 2011, întrucât „al 4-lea program de reabilitare - Somalia” se afla în continuate în derulare, a putut fi, în cele din urmă, închisă în 2012. Soldurile disponibile la închidere au fost rambursate Italiei.

PARTEA a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED: SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII || CA/463/13

|| 14 martie 2013

|| Documentul 13/072

||

||

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE

Facilitatea DE investiții

situații financiare

la 31 decembrie 2012

|| ||

|| - Situația poziției financiare - Situația rezultatului global - Situația variației resurselor din contribuții - Situația fluxurilor de trezorerie - Note la situațiile financiare ||

ORG.: E ||

3.         SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII

3.1         SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012

(în mii EUR)

|| Note || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| || ||

ACTIVE || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 5 || 466 568 || 452 279

Instrumente financiare derivate || 6 || 115 || 434

Împrumuturi și creanțe || 7 || 1 146 280 || 1 033 160

Active financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 333 001 || 251 660

Sume de încasat de la contributori || 9/15 || 87 310 || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 10 || 99 029 || -

Alte active || 11 || 224 || 416

|| || ||

Total active ||   || 2 132 527 || 1 825 259

|| || ||

|| || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || ||

|| || ||

PASIVE || || ||

Instrumente financiare derivate || 6 || 7 035 || 12 702

Venituri reportate || 12 || 37 808 || 33 003

Sume datorate terților || 13 || 312 086 || 329 660

Alte pasive || 14 || 1 153 || 1 113

|| || ||

Total pasive || || 358 082 || 376 478

|| || ||

RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 15 || 1 561 309 || 1 281 309

Rezerva de valoare justă || || 68 434 || 41 750

Rezultat reportat || || 144 702 || 125 722

|| || ||

Total resurse din contribuții || || 1 774 445 || 1 448 781

|| || ||

Total pasive și resurse din contribuții || || 2 132 527 || 1 825 259

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.2         SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012

(în mii EUR)

|| Note || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 ||

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 ||

|| || || ||

Venituri din dobânzi și venituri similare || 17 || 67 503 || 59 561 ||

Cheltuieli cu dobânzi și cheltuieli similare || 17 || -1 114 || -940 ||

|| || || ||

Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare || || 66 389 || 58 621 ||

|| || || ||

Venituri din taxe și comisioane || 18 || 1 934 || 2 149 ||

Cheltuieli cu taxe și comisioane || 18 || -292 || -144 ||

|| || || ||

Venituri nete din taxe și comisioane || || 1 642 || 2 005 ||

|| || || ||

Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate || || 5 348 || -7 534 ||

Câștiguri nete realizate din active financiare disponibile pentru vânzare || 19 || 1 045 || 17 228 ||

Pierderi/câștiguri nete din diferențele de schimb valutar || || -10 575 || 8 376 ||

|| || || ||

Rezultat net din operațiuni financiare || || -4 182 || 18 070 ||

|| || || ||

Schimbări legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor, reluări nete || 7 || 597 || 27 452 ||

Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -8 927 || -6 888 ||

Deprecierea altor active || 20 || -337 || - ||

Cheltuieli administrative generale || 21 || -36 202 || -38 006 ||

|| || || ||

Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254 ||

|| || || ||

Alte elemente ale rezultatului global: || || || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare – rezerva de valoare justă || || || ||

1. Variația netă a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 18 551 || 20 574 ||

2. Suma netă transferată la profit sau pierderi || 8 || 8 133 || -3 394 ||

Total active financiare disponibile pentru vânzare || || 26 684 || 17 180 ||

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global || || 26 684 || 17 180 ||

|| || || ||

Total rezultat global al exercițiului financiar || || 45 664 || 78 434 ||

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.3         Situația VARIAȚIEI resurselor din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012

(în mii EUR)

|| Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total

La 1 ianuarie 2012                                                                     Note || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781

|| || || ||

Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar  15 || 280 000 || - || - || 280 000

|| || || ||

Profitul exercițiului financiar 2012 || - || - || 18 980 || 18 980

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 26 684 || - || 26 684

|| || || ||

Variația resurselor din contribuții || 280 000 || 26 684 || 18 980 || 325 664

|| || || ||

La 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 68 434 || 144 702 || 1 774 445

|| || || ||

|| Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total

La 1 ianuarie 2011                                                                     Note || 1 131 309 || 24 570 || 64 468 || 1 220 347

|| || || ||

Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar  15 || 150 000 || - || - || 150 000

|| || || ||

Profitul exercițiului financiar 2011 || - || - || 61 254 || 61 254

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 17 180 || - || 17 180

|| || || ||

Variația resurselor din contribuții || 150 000 || 17 180 || 61 254 || 228 434

|| || || ||

La 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781

|| || || ||

|| || || ||

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.4         SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012

(în mii EUR)

|| Note || De la 1.1.2012 până la 31.12.2012 || De la 1.1.2011 până la 31.12.2011

ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || ||

Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254

Ajustări || || ||

Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || || 8 927 || 3 172

Schimbări nete legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor   || || -597 || -27 452

Dobânda capitalizată la împrumuturi și creanțe || 7 || -9 622 || -10 512

Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu împrumuturile și creanțele || || -1 407 || -2 801

Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu active financiare păstrate până la scadență || || -751 || -

Creșterea veniturilor reportate || || 4 805 || 3 424

Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra împrumuturilor || || 16 044 || -15 337

Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra activelor financiare disponibile pentru vânzare || || -1 204 || 34

Profit din activitățile de exploatare înainte de variația activelor și a pasivelor de exploatare || || 35 175 || 11 782

|| || ||

Plăți ale împrumuturilor || 7 || -233 018 || -237 040

Rambursări ale împrumuturilor || 7 || 115 480 || 104 410

Variația valorii juste a instrumentelor derivate || || -5 348 || 7 534

Creșterea activelor financiare păstrate până la scadență || || -98 278 || -

Creșterea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -81 981 || -67 829

Vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 19 601 || 24 971

Scăderea altor active || || 192 || 2 756

Creșterea altor pasive || || 40 || 173

Creșterea obligațiilor de plată către Banca Europeană de Investiții || || 6 876 || 4 144

|| || ||

Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de exploatare || || -241 261 || -149 099

|| || ||

ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE || || ||

Contribuții primite de la statele membre || || 236 345 || 136 345

Sume primite de la statele membre pentru subvenții la dobândă || || 43 655 || 76 345

Sume plătite în numele statelor membre pentru subvenții la dobândă || || -24 450 || -22 899

|| || ||

Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de finanțare || || 255 550 || 189 791

|| || ||

Creștere netă a numerarului și a echivalentelor de numerar || || 14 289 || 40 692

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || || 452 279 || 411 587

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || || 466 568 || 452 279

|| || ||

Numerarul și echivalentele de numerar sunt compuse din: || || ||

lichidități; || || 10 588 || 3 127

depozite la termen || || 455 980 || 449 152

|| || 466 568 || 452 279

|| || ||

Informații suplimentare privind fluxurile de trezorerie din exploatare || || 2012 || 2011

Dobânzi încasate || || 64 490 || 57 391

Dobânzi plătite || || -1 137 || -1 162

Dividende primite || || 975 || 974

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.5         Note la situațiile financiare de la 31 decembrie 2012

1 Informații generale

Facilitatea de investiții („facilitatea” sau „FI”) a fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou („acordul”) privind cooperarea și asistența pentru dezvoltare, care a fost negociat la 23 iunie 2000 între grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („statele ACP”), pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, acordul fiind revizuit la 25 iunie 2005 și la 23 iunie 2010.

Facilitatea nu este o entitate juridică distinctă, Banca Europeană de Investiții („BEI”) gestionând contribuțiile în numele statelor membre („donatori”), în conformitate cu dispozițiile acordului.

În cadrul acordului, finanțarea este asigurată din bugetele statelor membre ale UE și este plătită în conformitate cu protocoalele financiare stabilite pentru perioade succesive de cinci-șase ani. În cadrul acordului și ca urmare a intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a celui de al doilea protocol financiar (aferent perioadei 2008-2013), denumit „cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare” („FED”), Banca Europeană de Investiții („BEI” sau „banca”) este împuternicită să gestioneze:

- facilitatea, un fond reînnoibil de risc în valoare de 3 185,5 milioane EUR, care vizează promovarea investițiilor din sectorul privat în țările ACP, din care 48,5 milioane EUR sunt alocate țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”);

- granturi destinate finanțării subvențiilor la rata dobânzii, valoarea acestora fiind de 400 de milioane EUR pentru țările ACP și de 1,5 milioane EUR pentru țările TTPM. Până la 10 % din aceste subvenții pot fi utilizate pentru finanțarea asistenței tehnice aferente proiectelor.

Prezentele situații financiare acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012.

 

La propunerea Comitetului de direcție al BEI, Consiliul de administrație al BEI a adoptat, la 14 martie 2013, situațiile financiare și a autorizat prezentarea acestora, spre aprobare, Consiliului guvernatorilor, la 14 mai 2013.

2 Politici contabile semnificative

2.1 Baza de întocmire - declarația de conformitate

Situațiile financiare ale facilității au fost întocmite în conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană.

2.2 Evaluări și estimări contabile semnificative

Întocmirea situațiilor financiare presupune utilizarea unor estimări contabile. De asemenea, aceasta implică, pentru conducerea Băncii Europene de Investiții, exercitarea capacității sale de analiză în procesul de aplicare a politicilor contabile ale Facilității de investiții. În cele ce urmează sunt prezentate domeniile care presupun un grad mai ridicat de analiză sau de complexitate sau domeniile în care ipotezele și estimările sunt semnificative pentru situațiile financiare.

Cele mai semnificative evaluări și estimări se referă la următoarele aspecte:

§ Valoarea justă a instrumentelor financiare

Atunci când valorile juste ale activelor și ale pasivelor financiare înregistrate în situația poziției financiare nu pot fi determinate pe piețele active, acestea sunt stabilite utilizând o gamă variată de tehnici de evaluare care includ folosirea de modele matematice. Parametrii pentru aceste modele se preiau, în măsura în care este posibil, de pe piețele care pot fi observate, însă dacă acest lucru nu este posibil, la stabilirea valorilor juste este necesar un anumit grad de analiză. Aceasta implică luarea în considerare a lichidității și a parametrilor modelului, cum ar fi corelarea și volatilitatea instrumentelor financiare derivate cu o scadență de peste trei luni.

§ Pierderi din deprecierea împrumuturilor și a creanțelor

Facilitatea revizuiește împrumuturile și creanțele incerte la fiecare dată de raportare pentru a evalua dacă este necesară înregistrarea în situația rezultatului global a unui provizion pentru depreciere. În special, la stabilirea nivelului provizionului, este necesară analiza conducerii Băncii Europene de Investiții în estimarea valorii și a scadenței viitoarelor fluxuri de trezorerie. Estimările respective se bazează pe ipoteze cu privire la mai mulți factori, iar rezultatele reale pot varia, ceea ce duce la modificări viitoare ale provizionului. Pe lângă provizionul specific pentru împrumuturi și creanțe individuale semnificative, facilitatea poate înregistra, de asemenea, un provizion global pentru depreciere în ceea ce privește expunerile care, deși nu sunt identificate în mod specific ca necesitând un provizion special, au un risc mai mare de neîndeplinire a obligațiilor de plată decât cel de la momentul la care au fost acordate.

În principiu, un împrumut este considerat depreciat atunci când scadența la plata dobânzii și a principalului a fost depășită cu 90 de zile sau mai mult și, în același timp, conducerea Băncii Europene de Investiții consideră că există un indiciu obiectiv de depreciere.

§ Evaluarea participațiilor necotate disponibile pentru vânzare

Evaluarea participațiilor necotate disponibile pentru vânzare se bazează, în mod obișnuit, pe unul dintre următoarele elemente:

- tranzacții recente în condiții obiective de piață;

- valoarea justă actuală a altui instrument care este în esență identic;

- fluxurile de trezorerie preconizate, actualizate pe baza ratelor curente care se aplică elementelor cu scadențe și caracteristici de risc similare sau

- alte modele de evaluare.

Pentru a stabili fluxurile de trezorerie și ratele de actualizare aferente participațiilor necotate disponibile pentru vânzare se recurge în foarte mare măsură la estimări. Facilitatea calibrează periodic tehnicile de evaluare și testează validitatea lor, utilizând fie prețul operațiunilor curente de piață care pot fi observate pentru același instrument, fie alte date de piață disponibile și care pot fi observate.

§ Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare

Facilitatea consideră participațiile disponibile pentru vânzare ca fiind depreciate atunci când valoarea justă a înregistrat o diminuare semnificativă sau prelungită sub nivelul costurilor sau în cazul în care există dovezi obiective cu privire la depreciere. Pentru a stabili diminuarea „semnificativă” sau „prelungită” se recurge la analiză. Facilitatea consideră, în general, că o diminuare este „semnificativă” începând cu 30 % și „prelungită” atunci când depășește 12 luni. În plus, facilitatea evaluează alți factori, inclusiv volatilitatea normală a prețului acțiunilor la capitalurile cotate, precum și viitoarele fluxuri de trezorerie și factorii de actualizare pentru capitalurile necotate.

2.3 Modificări ale politicilor contabile

Politicile contabile adoptate sunt compatibile cu cele ale exercițiului financiar anterior. Facilitatea nu a adoptat nici un nou standard IFRS și nici nu a modificat un astfel de standard în cursul exercițiului financiar.

Standarde emise, dar care nu sunt încă în vigoare

O serie de noi standarde și de amendamente ale standardelor și ale interpretărilor sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep după 1 ianuarie 2012, nefiind aplicate în întocmirea prezentelor situații financiare.

IAS 1 Prezentarea componentelor altor elemente ale rezultatului global

Amendamentele la IAS 1 modifică gruparea componentelor prezentate în secțiunea „Alte elemente ale rezultatului global”. Componentele care ar urma să fie reclasificate în viitor la profit și la pierdere vor fi prezentate separat de componentele care nu vor fi niciodată reclasificate. Standardul intră în vigoare pentru perioadele care încep la 1 iulie 2012 sau ulterior, adoptarea timpurie fiind permisă.

IFRS 9 Instrumente financiare

Acest standard, care reprezintă prima etapă a unui proiect IASB alcătuit din trei părți menit să înlocuiască IAS 39 Instrumente financiare, redefinește categoriile de active și pasive financiare și tratamentul lor contabil. Standardul rămâne „în curs de elaborare” și, în cele din urmă, va înlocui în întregime IAS 39. În prezent, data intrării în vigoare a standardului este 1 ianuarie 2015. IFRS 9 nu este încă avizat de Uniunea Europeană. Facilitatea nu intenționează să adopte anticipat acest standard, iar amploarea impactului nu a fost încă stabilită.

Următorul standard a fost emis în 2011; data intrării în vigoare a acestuia este 1 ianuarie 2013, adoptarea timpurie fiind permisă. Impactul adoptării acestui standard asupra situațiilor financiare ale facilității nu a fost încă determinat.

IFRS 13 Măsurarea valorii juste

Acest standard definește valoarea justă, stabilește un cadru de măsurare a valorii juste și impune prezentarea de informații cu privire la măsurarea valorii juste.

2.4 Rezumat al politicilor contabile semnificative

Situația poziției financiare prezintă activele și pasivele în ordinea descrescătoare a lichidității lor și nu diferențiază elementele curente de cele necurente.

2.4.1 Conversia valutară

Pentru prezentarea situațiilor sale financiare, facilitatea utilizează moneda euro (EUR), care este, de asemenea, și moneda funcțională. Cu excepția unei mențiuni contrare, informațiile financiare prezentate în EUR au fost rotunjite la mia cea mai apropiată.

Operațiunile în valută sunt convertite la cursul de schimb în vigoare la data operațiunii.

Elementele monetare de activ și pasiv exprimate în alte valute decât euro sunt convertite în euro la cursul de schimb în vigoare la data bilanțului. Veniturile sau pierderile care rezultă în urma acestei conversii se înregistrează în situația rezultatului global.

Elementele nemonetare care sunt evaluate la costul istoric într-o valută sunt convertite folosind cursurile de schimb în vigoare la datele operațiunilor inițiale. Elementele nemonetare măsurate la valoarea justă în valută se convertesc folosind cursurile de schimb de la data la care s-a stabilit valoarea justă.

Diferențele de curs valutar apărute în urma decontării operațiunilor la cursuri valutare diferite față de cele de la data încheierii operațiunii, precum și diferențele de curs valutar nerealizate pentru activele și pasivele monetare în valută nedecontate sunt înregistrate în situația rezultatului global.

Elementele din situația rezultatului global se convertesc în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la sfârșitul fiecărei luni.

2.4.2 Numerar și echivalente de numerar

Facilitatea definește numerarul și echivalentul de numerar ca fiind conturi curente, depozite pe termen scurt sau efecte comerciale cu scadențe inițiale de trei luni sau mai puțin.

2.4.3 Active financiare altele decât instrumentele financiare derivate

Activele financiare sunt contabilizate utilizându-se principiul datei de decontare.

§ Active financiare păstrate până la scadență

Activele financiare păstrate până la scadență cuprind obligațiunile cotate cu intenția de a le păstra până la scadență.

Aceste obligațiuni sunt înregistrate inițial la valoarea lor justă, la care se adaugă orice cost de tranzacție direct imputabil. Diferența dintre prețul de intrare și valoarea de rambursare este amortizată în conformitate cu metoda dobânzii efective pe parcursul duratei de viață rămase a obligațiunii.

Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar sau un grup de active financiare s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat), iar evenimentul respectiv de pierdere (sau „evenimentul”) are un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Pierderea din depreciere este înregistrată în contabilitate la profit sau la pierdere, iar valoarea pierderii este calculată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă și valoarea actualizată a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate, actualizate la rata inițială a dobânzii efective a instrumentului.

§ Împrumuturi

Împrumuturile acordate de facilitate sunt înregistrate în activele facilității atunci când se fac plăți în numerar către debitori. Împrumuturile respective se înregistrează inițial la costuri (sume nete plătite), care reprezintă valoarea justă a numerarului furnizat pentru emiterea împrumutului, inclusiv orice cost de tranzacție, și sunt evaluate ulterior la costurile amortizate, folosind metoda ratei efective, din care se scade orice provizion pentru depreciere sau neîncasare.

§ Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt cele desemnate ca atare sau care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, deținute până la scadență sau împrumuturi și creanțe. Acestea includ instrumentele de capitaluri proprii și investițiile în fonduri cu capital de risc.

După măsurarea inițială, activele financiare disponibile pentru vânzare sunt ulterior preluate la valoarea justă. Trebuie să se țină seama de următoarele aspecte în măsurarea valorii juste a participațiilor, care nu poate fi stabilită în baza piețelor active.

a. Fonduri cu capital de risc

Valoarea justă a fiecărui fond cu capital de risc se bazează pe cea mai recentă valoare a activului net (VAN) disponibilă, raportată de către fond, în cazul în care se calculează pe baza orientărilor internaționale de evaluare recunoscute a fi conforme cu IFRS (de exemplu: Orientările internaționale de evaluare a participațiilor și a capitalului de risc - International Private Equity and Venture Capital Valuation guidelines, orientările IPEV, astfel cum au fost publicate de Asociația Europeană a Capitalului de Risc). Cu toate acestea, facilitatea poate decide să ajusteze VAN raportată de fond în cazul în care intervin anumite aspecte care pot afecta evaluarea.

b. Participații directe

Valoarea justă a investiției se stabilește pe baza ultimelor situații financiare disponibile, reutilizând, dacă este cazul, același model ca și cel folosit la achiziționarea participației.

Câștigurile sau pierderile nerealizate cu fondurile cu capital de risc și cu participațiile directe sunt înscrise în resursele din contribuții până când investițiile respective sunt vândute, încasate sau cedate sau până când se stabilește că investițiile respective s-au depreciat. În cazul în care se stabilește că o investiție disponibilă pentru vânzare s-a depreciat, câștigurile sau pierderile cumulate nerealizate și înregistrate anterior în contabilitate la capitaluri proprii sunt incluse în situația rezultatului global.

Pentru investițiile necotate, valoarea justă se stabilește prin aplicarea unor tehnici de evaluare recunoscute (de exemplu, fluxuri de trezorerie actualizate sau multiple). Aceste investiții sunt contabilizate la costuri atunci când valoarea justă nu poate fi măsurată în mod fiabil. Trebuie remarcat faptul că, în primii 2 ai investițiilor, acestea sunt înregistrate în contabilitate la costuri.

De regulă, participațiile achiziționate de facilitate reprezintă investiții în fonduri de investiții în societăți necotate sau în fonduri cu capital de risc. În conformitate cu practicile din cadrul sectorului, investițiile respective sunt, în general, subscrise în comun de o serie de investitori care nu sunt în măsură să influențeze în mod individual operațiunile curente și activitățile de investiții ale unui astfel de fond. În consecință, faptul că un investitor ocupă o poziție în cadrul unui organism de conducere al unui astfel de fond nu înseamnă, în principiu, că investitorul poate influența operațiunile curente ale fondului. În plus, investitorii individuali într-un fond de investiții în societăți necotate sau într-un fond cu capital de risc nu stabilesc politicile unui fond, cum ar fi politicile de distribuție privind dividendele sau alte distribuții. De obicei, astfel de decizii sunt adoptate de conducerea unui fond, în baza acordului acționarilor, care reglementează drepturile și obligațiile conducerii și ale tuturor acționarilor fondului. De asemenea, acordul acționarilor îi împiedică, în general, pe investitorii individuali să încheie operațiuni bilaterale care implică sume importante cu fondul, să schimbe personalul de conducere sau să obțină acces privilegiat la informații tehnice esențiale. Investițiile facilității sunt executate în conformitate cu practicile din cadrul sectorului menționate anterior, asigurându-se faptul că facilitatea nici nu controlează, nici nu exercită vreo formă de influență semnificativă, în sensul IAS 27 și IAS 28, asupra vreuneia dintre aceste investiții, nici asupra investițiilor în cazul cărora facilitatea deține peste 20 % din drepturile de vot.

§ Garanții

La recunoașterea inițială, garanțiile financiare sunt recunoscute la valoarea justă care corespunde valorii actualizate nete (VAN) a primelor preconizate. Acest calcul se efectuează la data lansării fiecărei operațiuni, iar rezultatul obținut se înregistrează în bilanț ca „garanție financiară” la rubrica „Alte active” și „Alte pasive”.

Ulterior recunoașterii inițiale, pasivele facilității în temeiul unor astfel de garanții sunt evaluate la suma cea mai mare dintre:

- cea mai bună estimare a cheltuielilor necesare pentru stingerea oricărei obligații financiare care apare ca urmare a garanției, care se estimează în baza tuturor factorilor relevanți și a informațiilor relevante existente la data situației poziției financiare;

- suma recunoscută inițial, din care se scade amortizarea cumulată. Amortizarea sumei recunoscute inițial se efectuează utilizându-se metoda evaluării actuariale.

Orice creștere sau descreștere a pasivelor legate de garanțiile financiare este evidențiată în situația rezultatului global la rubrica „Venituri din taxe și comisioane”.

Activele facilității care fac obiectul unei astfel de garanții sunt ulterior amortizate utilizându-se metoda evaluării actuariale și sunt testate pentru a stabili dacă sunt depreciate.

În plus, atunci când se semnează un acord de garantare, acesta este prezentat ca un pasiv contingent pentru facilitate, iar atunci când garanția este angajată, ca un angajament pentru facilitate.

2.4.4 Deprecierea activelor financiare

Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat), iar evenimentul respectiv de pierdere are un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Dovezile de depreciere pot include indicii conform cărora debitorul sau un grup de debitori se află într-o situație financiară extrem de dificilă, în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată sau de abatere de la plata dobânzilor sau a principalului, probabilitatea că vor intra în procedura de faliment sau altă procedură de reorganizare financiară și atunci când datele care pot fi observate indică faptul că există o scădere măsurabilă în viitoarele fluxuri de trezorerie estimate, cum ar fi modificări privind arieratele sau condițiile economice corelate cu neîndeplinirea obligațiilor de plată.

Pentru împrumuturile în curs la sfârșitul exercițiului financiar și înregistrate la costuri amortizate, deprecierile se evidențiază odată cu prezentarea dovezii obiective cu privire la riscurile de nerecuperare a sumelor, integral sau parțial, în conformitate cu condițiile contractuale inițiale sau cu valoarea echivalentă. În cazul în care există dovezi obiective conform cărora s-a înregistrat o pierdere din depreciere, valoarea pierderii este calculată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă a activelor și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate. Valoarea contabilă a activului se reduce prin utilizarea unui cont de provizion pentru depreciere, iar valoarea pierderii este înregistrată în situația rezultatului global. Veniturile din dobânzi continuă să fie acumulate la valoarea contabilă redusă, pe baza ratei dobânzii efective a activului. Împrumuturile, împreună cu provizioanele aferente pentru depreciere, sunt scoase din evidențe atunci când nu există perspective realiste privind o recuperare viitoare. În cazul în care, într-un an ulterior, valoarea estimată a pierderii din depreciere crește sau scade ca urmare a unui eveniment produs după ce deprecierea a fost recunoscută, pierderea din depreciere recunoscută anterior crește sau scade prin ajustarea contului de provizion pentru depreciere.

Facilitatea efectuează evaluări ale riscului de credit pentru fiecare operațiune individuală și nu ia în considerare o depreciere globală.

Pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, facilitatea evaluează la fiecare dată a bilanțului dacă există dovezi obiective conform cărora o investiție s-a depreciat. Dovezile obiective ar urma să includă o scădere semnificativă sau prelungită a valorii juste a investiției sub nivelul costurilor acesteia. În cazul în care există dovezi de depreciere, pierderea cumulată (măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă curentă, din care se scade orice pierdere din depreciere aferentă investiției respective înregistrată anterior în situația rezultatului global) este scoasă din resursele din contribuții și este înregistrată în situația rezultatului global. Pierderile din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare nu sunt reluate prin situația rezultatului global; creșterile valorii juste a acestora după depreciere sunt înregistrate în contabilitate direct la resursele din contribuții.

Departamentul de gestionare a riscurilor din cadrul Băncii Europene de Investiții revizuiește activele financiare din perspectiva deprecierii cel puțin o dată pe an. Ajustările care rezultă includ o regularizare a actualizării în situația rezultatului global pe durata de viață a activului și orice altă ajustare necesară cu privire la reevaluarea deprecierii inițiale.

2.4.5 Instrumente financiare derivate

Instrumentele financiare derivate includ swapurile valutare încrucișate, swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii și contractele valutare la termen.

În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor operațiunilor de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în vederea acoperirii împotriva riscurilor a pozițiilor sale legate de cursul de schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro, în vederea compensării profitului sau a pierderilor cauzate de variația cursului de schimb.

Facilitatea nu utilizează niciuna dintre posibilitățile de acoperire împotriva riscurilor prevăzute de IAS 39. Toate instrumentele financiare derivate se măsoară la valoarea justă prin profit sau pierdere și sunt raportate ca instrumente financiare derivate. Valorile juste sunt calculate mai întâi pe baza modelelor de fluxuri de trezorerie actualizate, a modelelor de evaluare a opțiunii și a cotațiilor terților.

Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate la valoarea justă și contabilizate ca active atunci când valoarea justă a acestora este pozitivă și ca pasive atunci când valoarea justă a acestora este negativă. Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate este inclusă în rubrica „Rezultat net din operațiuni financiare”.

Instrumentele financiare derivate sunt recunoscute inițial în funcție de data tranzacției.

2.4.6 Contribuții

Contribuțiile de la statele membre sunt înscrise ca creanțe în situația poziției financiare la data deciziei Consiliului de stabilire a contribuției financiare pe care statele membre urmează să o plătească facilității.

Contribuțiile statelor membre îndeplinesc următoarele condiții și, prin urmare, sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii:

- astfel cum se prevede în acordul de contribuție, statele membre decid în ceea ce privește utilizarea activelor nete ale facilității în eventualitatea lichidării facilității;

- acestea se încadrează în categoria de instrumente care este subordonată tuturor celorlalte categorii de instrumente;

- toate instrumentele financiare din categoria de instrumente care este subordonată tuturor celorlalte categorii de instrumente au caracteristici identice;

- instrumentul nu include caracteristici care să necesite clasificarea ca pasive și

- fluxurile de trezorerie preconizate totale care pot fi atribuite instrumentului pe durata de viață a acestuia se bazează în mare parte pe profit sau pierdere, pe variația activelor nete înregistrate sau pe variația valorii juste a activelor nete înregistrate sau neînregistrate ale facilității pe durata de viață a instrumentului.

2.4.7 Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor

Dobânzile aferente împrumuturilor acordate de facilitate sunt înregistrate în situația rezultatului global („Dobânzi și venituri similare”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și creanțe”) pe baza contabilității de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective, aceasta fiind rata care actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări de numerar preconizate pe durata de viață estimată a împrumutului la valoarea contabilă netă a acestuia. Odată ce valoarea înregistrată a împrumutului a fost redusă ca urmare a deprecierii, veniturile din dobânzi continuă să fie contabilizate utilizându-se rata dobânzii inițială efectivă aplicată noii valori contabile.

2.4.8 Subvenții la dobândă și asistență tehnică

Ca parte a activității sale, facilitatea gestionează subvențiile la dobândă și asistența tehnică în numele statelor membre.

Partea contribuțiilor statelor membre alocată plății subvențiilor la dobândă nu se contabilizează în resursele din contribuții ale facilității, ci este clasificată ca sumă datorată terților. Facilitatea efectuează plățile către beneficiarii finali și reduce apoi sumele datorate terților.

Atunci când sumele subscrise pentru subvențiile la dobândă și asistență tehnică nu sunt acordate integral, acestea sunt reclasificate ca o contribuție la facilitate.

2.4.9 Venituri din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar

Veniturile din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar sunt înregistrate în situația rezultatului global al facilității pe măsura obținerii acestora.

2.4.10 Taxe, comisioane și dividende

Taxele percepute pentru serviciile prestate într-o anumită perioadă sunt înregistrate în contabilitate ca venit, pe măsură ce serviciile sunt prestate. Comisioanele de angajament sunt reportate și sunt înregistrate ca venituri utilizându-se metoda dobânzii efective pentru perioada cuprinsă între momentul plății și cel al rambursării împrumutului în cauză.

Dividendele aferente activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt înregistrate în momentul încasării.

2.4.11 Fiscalitate

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prevede că bunurile, veniturile și alte proprietăți ale instituțiilor Uniunii sunt exonerate de orice impozite directe.

3 Gestionarea riscurilor

Această notă prezintă informații privind expunerea facilității la riscurile de credit și financiare și privind gestionarea și controlul acestora, în special principalele riscuri aferente utilizării de instrumente financiare. Acestea sunt:

- riscul de credit – riscul de pierderi care rezultă din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către client sau de către contrapartidă, generat de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare;

- riscul de lichiditate – riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a altui activ financiar;

- riscul de piață – expunere la variabilele de piață care pot fi observate, cum ar fi ratele dobânzii, cursurile de schimb valutar și prețurile de piață ale participațiilor.

3.1 Organizarea gestionării riscurilor

Banca Europeană de Investiții își adaptează în permanență modul de gestionare a riscurilor.

Sistemul de gestionare a riscurilor de care dispune BEI identifică, evaluează, monitorizează și raportează, în mod independent, riscurile de credit și de preț al participațiilor la care este expusă facilitatea. Într-un cadru în care se menține separarea sarcinilor, gestionarea riscurilor este independentă de activitatea operațională. Directorul general responsabil cu gestionarea riscurilor prezintă rapoarte în materie de risc vicepreședintelui desemnat al Băncii Europene de Investiții. Vicepreședintele desemnat se întâlnește în mod periodic cu membrii Comitetului de audit pentru a discuta pe tema riscurilor. Acesta este, de asemenea, responsabil de informarea Comitetului de gestionare al Băncii Europene de Investiții și a Consiliului de administrație al acesteia cu privire la riscuri.

3.2 Riscul de credit

Riscul de credit corespunde pierderii potențiale care ar putea rezulta din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către client sau de către contrapartidă, generate de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare.

3.2.1. Politica privind riscul de credit

Atunci când efectuează analiza de credit a contrapartidelor în operațiunile de creditare, BEI evaluează riscul de credit pentru a-l cuantifica și a-l tarifa. Facilitatea a elaborat o metodologie de rating intern pentru întreprinderi sau instituții financiare în scopul de a stabili ratingurile interne ale principalilor săi debitori/beneficiari de garanții. Metodologia se bazează pe un sistem de fișe de evaluare adaptate pentru fiecare tip de contrapartidă de credit importantă (de exemplu, întreprinderi, bănci, entități din sectorul public etc.). Luând în considerare atât cele mai bune practici din domeniul bancar, cât și principiile stabilite în cadrul Acordului de la Basel privind capitalurile internaționale (Basel II), toate contrapartidele care sunt semnificative pentru profilul de credit al unei anumite operațiuni sunt clasificate în categorii de rating intern, utilizându-se metodologia de rating intern pentru tipul respectiv de contrapartidă. Fiecărei contrapartide i se atribuie inițial un rating intern care reflectă ratingul pe termen lung în monedă străină al contrapartidei (sau echivalentul în moneda națională, atunci când este necesar), în urma unei analize aprofundate a profilului de risc al contrapartidei și în funcție de contextul riscului de țară aplicabil.

Evaluarea creditului de finanțare a proiectelor și a altor operațiuni structurate cu opțiuni limitate nu face obiectul metodologiei de rating intern și utilizează instrumente de evaluare a riscurilor de credit relevante pentru acest sector, care se concentrează în principal asupra disponibilității fluxului de trezorerie și a capacității de onorare a serviciului datoriei. Aceste instrumente includ analiza cadrului contractual al proiectelor, analiza contrapartidei și simulări ale fluxului de trezorerie. Ca și în cazul întreprinderilor și al instituțiilor financiare, fiecărui proiect i se atribuie un rating de risc intern și o pierdere preconizată.

În cazul tuturor operațiunilor nesuverane (sau nesuverane garantate/asimilate) există limite în ceea ce privește nivelul operațiunilor specifice și dimensiunea contrapartidei. Valoarea nominală maximă a fiecărei operațiuni nu poate depăși o anumită limită, care depinde de pierderile preconizate ale operațiunii. Limitele de contrapartidă se aplică expunerilor consolidate. De regulă, limitele respective reflectă dimensiunea fondurilor proprii ale contrapartidelor, precum și totalul finanțării lor externe pe termen lung.

Pentru a atenua riscul de credit, facilitatea utilizează diverse instrumente de îmbunătățire a calității creditului, și anume:

- titluri de valoare legate de proiect (de exemplu, gaj asupra acțiunilor, gaj asupra activelor, cesiune de drepturi, gaj asupra conturilor) sau/și

- garanții, în general furnizate de sponsorul proiectului finanțat (de exemplu, garanții de finalizare, garanții privind prima cerere).

În plus, facilitatea utilizează rareori instrumente de îmbunătățire a calității creditului care nu sunt direct corelate cu riscurile proiectului, cum ar fi garanțiile sau garanțiile bancare.

Facilitatea nu utilizează niciun tip de derivate de credit pentru a atenua riscul de credit.

3.2.2. Expunerea maximă la riscul de credit fără a lua în considerare o garanție sau alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru elementele din situația poziției financiare, inclusiv instrumentele derivate. Expunerea maximă este prezentată în formă brută, înainte de producerea efectului de atenuare prin utilizarea garanției.

Expunere maximă (în mii EUR) || 31.12.2012 || 31.12.2011

ACTIVE || ||

Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279

Instrumente financiare derivate || 115 || 434

Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 033 160

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || -

Alte active || 224 || 416

Total active || 1 799 526 || 1 573 599

|| ||

ÎN AFARA BILANȚULUI || ||

Pasive contingente || ||

- Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000

Angajamente || ||

- Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092

- Garanții executate || 6 224 || 7 909

Total în afara bilanțului || 775 268 || 729 001

|| ||

Total expunere la riscul de credit || 2 574 794 || 2 302 600

3.2.3. Riscul de credit pentru împrumuturi și creanțe

3.2.3.1 Măsurarea riscului de credit pentru împrumuturi și creanțe

Fiecare operațiune de creditare efectuată de facilitate beneficiază de o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și de o cuantificare a pierderilor preconizate, care se reflectă într-un sistem de clasificare a împrumuturilor. Acesta este stabilit ținându-se seama de criterii general acceptate, pe baza calității debitorului, a scadența creditului, a garanției și, după caz, a garantului.

Sistemul de clasificare a împrumuturilor conține metodologiile, procesele, bazele de date și sistemele informatice care sprijină evaluarea riscului de credit în operațiunile de creditare și cuantificarea pierderilor estimate. Acesta sintetizează o cantitate mare de informații, scopul fiind acela de a oferi o clasificare relativă a riscurilor de credit pentru împrumuturi. Sistemele de clasificare a împrumuturilor reflectă valoarea curentă a nivelului estimat al „pierderii preconizate”, calculată în funcție de probabilitatea neîndeplinirii obligațiilor de plată de către principalii debitori, de expunerea la risc și de gravitatea pierderii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată. Sistemele de clasificare a împrumuturilor sunt utilizate în următoarele scopuri:

- ca ajutor pentru o evaluare mai fină și mai cantitativă a riscurilor creditării;

- ca sprijin în distribuirea eforturilor de monitorizare;

- ca descriere a calității portofoliului de credite la o anumită dată;

- ca informație utilă pentru luarea deciziilor privind evaluarea riscurilor pe baza pierderilor preconizate.

Pentru stabilirea unui sistem de clasificare a împrumuturilor se iau în calcul următoarele elemente:

i) bonitatea debitorului: organismul de gestionare a riscului verifică în mod independent debitorii și evaluează bonitatea lor pe baza unor metodologii interne și a unor date externe. În conformitate cu Acordul avansat privind Basel II ales, banca a elaborat o metodologie de rating intern pentru stabilirea ratingurilor interne ale debitorilor și ale garanților. Aceasta se bazează pe o serie de fișe de evaluare specifice pentru diferitele tipuri definite de contrapartidă;

ii) neîndeplinire corelată a obligațiilor de plată: se cuantifică posibilitatea ca atât debitorul, cât și garantul să se confrunte simultan cu dificultăți financiare. Cu cât probabilitatea de neîndeplinire corelată a obligațiilor de plată de către debitor și de către garant este mai mare, cu atât este mai scăzută valoarea garanției și, în consecință, cu atât este mai joasă poziția ocupată în sistemul de clasificare;

iii) valoarea instrumentelor de garantare și a titlurilor de valoare: această valoare se stabilește în funcție de combinația dintre bonitatea creditorului și tipul de instrument utilizat;

iv) cadrul contractual: un cadru contractual solid va contribui la creșterea calității creditului și va permite o mai bună poziționare în sistemul de clasificare intern;

v) durata împrumutului: în cazul în care toate celelalte condiții sunt egale, cu cât împrumutul este acordat pe un termen mai lung, cu atât este mai ridicat riscul de a întâmpina dificultăți în administrarea împrumutului.

Pierderea preconizată în cazul unui împrumut se calculează combinând cele cinci elemente prezentate anterior. În funcție de nivelul acestei pierderi, un împrumut se încadrează în una dintre următoarele clase ale sistemului de clasificare:

A     Împrumuturi de primă calitate: există trei subcategorii - A cuprinde toate riscurile suverane ale UE, și anume împrumuturi acordate statelor membre sau garantate în totalitate, în mod explicit și necondiționat de către statele membre, în cazul cărora nu se prevăd dificultăți de rambursare și pentru care se alocă o pierdere preconizată de 0 %; A + reprezintă împrumuturi acordate (sau garantate) de entități, altele decât statele membre, în cazul cărora nu se preconizează deteriorarea în timp; A- include operațiunile de împrumut în cazul cărora există îndoieli cu privire la menținerea statutului curent (de exemplu, din cauza unei scadențe îndelungate sau a faptului că pentru o garanție excelentă în condiții normale există riscul unei mari volatilități a prețurilor în viitor), dar în cazul cărora se așteaptă ca riscul de evoluție negativă să fie destul de limitat.

B      Împrumuturi de înaltă calitate: acestea reprezintă o categorie de active în care banca are încredere, cu toate că o deteriorare minoră nu este exclusă în viitor. B + și B- sunt utilizate pentru a indica probabilitatea relativă a producerii unei astfel de deteriorări.

C      Împrumuturi de calitate bună: un exemplu ar putea fi împrumuturile negarantate acordate băncilor și corporațiilor solide, pe 7 ani sau cu amortizare și scadență echivalente în momentul plății.

D      Acest calificativ se găsește la limita dintre creditele „de calitate acceptabilă” și cele care s-au confruntat cu anumite dificultăți. Această categorie de demarcare în ceea ce privește clasificarea împrumuturilor este definită cu mai multă precizie prin divizarea în două subcategorii, D+ și D-. Împrumuturile cotate D- necesită o monitorizare sporită.

E      Această categorie din sistemul de clasificare cuprinde împrumuturi cu un profil de risc mai ridicat decât profilul acceptat în general. Acesta include și împrumuturi care, pe durata vieții, s-au confruntat cu probleme grave, iar alunecarea către o situație în care să se înregistreze pierderi nu poate fi exclusă. Din acest motiv, împrumuturile fac obiectul unei monitorizări atente și intense. Subcategoriile E + și E- servesc la diferențierea intensității acestui proces special de monitorizare, în cazul operațiunilor cotate cu E- fiind foarte probabil ca serviciul datoriei să nu poată fi asigurat în mod regulat și, prin urmare, să fie necesară o anumită formă de restructurare a datoriei, care ar putea duce la o pierdere din depreciere.

F      F (fail - eșec) reprezintă împrumuturi cu riscuri inacceptabile. Împrumuturile din categoria F- pot apărea numai din operațiuni în curs, în cazul cărora s-au înregistrat, după semnare, situații neprevăzute, excepționale și dramatice. Toate operațiunile în cazul cărora se înregistrează o pierdere de capital pentru facilitate sunt clasificate F și se aplică o dispoziție specifică.

În general, împrumuturile din categoria D- sau din categorii inferioare sunt plasate pe „lista de supraveghere”. Cu toate acestea, în cazul în care un împrumut a fost aprobat inițial cu un profil de risc D- sau mai scăzut, acesta va fi înscris pe „lista de supraveghere” doar în urma unui eveniment de credit semnificativ care provoacă o deteriorare suplimentară a poziției ocupate în sistemul de clasificare a împrumuturilor.

Tabelul din secțiunea 3.2.3.3 prezintă analiza calității creditelor pentru portofoliul de credite al facilității, care se bazează pe diferitele clase din sistemul de clasificare a împrumuturilor, astfel cum sunt descrise mai sus.

3.2.3.2 Analiza expunerii la riscul de credit pentru împrumuturi

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru împrumuturile semnate și plătite, în funcție de natura debitorului, ținându-se seama de garanțiile furnizate de garanți:

La 31.12.2012 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total

Bănci || 12 630 || 136 695 || 207 582 || 356 907

Întreprinderi || 20 077 || 78 171 || 478 358 || 576 606

Instituții publice || 30 462 || - || 18 || 30 480

State || - || 5 819 || 176 468 || 182 287

Total sume plătite || 63 169 || 220 686 || 862 425 || 1 146 280

Semnate, dar neplătite || 14 091 || 142 963 || 591 990 || 749 044

La 31.12.2011 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total

Bănci || 13 026 || 97 994 || 197 245 || 308 265

Întreprinderi || 15 699 || 55 601 || 475 012 || 546 312

Instituții publice || 37 670 || - || - || 37 670

State || - || 6 214 || 134 699 || 140 913

Total sume plătite || 66 395 || 159 809 || 806 956 || 1 033 160

Semnate, dar neplătite || 10 434 || 173 484 || 517 174 || 701 092

Evenimentele de credit ale portofoliului facilității care afectează debitorii și garanții acesteia sunt monitorizate în mod continuu de Ops B, direcția operațională a BEI pentru operațiuni în afara UE. În special, drepturile contractuale sunt evaluate de la caz la caz, în situația în care se înregistrează o deteriorare a ratingului și/sau neîndeplinirea unei obligații de plată contractuale. Ori de câte ori este necesar, se iau măsuri de atenuare, în conformitate cu orientările privind riscul de credit. De asemenea, în cazul unei reînnoiri a unor garanții bancare primite pentru împrumuturile sale, facilitatea se asigură că acestea sunt înlocuite sau că se adoptă măsuri în timp util.

Ca un răspuns imediat la evoluțiile înregistrate pe piețele financiare începând din septembrie 2008, facilitatea a acționat în vederea consolidării dispozițiilor sale în materie de monitorizare și de gestionare a riscurilor. În acest scop, în aprilie 2011, Ops B a creat o divizie autonomă de monitorizare care se subordonează direct directorului general și care are sarcina de a monitoriza împrumuturile din punct de vedere financiar și contractual. Scopul său este de a promova schimbul de informații între departamente și de a recomanda proceduri de raportare și de gestionare operațională care să fie utilizate în perioade de criză financiară, obiectivul fiind acela de a reacționa rapid, dacă este necesar.

3.2.3.3 Analiza calității creditului în funcție de tipul debitorului

Tabelele de mai jos prezintă analiza calității creditului pentru portofoliul de credite al facilității, la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011, în funcție de poziția acestora în cadrul sistemului de clasificare a împrumuturilor, pe baza expunerilor semnate (plătite și neplătite).

La 31.12.2012 În mii EUR || ||  Categorie superioară ||  Categorie standard ||  Riscul minim acceptabil ||  Risc ridicat ||  Neclasificat ||  Total

|| || De la A la B- || C || D+ || D- și categorii inferioare || ||

Debitor || Bănci || 50 000 || 24 342 || 21 864 || 529 325 || 337 014 || 962 545

Întreprinderi || 7 466 || 8 006 || - || 605 672 || - || 621 144

Instituții publice || - || - || - || 70 480 || - || 70 480

State || - || - || - || 241 155 || - || 241 155

Total || || 57 466 || 32 348 || 21 864 || 1 446 632 || 337 014 || 1 895 324

La 31.12.2011 În mii EUR || ||  Categorie superioară ||  Categorie standard ||  Riscul minim acceptabil ||  Risc ridicat ||  Neclasificat ||  Total

|| || De la A la B- || C || D+ ||  D- și categorii inferioare || ||

Debitor || Bănci || 50 002 || 9 674 || 39 966 || 356 629 || 351 476 || 807 747

Întreprinderi || 3 917 || 5 279 || - || 635 825 || - || 645 021

Instituții publice || - || - || - || 38 761 || - || 38 761

State || - || - || - || 242 723 || - || 242 723

Total || || 53 919 || 14 953 || 39 966 || 1 273 938 || 351 476 || 1 734 252

3.2.3.4 Concentrarea riscurilor aferente împrumuturilor și creanțelor

3.2.3.4.1 Analiză geografică

În funcție de țara din care provine debitorul, portofoliul de credite al facilității poate fi analizat prin raportare la următoarele regiuni geografice (în mii EUR):

Țara din care provine debitorul || 31.12.2012 || 31.12.2011

Debitor din regiunea ACP || 84 051 || 99 543

Uganda || 140 833 || 117 035

Debitor din regiunea Africa de Vest || 33 856 || 14 161

Mozambic || 137 745 || 126 666

Mauritania || 65 670 || 43 427

Etiopia || 81 666 || 84 266

Republica Dominicană || 67 991 || 66 118

Kenya || 131 566 || 65 611

Camerun || 72 525 || 60 706

Zambia || 18 772 || 43 294

Congo (Republica Democratică) || 28 415 || 8 980

Nigeria || 14 383 || 28 691

Debitor din regiunea Pacific || 17 767 || 20 603

Debitor din regiunea Africa Centrală || 10 431 || 12 109

Jamaica || 71 027 || 59 317

Madagascar || - || 1 253

Mauritius || 11 302 || 12 732

Ghana || 5 642 || 7 812

Angola || 10 009 || 13 598

Trinidad și Tobago || 1 483 || 1 002

Burkina Faso || 10 727 || 12 588

Malawi || 4 950 || 5 833

Noua Caledonie || 4 198 || 4 673

Rwanda || 9 641 || 11 197

Niger || 4 146 || 3 950

Polinezia Franceză || 2 631 || 3 131

Botswana || - || -

Senegal || 5 837 || 10 329

Lesotho || 3 827 || 3 902

Vanuatu || 3 639 || 3 917

Belize || 13 || 103

Grenada || 2 477 || 2 698

Gabon || 1 011 || 1 509

Togo || 52 644 || 53 224

Capul Verde || 27 073 || 28 405

Djibouti || 762 || 777

Haiti || 4 654 || -

Saint Lucia || 2 916 || -

Total || 1 146 280 || 1 033 160

3.2.3.4.2 Analiză pe sectoare

Tabelul următor analizează portofoliul de credite al facilității în funcție de sectorul în care își desfășoară activitatea debitorul. Operațiunile care sunt plătite unui intermediar financiar înainte de a fi plătite beneficiarului final sunt prezentate la rubrica „Împrumuturi globale” (în mii EUR):

Sectorul debitorului || 31.12.2012 || 31.12.2011

Împrumuturi globale și contracte de agenție || 252 662 || 218 912

Transportatori aerieni și aeronautică || 13 || 103

Aeroporturi și sisteme de gestionare a traficului aerian || 30 480 || 31 052

Materii prime și minerit || 168 911 || 135 573

Produse chimice, materiale plastice și produse farmaceutice || - || 20 400

Apă potabilă, tratarea apei || 38 697 || 33 247

Electricitate, cărbune și altele || 409 090 || 358 745

Lanț alimentar || - || 1 244

Bunuri de investiții/bunuri de consum de folosință îndelungată || 3 827 || 3 902

Transport maritim și altele || 5 819 || 6 214

Prelucrarea materialelor, construcții || 24 154 || 29 025

Lanțul hârtiei || 4 747 || 4 840

Drumuri și autostrăzi || 73 921 || 62 856

Telecomunicații || 18 427 || 24 963

Sectorul terțiar și alte sectoare || 115 532 || 102 084

Total || 1 146 280 || 1 033 160

3.2.3.5 Arierate la rambursarea împrumuturilor

Arieratele sunt identificate, monitorizate și raportate în conformitate cu un set de proceduri denumite „Orientări pentru monitorizarea plăților efectuate cu întârziere”.

Monitorizarea și raportarea sumelor corespunzătoare arieratelor sunt, în general, asigurate de unitatea „Plăți întârziate” (Late Payment Unit - LPU) din cadrul Direcției „Gestionarea și restructurarea tranzacțiilor” a BEI. LPU întocmește un raport lunar privind tranșele de împrumut neplătite ale facilității, care conține un tabel în care se compară de la o lună la alta arieratele mai mari de opt zile. Raportul lunar oferă informații detaliate privind măsurile deja luate sau care urmează să fie luate în funcție de țară, împrumut și tranșă.

În plus, se elaborează și se transmite Comisiei Europene un raport lunar privind împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare de peste 90 de zile. De două ori pe an, Comitetul de direcție al BEI primește un tabel recapitulativ cu arieratele pentru împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare de peste 30 și 90 de zile, precum și un raport cu informații comparative privind evoluția anuală și semestrială a arieratelor.

Arieratele la rambursarea împrumuturilor în cauză pot fi analizate după cum urmează (în mii EUR):

|| Note || Împrumuturi și creanțe 31.12.2012 || Împrumuturi și creanțe 31.12.2011

Valoare contabilă || || 1 146 280 || 1 033 160

|| || ||

Depreciere individuală || || ||

Valoare brută || || 110 767 || 112 662

Provizion pentru depreciere || 7 || -45 144 || -48 816

Valoare contabilă depreciată în mod individual || || 65 623 || 63 846

|| || ||

Depreciere colectivă || || ||

Valoare brută || || - || -

Provizion pentru depreciere || || - || -

Valoare contabilă depreciată în mod colectiv || || - || -

|| || ||

Restante, dar nedepreciate || || ||

|| || ||

Restante, neachitate de: || || ||

30-60 de zile || || 12 ||  8

60-90 de zile || || - ||  472

90-180 de zile || || - ||  13

peste 180 de zile || || - ||  33

Valoare contabilă restantă, dar nedepreciată || || 12 ||  526

|| || ||

Valoare contabilă care nu este nici restantă, nici depreciată || || 1 080 645 || 968 788

|| || ||

Valoarea contabilă totală a împrumuturilor și a creanțelor || || 1 146 280 || 1 033 160

|| || || ||

3.2.4. Riscul de credit pentru numerar și echivalente de numerar

Fondurile disponibile sunt investite conform calendarului obligațiilor contractuale de plată ale facilității. Începând cu 31.12.2012, investițiile au fost numai sub formă de depozite bancare și de alte instrumente financiare pe termen scurt. Investițiile în obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung ar putea fi, de asemenea, eligibile, în conformitate cu orientările privind investițiile și în funcție de cerințele de lichiditate.

Ratingul minim pe termen scurt pe care trebuie să îl aibă băncile sau emitenții autorizați este P-1/A-1/F1 (Moody’s, S&P, Fitch). În cazul în care cel puțin o agenție de rating al creditelor acordă un rating diferit, se ia în calcul ratingul cel mai scăzut. În prezent, limita maximă autorizată pentru fiecare bancă sau emitent autorizat este de 50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro).

Depozitele se execută cu entitățile autorizate, cu o scadență maximă de trei luni de la data tranzacției și până la limita de expunere la riscul de credit.

La 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011, toate depozitele bancare și titlurile comerciale de valoare pe termen scurt deținute de facilitate aveau un rating minim de P-1 la data decontării, conform agenției Moody’s. Ratingul P-2 la 31 decembrie 2011 se explică prin scăderea nivelului de clasificare a unei contrapartide la 21 decembrie 2011.

Tabelul următor prezintă situația depozitelor bancare, inclusiv dobânzile acumulate (în mii EUR):

Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) ||      Rating minim pe termen lung           (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011

P-1 ||      Aa1 || 43 400 || 10% || - || -

P-1 ||      Aa2 || - || - || 28 622 || 6%

P-1 ||      Aa3 || 130 901 || 29% || 105 547 || 24%

P-1 ||      A1 || 83 500 || 18% || 117 603 || 26%

P-1 ||      A2 || 198 179 || 43% || 179 938 || 40%

P-2 ||      A3 || - || - || 17 441 || 4%

Total ||      || 455 980 || 100% || 449 151 || 100%

3.2.5. Riscul de credit pentru instrumentele financiare derivate

3.2.5.1 Politica în materie de risc de credit privind instrumentele financiare derivate

Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate reprezintă pierderile pe care ar urma să le suporte una dintre părți în cazul în care contrapartida nu ar fi în măsură să își respecte obligațiile contractuale. Riscul de credit asociat instrumentelor financiare derivate variază în funcție de mai mulți factori (cum ar fi ratele dobânzilor și cursurile de schimb) și, în general, corespunde numai unei mici părți din valoarea noțională a acestora.

În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor a operațiunilor de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în vederea acoperirii împotriva riscurilor pozițiilor sale legate de cursul de schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro. Toate operațiunile de swap sunt executate de Banca Europeană de Investiții cu o contrapartidă externă. Operațiunile de swap fac obiectul unor acorduri de tip swap master și al unor anexe privind susținerea creditării, semnate de Banca Europeană de Investiții și de contrapartidele sale externe.

3.2.5.2 Măsurarea riscului de credit pentru instrumentele financiare derivate

Toate operațiunile de swap executate de Banca Europeană de Investiții care sunt legate de facilitate sunt tratate în același mod, în ceea ce privește cadrul contractual și metodologiile aplicate, ca și instrumentele financiare derivate negociate de Banca Europeană de Investiții în scopuri proprii. În special, eligibilitatea contrapartidelor swap este stabilită de Banca Europeană de Investiții pe baza acelorași condiții de eligibilitate aplicate pentru contractele sale generale de swap.

Banca Europeană de Investiții măsoară expunerea la riscul de credit legat de operațiunile swap și de cele privind instrumentele derivate folosind expunerea netă la piață și expunerea potențială viitoare pentru raportarea și monitorizarea limitelor. Aceste două expuneri includ integral instrumentele financiare derivate legate de Facilitatea de investiții.

Tabelul următor prezintă scadențele contractelor swap (swapurile valutare încrucișate și swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii sunt incluse, swapurile valutare pe termen scurt sunt excluse), împărțite în funcție de valoarea lor noțională și de valoarea lor justă:

Contracte swap la 31.12.2012 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2012

în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani ||

Valoare noțională || 1 480 || 9 833 || 15 253 || - || 26 566

Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || 71 || -528 || -3 529 || - || -3 986

Contracte swap la 31.12.2011 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2011

în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani ||

Valoare noțională || 7 042 || 43 593 || 16 899 || - || 67 534

Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || -674 || -1 331 || -3 869 || - || -5 874

Facilitatea încheie contracte de swap valutar pe termen scurt în vederea acoperirii riscului valutar pentru împrumuturile plătite în alte monede decât EUR. Swapurile valutare pe termen scurt au o scadență de cel mult trei luni și sunt reînnoite periodic. Valoarea noțională a swapurilor valutare pe termen scurt era de 652 de milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de 585 de milioane EUR la 31 decembrie 2011. Valoarea justă a swapurilor valutare pe termen scurt era de -2,9 milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de -6,4 EUR la 31 decembrie 2011.

Facilitatea încheie contracte swap pe rata dobânzii în scopul de a acoperi riscul ratei dobânzii pentru împrumuturile achitate. La 31 decembrie 2012 exista un swap în curs pe rata dobânzii cu o valoare noțională de 19,6 milioane EUR (2011: 0) și o valoare justă de 0,03 milioane EUR (2011: 0).

3.2.6. Riscul de credit pentru activele financiare păstrate până la scadență

Tabelul următor prezintă situația portofoliului păstrat până la scadență compus în întregime din pozițiile obligațiunilor cu o scadență reziduală mai mică de trei luni.

Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) ||      Rating minim pe termen lung      (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011

P-2 ||      Baa2 || 50 143 || 51% || - || -

P-3 ||      Baa3 || 48 886 || 49% || - || -

Total ||      || 99 029 || 100% || - || -

3.3 Riscul de lichiditate

3.3.1 Gestionarea riscurilor de lichiditate

Riscul de lichidate reprezintă riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a unui alt activ financiar.

Facilitatea de investiții (FI) este finanțată, în primul rând, prin contribuțiile anuale ale statelor membre (resursele celui de al 9-lea și ale celui de al 10-lea FED) și, în al doilea rând, din fondurile restituite în urma operațiunilor desfășurate în cadrul FI. În fiecare an, în funcție de previziunile BEI privind gestionarea și operațiunile desfășurate de FI, CE întocmește și transmite Consiliului, până la 15 octombrie, o declarație privind angajamentele, plățile și valoarea anuală a solicitărilor de contribuții (inclusiv subvenții la dobândă) pentru exercițiul financiar curent și pentru următoarele exerciții financiare.

Pentru a calcula contribuțiile anuale ale statelor membre, se analizează și se urmărește pe tot parcursul exercițiului financiar schema plăților pentru portofoliul curent și pentru cel viitor. Evenimentele speciale, cum ar fi rambursarea anticipată, vânzările de acțiuni sau cazurile de neîndeplinire a obligațiilor de plată, sunt luate în considerare pentru cerințele anuale de lichiditate. Pentru a reduce în continuare riscul de lichiditate, facilitatea păstrează o rezervă de lichidități suficientă pentru a acoperi în orice moment plățile preconizate, conform celor comunicate periodic de OPS B.

Activele de trezorerie ale conturilor deschise în numele FI sunt gestionate de Departamentul de trezorerie al băncii, în conformitate cu principiul separării sarcinilor operaționale de cele administrative, Departamentul de planificare și de decontare a operațiunilor este responsabil de decontarea operațiunilor legate de investițiile acestor active.

În plus, în conformitate cu principiul separării sarcinilor, Direcția pentru gestionarea riscurilor din cadrul băncii este responsabilă de autorizarea contrapartidelor și a limitelor pentru investiții de trezorerie, precum și de monitorizarea limitelor respective.

3.3.2 Gestionarea riscurilor de lichiditate

Tabelele din prezenta secțiune analizează pasivele financiare ale facilității în funcție de scadență, luând în considerare perioada rămasă între data bilanțului și data scadenței contractuale (pe baza fluxurilor de trezorerie neactualizate).

Facilitatea deține angajamente sub formă de părți neplătite ale creditului în temeiul acordurilor de împrumut semnate, de părți neplătite ale subscrierilor de capital semnate/acordurilor de investiții, de garanții pentru împrumuturi acordate sau de subvenții angajate la rata dobânzii și de angajamente pentru asistență tehnică („AT”). Calendarul schemei plăților prezintă un grad semnificativ de incertitudine. Împrumuturile din cadrul FI au un termen de plată. Datele de efectuare a plăților și cuantumul acestora reflectă însă progresele pe care le înregistrează proiectele de investiții și operațiunile de finanțare subiacente într-un mediu relativ volatil. Investițiile de capital trebuie plătite atunci când administratorii fondului de investiții în societăți necotate emit solicitări valabile de capital, care reflectă progresele înregistrate în activitățile lor de investiții. De obicei, perioada de tragere din credit are o durată de trei ani, fiind în mod frecvent prelungită cu un an sau doi ani. De obicei, unele angajamente de plată se efectuează după încheierea perioadei de tragere din credit, până la cedarea tuturor investițiilor subiacente ale fondului, întrucât, din când în când, lichiditățile acestuia pot să fie insuficiente pentru îndeplinirea obligațiilor de plată în ceea ce privește taxele sau alte cheltuieli. Garanțiile de împrumut nu fac obiectul unor angajamente specifice de plată, cu excepția cazului în care o garanție este executată de către beneficiarul acesteia. Cuantumul garanției restante se reduce în funcție de calendarul de rambursare al fiecărui împrumut garantat.

În acest context, defalcarea scadențelor prezentată mai jos este estimativă, luând în considerare perioada contractuală de plată din fiecare caz, utilizând previziunile stabilite în conformitate cu metodele standard pentru planificarea lichidităților aferente facilității. În ceea ce privește angajamentele de plată în temeiul contractelor de asistență tehnică, acestea sunt, de obicei, pe termen scurt (sub un an). „Scadența nedefinită” a fost aleasă în următoarele cazuri: angajamente din garanții executate și neexecutate; împrumuturi angajate, dar neplătite în cazul cărora perioada contractuală de plată a expirat și se așteaptă prelungirea acesteia; subvenții la rata dobânzii pentru care au fost solicitate fonduri de la statele membre în scopul de a acoperi viitoarele cerințe pe o bază forfetară.

Profilul de lichiditate al pasivelor financiare derivate reprezintă fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate ale contractelor swap, inclusiv swapurile valutare încrucișate (cross currency swaps - CSC), swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii (cross currency interest rate swaps - CCIRS), swapurile valutare pe termen scurt și swapurile pe rata dobânzii.

Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută

În mii EUR la 31.12.2012

Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 26 224 || 26 224

Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 16 500 || 287 657 || 243 020 || - || 201 867 || 749 044

Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || - || 26 806 || 54 958 || 7 319 || 127 987 || 217 070

Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 255 || 101 495 || 79 206 || - || 23 599 || 204 555

Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 2 000 || 8 511 || 13 109 || - || - || 23 620

Total || 18 755 || 424 469 || 390 293 || 7 319 || 379 677 || 1 220 513

Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută

În mii EUR la 31.12.2011

Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 27 909 || 27 909

Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 2 295 || 257 127 || 274 573 || 54 000 || 113 097 || 701 092

Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || 2 035 || 38 424 || 38 010 || 7 666 || 178 432 || 264 567

Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 1 445 || 31 100 || 139 211 || - || 16 211 || 187 967

Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 4 564 || 16 693 || - || - || - || 21 257

Total || 10 339 || 343 344 || 451 794 || 61 666 || 335 649 || 1 202 792

Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2012 ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută

CSC și CCIRS – Intrări || 1 238 || 7 364 || 14 498 || 5 350 || 28 450

CSC și CCIRS – Ieșiri || -1 286 || -8 428 || -17 218 || -5 894 || -32 826

Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 649 000 || - || - || - || 649 000

Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -652 451 || - || - || - || -652 451

Swapuri pe rata dobânzii – Intrări || 65 || 511 || 3 274 || 2 117 || 5 967

Swapuri pe rata dobânzii - Ieșiri || - || -753 || -3 537 || -1 577 || -5 867

Total || -3 434 || -1 306 || -2 983 || -4 || -7 727

|| || || || ||

Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2011 ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută

CSC și CCIRS – Intrări || 9 873 || 14 365 || 19 533 || 7 430 || 51 201

CSC și CCIRS – Ieșiri || -10 091 || -17 527 || -24 420 || -9 015 || -61 053

Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 585 000 || - || - || - || 585 000

Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -591 909 || - || - || - || -591 909

Total || -7 127 || -3 162 || -4 887 || -1 585 || -16 761

3.4 Riscul de piață

Riscul de piață reprezintă riscul ca variația prețurilor pieței, cum ar fi în cazul ratelor dobânzii, al prețului participațiilor, al cursurilor de schimb valutar și al spread-urilor de credit (care nu au legătură cu modificarea bonității emitentului) să afecteze veniturile unei entități sau valoarea participațiilor sale în instrumentele financiare.

3.4.1. Riscul ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza evoluției nefavorabile a randamentului pe piață sau a structurii termenelor privind ratele dobânzii. Expunerea la riscul ratei dobânzii apare atunci când există diferențe în ceea ce privește caracteristicile de reevaluare și de scadență ale diferitelor active și pasive.

Facilitatea măsoară sensibilitatea portofoliului său de credite și a swapurilor aferente de acoperire împotriva riscului ratei dobânzii prin calcularea valorii punctului de bază (Basis Point Value - BPV).

BPV măsoară câștigul sau pierderea la valoarea actualizată netă a portofoliului relevant pe baza unei creșteri cu 1 punct de bază (0,01 %) a tendințelor ratelor dobânzii care variază într-o tranșă de timp dată, și anume „piață monetară – maximum un an”, „foarte scurt – 2 până la 3 ani”, „scurt – între 4 și 6 ani”, „lung – între 12 și 20 de ani” sau „extra-lung – peste 21 de ani”.

Pentru a obține valoarea actualizată netă a împrumuturilor, facilitatea utilizează curba de finanțare a EUR (curba ratei de schimb a EUR + distribuirea finanțării BEI) pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și în monede străine, altele decât USD, și curba de finanțare a USD pentru fluxurile de trezorerie exprimate în USD. Pentru a obține valoarea actualizată netă a swapurilor de acoperire împotriva riscurilor, facilitatea utilizează curba ratei de schimb a EUR pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și curba ratei de schimb a USD pentru fluxurile de trezorerie exprimate în dolari americani.

Astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos, la 31.12.2012 valoarea actualizată netă a portofoliului de credite, inclusiv swapurile aferente de acoperire împotriva riscurilor, ar scădea cu 341k EUR (la 31.12.2011: scădere cu 239k EUR), dacă ratele dobânzii cresc simultan cu 1 punct de bază.

Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total

La 31.12.2012 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani ||

Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -25 || -47 || -90 || -117 || -62 || - || -341

Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total

La 31.12.2011 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani ||

Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -20 || -28 || -60 || -78 || -53 || - || -239

3.4.2. Riscul de schimb valutar

Riscul de schimb valutar (Foreign exchange - „FX”) reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza evoluției nefavorabile a cursurilor de schimb valutare.

Facilitatea este expusă la riscul de schimb valutar atunci când există o neconcordanță de monede între activele și pasivele sale. Riscul de schimb valutar cuprinde, de asemenea, efectele variațiilor neprevăzute și nefavorabile ale valorii fluxurilor de trezorerie viitoare cauzate de fluctuațiile monetare.

3.4.2.1 Riscul de schimb valutar și activele de trezorerie

Activele de trezorerie ale FI sunt exprimate în EUR sau USD.

Riscul de schimb valutar (FX) este acoperit prin tranzacții FX la vedere sau la termen, prin swapuri FX sau prin swapuri valutare încrucișate. Departamentul de trezorerie al BEI poate utiliza, în cazul în care consideră că este necesar și adecvat, orice alt instrument, în conformitate cu politica băncii, care oferă protecție împotriva riscurilor de piață aferente activităților financiare ale FI.

3.4.2.2 Riscul de schimb valutar și operațiunile finanțate sau garantate de FI

Contribuțiile statelor membre la FI sunt primite în EUR. Operațiunile finanțate sau garantate de FI, precum și subvențiile la rata dobânzii pot fi exprimate în EUR, USD sau în orice altă monedă autorizată.

Expunerea la riscul de schimb valutar (având EUR ca monedă de referință) apare atunci când operațiunile în alte monede decât EUR nu beneficiază de acoperire împotriva riscurilor. În continuare sunt prezentate orientări privind acoperirea împotriva riscului de schimb valutar.

3.4.2.2.1. Acoperirea împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în alte monede decât EUR sau USD

- Împrumuturile acordate de FI în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite împotriva riscurilor prin contracte de swap valutar încrucișat care au același profil financiar ca împrumutul-suport, cu condiția să existe o piață swap operațională.

- Pentru plăți aferente unor operațiuni ale IF efectuate în altă monedă decât în EUR sau USD și care nu fac obiectul unei operațiuni de acoperire împotriva riscurilor, Departamentul de trezorerie efectuează o tranzacție de schimb valutar cu două zile lucrătoare înainte de efectuarea plății. Cursul de schimb aplicat operațiunilor FI corespunde ratei de schimb a pieței obținute de Departamentul de trezorerie. În mod similar, pentru rambursări primite într-o altă monedă decât EUR și USD, Departamentul de trezorerie efectuează, atunci când este necesar, o operațiune FX pentru a converti monedele primite.

- Garanțiile nesolicitate nu fac obiectul unei acoperiri împotriva riscului de schimb valutar. Cererile de garanții în alte monede decât EUR și USD vor fi acoperite împotriva riscurilor.

- Operațiunile în alte monede decât EUR și USD pentru care Departamentul de trezorerie nu poate efectua operațiuni de acoperire împotriva riscului de schimb valutar rămân neacoperite. Această categorie include și operațiunile (sintetice) exprimate în moneda locală, dar decontate în EUR sau USD. FI este în continuare expusă riscului de schimb valutar aferent.

3.4.2.2.2. Acoperirea împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în USD

- Valoarea restantă totală a tuturor operațiunilor FI (cu excepția garanțiilor nesolicitate) exprimate în USD se acoperă împotriva riscurilor prin swapuri FX în USD sau EUR, reînnoite periodic. La începutul fiecărei perioade, fluxurile de trezorerie care urmează să fie încasate sau plătite în USD în perioada următoare sunt estimate pe baza restituirilor/plăților prevăzute sau preconizate. Ulterior, swapurile FX ajunse la scadență se reînnoiesc, valoarea acestora fiind ajustată pentru a acoperi cel puțin necesitățile de lichidități de USD obligatorii prevăzute pentru perioada următoare.

- Se va calcula periodic expunerea generală în USD în funcție de evidențele contabile pentru a modifica, dacă este necesar, acoperirea împotriva riscurilor pentru următoarea refinanțare a swapului FX.

- În cazul în care Departamentul de trezorerie consideră că este util din punct de vedere operațional, swapurile valutare încrucișate pot fi utilizate și pentru acoperirea împotriva riscurilor anumitor împrumuturi în USD.

- Într-o perioadă de reînnoire, deficitele preconizate de lichidități de USD se acoperă prin operațiuni ad-hoc de swap FX, în timp ce lichiditățile excedentare se investesc în active de trezorerie sau sunt schimbate în EUR.

- În orice moment, valoarea totală restantă a operațiunilor în USD neacoperite împotriva riscurilor (în valoare nominală) este de cel mult 5 000 000 USD (cinci milioane de dolari americani). Această limită se ajustează anual. În cazul în care se depășește acest prag, Departamentul de trezorerie readuce expunerea în limitele prevăzute printr-o operațiune FX.

3.4.2.3 Poziția de schimb valutar

Tabelele următoare prezintă poziția de schimb valutar a facilității (în mii EUR):

La 31 decembrie 2012 || EUR || USD || KES || Monedele ACP/TTPM || Total

|| || || || ||

ACTIVE || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 424 647 || 41 921 || - || - || 466 568

Instrumente financiare derivate || 1 064 || -949 || - || - || 115

Împrumuturi și creanțe || 513 231 || 508 412 || 60 348 || 64 289 || 1 146 280

Active financiare disponibile pentru vânzare || 66 509 || 259 694 || - || 6 798 || 333 001

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || - || - || - || 99 029

Alte active || - || - || - || 224 || 224

Total active || 1 191 790 || 809 078 || 60 348 || 71 311 || 2 132 527

|| || || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || ||

Pasive || || || || ||

Instrumente financiare derivate || -675 814 || 682 849 || - || - || 7 035

Venituri reportate || 37 560 || 248 || - || - || 37 808

Sume datorate terților || 312 040 || 46 || - || - || 312 086

Alte pasive || 905 || 19 || 14 || 215 || 1 153

Total pasive || -325 309 || 683 162 || 14 || 215 || 358 082

Resurse din contribuții || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 1 561 309 || - || - || - || 1 561 309

Rezerva de valoare justă || 5 366 || 59 144 || - || 3 924 || 68 434

Rezultat reportat || 144 702 || - || - || - || 144 702

Total resurse din contribuții || 1 711 377 || 59 144 || - || 3 924 || 1 774 445

Total pasive și resurse din contribuții || 1 386 068 || 742 306 || 14 || 4 139 || 2 132 527

Poziția valutară la 31 decembrie 2012 || -194 278 || 66 772 || 60 334 || 67 172 || -

|| || || || ||

Situația la 31 decembrie 2012: || || || || ||

ANGAJAMENTE || || || || ||

Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 794 475 || 171 639 || - || - || 966 114

Garanții executate || - || - || - || 6 224 || 6 224

Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 204 555 || - || - || - || 204 555

|| || || || ||

PASIVE CONTINGENTE || || || || ||

Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000

La 31 decembrie 2011 || EUR || USD || CAD || Monedele ACP/TTPM || Total

|| || || || ||

ACTIVE || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 416 384 || 35 895 || - || - || 452 279

Instrumente financiare derivate || 13 419 || -12 985 || - || - || 434

Împrumuturi și creanțe || 477 340 || 501 923 || - || 53 897 || 1 033 160

Active financiare disponibile pentru vânzare || 54 287 || 186 525 || 4 303 || 6 545 || 251 660

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310

Alte active || 50 || - || - || 366 || 416

Total active || 1 048 790 || 711 358 || 4 303 || 60 808 || 1 825 259

|| || || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || ||

Pasive || || || || ||

Instrumente financiare derivate || -641 758 || 654 460 || - || - || 12 702

Venituri reportate || 32 689 || 314 || - || - || 33 003

Sume datorate terților || 329 598 || 62 || - || - || 329 660

Alte pasive || 691 || 19 || - || 403 || 1 113

Total pasive || -278 780 || 654 855 || - || 403 || 376 478

Resurse din contribuții || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 1 281 309 || - || - || - || 1 281 309

Rezerva de valoare justă || 41 750 || - || - || - || 41 750

Rezultat reportat || 125 722 || - || - || - || 125 722

Total resurse din contribuții || 1 448 781 || - || - || - || 1 448 781

Total pasive și resurse din contribuții || 1 170 001 || 654 855 || - || 403 || 1 825 259

Poziția valutară la 31 decembrie 2011 || -121 211 || 56 503 || 4 303 || 60 405 || -

|| || || || ||

Situația la 31 decembrie 2011: || || || || ||

ANGAJAMENTE || || || || ||

Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 761 319 || 204 340 || - || - || 965 659

Garanții executate || - || - || - || 7 909 || 7 909

Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 209 223 || || - || - || 209 223

PASIVE CONTINGENTE || || || || ||

Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000

3.4.2.4 Analiza sensibilității la schimbul valutar (în mii EUR)

La data raportării, cea mai semnificativă expunere valutară netă este expunerea netă în cazul USD. La 31 decembrie 2012, o modificare a cursului de schimb al USD cu +/- 10 % ar duce la o variație a resurselor din contribuții în valoare de 6 682 EUR, respectiv 6 682 EUR (31 decembrie 2011: 5 650 EUR, respectiv 5 650 EUR).

3.4.2.5 Cursuri de schimb

Următoarele cursuri de schimb au fost utilizate pentru întocmirea bilanțului la 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2011:

|| 31 decembrie 2012 || 31 decembrie 2011

Monede ale țărilor terțe || ||

Peso dominican (DOP) || 53,1220 || 49,8498

Dolar fijian (FJD) || 2,3417 || 2,3630

Gourde haitian (HTG) || 55,7265 || 52,1645

Șiling kenyan (KES) || 113,68 || 109,53

Ouguiya mauritană (MRO) || 393,99 || 372,52

Rupie mauritiană (MUR) || 40,19 || 37,43

Franc ruandez (RWF) || 811,83 || 771,76

Șiling ugandez (UGX) || 3 549 || 3 205

Dolar american (USD) || 1,3194 || 1,2939

Franc CFA (XAF/XOF) || 655,957 || 655,957

Rand sud-african (ZAR) || 11,1727 || 10,4830

3.4.3 Riscul de preț al participațiilor (în mii EUR)

Riscul de preț al participațiilor reprezintă riscul ca valorile juste ale participațiilor să scadă ca urmare a variației indicilor de capital propriu și a valorii participațiilor individuale.

FI este expusă unui risc de preț al participațiilor prin investițiile sale de capital de risc, și anume investițiile în participații directe și fondurile cu capital de risc.

Investițiile în participații fac obiectul unei evaluări în cadrul căreia se atribuie puncte. Fiecare investiție este analizată pe baza mai multor criterii care se încadrează în una dintre următoarele categorii principale: gestionare, plan de afaceri și structură. Evaluările individuale sunt apoi integrate într-o singură evaluare care atribuie un punctaj general investiției și care rezumă soliditatea sa globală.

Expunerile la riscuri ale participațiilor fac, de asemenea, obiectul unor limite, definite atât la nivel individual, cât și la nivel cumulat. Mărimea acestor limite depinde de calitatea investițiilor în participații.

Valoarea pozițiilor pe titluri de capital privat nu este ușor de găsit în scopul monitorizării și al asigurării controlului în mod continuu. Pentru pozițiile respective, printre cele mai bune informații disponibile se numără prețurile oricăror tehnici de evaluare pertinente.

Cuantumul efectelor asupra resurselor din contribuții ale facilității (ca rezultat al unei variații a valorii juste a portofoliului de participații disponibile pentru vânzare) ca urmare a unei scăderi cu 10 % a indicilor de capital propriu și a valorii participațiilor individuale, toate celelalte variabile menținându-se constante, este de -33 300 EUR la 31 decembrie 2012 și de -25 166 la 31 decembrie 2011.

4 Valorile juste ale activelor și ale pasivelor

Tabelul de mai jos prezintă o comparație în funcție de categorie a valorilor contabile și a valorilor juste ale activelor și pasivelor facilității care sunt înregistrate în situațiile financiare (în mii EUR).

|| Valoare contabilă 31.12.2012 || Valoare justă 31.12.2012 || Valoare contabilă 31.12.2011 || Valoare justă 31.12.2011

Active contabilizate la valoarea justă || || || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare || 333 001 || 333 001 || 251 660 || 251 660

Instrumente financiare derivate || 115 || 115 || 434 || 434

Total || 333 116 || 333 116 || 252 094 || 252 094

|| || || ||

Active contabilizate la costul amortizat || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 466 568 || 452 279 || 452 279

Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 226 409 || 1 033 160 || 1 022 679

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 || 87 310 || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || 98 805 || - || -

Alte active || 224 || 224 || 416 || 416

Total || 1 799 411 || 1 879 316 || 1 573 165 || 1 562 684

Total active || 2 132 527 || 2 212 432 || 1 825 259 || 1 814 778

|| || || ||

Pasive contabilizate la valoarea justă || || || ||

Instrumente financiare derivate || 7 035 || 7 035 || 12 702 || 12 702

Total || 7 053 || 7 053 || 12 702 || 12 702

|| || || ||

Pasive contabilizate la costul amortizat || || || ||

Venituri reportate || 37 808 || 37 808 || 33 003 || 33 003

Sume datorate terților || 312 086 || 312 086 || 329 660 || 329 660

Alte pasive || 1 153 || 1 153 || 1 113 || 1 113

Total || 351 047 || 351 047 || 363 776 || 363 776

Total pasive || 358 082 || 358 082 || 376 478 || 376 478

În cele ce urmează se descriu metodologiile și ipotezele folosite pentru a stabili valoarea justă a activelor și a pasivelor.

§ Active pentru care valoarea justă se apropie de valoarea contabilă

Pentru activele și pasivele care sunt lichide sau care au o scadență pe termen scurt mai mică de trei luni, se presupune că valorile contabile se apropie de valoarea lor justă.

§ Activele și pasivele înregistrate la valoarea lor justă

Cotațiile de preț publicate pe o piață activă constituie prima sursă pentru stabilirea valorii juste a unui instrument financiar, însă având în vedere compoziția portofoliului de investiții al facilității, acestea sunt rareori disponibile. Pentru instrumentele al căror preț de piață nu este disponibil, valorile juste se estimează utilizând tehnici sau modele de evaluare bazate, ori de câte ori este posibil, pe datele de piață care pot fi observate la data bilanțului.

Tabelul următor analizează activele financiare desemnate la valoarea justă cu metoda de evaluare. Diferitele niveluri au fost definite după cum urmează:

- nivelul 1: prețurile cotate (neajustate) de pe piețele active;

- nivelul 2: alte intrări decât prețurile cotate, incluse în nivelul 1, care pot fi observate pentru activ,     fie direct (și anume ca            prețuri), fie indirect (și anume, derivate din prețuri);

- nivelul 3:     intrările pentru activ care nu se bazează pe date de piață care pot fi observate (intrări neobservabile).

La 31 decembrie 2012 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total

Active financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 115 || - || 115

Active financiare disponibile pentru vânzare || 11 001 || - || 322 000 || 333 001

Total || 11 001 || 115 || 322 000 || 333 116

|| || || ||

Pasive financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 7 035 || - || 7 035

Total || - || 7 035 || - || 7 035

La 31 decembrie 2011 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total

Active financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 434 || - || 434

Active financiare disponibile pentru vânzare || 15 214 || - || 236 446 || 251 660

Total || 15 214 || 434 || 236 446 || 252 094

|| || || ||

Pasive financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 12 702 || - || 12 702

Total || - || 12 702 || - || 12 702

În 2012, facilitatea nu a efectuat transferuri de la nivelul 1 la 2 sau de la nivelul 2 la 1 în ierarhia valorii juste.

Tabelele următoare prezintă modificările privind instrumentele de la nivelul 3 pentru exercițiile financiare care s-au încheiat la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011:

În mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare

Soldul la 1 ianuarie 2012 || 236 446

Câștiguri sau pierderi totale ||

- în profit sau pierdere || 8 133

- în alte elemente ale rezultatului global || 15 041

Plăți || 81 981

Rambursări || -19 601

Soldul la 31 decembrie 2012 || 322 000

în mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare

Soldul la 1 ianuarie 2011 || 171 638

Câștiguri sau pierderi totale ||

- în profit sau pierdere || -3 206

- în alte elemente ale rezultatului global || 21 759

Plăți || 67 829

Rambursări || -21 574

Soldul la 31 decembrie 2011 || 236 446

5 Numerar și echivalente de numerar (în mii EUR)

Numerarul și echivalentele de numerar pot fi defalcate în fonduri primite de la statele membre și care nu au fost încă plătite și fonduri din activitățile operaționale și financiare ale facilității.

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Contribuții ale statelor membre primite, dar neplătite încă || 117 622 || 195 205

Fonduri din activitățile financiare și operaționale ale facilității || 348 946 || 257 074

Total numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279

6 Instrumente financiare derivate (în mii EUR)

Principalele componente ale instrumentelor financiare derivate, clasificate ca fiind deținute pentru tranzacționare, sunt următoarele:

La 31 decembrie 2012 || Valoare justă || Valoare noțională

Active || Pasive

Swapuri valutare încrucișate || 87 || -102 || 7 062

Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -3 971 || 19 504

Swapuri pe rata dobânzii || 28 || - || 19 568

Operațiuni valutare la termen || - || -2 962 || 652 451

Total instrumente financiare derivate || 115 || -7 035 || 698 585

|| || ||

La 31 decembrie 2011 || Valoare justă || Valoare noțională

Active || Pasive

Swapuri valutare încrucișate ||  434 || -953 || 29 376

Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -5 355 || 38 158

Operațiuni valutare la termen || - || -6 394 || 585 000

Total instrumente financiare derivate || 434 || -12 702 || 652 534

7 Împrumuturi și creanțe (în mii EUR)

Principalele componente ale împrumuturilor și creanțelor sunt următoarele:

|| Împrumuturi globale  (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total

Valoare nominală la 1 ianuarie 2012 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394

Plăți || 79 015 || 154 003 || - || 233 018

Sume scoase în afara bilanțului || -947 || -1 206 || - || -2 153

Rambursări || -39 967 || -71 368 || -4 145 || -115 480

Dobândă capitalizată || - || -117 || 9 739 || 9 622

Diferențe din cursurile de schimb valutar || -8 780 || -7 692 || -493 || -16 965

Valoare nominală la 31 decembrie 2012 || 254 686 || 789 970 || 133 780 || 1 178 436

|| || || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -835 || -292 || - || -1 127

Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului || 947 || 1 206 || - || 2 153

Anularea ajustării pentru depreciere || 910 || 814 || - || 1 724

Diferențe din cursurile de schimb valutar || 93 || 348 || 480 || 921

Depreciere la 31 decembrie 2012 || -6 494 || -14 296 || -24 355 || -45 145

|| || || ||

Costuri amortizate || -1 641 || -3 984 || -82 || -5 707

Dobânzi acumulate || 5 246 || 9 244 || 4 206 || 18 696

Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2012 || 251 797 || 780 934 || 113 549 || 1 146 280

|| || || || ||

(*) inclusiv contracte de agenție.

|| Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total

Valoare nominală la 1 ianuarie 2011 || 246 500 || 542 322 || 123 910 || 912 732

Plăți || 25 689 || 211 351 || 0 || 237 040

Sume scoase în afara bilanțului ||  0 ||  0 || -2 000 || -2 000

Rambursări || -48 554 || -51 712 || -4 144 || -104 410

Dobândă capitalizată || 0 || 459 || 10 053 || 10 512

Diferențe din cursurile de schimb valutar || 1 730 || 13 930 ||  860 || 16 520

Valoare nominală la 31 decembrie 2011 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394

|| || || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -15 006 || -18 056 || -44 023 || -77 085

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -1 746 || -1 514 || -773 || -4 033

Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului ||  0 ||  0 || 2 000 || 2 000

Anularea ajustării pentru depreciere || 9499 || 3263 || 18 723 || 31 485

Diferențe din cursurile de schimb valutar || - 356 || - 65 || - 762 || -1 183

Depreciere la 31 decembrie 2011 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816

|| || || ||

Costuri amortizate || -1 700 || -3 428 || - 99 || -5 227

Dobânzi acumulate || 3 498 || 9 499 || 3 812 || 16 809

Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2011 || 219 554 || 706 049 || 107 557 || 1 033 160

|| || || || ||

(*) inclusiv contracte de agenție.

8 Active financiare disponibile pentru vânzare (în mii EUR)

Principalele componente ale activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele:

|| Fond cu capital de risc || Participații directe || Total

Costuri la 1 ianuarie 2012 || 182 692 || 36 565 || 219 257

Plăți || 56 007 || 25 974 || 81 981

Rambursări / vânzări || -19 570 || -31 || -19 601

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 1 581 || -678 || 903

Costuri la 31 decembrie 2012 || 220 710 || 61 830 || 282 540

|| || ||

Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2012 || 29 781 || 11 969 || 41 750

Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 29 540 || -2 856 || 26 684

Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2012 || 59 321 || 9 113 || 68 434

|| || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -6 887 || -2 460 || -9 347

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || -7 976 || -951 || -8 927

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 133 || 168 || 301

Depreciere la 31 decembrie 2012 || -14 730 || -3 243 || -17 973

|| || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2012 || 265 301 || 67 700 || 333 001

|| Fond cu capital de risc || Participații directe || Total

Costuri la 1 ianuarie 2011 || 142 932 || 33 350 || 176 282

Plăți || 59 579 || 8 250 || 67 829

Rambursări / vânzări || -20 236 || -4 735 || -24 971

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 417 || -300 || 117

Costuri la 31 decembrie 2011 || 182 692 || 36 565 || 219 257

|| || ||

Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2011 || 11 335 || 13 235 || 24 570

Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 18 446 || -1 266 || 17 180

Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2011 || 29 781 || 11 969 || 41 750

|| || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -2 || -6 022 || -6 024

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || - 6 888 || - || -6 888

Utilizarea deprecierii înregistrate în situația rezultatului global în anii anteriori || 2 || 3 714 || 3 716

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 1 || -152 || -151

Depreciere la 31 decembrie 2011 || -6 887 || -2 460 || -9 347

|| || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2011 || 205 586 || 46 074 || 251 660

9 Sume de încasat de la contributori (în mii EUR)

Principalele componente ale sumelor de încasat de la contributori sunt următoarele:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Contribuția solicitată statelor membre, dar neplătită || 87 310 || 87 310

Total sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310

10 Active financiare păstrate până la scadență (în mii EUR)

Portofoliul păstrat până la scadență este alcătuit din obligațiuni cotate, care au o scadență reziduală de mai puțin de trei luni de la data de raportare. Tabelul următor prezintă mișcările portofoliului păstrat până la scadență:

Soldul la 1 ianuarie 2012 || -

Achiziții || 98 278

Amortizarea primei/discontului || -210

Variația dobânzii acumulate || 961

Soldul la 31 decembrie 2012 || 99 029

11 Alte active (în mii EUR)

Alte active sunt compuse, în principal, din următoarele elemente:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Sumă de încasat de la BEI || 7 || 59

Garanții financiare || 217 || 357

Sume de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică || 337 || -

Deprecierea sumelor de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică (nota 20) || -337 || -

Total alte active || 224 || 416

12 Venituri reportate (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor reportate sunt următoarele:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Subvenții la dobândă reportate || 37 387 || 32 744

Comisioane reportate la împrumuturi și creanțe || 421 || 259

Total venituri reportate || 37 808 || 33 003

13 Sume datorate terților (în mii EUR)

Principalele componente ale sumelor datorate terților sunt următoarele:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Cheltuieli administrative generale nete de plătit către BEI || 36 202 || 38 011

Alte obligații de plată către BEI || 8 904 || 219

Subvenții la dobândă neplătite încă, datorate statelor membre || 266 980 || 291 430

Total sume datorate terților || 312 086 || 329 660

14 Alte pasive (în mii EUR)

Alte pasive sunt compuse, în principal, din următoarele elemente:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Garanții financiare || 215 || 294

Altele || 938 || 819

Total alte pasive || 1 153 || 1 113

|| ||

15 Contribuția solicitată statelor membre (în mii EUR)

State membre || Contribuția la facilitate || Contribuția la subvențiile la dobândă || Total contribuții || Contribuție solicitată, dar neplătită (*)

Austria || 41 375 || 10 168 || 51 543 || 2 650

Belgia || 61 203 || 15 041 || 76 244 || 3 920

Danemarca || 33 412 || 8 211 || 41 623 || 2 140

Finlanda || 23 107 || 5 679 || 28 786 || 1 480

Franța || 379 399 || 93 237 || 472 636 || 24 300

Germania || 364 722 || 89 630 || 454 352 || 23 360

Grecia || 19 516 || 4 796 || 24 312 || 1 250

Irlanda || 9 680 || 2 379 || 12 059 || 620

Italia || 195 788 || 48 115 || 243 903 || 12 540

Luxemburg || 4 528 || 1 113 || 5 641 || 290

Țările de Jos || 81 500 || 20 028 || 101 529 || 5 220

Portugalia || 15 145 || 3 722 || 18 867 || 970

Spania || 91 180 || 22 407 || 113 588 || 5 840

Suedia || 42 624 || 10 4757 || 53 099 || 2 730

Regatul Unit || 198 130 || 48 690 || 246 820 || -

Total la 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 383 691 || 1 945 000 || 87 310

Total la 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 383 691 || 1 665 000 || 87 310

(*) La 20 noiembrie 2012, Consiliul a stabilit valoarea contribuțiilor financiare care trebuie plătite de fiecare stat membru până la 21 ianuarie 2013.

16 Pasive contingente și angajamente (în mii EUR)

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ||

Angajamente || ||

Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092

Angajamente neplătite în legătură cu activele financiare disponibile pentru vânzare || 217 070 || 264 567

Garanții executate || 6 224 || 7 909

Subvenții și asistență tehnică || 228 175 || 209 223

|| ||

Pasive contingente || ||

Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000

|| ||

Total || 1 220 513 || 1 202 792

17 Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor din dobânzilor și ale veniturilor similare sunt următoarele:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Numerar și echivalente de numerar || 1 678 || 5 518

Active financiare păstrate până la scadență || 36 || -

Împrumuturi și creanțe || 64 060 || 50 800

Subvenții la dobândă || 1 729 || 3 243

Total venituri din dobânzi și venituri similare || 67 503 || 59 561

Principala componentă a cheltuielilor cu dobânzile și a cheltuielilor similare este următoarea:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Instrumente financiare derivate || -1 114 || -940

Total cheltuieli cu dobânzile și cheltuieli similare || - 1 114 || -940

18 Venituri nete din taxe și comisioane (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor din taxe și comisioane sunt următoarele:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Taxe și comisioane aferente împrumuturilor și creanțelor || 1 710 || 1 894

Taxe și comisioane aferente garanțiilor financiare || 191 || 255

Altele || 33 || -

Total venituri din taxe și comisioane || 1 934 || 2 149

Principala componentă a veniturilor din taxe și comisioane este următoarea:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Comision plătit terților pentru activele financiare disponibile pentru vânzare || -292 || -144

Total cheltuieli cu comisioanele și onorariile || -292 || -144

19 Câștiguri nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare (în mii EUR)

Principalele componente ale câștigurilor nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Venituri nete din activele financiare disponibile pentru vânzare || 70 || 16 254

Venituri din dividende || 975 || 974

Câștiguri nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare || 1 045 || 17 228

20 Deprecierea altor active (în mii EUR)

Pe durata perioadei de raportare, facilitatea a efectuat o plată pentru asistență tehnică în valoare de 638 EUR care, din cauza comportamentului fraudulos al contrapartidei, nu a ajuns la beneficiarul final. În urma intervențiilor juridice, facilitatea ar putea recupera 301 EUR, restul soldului fiind înregistrat ca creanță. La data raportării, probabilitatea ca facilitatea să recupereze vreodată suma restantă este estimată ca fiind scăzută, soldul respectiv de 337 EUR fiind înregistrat ca depreciere în rezultatul global al facilității.

21 Cheltuieli administrative generale (în mii EUR)

Cheltuielile administrative generale reprezintă costurile reale suportate de BEI pentru administrarea facilității, din care se scade venitul generat de comisioanele de evaluare standard percepute de BEI direct de la clienții facilității.

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Costuri reale suportate de BEI || -38 390 || -39 937

Venituri din comisioanele de evaluare percepute direct de la clienții facilității || 2 188 || 1 931

Cheltuieli administrative generale nete || -36 202 || -38 006

În urma intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de parteneriat de la Cotonou revizuit, cheltuielile administrative generale nu mai sunt acoperite de statele membre.

22 Evenimente ulterioare

După întocmirea bilanțului nu s-a produs niciun eveniment de natură să necesite informații sau ajustări ale situațiilor financiare la 31 decembrie 2012.

ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE

Note la tabele:

– Cifra „0,00” indică faptul că suma corespunzătoare este cuprinsă între –4 999 EUR și 4 999 EUR. Atunci când nu se menționează nicio cifră, suma este egală cu zero.   Țările cu sold zero la toate coloanele nu sunt incluse în tabele.

– Rubrica „Toate țările ACP/TTPM” se referă la proiectele care acoperă mai multe țări, dar care nu sunt finanțate prin cooperare regională.

– Rubrica „Cheltuieli financiare și administrative” reprezintă proiectele finanțate din dobânda FED sau din pachetul financiar care acoperă cheltuielile administrative.

[1]              JO L 247, 9.9.2006.

[2]            Toate cifrele sunt rotunjite la milioane EUR. Ar trebui menționat faptul că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele cărora le corespunde cifra 0 reprezintă valori mai mici de 500 000 EUR. Sumele egale cu zero sunt reprezentate printr-o liniuță (-).

[3] Creanțe curente, cu excepția creanțelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare.

[4] Pasive curente, cu excepția pasivelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare.

[5] PIR - program indicativ regional.

[6] PIN - Program indicativ național.

[7]            În conformitate cu articolul 153 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED, situația trezoreriei este prezentată în bilanțul celui de al 10-lea FED. Diferitele tipuri de conturi bancare sunt prezentate în capitolul 6, „Gestionarea riscului financiar”.

[8]            Acest sold reprezintă sumele disponibile pentru Republica Democratică Congo, în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2003/583/CE a Consiliului. Aceste fonduri sunt alocate pentru un scop specific și pentru un anumit stat beneficiar.

[9]            JO L 156, 29.5.1998, p. 3-106.

[10]          JO L 247, 9.9.2006.

[11]         Decizia 2011/315/UE a Consiliului din 23 mai 2011 privind alocarea fondurilor dezangajate din proiectele desfășurate în cadrul celui de al nouălea Fond european de dezvoltare și în cadrul FED anterioare, în vederea cooperării pentru dezvoltare în Sudanul de Sud.

[12]          JO L 247, 9.9.2006.

[13]             Resursele nealocate din FED-urile anterioare includ soldul fondurilor Sysmin, care, prin Decizia 3/2000 a Consiliului de Miniștri ACP-CE, a fost stabilit la 410,926 milioane EUR. Decizia PE/410/2001 a Comisiei include aceste resurse în programarea alocărilor indicative naționale (partea B) în cadrul protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.

CUPRINS

Certificarea conturilor 3

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA RESURSELOR FED. 5

PARTEA I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ. 11

1........... SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE  12

1.1........ AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ AGREGAT, CONT DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 12

1.2........ CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 16

1.3........ CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 19

1.4........ CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 22

1.5........ NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED. 25

2........... RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ. 47

2.1........ ALOCĂRI 51

2.2........ CONTURI AGREGATE. 55

2.3........ ALTE INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA. 61

PARTEA a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED: SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII 63

3.1 ....... SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012. 65

3.2........ SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012  66

3.3........ Situația VARIAȚIEI resurselor din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012. 68

3.4........ SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012  70

3.5........ Note la situațiile financiare de la 31 decembrie 2012. 71

ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE. 102

CERTIFICAREA CONTURILOR

Conturile anuale aferente celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2012 au fost întocmite în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare, precum și în conformitate cu principiile, regulile și metodele contabile descrise în anexa la situațiile financiare.

Confirm că sunt responsabil de întocmirea și prezentarea conturilor anuale aferente celui de al 8­lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare, în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare.

Am obținut de la ordonatorul de credite și de la BEI, care garantează corectitudinea, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor financiare care prezintă activele și pasivele Fondului european de dezvoltare și execuția bugetară a acestuia.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru validarea conturilor, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare prezintă în mod fidel și corect poziția financiară a fondurilor europene de dezvoltare în toate aspectele esențiale.

                                                                                                               

(semnătura)

Manfred Kraff

Contabil

                                                                                               

EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA RESURSELOR FED

1.         CONTEXT

Uniunea Europeană are relații de dezvoltare în materie de cooperare cu numeroase țări în curs de dezvoltare. Obiectivul principal este acela de a promova dezvoltarea economică și socială, acordându-se o atenție specială reducerii și combaterii sărăciei pe termen lung, prin furnizarea către țările beneficiare de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică. În vederea realizării acestui obiectiv, Uniunea elaborează, în colaborare cu țările partenere, strategii de cooperare și mobilizează resurse financiare pentru a le pune în aplicare. Resursele Uniunii alocate pentru dezvoltare provin din trei surse:

– bugetul Uniunii Europene;

– Fondul european de dezvoltare;

– Banca Europeană de Investiții.

Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument prin care se furnizează ajutorul acordat de Uniune în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP), precum și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 prevedea crearea acestui fond în vederea acordării de asistență tehnică și financiară, aceasta fiind inițial limitată la țările africane care, la acea vreme, erau colonizate încă și cu care unele state membre aveau legături istorice.

FED nu este finanțat din bugetul Uniunii Europene. Acesta este finanțat de statele membre, are propriul său regulament financiar și este gestionat de un comitet specific. Comisia Europeană răspunde de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resursele FED, iar Banca Europeană de Investiții (BEI) gestionează Facilitatea de investiții.

În perioada 2008-2013, ajutorul geografic acordat statelor ACP și TTPM va fi finanțat în continuare, în mare parte, de FED. Fiecare FED se încheie, de obicei, pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964, ciclurile de programare ale FED au urmat, în general, ciclurile acordurilor/convențiilor de parteneriat. Fiecare FED este reglementat de propriul său regulament financiar, care impune pregătirea situațiilor financiare pentru fiecare FED în parte. Astfel, situațiile financiare sunt întocmite separat pentru fiecare FED în ceea ce privește partea care este gestionată de Comisia Europeană. De asemenea, situațiile financiare respective sunt prezentate într-o formă agregată, astfel încât să ofere o imagine de ansamblu a situației financiare a resurselor de care răspunde Comisia Europeană.

Facilitatea de investiții a fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou. Aceasta este gestionată de Banca Europeană de Investiții și este utilizată pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat în statele ACP, finanțând cu prioritate, însă nu exclusiv, investiții private. Facilitatea este concepută ca un fond reînnoibil, astfel încât rambursările aferente împrumuturilor pot fi reinvestite în alte operațiuni, ceea ce permite ca facilitatea să se reînnoiască automat și să fie independentă din punct de vedere financiar. Întrucât nu este gestionată de Comisia Europeană, Facilitatea de investiții nu este consolidată în prima parte a conturilor anuale – situațiile financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED și raportul aferent privind execuția financiară. Situațiile financiare ale Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale (partea a 2-a) pentru a furniza o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat în cadrul FED. Cel de al 10-lea FED vizează perioada 2008-2013 și dispune de un buget total de 22 682 de milioane EUR. Din această sumă, 21 966 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM și 430 de milioane EUR sunt alocate Comisiei cu titlu de cheltuieli de sprijin pentru programarea și execuția FED[1].

2.         CUM ESTE FINANȚAT FED?

Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a adoptat perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013. În acest context, s-a decis că relațiile de cooperare geografică cu statele ACP nu vor fi incluse în bugetul Uniunii Europene (nu vor fi bugetate), ci vor fi finanțate în continuare din actualului FED interguvernamental pentru perioada 2008-2013.

Bugetul Uniunii Europene este anual și, conform principiului bugetar al anualității, cheltuielile și veniturile sunt planificate și autorizate pentru un an. Spre deosebire de Uniunea Europeană, FED este un fond care funcționează în baza plurianualității. Fiecare FED se încheie în baza unui acord intern între statele membre, care stabilește un fond general de punere în aplicare a cooperării pentru dezvoltare, în general pe o perioadă de cinci ani. Întrucât resursele sunt alocate pe o bază multianuală, fondurile atribuite pot fi utilizate pe perioada FED. Lipsa anualității bugetare este evidențiată în raportările bugetare, execuția bugetară a FED fiind măsurată în raport cu fondurile totale.

Resursele FED sunt contribuții ad-hoc din partea statelor membre UE. La intervale de aproximativ cinci ani, reprezentanții statelor membre se întrunesc la nivel interguvernamental pentru a decide asupra sumei totale care va fi alocată fondului și pentru a supraveghea execuția acesteia. Apoi, Comisia gestionează fondul în conformitate cu politica UE în domeniul dezvoltării, pe care Comisia o propune și pe care o Consiliul adoptă. Întrucât, în paralel cu politica Uniunii, statele membre au propriile lor politici în domeniul dezvoltării și al ajutoarelor, statele membre trebuie să își coordoneze politicile cu UE pentru a asigura complementaritatea acestora. Până în 2010 s-au solicitat contribuții din partea a 15 state membre participante. În 2011 au fost solicitate primele contribuții în cadrul celui de al 10-lea FED, la care vor participa cele 27 de state membre.

În timp ce o parte a fondurilor aferente celui de al 10-lea FED a fost pusă deoparte pentru nevoi neprevăzute, majoritatea acestora sunt programate în contextul cadrelor indicative multianuale, în principal geografice, însă și tematice, prevăzute în prezent pentru perioada 2008-2013. Documentele de strategie naționale, regionale și intra-ACP au fost adoptate de către Comisie în consecință. Punerea în aplicare a acestora este monitorizată anual, iar strategiile sunt revizuite la jumătatea perioadei (revizuire finalizată) și la încheierea perioadei (revizuire în curs). În urma acestor revizuiri la jumătatea și la încheierea perioadei, Comisia, în numele Uniunii Europene, poate să revizuiască strategiile și alocarea resurselor, luând în considerare nevoile curente și rezultatele înregistrate de statele sau de regiunile ACP vizate.

Pe lângă contribuțiile menționate anterior, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED.

3.       CUM SUNT GESTIONATE ȘI CHELTUITE RESURSELE FED?

3.1      Cheltuieli operaționale

Cheltuielile operaționale aferente FED îmbracă forme diferite, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați. În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia asigură execuția resurselor FED utilizând metodele prezentate mai jos.

Gestiune descentralizată: este vorba de cazurile în care Comisia deleagă țărilor terțe, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de situația locală din țara beneficiară vizată, anumite sarcini legate de execuția bugetului.

Gestiune centralizată: în acest caz, bugetul este executat fie direct de către serviciile Comisiei, fie indirect, în situația în care Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului organismelor responsabile în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului național, cum ar fi agențiile Uniunii Europene.

Gestiune în comun cu organizații internaționale: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite sarcini de execuție unei organizații internaționale.

3.2      Diverșii actori financiari

Responsabilitatea ordonatorului de credite delegat se referă la întregul proces de gestionare, de la stabilirea acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor de politică fixate în ceea ce privește gestionarea activităților lansate, atât din punct de vedere operațional, cât și bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice și/sau monitorizarea performanței, efectuarea plăților și chiar recuperarea fondurilor, dacă este necesar.

Șeful delegației Uniunii Europene este punctul de contact local între Comisie și autoritățile ACP/TTPM naționale sau regionale de pe teren. Acesta colaborează strâns cu ordonatorii de credite naționali sau regionali pentru definirea strategiei de execuție și a politicilor sectoriale și pentru pregătirea, studierea și revizuirea programelor și a proiectelor FED.

Ordonatorul de credite național din țara beneficiară este un înalt funcționar numit de guvernul fiecărui stat ACP/TTPM. Acesta reprezintă autoritățile din țara sa pentru toate activitățile finanțate de fond și gestionate de Comisie și de BEI. În majoritatea cazurilor, aceste funcții sunt exercitate de către un membru al guvernului, în general ministrul de stat al planificării sau al finanțelor. Ordonatorul de credite național îndeplinește atribuțiile administrative, tehnice și financiare legate de gestionarea programelor și a proiectelor FED.

Contabilul execută plățile și ordinele de recuperare întocmite de ordonatorii de credite și răspunde de gestionarea trezoreriei, de stabilirea normelor și a metodelor contabile, de validarea sistemelor contabile, de ținerea contabilității și de întocmirea conturilor anuale corespunzătoare. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile, declarând că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a poziției financiare.

3.3      Execuția resurselor FED

Cea mai mare parte a resurselor financiare acordate statelor ACP și TTPM prin intermediul FED sunt furnizate prin intermediul granturilor. La începutul fiecărui FED, Uniunea Europeană informează statele ACP și TTPM cu privire la nivelul alocărilor indicative care ar trebui să le fie puse la dispoziție în perioada aferentă fondului. Resursele sunt alocate în funcție de necesitățile fiecărei țări și pe baza unor criterii de performanță.

La nivel național, documentul de strategie de țară (DST) este un document de lucru elaborat de statul ACP în cauză și de Comisie. Acesta se bazează pe consultări prealabile cu o gamă largă de actori, inclusiv actori non-statali, autorități locale și, dacă este cazul, parlamentele statelor ACP. DST este un instrument menit să stabilească ordinea de prioritate și să consolideze asumarea responsabilității la nivel local în ceea ce privește programele de cooperare.

Un program indicativ național (PIN) este apoi elaborat pe baza obiectivelor de dezvoltare și a priorităților prevăzute în DST și în conformitate cu acestea. PIN vizează sectoarele și domeniile care vor beneficia de ajutor, explică modul în care ajutorul își va îndeplini obiectivele și prezintă termenele de execuție. DST și PIN fac obiectul unei revizuiri anuale, a unei revizuiri la jumătatea perioadei și a unei revizuiri la încheierea FED, iar îmbunătățirile și modificările se aduc atunci când este necesar în perioada de funcționare a fondului.

3.4      Angajamentul de a cheltui resursele FED

Nu se pot cheltui resurse FED decât după încheierea unui angajament juridic scris între Comisie și beneficiarul preconizat al fondurilor FED. Un angajament juridic scris poate fi un contract (de grant, de prestare de servicii sau de alt tip) încheiat cu entități responsabile în temeiul dreptului privat, cum ar fi ONG-urile sau operatorii economici, sau poate consta în acorduri administrative și/sau financiare încheiate de Comisie cu entități responsabile în temeiul dreptului internațional public, cum ar fi statele și entitățile publice ale acestora, sau cu organizații internaționale care au personalitate și capacitate juridică.

Înainte ca un angajament juridic să poată fi încheiat cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară cu suficiente fonduri care să autorizeze activitatea în cauză. Dacă se întrunește această condiție, fondurile necesare trebuie rezervate în buget printr-un angajament bugetar efectuat în sistemul de contabilitate. Acest lucru nu influențează însă conturile generale (sau „cartea mare”), deoarece nu a fost suportată încă nicio cheltuială. Aceasta se explică prin faptul că sistemul de contabilitate al FED cuprinde două elemente separate, dar interconectate:

(a) contabilitatea bugetară, care oferă un istoric detaliat al execuției bugetare, și

(b) contabilitatea generală, care este utilizată pentru a pregăti bilanțul și rezultatul economic.

Contabilitatea bugetară prezintă angajamentele și plățile efectuate. Contabilitatea bugetară se bazează pe principiul contabilității de casă, conform căruia un element este înregistrat în contabilitate numai atunci când lichiditățile sunt angajate, plătite sau primite. Acest tip de contabilitate este caracteristic sectorului public, care are tendința, în mod tradițional, să pună accentul pe buget și pe execuția acestuia.

Contabilitatea generală (bazată pe principiul contabilității de angajamente) prezintă toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului financiar (și, astfel, rezultatul economic) și stabilește situația financiară a FED sub forma unui bilanț de active și pasive la data de 31 decembrie a unui anumit an.

3.5      Efectuarea unei plăți

O plată nu se poate efectua decât dacă ordonatorul de credite a aprobat în prealabil un angajament bugetar.

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită în mai multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul fie este utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord, fie este rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta este obligat să restituie FED avansul de prefinanțare. Prin urmare, prefinanțarea plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile contractuale, fiind astfel înregistrată ca activ în bilanț în momentul în care este efectuată plata inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă (integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt considerate cheltuieli în contul de rezultat economic) și a sumelor restituite.

La încheierea exercițiului financiar, trebuie făcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care încă nu au fost raportate. În urma acestor calcule de separare, sumele considerate eligibile sunt contabilizate ca cheltuieli înregistrate în avans, în vreme ce părțile considerate neeligibile rămân deschise în conturile de tip „eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la pasive curente, pentru a nu supraestima activele și pasivele.

3.6      Recuperarea plăților necuvenite

Eligibilitatea cheltuielilor plătite din FED este verificată pe baza documentelor justificative prevăzute în normele aplicabile sau în condițiile aferente fiecărui grant. În vederea optimizării relației dintre costuri și beneficii în cazul sistemelor de control, verificările documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai detaliate decât cele pentru cererile intermediare și, astfel, se pot detecta erori în plățile intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult, Comisia are dreptul de a verifica corectitudinea documentelor justificative prin efectuarea de verificări la sediul autorului cererii, în timpul execuției acțiunii finanțate și/sau ulterior (ex post). Erorile identificate în perioada de execuție pot fi corectate prin ajustarea cererilor ulterioare. Erorile identificate ex post vor face obiectul unui ordin de recuperare.

4.         RAPORTARE LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR

4.1      Conturi anuale

Responsabilitatea întocmirii conturilor anuale și a asigurării faptului că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a FED revine contabilului Comisiei.

Conturile anuale sunt prezentate după cum urmează:

            Partea I: fonduri gestionate de Comisia Europeană

– situații financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare;

– Raport privind execuția financiară a celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare.

            Partea a II-a: fonduri gestionate de Banca Europeană de Investiții

– situații financiare ale Facilității de investiții

Situațiile financiare ale Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale pentru a furniza astfel o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare acordat în cadrul FED.

În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi, conturile anuale sunt adoptate de Comisie până la data de 31 iulie a exercițiului financiar următor și sunt prezentate Consiliului și Parlamentului pentru acordarea descărcării de gestiune.

4.2      Raportul anual de activitate

Ordonatorul de credite are obligația de a pregăti un raport anual de activitate (RAA) privind acțiunile de care răspunde. În acest RAA, ordonatorul de credite informează referitor la rezultatele politicii și la asigurarea rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în raportul său au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

5.         AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE

5.1      Audit

Conturile anuale ale FED și gestionarea resurselor sunt supravegheate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană, care elaborează un raport anual pe care îl prezintă Consiliului și Parlamentului European. Sarcina principală a Curții este aceea de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale FED. În cadrul activităților sale, Curtea de Conturi întocmește:

(1) un raport anual, în care prezintă în detaliu observațiile sale cu privire la conturile anuale și la operațiunile subiacente;

(2) un aviz, care se bazează pe auditurile sale și care este prezentat în raportul anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

(3) rapoarte speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice de gestionare.

Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate documentele necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate domeniile de activitate ale FED, examinând inclusiv legalitatea și regularitatea operațiunilor și a plăților individuale. De asemenea, Curtea auditează conturile anuale, analizând bilanțurile individuale și conturile de rezultat economic, precum și prezentarea generală a situațiilor financiare. Astfel, Curtea poate să emită un aviz nu numai asupra cifrelor prezentate, ci și asupra sistemului și a controalelor existente.

5.2      Descărcarea de gestiune

Controlul final este descărcarea de gestiune privind execuția financiară a resurselor FED pentru un anumit exercițiu financiar. Parlamentul European este autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a FED. Aceasta înseamnă că, în urma auditului și a finalizării conturilor anuale, este sarcina Consiliului să recomande și apoi a Parlamentului să hotărască dacă acordă Comisiei descărcarea de gestiune în ceea ce privește execuția financiară a resurselor FED pentru exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe o analiză a conturilor și pe raportul anual al Curții de Conturi (care include o declarație oficială de asigurare) și pe răspunsurile Comisiei, precum și pe întrebările și cererile de informații suplimentare adresate Comisiei.

Descărcarea de gestiune constituie aspectul politic al controlului extern al execuției financiare și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acționând în baza unei recomandări a Consiliului, „eliberează” Comisia de răspunderea sa în ceea ce privește gestionarea execuției financiare pentru un anumit exercițiu financiar. Procedura descărcării de gestiune poate avea două rezultate: acordarea sau amânarea acordării descărcării de gestiune. În cazul acordării descărcării de gestiune, Parlamentul poate atrage atenția asupra unor observații pe care le consideră importante, adesea recomandând acțiuni pe care Comisia ar trebui să le întreprindă în acest sens. Comisia subliniază măsurile luate într-un raport privind acțiunile întreprinse în urma recomandărilor și într-un plan de acțiune, pe care le trimite Parlamentului și Consiliului.

PARTEA I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ[2]

1.           SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE          

1.1         AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ AGREGAT, CONT DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚ AGREGAT AL CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED       

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare || 2.1 || 438 || 380

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 1 334 || 1 175

|| Creanțe || 2.3 || 70 || 111

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 224

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 2 532 || 2 891

|| || || ||

|| PASIVE PE TERMEN LUNG || || ||

|| Obligații de plată || 2.6 || (40) || -

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (1 057) || (1 033)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (1 097) || (1 033)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 29 579 || 26 979

|| Alte rezerve || 2.9 || 2 252 || 2 252

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (27 374) || (24 674)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700)

|| ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858

CONTUL AGREGAT DE REZULTAT ECONOMIC PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9­LEA ȘI AL 10-LEA FED

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 124 || 99

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (3 017) || (2 702)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (107) || (75)

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (3 001) || (2 679)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (22) || (20)

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (22) || (21)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (3 023) || (2 700)

TABEL AGREGAT AL FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED           

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700)

|| || ||

ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || 4.2 || ||

Contribuții ordinare primite de la statele membre || || 2 606 || 3 238

Contribuții de cofinanțare || || 19 || 7

Pierderi (sau reluarea pierderilor) din depreciere privind creanțele || || 4 || 6

|| || ||

(Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung || || (58) || (28)

(Creșterea)/scăderea prefinanțării curente || || (159) || (79)

(Creșterea)/scăderea creanțelor curente[3] || || 31 || 14

Creșterea/(scăderea) pasivelor pe termen lung || || 40 || -

Creșterea/(scăderea) pasivelor curente[4] || || 6 || (42)

|| || ||

FLUXUL NET DE TREZORERIE || || (534) || 417

|| || ||

CREȘTEREA/(SCĂDEREA) NETĂ A NUMERARULUI ȘI A ECHIVALENTELOR DE NUMERAR || || (534) || 417

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || 2.5 || 1 224 || 808

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || 2.5 || 690 || 1 224

SITUAȚIA AGREGATĂ A VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED  

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 45 691 || 21 812 || 23 879 || (24 674) || 2 252 || 1 458

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (3 100) || 3 100 || - || - || 3 100

 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 700) || - || (2 700)

 SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 45 691 || 18 712 || 26 979 || (27 374) || 2 252 || 1 858

 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (3 023) || - || (3 023)

 SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 45 691 || 16 112 || 29 579 || (30 396) || 2 252 || 1 435

1.2         CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 8-LEA FED          

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 38 || 70

|| Creanțe || 2.3 || 1 || 4

|| Conturi de legătură || 2.4 || 345 || 387

|| || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 384 || 461

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (22) || (29)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (22) || (29)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 361 || 432

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 12 840 || 12 840

|| Alte rezerve || 2.9 || (2 354) || (2 276)

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (10 132) || (10 042)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || 7 || (90)

|| ACTIVE NETE || || 361 || 432

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL CELUI DE AL 8-LEA FED           

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 58 || 40

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || 3.2 || (49) || (128)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || 9 || (88)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (2) || (1)

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (2)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || 7 || (90)

SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU CEL DE AL 8-LEA FED

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 12 840 || - || 12 840 || (10 042) || (2 237) || 560

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (38) || (38)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (90) || - || (90)

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 12 840 || - || 12 840 || (10 132) || (2 276) || 432

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (78) || (78)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || 7 || - || 7

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2012 || 12 840 || - || 12 840 || (10 125) || (2 354) || 361

1.3         CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 9-LEA FED

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare || 2.1 || 119 || 191

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 447 || 569

|| Creanțe || 2.3 || 58 || 87

|| Conturi de legătură || 2.4 || 1 919 || 2 557

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || - || 6

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 2 543 || 3 410

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (375) || (315)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (375) || (315)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 11 699 || 11 699

|| Alte rezerve || 2.9 || 4 126 || 4 227

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (12 830) || (11 932)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (827) || (898)

|| ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL CELUI DE AL 9-LEA FED

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 49 || 49

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (856) || (924)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (1) || (3)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (809) || (879)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (18) || (19)

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (18) || (19)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (827) || (898)

SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU CEL DE AL 9-LEA FED

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 11 699 || 660 || 11 039 || (11 932) ||  4 157 || 3 263

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (660) || 660 || - || - || 660

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || 70 || 70

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (898) || - || (898)

SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 11 699 || - || 11 699 || (12 830) || 4 227 || 3 096

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || -

Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (100) || (100)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (827) || - || (827)

SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 11 699 || - || 11 699 || (13 657) || 4 126 || 2 168

1.4         CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE

BILANȚUL CELUI DE AL 10-LEA FED

|| || || || Milioane EUR

|| Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ACTIVE IMOBILIZATE || || ||

|| Prefinanțare || 2.1 || 319 || 189

|| || || ||

|| ACTIVE CIRCULANTE || || ||

|| Prefinanțare || 2.2 || 849 || 536

|| Creanțe || 2.3 || 11 || 20

|| Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 218

||   || || ||

|| TOTAL ACTIVE || || 1 869 || 1 963

|| || || ||

|| PASIVE PE TERMEN LUNG || || ||

|| Obligații de plată || 2.6 || (40) || -

|| || || ||

|| PASIVE CURENTE || || ||

|| Obligații de plată || 2.7 || (660) || (689)

|| Conturi de legătură || 2.4 || (2 264) || (2 944)

|| || || ||

|| TOTAL PASIVE || || (2 963) || (3 633)

|| || || ||

|| ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670)

|| || || ||

|| FONDURI ȘI REZERVE || || ||

|| Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 5 040 || 2 440

|| Alte rezerve || 2.9 || 479 || 301

|| Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (4 411) || (2 699)

|| Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (2 203) || (1 712)

|| ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670)

CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL CELUI DE AL 10-LEA FED

|| || Milioane EUR

|| Notă || 2012 || 2011

|| || ||

VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 18 || 10

|| || ||

CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || ||

Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (2 112) || (1 650)

Cheltuieli administrative || 3.3 || (106) || (72)

|| || ||

|| || ||

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (2 201) || (1 712)

|| || ||

Venituri financiare || 3.4 || (2) || 0

EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (1)

|| || ||

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (2 203) || (1 712)

SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE PENTRU CEL DE AL 10-LEA FED

|| || || || || || || Milioane EUR

|| Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e)

SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 21 152 || 21 152 || - || (2 699) || 333 || (2 366)

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 440) || 2 440 || - || - || 2 440

Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || (32) || (32)

Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (1 712) || - || (1 712)

SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 21 152 || 18 712 || 2 440 || (4 411) || 301 || (1 670)

Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600

Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || 178 || 178

 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 203) || - || (2 203)

SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 21 152 || 16 112 || 5 040 || (6 614) || 479 || (1 095)

1.5         NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED          

1.         POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE

1.1.     DISPOZIȚII LEGALE ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED. În conformitate cu dispozițiile articolului 121 din acest regulament, situațiile financiare sunt întocmite cu respectarea principiilor contabilității de angajamente.

Aceste situații financiare au fost elaborate în conformitate cu normele și metodele contabile ale FED, care, la rândul lor, se bazează pe standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) sau, implicit, pe standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), emise de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSASB) și, respectiv, de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate (IASB). Normele contabile adoptate de contabilul FED au fost aplicate în ceea ce privește partea de resurse ale FED de a cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia Europeană.

Contabilul FED trebuie să prezinte conturile provizorii Curții de Conturi, în vederea auditului, până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor. Curtea de Conturi formulează, la rândul său, observații cu privire la conturile Comisiei până la data de 15 iunie (articolul 125). Pe baza acestor observații, Comisia aprobă conturile finale până la data de 31 iulie și le trimite Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi. Conturile sunt apoi publicate în Jurnalul Oficial până la data de 15 noiembrie, împreună cu declarația de asigurare emisă de Curtea de Conturi pentru partea de resurse ale FED de a cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia.

1.2.     PRINCIPII CONTABILE

Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de trezorerie ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru o entitate din sectorul public, cum este FED, obiectivele sunt, mai exact, acelea de a oferi informații utile pentru procesul decizional și de a demonstra răspunderea entității în ceea ce privește resursele care îi sunt încredințate.

Pentru a oferi o imagine fidelă și corectă, situațiile financiare trebuie nu numai să furnizeze informații relevante în ceea ce privește natura și amploarea activităților unei organizații, să explice modul de finanțare și să ofere informații definitive referitoare la operațiunile sale, ci și să prezinte informațiile respective într-un mod clar și inteligibil, care să permită efectuarea de comparații între exercițiile financiare. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective.

Sistemul de contabilitate al FED cuprinde contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Contabilitatea bugetară oferă o imagine detaliată a execuției bugetare. Aceasta se bazează pe principiul contabilității de casă. Contabilitatea generală permite întocmirea situațiilor financiare, întrucât prezintă toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului financiar, pe baza regulilor contabilității de angajamente, și este menită să stabilească situația financiară sub forma unui bilanț la data de 31 decembrie.

Articolul 120 din Regulamentul financiar pentru cel de al 10-lea FED prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situațiilor financiare:

– continuitatea activităților;

– prudența;

– consecvența metodelor contabile;

– comparabilitatea informațiilor;

– materialitatea;

– necompensarea;

– întâietatea realității asupra aparenței;

– contabilitatea de angajamente.

1.3.     BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.3.1.  Moneda funcțională și de raportare

Situațiile financiare sunt prezentate în milioane EUR, moneda euro fiind moneda funcțională și de raportare a FED.

1.3.2.  Monedă și baza conversiei

Operațiunile valutare sunt convertite în euro utilizând cursurile de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs valutar ca urmare a decontării operațiunilor în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului financiar a elementelor monetare de activ și pasiv exprimate în valută sunt contabilizate în contul de rezultat economic.

Soldurile elementelor monetare de activ și pasiv exprimate în valută de la încheierea exercițiului financiar sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb de mai jos, în vigoare la data de 31 decembrie:      

Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011

XOF || 655,957 || 655,957 || KES || 113,460 || 109,362

XAF || 655,957 || 655,957 || BIF || 2037,95 || 1780,23

NGN || 206,074 || 204,185 || SLL || 5709,56 || 5663,54

PGK || 2,76702 || 2,81057 || TZS || 2077,48 || 2058,31

HTG || 56,2987 || 53,2461 || UGX || 3508,51 || 3181,89

GNF || 9250,40 || 9155,86 || MGA || 2981,70 || 2870,88

MWK || 439,917 || 213,286 || SZL || 11,1727 || 10,4830

1.3.3.  Utilizarea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii, pe baza celor mai fiabile informații disponibile. Printre estimările semnificative se numără sumele aferente provizioanelor, pierderile cu deprecierea creanțelor și cheltuielile înregistrate în avans, enumerarea nefiind exhaustivă. Rezultatele reale pot să fie diferite de cele prezentate în estimări. Variația estimărilor este reflectată în perioada în care modificarea devine cunoscută.

1.4.     BILANȚUL CONTABIL

1.4.1   Sume de prefinanțare

Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită în mai multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul este restituit sau este utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta trebuie să restituie FED avansul de prefinanțare. Prefinanțarea este redusă (în totalitate sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor restituite.

La încheierea exercițiului financiar, sumele de prefinanțare restante sunt evaluate pe baza sumei (sumelor) inițiale plătite, din care se scad sumele restituite, sumele eligibile lichidate, sumele eligibile estimate și încă nelichidate la încheierea exercițiului financiar și deprecierile.

Dobânda la prefinanțare este înregistrată în contabilitate, întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului financiar, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor obținute din dobânzi acumulate.

1.4.2   Creanțe

Creanțele sunt contabilizate pe baza sumei inițiale, din care se scade diferența corespunzătoare reducerii valorii contabile. Reducerea valorii contabile a creanțelor se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora nu se poate încasa întreaga sumă datorată în condițiile inițiale ale creanței. Cuantumul reducerii valorii contabile reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, respectiv valoarea curentă a fluxurilor viitoare de trezorerie preconizate, actualizate la rata dobânzii de pe piață pentru debitori similari. Se înregistrează, de asemenea, în contabilitate o reducere a valorii contabile generale pentru ordinele de recuperare în curs care nu fac încă obiectul unei reduceri specifice a valorii contabile. Această reducere generală a valorii contabile se bazează pe ratele istorice ale pierderilor. Suma aferentă reducerii valorii contabile este înregistrată în contul de rezultat economic.

1.4.3   Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și sunt definite ca active circulante. Printre acestea se numără lichiditățile, depozitele bancare la vedere și alte investiții curente cu un grad ridicat de lichiditate care au date inițiale de scadență de trei luni sau mai puțin.

1.4.4   Obligații de plată

O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale FED nu se referă la achiziționarea de bunuri sau de servicii, ci reprezintă cereri de decont neplătite ale beneficiarilor granturilor sau ale altor finanțări. Acestea sunt înregistrate ca obligații de plată pentru suma solicitată atunci când cererea de decont este primită și, după verificare, acceptată ca eligibilă de către agenții financiari competenți. În acest stadiu, sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

Obligațiile de plată care provin din achiziționarea de bunuri și servicii sunt înregistrate în contabilitate la primirea facturii pentru suma inițială, iar cheltuielile aferente sunt înregistrate în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate.

1.4.5   Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate în contabilitate atunci când FED are o obligație actuală, juridică sau implicită, față de terți, ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației, iar valoarea sumei poate fi estimată în mod fiabil. Valoarea provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru stingerea obligației actuale la data de raportare.

1.4.6   Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate

Un element esențial în contabilitatea de angajamente îl reprezintă asigurarea faptului că operațiunile sunt înregistrate în exercițiul financiar la care se referă. Această operațiune se numește separarea exercițiilor financiare. În mod concret, trebuie să se efectueze o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate FED (cheltuieli înregistrate în avans). În schimb, anumite plăți efectuate în exercițiul financiar curent vizează perioade ulterioare (cheltuieli reportate) și acestea trebuie identificate și incluse în perioada (perioadele) ulterioară (ulterioare).

Conform regulilor contabile ale FED, operațiunile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada la care acestea se referă. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările operaționale și practice detaliate emise de Comisie, care au ca obiectiv asigurarea faptului că situațiile financiare redau o imagine fidelă și corectă.

Veniturile sunt, de asemenea, înregistrate în contabilitate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului financiar, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau bunurile au fost livrate de către FED ori există un acord contractual (și anume, prin trimitere la un tratat), în situațiile financiare suma respectivă se va înregistra ca venit angajat.

În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost încă prestat sau bunurile nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și înregistrat în perioada contabilă ulterioară.

1.5.     CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

1.5.1   Venituri

În buget nu sunt înscrise venituri pentru Fondul european de dezvoltare, contribuțiile ordinare din partea statelor membre fiind considerate capital al fondului. Veniturile cuprind recuperarea cheltuielilor și veniturile din dobânzi.

Recuperarea cheltuielilor

Pentru operațiunile care duc la rambursarea cheltuielilor plătite anterior de FED către un beneficiar final sau o țară terță, ordinele de recuperare și deducerile din plăți ulterioare se stabilesc și se contabilizează după cum urmează:

– recuperarea cheltuielilor: ordinul de recuperare emis generează o creanță, încasarea corespunzătoare reprezentând venit în contul de rezultat economic aferent exercițiului financiar respectiv sau

– recuperarea sumelor de prefinanțare: în acest caz, suma este inclusă la rubrica de prefinanțare din bilanț.

Venituri din dobânzi

Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contul de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Veniturile din dobânzi cuprind dobânda încasată sau de încasat pentru soldurile de numerar disponibile și depozitele la vedere deținute la băncile comerciale și pentru plata cu întârziere a creanțelor către FED. Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contabilitate pe măsură ce se acumulează.

1.5.2   Cheltuieli

Cheltuielile cu diferențele de curs valutar care rezultă din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate în contabilitate atunci când bunurile sunt livrate și acceptate. Acestea sunt evaluate la costul inițial din factură.

Cheltuielile de altă natură decât cele legate de diferențele de curs valutar reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor FED. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri în temeiul unor acorduri și granturi, contribuții și donații discreționare.

Transferurile sunt înregistrate în contabilitate ca cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care generează transferul, atât timp cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul, atât timp cât toate criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite de beneficiar și atât timp cât se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este înregistrată în contabilitate ca cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului financiar, cheltuielile eligibile deja datorate beneficiarilor, dar neraportate încă, sunt estimate și înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans.

Cheltuieli cu dobânzile

Cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în contul de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Cheltuielile cu dobânzile cuprind dobânzile plătite sau care trebuie plătite și sunt înregistrate în contabilitate pe măsură ce se acumulează.

1.6.     ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

1.6.1   Active contingente

Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de FED. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.

Activele contingente sunt evaluate la fiecare dată de întocmire a bilanțului pentru asigurarea faptului că modificările survenite sunt reflectate în mod corespunzător în situațiile financiare. Dacă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale a devenit aproape sigură și valoarea activului poate fi evaluată în mod fiabil, activul și venitul aferent sunt înregistrate în situațiile financiare pentru perioada în care a survenit modificarea.

Garanțiile sunt active potențiale care apar ca urmare a unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată de apariția sau neapariția obiectului garanției. Astfel, garanțiile pot fi calificate ca active contingente. O garanție este stinsă atunci când nu mai există obiectul garanției. Garanția se materializează atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea unei plăți din partea garantului.

1.6.2   Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte care nu sunt în totalitate controlate de FED sau o obligație prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată în contabilitate deoarece nu este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în cazurile rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a valorii obligației. Pasivul contingent este constatat, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă.

Pasivele contingente sunt evaluate la fiecare dată de întocmire a bilanțului pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale. Dacă devine probabil că va fi necesară o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale pentru un element care a fost tratat ca pasiv contingent, se înregistrează un provizion în situațiile financiare ale perioadei în care se produce modificarea probabilității.

2.         NOTE LA BILANȚUL CONTABIL

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1      PREFINANȚARE

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Prefinanțare || - || 119 || 319 || 438 || 380

TOTAL || - || 119 || 319 || 438 || 380

Multe contracte prevăd efectuarea de plăți în avans înainte de începerea lucrărilor, livrarea bunurilor sau furnizarea serviciilor. Uneori, graficul de plată al contractului prevede plata pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate. În mod obișnuit, prefinanțarea este plătită în moneda țării sau a teritoriului unde este executat proiectul.

În funcție de termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanțare circulant sau imobilizat. Utilizarea este definită prin acordul care stă la baza proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate în termen de douăsprezece luni de la data de raportare sunt prezentate ca prefinanțare curentă. Deoarece multe dintre proiectele FED sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile pentru perioade mai mari de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt prezentate ca active imobilizate.

Creșterea cu 58 de milioane EUR a prefinanțării pe termen lung comparativ cu 31.12.2011 se explică, în principal, printr-o creștere a prefinanțării pe termen lung aferente proiectelor din cadrul PIR[5] (97 de milioane EUR), proiectelor intra-ACP (42 de milioane EUR) și granturilor PIN[6] (10 milioane EUR), compensată prin reducerea prefinanțării aferente cheltuielilor intra-ACP (73 de milioane EUR) și cheltuielilor administrative (29 de milioane EUR).

       

ACTIVE CIRCULANTE

2.2      PREFINANȚARE

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Prefinanțare (brută) || 70 || 1 207 || 2 316 || 3 593 || 3 415

Fără compensarea estimată a prefinanțării || (32) || (760) || (1 468) || (2 259) || (2 240)

TOTAL || 38 || 447 || 849 || 1 334 || 1 175

Creșterea cu 159 de milioane EUR a prefinanțării curente nete se datorează în principal unei creșteri a prefinanțării aferente instrumentelor de ajutor sub formă de granturi din cadrul PIN (147 de milioane EUR), proiectelor PIR (68 de milioane EUR) și reducerii datoriilor intra-ACP (39 de milioane EUR). Această creștere a fost compensată parțial printr-o scădere a prefinanțării nete aferente politicii sectoriale (65 de milioane EUR) și proiectelor intra-ACP privind sectoarele sociale (32 de milioane EUR).

2.2.1 Garanții primite în ceea ce privește prefinanțarea

Garanțiile se rețin pentru a asigura prefinațarea și se eliberează în momentul în care se efectuează ultima plată în cadrul proiectului. O garanție are două valori diferite, denumite valoare „nominală” și valoare „curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările ulterioare.

La 31 decembrie 2012, valoarea „nominală” a garanțiilor primite de FED în ceea ce privește sumele de prefinanțare este de 566 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanții este de 391 de milioane EUR. La 31 decembrie 2011, aceste valori erau de 637 de milioane EUR și, respectiv, de 394 de milioane EUR.

2.3      CREANȚE

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Creanțe de la clienți || 2.3.1 || 1 || 6 || 2 || 10 || 13

Creanțe de la statele membre || 2.3.2 || - || - || 3 || 3 || 9

Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate || 2.3.3 || 0 || 51 || 6 || 57 || 89

TOTAL || || 1 || 58 || 11 || 70 || 111

2.3.1 Creanțe de la clienți

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Creanțe de la clienți || 5 || 19 || 3 || 26 || 27

- Reducerea valorii contabile || (3) || (12) || (1) || (16) || (13)

TOTAL || 1 || 6 || 2 || 10 || 13

Această rubrică se referă la ordine de recuperare înregistrate în contabilitate la 31 decembrie 2012 ca creanțe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii activelor din bilanț. Soldul de închidere pentru ordinele de recuperare reprezintă valoarea ordinelor de recuperare emise, dar neplătite încă la încheierea exercițiului financiar.

Operațiunile efectuate în perioada respectivă în ceea ce privește ordinele de recuperare deschise sunt detaliate mai jos.

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Ordine de recuperare deschise la începutul exercițiului financiar || 6 || 19 || 1 || 25 || 18

Ordine de recuperare emise || 12 || 64 || 63 || 139 || 130

Ordine de recuperare închise || (13) || (64) || (61) || (138) || (123)

Sume încasate || (12) || (43) || (43) || (97) || (108)

Sume la care s-a renunțat (art. 73 RF) || - || (1) || - || (1) || (1)

Sume anulate || 0 || (3) || 0 || (4) || (2)

Compensare || (2) || (17) || (18) || (36) || (13)

Ordine de recuperare deschise la sfârșitul exercițiului financiar || 5 || 19 || 3 || 26 || 25

2.3.2 Creanțe de la statele membre

Suma de 3 milioane EUR care reprezintă creanțe de la statele membre pentru cel de al 10-lea FED cuprinde contribuțiile la cofinanțare furnizate de Belgia, Spania și Suedia.

2.3.3 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate

Veniturile înregistrate în avans și cheltuielile reportate includ, în principal, dobânzile acumulate generate de sumele de prefinanțare. În plus, în această rubrică sunt incluse veniturile din dobânzi acumulate generate de plata cu întârziere a contribuțiilor.

Scăderea veniturilor înregistrate în avans și a cheltuielilor reportate se explică prin reducerea dobânzilor acumulate generate de prefinanțare (a se vedea nota 3.4).

2.4      CONTURI DE LEGĂTURĂ

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Către/de la al 6-lea FED || (2 065) || (214) || - || (2 279) || (2 279)

Către/de la al 7-lea FED || - || 2 279 || - || 2 279 || 2 279

Către/de la al 8-lea FED || - || (3 038) || 628 || (2 410) || (2 453)

Către/de la al 9-lea FED || 3 038 || - || (2 892) || 146 || (491)

Către/de la cel de al 10-lea FED || (628) || 2 892 || - || 2 264 || 2 944

TOTAL || 345 || 1 919 || (2 264) || 0 || 0

Din motive de eficiență, trezoreria unică care acoperă toate FED-urile este alocată celui de al 10-lea FED; aceasta generează operațiuni între diferitele FED-uri care se soldează prin conturile de legătură dintre diferitele bilanțuri ale FED.

Principalele mișcări din 2012 în conturile de legătură includ plățile efectuate prin cel de al 10-lea FED pentru execuția celui de al 8-lea și al 9-lea FED.

         

2.5      NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR[7]

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Numerar în bănci || 2.5.1 || - || - || 687 || 687 || 1 211

Conturi de garanție STABEX || 2.5.2 || - || - || 2 || 2 || 5

Conturi bancare de cofinanțare || 2.5.3 || - || - || - || - || 8

Fondul special pentru Republica Democratică Congo[8] || - || - || - || 1 || 1 || 1

TOTAL || || - || - || 690 || 690 || 1 224

2.5.1 Numerar în bănci

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Conturi speciale – instituțiile financiare ale statelor membre || - || - || 633 || 633 || 1 129

Conturi curente – bănci comerciale || || || 54 || 54 || 80

Agenți de plată locali || - || - || 0 || 0 || 2

TOTAL || - || - || 687 || 687 || 1 211

Scăderea globală a numerarului în bănci se explică, în principal, prin volumul plăților efectuate și printr-un nivel mai ridicat de execuție bugetară decât în perioada de raportare precedentă.

Conturile agenților de plată locali reprezintă sumele deținute în conturile bancare din statele ACP și TTPM și utilizate pentru efectuarea de plăți în moneda locală în statul beneficiar. Aceste conturi sunt deschise în euro sau într-o monedă a unui stat membru al Uniunii. Pentru a se asigura o gestionare mai centralizată a plăților, în cursul exercițiului financiar 2012 s-au închis 3 din cele 4 conturi rămase ale agenților de plată locali.

2.5.2 Conturi de garanție STABEX

|| Milioane EUR

|| Soldul la 31.12.2012 || Soldul la 31.12.2011

Côte d'Ivoire || 2 || 2

Malawi || - || 1

Alte țări || 0 || 2

TOTAL || 2 || 5

STABEX este acronimul schemei Uniunii Europene de finanțare compensatorie pentru stabilizarea încasărilor la export ale țărilor ACP. A fost introdus pentru prima dată în Convenția de la Lomé (1975), cu scopul de a remedia efectele negative ale instabilității veniturilor din exportul produselor agricole. Soldul conturilor de garanție STABEX reprezintă totalul fondurilor STABEX disponibile care vor fi transferate către statul ACP beneficiar în cauză la o dată ulterioară. Acest sold este alocat celui de al 10-lea FED. În 2012, opt conturi de garanție STABEX au fost închise ca urmare a lichidării instrumentului de ajutor STABEX.

Pe lângă aceste fonduri, mai există și alte fonduri STABEX deținute de statele ACP beneficiare. În momentul în care Comisia și statul (ACP) beneficiar ajung la un acord asupra modului în care se vor utiliza fondurile STABEX, ambele părți semnează o convenție cu privire la transfer. În conformitate cu dispozițiile articolului 211 din cel de al IV-lea Acord de la Lomé[9] (astfel cum a fost revizuit), fondurile sunt transferate într-un cont purtător de dobândă cu două împuterniciri de semnătură (Comisia Europeană și statul beneficiar), deschis în numele statului ACP. Fondurile rămân în aceste conturi cu două împuterniciri de semnătură până la data la care un cadru al obligațiilor reciproce justifică un transfer pentru un proiect.

Ordonatorul de credite al Comisiei are drept de semnătură pentru contul respectiv în vederea asigurării faptului că fondurile sunt plătite în scopul prevăzut. Fondurile din conturile cu două împuterniciri de semnătură sunt proprietatea statului ACP și, în consecință, nu sunt înregistrate ca active în conturile FED. Transferurile către aceste conturi se înregistrează ca plăți STABEX.

În 2012 s-au returnat către FED 49 de milioane EUR din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al 10-lea FED[10]. Aceste fonduri au fost transferate, în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire (11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3 milioane EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare (instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al 8-lea FED.

2.5.3 Conturi bancare de cofinanțare

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Conturi bancare de cofinanțare || - || - || - || - || 8

TOTAL || - || - || - || - || 8

Conturile bancare de cofinanțare au fost închise. Aceste fonduri, cu excepția părții administrative, au fost restituite statelor membre, în urma instrucțiunilor ordonatorului de credite.  

PASIVE PE TERMEN LUNG

2.6      OBLIGAȚII DE PLATĂ

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Cofinanțare - obligații de plată || - || - || 40 || 40 || -

TOTAL || - || - || 40 || 40 || -

Obligațiile de plată aferente cofinanțării la sfârșitul anului 2012 se referă la cel de al 10-lea FED.

Contribuțiile de cofinanțare primite sunt prezentate statelor membre și statelor nemembre ca obligații de plată, întrucât îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare. FED trebuie să utilizeze contribuțiile pentru a furniza servicii părților terțe, în caz contrar trebuind să restituie activele (contribuțiile primite) statelor membre. Suma datorată pentru acordurile de cofinanțare reprezintă contribuția de cofinanțare primită din care se scad cheltuielile suportate în legătură cu proiectul. Efectul asupra activelor nete este nul.

În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen lung și pasive curente. Creșterea totală în contextul obligațiilor de plată aferente cofinanțării este explicată în nota 2.7.1.2.

PASIVE CURENTE

2.7      OBLIGAȚII DE PLATĂ

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Obligații de plată curente || 2.7.1 || 4 || 67 || 138 || 209 || 399

Cheltuieli înregistrate în avans || 2.7.2 || 19 || 308 || 228 || 555 || 339

Contribuție reportată la capitalul fondului || 2.7.3 || - || - || 293 || 293 || 295

TOTAL || || 22 || 375 || 660 || 1 057 || 1 033

2.7.1 Obligații de plată curente

|| || || || || Milioane EUR

|| Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Furnizori și altele || 2.7.1.1 || 4 || 67 || 81 || 152 || 308

Obligații de plată aferente cofinanțării || 2.7.1.2 || - || - || 46 || 46 || 81

Obligații de plată diverse || 2.7.1.3 || 0 || 0 || 12 || 12 || 10

TOTAL || || 4 || 67 || 138 || 209 || 399

Obligațiile de plată includ situațiile privind costurile primite de FED care se referă la activitatea de acordare de granturi. Acestea sunt înregistrate cu suma solicitată din momentul în care se primește cererea. Aceeași procedură se aplică în cazul facturilor și al notelor de credit primite în cadrul activităților de achiziții. Deconturile de cheltuieli în cauză au fost luate în considerare pentru procedurile de separare de la încheierea exercițiului financiar. În urma înregistrărilor de separare a exercițiilor, sumele eligibile estimate au fost înregistrate în contul de rezultat economic.

2.7.1.1 Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sumele datorate furnizorilor, precum și sumele datorate unor organisme publice și unor state terțe.

Scăderea cu 157 de milioane EUR comparativ cu perioada de raportare anterioară se referă, în principal, la o scădere de 75 de milioane EUR a obligațiilor de plată către țări terțe și la o scădere de 37 de milioane EUR a obligațiilor de plată către furnizori care nu sunt publici.

2.7.1.2 Obligații de plată aferente cofinanțării

În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen lung și pasive curente. Scăderea înregistrată în ceea ce privește obligațiile de plată curente aferente cofinanțării se datorează, în principal, unei reclasificări în valoare de 40 de milioane EUR a obligațiilor de plată pe termen lung.

Valoarea totală a obligațiilor de plată pe termen lung și a obligațiilor de plată curente aferente cofinanțării a crescut cu 5 milioane EUR. În 2012 s-au primit noi contribuții de cofinanțare de la Germania (2 milioane EUR) și de la Canada (2 milioane EUR). Creșterea obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Suediei (8 milioane EUR) a fost parțial compensată printr-o scădere a obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Spaniei și Regatului Unit (2 milioane EUR fiecare) și prin lichidarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Italiei în cadrul celui de al 9-lea FED.

Obligațiile de plată aferente cofinanțării au scăzut cu 8 milioane EUR pentru a înregistra în contabilitate veniturile legate de proiectele de cofinanțare (a se vedea punctele 3.1.3 și 3.2.2).

2.7.1.3 Obligații de plată diverse

Obligațiile de plată diverse includ, în principal, încasările de numerar nealocate și sumele restituite.

2.7.2 Cheltuieli înregistrate în avans

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Cheltuieli înregistrate în avans || 19 || 308 || 228 || 555 || 339

TOTAL || 19 || 308 || 228 || 555 || 339

La încheierea exercițiului financiar, se face o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate. În urma acestor calcule de separare, sumele considerate eligibile sunt înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans.

Utilizarea preconizată a sumelor de prefinanțare este prezentată ca o estimare a compensării prefinanțării (a se vedea 2.2).

2.7.3 Contribuția reportată la capitalul fondului

|| || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Regatul Unit || - || - || 274 || 274 || 289

Irlanda || - || - || 9 || 9 || 5

Lituania || - || - || - || - || 1

Ungaria || - || - || 10 || 10 || -

TOTAL || - || - || 293 || 293 || 295

Această rubrică cuprinde contribuțiile statelor membre plătite în avans.

ACTIVE NETE

2.8      CAPITALUL SOLICITAT AL FONDULUI

|| || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL

Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691

Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (18 712) || (18 712)

Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2011 || 12 840 || 11 699 || 2 440 || 26 979

|| || || ||

Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691

Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (16 112) || (16 112)

Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2012 || 12 840 || 11 699 || 5 040 || 29 579

Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a contribuțiilor statelor membre la fondul FED corespunzător, în conformitate cu fiecare acord intern.

Fondurile nesolicitate reprezintă alocarea inițială care nu a fost încă solicitată statelor membre.

Capitalul solicitat al fondului reprezintă suma alocărilor inițiale care a fost solicitată pentru transfer în conturile trezoreriei de către statele membre, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din Regulamentul financiar al celui de al 10-lea FED.

Capitalul celui de al 8-lea și al celui de al 9-lea FED a fost solicitat și primit în întregime.

Capital solicitat și capital nesolicitat pe stat membru

|| || || || Milioane EUR

Contribuții || % || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2011 || Solicitate în 2012 || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2012

Austria || 2,41 || (451) || 63 || (388)

Belgia || 3,53 || (661) || 92 || (569)

Danemarca || 2,00 || (374) || 52 || (322)

Finlanda || 1,47 || (275) || 38 || (237)

Franța || 19,55 || (3 658) || 508 || (3 150)

Germania || 20,50 || (3 836) || 533 || (3 303)

Grecia || 1,47 || (275) || 38 || (237)

Irlanda || 0,91 || (170) || 24 || (147)

Italia || 12,86 || (2 406) || 334 || (2 072)

Luxemburg || 0,27 || (51) || 7 || (44)

Țările de Jos || 4,85 || (908) || 126 || (781)

Portugalia || 1,15 || (215) || 30 || (185)

Spania || 7,85 || (1 469) || 204 || (1 265)

Suedia || 2,74 || (513) || 71 || (441)

Regatul Unit || 14,82 || (2 773) || 385 || (2 388)

Cipru || 0,09 || (17) || 2 || (15)

Republica Cehă || 0,51 || (95) || 13 || (82)

Estonia || 0,05 || (9) || 1 || (8)

Ungaria || 0,55 || (103) || 14 || (89)

Lituania || 0,12 || (22) || 3 || (19)

Letonia || 0,07 || (13) || 2 || (11)

Malta || 0,03 || (6) || 1 || (5)

Polonia || 1,3 || (243) || 34 || (209)

Slovenia || 0,18 || (34) || 5 || (29)

Slovacia || 0,21 || (39) || 5 || (34)

Bulgaria || 0,14 || (26) || 4 || (23)

România || 0,37 || (69) || 10 || (60)

TOTAL || 100,00 || (18 712) || 2 600 || (16 112)

În 2012, au fost solicitate contribuții în cadrul celui de al 10-lea FED. Prima tranșă a contribuțiilor statelor membre pentru 2013 a fost solicitată în noiembrie 2012.

2.9      ALTE REZERVE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL

Soldul la 31.12.2010 || (2 237) || 4 157 || 333 || 2 252

Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8­lea FED și cel al 9-lea FED || (38) || (80) || 118 || 0

Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2010/406/UE a Consiliului ||            -   || 150 || (150) || 0

Soldul la 31.12.2011 || (2 276) || 4 227 || 301 || 2 252

Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8­lea FED și cel de al 9-lea FED || (78) || (300) || 378 || 0

Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2011/315/UE a Consiliului ||             -   || 200 || (200) || 0

Soldul la 31.12.2012 || (2 354) || 4 126 || 479 || 2 252

Soldul la 31.12.2012 include: || || || ||

- fondurile alocate Sudanului de Sud || -       || 350 || -            || 350

De la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED în 2008, toate fondurile dezangajate ale FED-urilor anterioare sunt transferate în rezerva celui de al 10-lea FED. Această rezervă poate fi angajată numai în condițiile stabilite la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED.

În 2012, 78 de milioane EUR și 300 de milioane EUR din fonduri dezangajate au fost transferate către rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED din cel de al 8-lea FED și, respectiv, cel de al 9-lea FED, în timp ce suma de 200 de milioane EUR a fost transferată din rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud[11].

3.         NOTE LA CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

3.1      VENITURI DIN EXPLOATARE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Recuperarea cheltuielilor || 2 || 14 || 2 || 17 || 16

Recuperarea fondurilor STABEX || 49 || - || - || 49 || 26

Câștiguri din diferențe de curs valutar || 7 || 35 || 8 || 51 || 54

Venituri din exploatare aferente cofinanțării || - || - || 8 || 8 || 2

TOTAL || 58 || 49 || 18 || 124 || 99

3.1.1 Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de FED și deducerea din plățile ulterioare înregistrate în sistemul de contabilitate al FED, pentru a recupera cheltuielile plătite anterior pe baza controalelor, a auditurilor sau a analizelor de eligibilitate. Ar trebui remarcat faptul că recuperarea sumelor de prefinanțare nu este inclusă ca venit, ci este creditată la rubrica „Prefinanțare” din bilanț.

Recuperarea plăților necuvenite

În 2012 s-au emis ordine de recuperare în valoare de 27 de milioane EUR pentru plăți necuvenite, comparativ cu 12 milioane EUR în 2011. Din această sumă, 11 milioane EUR vizau recuperarea cheltuielilor și, prin urmare, erau înregistrate ca venituri din exploatare. 16 milioane EUR reprezentau recuperări ale unor sume de prefinanțare plătite și au fost creditate ca active de prefinanțare în bilanț.

În funcție de natura recuperării, plățile necuvenite pot fi rezumate după cum urmează:

Milioane EUR ||

|| Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2012 || Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2011

Eroare || 1 || 1 || 2 || 2 || 1 || 3

Neregularitate || 9 || 15 || 25 || 6 || 3 || 8

Notificări OLAF || 1 || - || 1 || 1 || - || 1

TOTAL || 11 || 16 || 27 || 8 || 4 || 12

3.1.2 Recuperarea fondurilor STABEX

În 2012, s-au returnat către FED 49 de milioane EUR din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al 10-lea FED[12]. Aceste fonduri au fost transferate, în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire (11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3 milioane EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare (instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al 8-lea FED.

3.1.3 Venituri din exploatare aferente cofinanțării

Veniturile din exploatare aferente cofinanțării reprezintă contribuțiile utilizate (a se vedea punctul 3.2.2). Întrucât aceste contribuții îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare, contribuția este înregistrată în contabilitate în conformitate cu execuția proiectului de cofinanțare.

3.2      CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633

Cheltuieli de exploatare aferente cofinanțării ||  -    ||  -    || 8 || 8 || 2

Pierderi din diferențe de curs valutar || 8 || 39 || 20 || 66 || 61

Reducerea valorii contabile a creanțelor || 0 || 6 || - || 6 || 7

TOTAL || 49 || 856 || 2 112    || 3 017 || 2 702

În 2012, Comisia și-a perfecționat metodologia de estimare a cheltuielilor înregistrate în avans. În cazul în care această perfecționare nu ar fi fost realizată, cheltuielile de exploatare ar fi fost de 2 849 de milioane EUR, în loc de 3 017 milioane EUR. Impactul asupra activelor nete s-ar fi ridicat la aceeași sumă (o scădere de 168 de milioane EUR), în principal din cauza creșterii sumei înscrise în conturile de cheltuieli înregistrate în avans (a se vedea punctul 2.7.2).

3.2.1 Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor

|| || || || Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Ajutoare programabile || 17 || 93 || 1 366 || 1 476 || 1 251

Sprijin macroeconomic || - || 8 || - || 8 || 51

Politică sectorială || 0 || 322 || 3 || 326 || 371

Subvenționarea dobânzii || 5 || - || - || 5 || 0

Proiecte intra-ACP || - || 311 || 409 || 720 || 650

Ajutoare de urgență || - || 60 || 274 || 333 || 212

Asistență pentru refugiați || 6 || - || - || 6 || 0

Capital de risc || 1 || - || - || 1 || 19

STABEX || 4 || - || - || 4 || 12

Sysmin || 0 || - || - || 0 || (8)

Alte programe de ajutor aferente FED-urilor anterioare || - || 10 || - || 10 || 24

Sprijin instituțional || - || (1) || 33 || 32 || 8

Compensarea încasărilor la export || 7 || 10 || - || 18 || 42

Total || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633

Cheltuielile de exploatare ale FED acoperă instrumente de ajutor diverse și îmbracă forme diferite, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați.

3.2.2 Cheltuieli de exploatare aferente cofinanțării

Acestea sunt cheltuielile suportate pentru proiectele de cofinanțare în 2012. Întrucât contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare, cuantumul aferent contribuțiilor a fost înregistrat în contabilitate ca venit din exploatare (a se vedea punctul 3.1.3).

3.2.3 Reducerea valorii contabile a creanțelor

Această rubrică cuprinde, în principal, corecțiile de prefinanțare și sumele a căror valoare contabilă a fost redusă/pierdută în realizări cu privire la debitori.

3.3      CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Cheltuieli administrative || - || 1 || 106 || 107 || 75

TOTAL || - || 1 || 106 || 107 || 75

Această rubrică cuprinde cheltuielile de sprijin, și anume costurile administrative legate de programarea și execuția FED-urilor. Acestea includ cheltuielile pentru pregătirea, urmărirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor, precum și cheltuielile pentru rețele de calculatoare, asistență tehnică etc.

3.4      VENITURI FINANCIARE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011

Venituri din dobânzi – bănci europene || - || 6 || 4 || 9 || 1

Dobândă la prefinanțare || (2) || (24) || (6) || (32) || (21)

TOTAL || (2) || (18) || (2) || (22) || (20)

Dobânda la prefinanțare este înregistrată în contabilitate în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) și ale articolului 8 din Regulamentului financiar aplicabil celui de al 10-lea FED. Reluarea dobânzilor acumulate la prefinanțare în 2011 a generat valori negative ale veniturilor din dobânzi în 2012.

4.         NOTE LA SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

4.1      SCOPUL ȘI PREGĂTIREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Informațiile privind fluxurile de trezorerie sunt utilizate ca bază pentru evaluarea capacității FED de a genera numerar și echivalente de numerar și pentru evaluarea necesităților FED de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.

Situația fluxurilor de trezorerie este întocmită utilizându-se metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele operațiunilor fără caracter monetar și în funcție de orice amânare sau cumulare a încasărilor sau a plăților de numerar din exploatare, trecute ori viitoare.

Fluxurile de trezorerie care provin din operațiuni în valută sunt înregistrate în moneda de raportare a FED (euro), prin aplicarea la suma exprimată în valută a cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de trezorerie.

4.2      ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE

Situația fluxurilor de trezorerie ale FED indică numai fluxurile de numerar din activități de exploatare, deoarece FED nu desfășoară activități de investiții sau de finanțare. Obiectivul activităților de exploatare este participarea la atingerea obiectivelor de politică vizate.

5.         ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII

5.1      ACTIVE CONTINGENTE

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Garanții de bună execuție || 13 || 171 || 120 || 304 || 325

Garanții de reținere || 6 || 107 || 74 || 188 || 197

Active contingente care fac obiectul unui litigiu || - || - || - || - || 1

TOTAL || 19 || 279 || 194 || 492 || 523

5.1.1 Garanții de bună execuție

Garanțiile de bună execuție sunt uneori solicitate pentru asigurarea faptului că beneficiarii finanțării FED îndeplinesc obligațiile prevăzute în contractele lor cu FED.

Reducerea cu 21 de milioane EUR a garanțiilor de bună execuție reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și noile garanții primite. Majoritatea garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED, iar noile garanții au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de al 9-lea FED.

5.1.2 Garanții de reținere

Garanțiile de reținere se referă numai la contractele de executare de lucrări. De obicei, se reține un procent de 10 % din plățile intermediare către beneficiari pentru a se asigura îndeplinirea de către contractant a obligațiilor care îi revin. Sumele reținute se regăsesc ca sume de plată. Sub rezerva aprobării autorității contractante, contractantul poate prezenta în schimb o garanție de reținere care se substituie sumelor reținute din plățile intermediare. Aceste garanții primite sunt prezentate ca active contingente.

Reducerea cu 9 milioane EUR a garanțiilor de reținere reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și noile garanții primite. Majoritatea garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED, iar noile garanții au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de al 9-lea FED.

5.2      ALTE INFORMAȚII

5.2.1. Angajamente bugetare care nu au fost încă cheltuite

Milioane EUR

|| Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011

Angajamente bugetare în curs neplătite încă || 103 || 938 || 4 601 || 5 642 || 5 594

Sume aferente incluse în contul de rezultat economic || (22) || (382) || (310) || (714) || (646)

TOTAL || 81 || 557 || 4 291 || 4 928 || 4 948

Angajamentele bugetare în curs reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau dezangajări. Aceasta este o consecință firească a existenței programelor multianuale. La data de 31 decembrie 2012, angajamentele bugetare în curs totalizau 5 642 de milioane EUR. Suma prezentată ca un angajament viitor care urmează să fie finanțat este angajamentul bugetar în curs din care se scad sumele aferente care au fost incluse ca cheltuieli în contul de rezultat economic pentru 2012, ajungându-se la un total de 4 928 de milioane EUR.

6.         GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR

Următoarele informații prezentate în legătură cu gestionarea riscului financiar al Fondului european de dezvoltare se referă la operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în numele Fondului european de dezvoltare în vederea execuției resurselor fondului.

6.1      POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI ȘI ACTIVITĂȚI DE ACOPERIRE ÎMPOTRIVA RISCULUI

Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale FED sunt prevăzute în Regulamentul 215/2008 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare și în Acordul intern.

Se aplică următoarele principii generale, care rezultă din regulamentul menționat anterior:

– contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în conturi speciale deschise la banca de emisiune a fiecărui stat membru sau la instituția financiară desemnată de acesta. Sumele aferente contribuțiilor rămân în conturile speciale respective până când trebuie efectuate plățile FED;

– contribuțiile FED sunt plătite de statele membre în EUR, în timp ce plățile FED sunt exprimate în EUR și în alte monede, inclusiv monede mai puțin cunoscute;

– conturile bancare deschise de Comisie în numele FED nu pot avea facilități de descoperire de cont.

Pe lângă conturile speciale, alte conturi bancare sunt deschise de Comisie în numele FED, la instituții financiare (bănci centrale și bănci comerciale), în scopul executării și încasării plăților, altele decât contribuțiile statului membru la buget în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul 215/2008 al Consiliului (a se vedea punctul 6.4 de mai jos).

Toate băncile comerciale la care s-au deschis conturi altele decât „conturile speciale” menționate mai sus sunt selectate de Comisie în urma unei proceduri de ofertare.

Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de asigurare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu principiile de audit.

Un set scris de orientări și de proceduri reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată având obiectivul de a limita riscul operațional și financiar și de a asigura un nivel adecvat de control. Acestea acoperă domenii diferite de operare, iar conformitatea cu orientările și cu procedurile este verificată periodic.

6.2      RISCUL DE PIAȚĂ

6.2.1   Riscul valutar

Toate contribuțiile sunt deținute în EUR, iar alte valute sunt cumpărate numai atunci când acest lucru este necesar pentru execuția plăților. În consecință, operațiunile de trezorerie ale FED nu sunt expuse riscului valutar.

6.2.2   Riscul ratei dobânzii

FED nu contractează împrumuturi și, în consecință, acesta nu este expus riscului ratei dobânzii.

Cu toate acestea, FED obține dobândă la soldurile pe care le deține în diferite conturi bancare. Comisia, în numele FED, a instituit, prin urmare, măsuri pentru asigurarea faptului că dobânzile obținute periodic reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și variațiile posibile ale acestora.

Soldurile de la sfârșitul zilei deținute în conturile bancare comerciale sunt remunerate zilnic. Remunerarea soldurilor deținute în astfel de conturi are la bază rate de piață variabile la care se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii depinde de EONIA (Euro Over Night Index Average - indexarea euro medie de la sfârșitul zilei) și se ajustează pentru a reflecta orice fluctuație a acestei rate. Pentru alte conturi, calculul dobânzii depinde de rata marginală a BCE (utilizată pentru operațiunile de refinanțare ale BCE). În consecință, FED nu este expus riscului ca soldurile sale să fie remunerate la rate mai mici decât ratele pieței.

6.3      RISCUL DE CREDIT (RISCUL DE CONTRAPARTIDĂ)

Majoritatea resurselor de trezorerie ale FED sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul 215/2008 al Consiliului, în „conturile speciale” deschise de statele membre pentru plata contribuțiilor lor. Majoritatea conturilor respective sunt deschise la trezoreriile sau la băncile centrale naționale ale statelor membre. Aceste instituții prezintă cel mai redus risc de contrapartidă pentru FED (expunerea vizează statele membre).

Pentru partea de resurse de trezorerie ale FED depozitată la bănci comerciale în vederea acoperirii execuției plăților, alimentarea acestor conturi se efectuează conform principiului „la momentul oportun” și este administrată în mod automat de sistemul Comisiei de gestionare a trezoreriei. În fiecare cont se păstrează un nivel minim de numerar, proporțional cu media plăților zilnice efectuate din contul respectiv. În consecință, sumele deținute la sfârșitul zilei în aceste conturi rămân în mod constant la un nivel scăzut, ceea ce asigură că expunerea la risc a FED are un caracter limitat.

În plus, se aplică orientări specifice privind selecția băncilor comerciale pentru a se reduce și mai mult riscul de contrapartidă la care este expus FED.

Toate băncile comerciale sunt selectate prin proceduri de ofertare. Ratingul minim de credit pe termen scurt necesar în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody's P-1 sau echivalent (S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și justificate în mod corespunzător, se poate solicita un nivel mai scăzut.

6.4      RISCUL DE LICHIDITATE

Principiile bugetare aplicate FED asigură că resursele de numerar globale aferente perioadei bugetare sunt întotdeauna suficiente pentru executarea tuturor plăților conexe. Într-adevăr, totalul contribuțiilor statelor membre este egal cu valoarea totală a creditelor de plată pentru perioada bugetară în cauză.

Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre la FED sunt plătite în trei tranșe pe an, în timp ce plățile fac obiectul unei anumite periodicități.

În vederea asigurării faptului că resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează să fie executate într-o anumită lună, informațiile cu privire la situația trezoreriei fac obiectul unor schimburi periodice între trezoreria Comisiei și serviciile ordonatoare competente pentru a se garanta că plățile executate într-o anumită perioadă nu depășesc resursele de trezorerie disponibile.

Pe lângă cele menționate anterior, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale FED, instrumentele automatizate de gestionare a trezoreriei asigură faptul că zilnic sunt disponibile suficiente lichidități în fiecare cont bancar al FED.

7.         INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE

Nu au fost identificate operațiuni cu părțile afiliate care să necesite o prezentare separată în această secțiune.

8.         EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI

La data prezentării acestor conturi, nicio chestiune semnificativă sau care să necesite o prezentare separată în această secțiune nu a fost adusă în atenția contabilului FED și nici nu a fost raportată acestuia. Conturile anuale și notele aferente au fost întocmite utilizând cele mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate anterior.

9.         RECONCILIERE REZULTAT ECONOMIC - REZULTAT BUGETAR

Rezultatul economic al exercițiului financiar se calculează pe baza principiilor contabilității de angajamente. Rezultatul bugetar se bazează însă pe normele contabilității de casă. Întrucât ambele sunt rezultatul acelorași operațiuni subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere, subliniind principalele sume de reconciliere, defalcate pe posturi de venituri și de cheltuieli.        

|| || Milioane EUR

|| 2012 || 2011

|| ||

REZULTAT ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 023) || (2 700)

|| ||

VENITURI || ||

 Creanțe care nu afectează rezultatul bugetar || (47) || (52)

Creanțe constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă || (8) || (3)

Creanțe constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent || 14 || 10

Efectul net al prefinanțării || 62 || 46

Venituri nete înregistrate în avans || (40) || (13)

|| ||

CHELTUIELI || ||

Cheltuieli ale exercițiului financiar curent neplătite încă || 38 || 98

Cheltuieli ale exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent || (101) || (249)

Anularea plăților || 7 || 17

Efectul net al prefinanțării || (316) || (346)

Cheltuieli nete înregistrate în avans || 204 || 317

|| ||

REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 209) || (2 874)

9.1 Elemente de reconciliere - Venituri

Veniturile bugetare ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor încasate din creanțe constatate în cursul exercițiului financiar și sumelor încasate din creanțe care au fost constatate în exercițiile financiare anterioare.

Creanțele care nu afectează rezultatul bugetar sunt înregistrate în rezultatul economic, dar, din perspectivă bugetară, nu pot fi considerate ca venituri, întrucât suma încasată este transferată în rezerve și nu poate fi angajată din nou decât printr-o decizie a Consiliului.

Astfel, creanțele constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.

Efectul net al prefinanțării este compensarea sumelor de prefinanțare recuperate. Aceasta este o încasare de numerar care nu are impact asupra rezultatului economic.

Veniturile nete înregistrate în avans constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în scopul separării. Este luat în considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent din care se scad reluările veniturilor înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior.

9.2 Elemente de reconciliere - Cheltuieli

Cheltuielile exercițiului financiar curent neplătite încă vor fi adăugate în scopul reconcilierii întrucât sunt incluse în rezultatul economic, dar nu fac parte din cheltuielile bugetare. În schimb, cheltuielile exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, întrucât fac parte din cheltuielile bugetare aferente exercițiului financiar curent, dar fie nu au efect asupra rezultatului economic, fie duc la scăderea cheltuielilor în cazul în care se fac corecții.

Încasările de numerar care provin din anularea plăților nu afectează rezultatul economic, însă au un impact asupra rezultatului bugetar.

Efectul net al prefinanțării rezultă din combinarea noilor sume de prefinanțare plătite în exercițiul financiar curent (înregistrate în contabilitate ca cheltuieli bugetare ale exercițiului financiar) și a lichidării prefinanțării plătite în exercițiul financiar curent sau în exercițiile financiare anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Acestea din urmă reprezintă o cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.

Cheltuielile nete înregistrate în avans constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în scopul separării, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate către FED. Se iau în considerare numai efectul net și cheltuielile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent, din care se scad reluările cheltuielilor înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior.           

2.           RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

FED-uri anterioare

· Decizia 1/2000 a Consiliului ACP-CE din 27 iulie 2000 privind măsurile tranzitorii prevede ca o parte din resursele nealocate din FED-urile anterioare să fie utilizate pentru programele conforme cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou, aplicabile anticipat în temeiul măsurilor tranzitorii.

· Decizia 410/2001 a Comisiei din 16 martie 2001, care stabilește alocările pentru programele indicative ale țărilor ACP în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE, prevede că resursele nealocate din FED-urile anterioare în valoare de maximum 1,2 miliarde EUR vor fi utilizate pentru execuție în conformitate cu normele și procedurile FED-urilor relevante, în cursul perioadei premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED.

· Decizia 1033/2001 a Comisiei din 15 iunie 2001 a stabilit alocările pentru programele regionale și pentru cooperarea intra-ACP în temeiul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.

· Decizia 1252/2002 a Comisiei din 11 iulie 2002 a mărit, pe de o parte, pachetul financiar destinat cooperării intra-ACP cu 60 de milioane EUR, din rezervele generale ale celui de al 6­lea și ale celui de al 7-lea FED, și, pe de altă parte, a prevăzut utilizarea acestor fonduri suplimentare în cursul perioadei premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile FED-urilor inițiale.

· În fine, prin Decizia 3/2002 a Consiliului de Miniștri ACP-CE din 23 Decembrie 2002, suma de 25 de milioane EUR a fost prelevată din resursele nealocate ale celui de al 8-lea FED (rezerva generală) și a fost alocată programului de cooperare regională, în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE.

· Întrucât cel de al 6-lea FED a fost închis în 2006, iar cel de al 7-lea FED a fost închis în 2008, conturile anuale nu mai cuprind tabelele privind execuția în cazul acestor FED-uri. Totuși, execuția soldurilor transferate se regăsește în cel de al 9-lea FED.

· La fel ca în anii precedenți, în vederea asigurării transparenței în prezentarea conturilor aferente exercițiului financiar 2012, tabelele de mai jos evidențiază separat pentru cel de al 8-lea FED partea utilizată pentru programare în baza Convenției de la Lomé și partea utilizată pentru programare în baza Acordului de la Cotonou. În ceea ce privește acordul menționat anterior, înregistrarea în conturi și prezentarea conturilor se întemeiază pe articolul 3 alineatul (2) din anexa IV la Acordul de parteneriat ACP-CE, referitor la țări. Articolul respectiv prevede pentru țările ACP un pachet financiar A destinat să acopere sprijinul macroeconomic și sprijinul pentru programe și proiecte, precum și un pachet financiar B destinat să acopere nevoile neprevăzute, cum ar fi ajutorul de urgență, inițiativele de reducere a datoriei și sprijinul acordat în vederea compensării efectelor negative ale instabilității încasărilor la export[13]. În ceea ce privește regiunile, conturile sunt stabilite pe baza programării regionale, astfel cum se arată în capitolul 2 din Acordul de parteneriat ACP-CE (și anume, programe indicative regionale și cooperare intra-ACP).

· În temeiul punctului 4 din anexa Ib (Cadrul financiar multianual pentru perioada 2008-2013) la Acordul de parteneriat ACP-CE, soldurile rămase și sumele dezangajate în cadrul fondurilor în perioada cuprinsă între 31.12.2007 și data intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED au fost transferate către cel de al 9-lea FED pentru asigurarea faptului că administrația UE își poate desfășura activitatea și pentru acoperirea costurilor aferente proiectelor în derulare până la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED.

· Prin Decizia 2010/406/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul Sudanului a sumei de 150 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare, în vederea sprijinirii celor mai vulnerabile populații. Această sumă a fost alocată în 2011.

· Prin Decizia 2011/315/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul Sudanului de Sud a sumei de 200 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare, în vederea acordării de sprijin pentru punerea în aplicare a Planului trienal pentru dezvoltarea Sudanului de Sud. Această sumă a fost alocată în 2012.

Al 10-lea FED

Acordul de parteneriat ACP-CE semnat la 23 iunie 2000 la Cotonou de către statele membre ale Comunității Europene și statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (statele ACP) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2003. Acordul de la Cotonou a fost modificat prin acordul semnat la Luxemburg, de aceleași state, la data de 25 iunie 2005.

Decizia Consiliului UE din 27 noiembrie 2001 (2001/822/CE) privind asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mări (TTPM) la Comunitatea Europeană a intrat în vigoare la 2 decembrie 2001. Această decizie a fost modificată la 19 martie 2007 (Decizia 2007/249/CE).

Acordul intern privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008 – 2013 în conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit, adoptat de reprezentanții guvernelor statelor membre ale Comunității Europene la 17 iulie 2006, a intrat în vigoare la 1 iulie 2008.

În conformitate cu Acordul de la Cotonou, a doua perioadă (2008-2013) a ajutoarelor comunitare destinate statelor ACP și TTPM este finanțată de cel de al 10-lea FED până la nivelul de 22 682 de milioane EUR, din care:

· 21 966 de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, conform cadrului financiar multianual din anexa Ib la Acordul de la Cotonou revizuit, din care 20 466 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană;

· 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM, în conformitate cu anexa IIAa la decizia revizuită a Consiliului privind asocierea TTPM la Comunitatea Europeană, din care 256 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană;

· 430 de milioane EUR sunt alocate Comisiei pentru finanțarea costurilor rezultate din programarea și execuția resurselor celui de al 10-lea FED, conform articolului 6 din Acordul intern.

De la data intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED, aceste sume sunt suplimentate cu dezangajări din FED-urile anterioare, venituri din dobânzi și solduri de numerar neutilizate provenite din sistemul de garantare a stabilizării încasărilor la export pentru produsele agricole primare (STABEX) în cadrul fondurilor anterioare celui de al 9-lea FED. Toate fondurile sunt gestionate în conformitate cu normele specifice ale acestora, astfel cum se prevede în Acordul de la Cotonou revizuit și în Acordul intern.

Din alocările celui de al 10-lea FED menționate mai sus, Comisia Europeană gestionează suma inițială de 21 152 de milioane EUR, după cum urmează:

– 15 300 de milioane EUR pentru programele indicative naționale, din care:

· 13 500 de milioane EUR pentru pachetul financiar A, din care 13 345 de milioane EUR au fost deschise. În plus, pachetul financiar A a fost majorat cu 341 de milioane EUR prin transferul de rezerve, cu 91 de milioane EUR prin închiderea dezangajărilor STABEX și a scăzut cu 33 de milioane EUR în urma transferului către alocările regionale (multiregional-PALOP). În consecință, fondurile totale disponibile se ridică la 13 744 de milioane EUR în alocări deschise și 155 de milioane EUR nedeschise încă;

· 1 800 de milioane EUR pentru pachetul financiar B, deschise complet. În plus, pachetul financiar B a fost majorat cu 148 de milioane EUR din rezerve care sunt deschise, fondurile deschise ajungând astfel la 1 948 de milioane EUR;

– 1 783 de milioane EUR pentru programele indicative regionale, împreună cu un transfer în valoare de 33 de milioane EUR din pachetul financiar A și un transfer către rezerve în valoare de 19 milioane EUR, din care rezultă alocări deschise de 1 797 de milioane EUR;

– 2 700 de milioane EUR aferente alocărilor intra-ACP, deschise în totalitate, și, împreună cu un transfer în valoare de 195 de milioane EUR din rezerve, în total fiind deschise 2 895 de milioane EUR aferente alocărilor;

– 683 de milioane EUR ca rezervă, din care un credit de 664 de milioane EUR care a fost transferat, rămânând un sold de 19 milioane EUR;

– 430 de milioane EUR pentru costuri de execuție, deschise în totalitate;

– 256 de milioane EUR alocări pentru TTPM, din care, în principal:

· fonduri din pachetul financiar A în valoare de 195 de milioane EUR, din care 140 de milioane EUR sunt deschise;

· fonduri din pachetul financiar B în valoare de 15 milioane EUR, din care 7 milioane EUR sunt deschise;

· fonduri aferente alocărilor regionale în valoare de 40 de milioane EUR, deschise în totalitate;

· fonduri pentru studii/asistență tehnică în valoare de 6 milioane EUR, deschise în totalitate.

- Rezerva de performanță care nu poate fi mobilizată din cadrul celui de al 10-lea FED

Întrucât cel de al 10-lea FED a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, soldurile rămase și sumele dezangajate aferente unor proiecte din cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare se transferă în rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED, cu excepția fondurilor Stabex și a pachetului financiar administrativ al celui de al 9-lea FED. Această rezervă poate fi utilizată în condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED.

În cele ce urmează sunt prezentate informații detaliate privind această rezervă la data de 31.12.2012 (în milioane EUR):

Totalul fondurilor transferate către rezerva celui de al 10-lea FED care nu poate fi mobilizată: || 815

din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului, Decizia 2010/406/UE a Consiliului din 12.7.2010 || -150

din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului de Sud, Decizia 2011/315/UE a Consiliului din 23.5.2011 || -200

Total disponibil în rezervă (ACP+TTPM): || 465

- Rezerva Stabex din cadrul celui de al 10-lea FED

În urma închiderii conturilor Stabex, fondurile neutilizate/dezangajate sunt transferate către rezerva Stabex din pachetul financiar A din cadrul celui de al 10-lea FED [articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED] și apoi către programele indicative naționale ale țărilor vizate.

Situația rezervei la 31.12.2012 este următoarea (în milioane EUR):

Țara vizată || Rezerva STABEX din pachetul financiar A

Côte d'Ivoire || 11,43

Capul Verde || 0,01

Guineea Bissau || 0,30

Sierra Leone || 0,22

Senegal || 0,90

Total || 12,86

- Cofinanțări din cadrul celui de al 10-lea FED

În cadrul celui de al 10-lea FED, au fost semnate acorduri de transfer pentru cofinanțări de la statele membre în valoare de 116 milioane EUR și s-au deschis credite de angajament în valoare totală de 99 de milioane EUR, în timp ce creditele de plată s-au deschis pentru sumele încasate care s-au ridicat la o valoare totală de 93 de milioane EUR.

Situația creditelor de cofinanțare la 31.12.2012 este prezentată în tabelul de mai jos (în milioane EUR):

|| Credite de angajament || Credite de plată

Cofinanțare – pachetul financiar A || 84 || 78

Cofinanțare – intra-ACP || 12 || 12

Cofinanțare – cheltuieli administrative || 3 || 3

|| 99 || 93

Următoarele tabele care se referă la sumele stabilite, contractate și plătite indică cifrele nete.

Tabelele care prezintă situația pe țări și pe instrumente se găsesc în anexă.

2.1         ALOCĂRI

2.2         CONTURI AGREGATE

2.3.       ALTE INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA

Cofinanțarea italiană (1985)

Cofinanțarea italiană, în vigoare din 1985, și încă deschisă în 2011, întrucât „al 4-lea program de reabilitare - Somalia” se afla în continuate în derulare, a putut fi, în cele din urmă, închisă în 2012. Soldurile disponibile la închidere au fost rambursate Italiei.

PARTEA a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED: SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII || CA/463/13

|| 14 martie 2013

|| Documentul 13/072

||

||

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE

Facilitatea DE investiții

situații financiare

la 31 decembrie 2012

|| ||

|| - Situația poziției financiare - Situația rezultatului global - Situația variației resurselor din contribuții - Situația fluxurilor de trezorerie - Note la situațiile financiare ||

ORG.: E ||

3.         SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII

3.1         SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012

(în mii EUR)

|| Note || 31.12.2012 || 31.12.2011

|| || ||

ACTIVE || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 5 || 466 568 || 452 279

Instrumente financiare derivate || 6 || 115 || 434

Împrumuturi și creanțe || 7 || 1 146 280 || 1 033 160

Active financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 333 001 || 251 660

Sume de încasat de la contributori || 9/15 || 87 310 || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 10 || 99 029 || -

Alte active || 11 || 224 || 416

|| || ||

Total active ||   || 2 132 527 || 1 825 259

|| || ||

|| || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || ||

|| || ||

PASIVE || || ||

Instrumente financiare derivate || 6 || 7 035 || 12 702

Venituri reportate || 12 || 37 808 || 33 003

Sume datorate terților || 13 || 312 086 || 329 660

Alte pasive || 14 || 1 153 || 1 113

|| || ||

Total pasive || || 358 082 || 376 478

|| || ||

RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 15 || 1 561 309 || 1 281 309

Rezerva de valoare justă || || 68 434 || 41 750

Rezultat reportat || || 144 702 || 125 722

|| || ||

Total resurse din contribuții || || 1 774 445 || 1 448 781

|| || ||

Total pasive și resurse din contribuții || || 2 132 527 || 1 825 259

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.2         SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012

(în mii EUR)

|| Note || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 ||

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 ||

|| || || ||

Venituri din dobânzi și venituri similare || 17 || 67 503 || 59 561 ||

Cheltuieli cu dobânzi și cheltuieli similare || 17 || -1 114 || -940 ||

|| || || ||

Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare || || 66 389 || 58 621 ||

|| || || ||

Venituri din taxe și comisioane || 18 || 1 934 || 2 149 ||

Cheltuieli cu taxe și comisioane || 18 || -292 || -144 ||

|| || || ||

Venituri nete din taxe și comisioane || || 1 642 || 2 005 ||

|| || || ||

Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate || || 5 348 || -7 534 ||

Câștiguri nete realizate din active financiare disponibile pentru vânzare || 19 || 1 045 || 17 228 ||

Pierderi/câștiguri nete din diferențele de schimb valutar || || -10 575 || 8 376 ||

|| || || ||

Rezultat net din operațiuni financiare || || -4 182 || 18 070 ||

|| || || ||

Schimbări legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor, reluări nete || 7 || 597 || 27 452 ||

Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -8 927 || -6 888 ||

Deprecierea altor active || 20 || -337 || - ||

Cheltuieli administrative generale || 21 || -36 202 || -38 006 ||

|| || || ||

Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254 ||

|| || || ||

Alte elemente ale rezultatului global: || || || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare – rezerva de valoare justă || || || ||

1. Variația netă a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 18 551 || 20 574 ||

2. Suma netă transferată la profit sau pierderi || 8 || 8 133 || -3 394 ||

Total active financiare disponibile pentru vânzare || || 26 684 || 17 180 ||

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global || || 26 684 || 17 180 ||

|| || || ||

Total rezultat global al exercițiului financiar || || 45 664 || 78 434 ||

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.3         Situația VARIAȚIEI resurselor din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012

(în mii EUR)

|| Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total

La 1 ianuarie 2012                                                                     Note || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781

|| || || ||

Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar  15 || 280 000 || - || - || 280 000

|| || || ||

Profitul exercițiului financiar 2012 || - || - || 18 980 || 18 980

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 26 684 || - || 26 684

|| || || ||

Variația resurselor din contribuții || 280 000 || 26 684 || 18 980 || 325 664

|| || || ||

La 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 68 434 || 144 702 || 1 774 445

|| || || ||

|| Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total

La 1 ianuarie 2011                                                                     Note || 1 131 309 || 24 570 || 64 468 || 1 220 347

|| || || ||

Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar  15 || 150 000 || - || - || 150 000

|| || || ||

Profitul exercițiului financiar 2011 || - || - || 61 254 || 61 254

|| || || ||

Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 17 180 || - || 17 180

|| || || ||

Variația resurselor din contribuții || 150 000 || 17 180 || 61 254 || 228 434

|| || || ||

La 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781

|| || || ||

|| || || ||

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.4         SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012

(în mii EUR)

|| Note || De la 1.1.2012 până la 31.12.2012 || De la 1.1.2011 până la 31.12.2011

ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || ||

Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254

Ajustări || || ||

Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || || 8 927 || 3 172

Schimbări nete legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor   || || -597 || -27 452

Dobânda capitalizată la împrumuturi și creanțe || 7 || -9 622 || -10 512

Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu împrumuturile și creanțele || || -1 407 || -2 801

Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu active financiare păstrate până la scadență || || -751 || -

Creșterea veniturilor reportate || || 4 805 || 3 424

Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra împrumuturilor || || 16 044 || -15 337

Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra activelor financiare disponibile pentru vânzare || || -1 204 || 34

Profit din activitățile de exploatare înainte de variația activelor și a pasivelor de exploatare || || 35 175 || 11 782

|| || ||

Plăți ale împrumuturilor || 7 || -233 018 || -237 040

Rambursări ale împrumuturilor || 7 || 115 480 || 104 410

Variația valorii juste a instrumentelor derivate || || -5 348 || 7 534

Creșterea activelor financiare păstrate până la scadență || || -98 278 || -

Creșterea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -81 981 || -67 829

Vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 19 601 || 24 971

Scăderea altor active || || 192 || 2 756

Creșterea altor pasive || || 40 || 173

Creșterea obligațiilor de plată către Banca Europeană de Investiții || || 6 876 || 4 144

|| || ||

Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de exploatare || || -241 261 || -149 099

|| || ||

ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE || || ||

Contribuții primite de la statele membre || || 236 345 || 136 345

Sume primite de la statele membre pentru subvenții la dobândă || || 43 655 || 76 345

Sume plătite în numele statelor membre pentru subvenții la dobândă || || -24 450 || -22 899

|| || ||

Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de finanțare || || 255 550 || 189 791

|| || ||

Creștere netă a numerarului și a echivalentelor de numerar || || 14 289 || 40 692

Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || || 452 279 || 411 587

Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || || 466 568 || 452 279

|| || ||

Numerarul și echivalentele de numerar sunt compuse din: || || ||

lichidități; || || 10 588 || 3 127

depozite la termen || || 455 980 || 449 152

|| || 466 568 || 452 279

|| || ||

Informații suplimentare privind fluxurile de trezorerie din exploatare || || 2012 || 2011

Dobânzi încasate || || 64 490 || 57 391

Dobânzi plătite || || -1 137 || -1 162

Dividende primite || || 975 || 974

Notele de însoțire fac parte integrantă din prezentele situații financiare.

3.5         Note la situațiile financiare de la 31 decembrie 2012

1 Informații generale

Facilitatea de investiții („facilitatea” sau „FI”) a fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou („acordul”) privind cooperarea și asistența pentru dezvoltare, care a fost negociat la 23 iunie 2000 între grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („statele ACP”), pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, acordul fiind revizuit la 25 iunie 2005 și la 23 iunie 2010.

Facilitatea nu este o entitate juridică distinctă, Banca Europeană de Investiții („BEI”) gestionând contribuțiile în numele statelor membre („donatori”), în conformitate cu dispozițiile acordului.

În cadrul acordului, finanțarea este asigurată din bugetele statelor membre ale UE și este plătită în conformitate cu protocoalele financiare stabilite pentru perioade succesive de cinci-șase ani. În cadrul acordului și ca urmare a intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a celui de al doilea protocol financiar (aferent perioadei 2008-2013), denumit „cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare” („FED”), Banca Europeană de Investiții („BEI” sau „banca”) este împuternicită să gestioneze:

- facilitatea, un fond reînnoibil de risc în valoare de 3 185,5 milioane EUR, care vizează promovarea investițiilor din sectorul privat în țările ACP, din care 48,5 milioane EUR sunt alocate țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”);

- granturi destinate finanțării subvențiilor la rata dobânzii, valoarea acestora fiind de 400 de milioane EUR pentru țările ACP și de 1,5 milioane EUR pentru țările TTPM. Până la 10 % din aceste subvenții pot fi utilizate pentru finanțarea asistenței tehnice aferente proiectelor.

Prezentele situații financiare acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012.

 

La propunerea Comitetului de direcție al BEI, Consiliul de administrație al BEI a adoptat, la 14 martie 2013, situațiile financiare și a autorizat prezentarea acestora, spre aprobare, Consiliului guvernatorilor, la 14 mai 2013.

2 Politici contabile semnificative

2.1 Baza de întocmire - declarația de conformitate

Situațiile financiare ale facilității au fost întocmite în conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană.

2.2 Evaluări și estimări contabile semnificative

Întocmirea situațiilor financiare presupune utilizarea unor estimări contabile. De asemenea, aceasta implică, pentru conducerea Băncii Europene de Investiții, exercitarea capacității sale de analiză în procesul de aplicare a politicilor contabile ale Facilității de investiții. În cele ce urmează sunt prezentate domeniile care presupun un grad mai ridicat de analiză sau de complexitate sau domeniile în care ipotezele și estimările sunt semnificative pentru situațiile financiare.

Cele mai semnificative evaluări și estimări se referă la următoarele aspecte:

§ Valoarea justă a instrumentelor financiare

Atunci când valorile juste ale activelor și ale pasivelor financiare înregistrate în situația poziției financiare nu pot fi determinate pe piețele active, acestea sunt stabilite utilizând o gamă variată de tehnici de evaluare care includ folosirea de modele matematice. Parametrii pentru aceste modele se preiau, în măsura în care este posibil, de pe piețele care pot fi observate, însă dacă acest lucru nu este posibil, la stabilirea valorilor juste este necesar un anumit grad de analiză. Aceasta implică luarea în considerare a lichidității și a parametrilor modelului, cum ar fi corelarea și volatilitatea instrumentelor financiare derivate cu o scadență de peste trei luni.

§ Pierderi din deprecierea împrumuturilor și a creanțelor

Facilitatea revizuiește împrumuturile și creanțele incerte la fiecare dată de raportare pentru a evalua dacă este necesară înregistrarea în situația rezultatului global a unui provizion pentru depreciere. În special, la stabilirea nivelului provizionului, este necesară analiza conducerii Băncii Europene de Investiții în estimarea valorii și a scadenței viitoarelor fluxuri de trezorerie. Estimările respective se bazează pe ipoteze cu privire la mai mulți factori, iar rezultatele reale pot varia, ceea ce duce la modificări viitoare ale provizionului. Pe lângă provizionul specific pentru împrumuturi și creanțe individuale semnificative, facilitatea poate înregistra, de asemenea, un provizion global pentru depreciere în ceea ce privește expunerile care, deși nu sunt identificate în mod specific ca necesitând un provizion special, au un risc mai mare de neîndeplinire a obligațiilor de plată decât cel de la momentul la care au fost acordate.

În principiu, un împrumut este considerat depreciat atunci când scadența la plata dobânzii și a principalului a fost depășită cu 90 de zile sau mai mult și, în același timp, conducerea Băncii Europene de Investiții consideră că există un indiciu obiectiv de depreciere.

§ Evaluarea participațiilor necotate disponibile pentru vânzare

Evaluarea participațiilor necotate disponibile pentru vânzare se bazează, în mod obișnuit, pe unul dintre următoarele elemente:

- tranzacții recente în condiții obiective de piață;

- valoarea justă actuală a altui instrument care este în esență identic;

- fluxurile de trezorerie preconizate, actualizate pe baza ratelor curente care se aplică elementelor cu scadențe și caracteristici de risc similare sau

- alte modele de evaluare.

Pentru a stabili fluxurile de trezorerie și ratele de actualizare aferente participațiilor necotate disponibile pentru vânzare se recurge în foarte mare măsură la estimări. Facilitatea calibrează periodic tehnicile de evaluare și testează validitatea lor, utilizând fie prețul operațiunilor curente de piață care pot fi observate pentru același instrument, fie alte date de piață disponibile și care pot fi observate.

§ Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare

Facilitatea consideră participațiile disponibile pentru vânzare ca fiind depreciate atunci când valoarea justă a înregistrat o diminuare semnificativă sau prelungită sub nivelul costurilor sau în cazul în care există dovezi obiective cu privire la depreciere. Pentru a stabili diminuarea „semnificativă” sau „prelungită” se recurge la analiză. Facilitatea consideră, în general, că o diminuare este „semnificativă” începând cu 30 % și „prelungită” atunci când depășește 12 luni. În plus, facilitatea evaluează alți factori, inclusiv volatilitatea normală a prețului acțiunilor la capitalurile cotate, precum și viitoarele fluxuri de trezorerie și factorii de actualizare pentru capitalurile necotate.

2.3 Modificări ale politicilor contabile

Politicile contabile adoptate sunt compatibile cu cele ale exercițiului financiar anterior. Facilitatea nu a adoptat nici un nou standard IFRS și nici nu a modificat un astfel de standard în cursul exercițiului financiar.

Standarde emise, dar care nu sunt încă în vigoare

O serie de noi standarde și de amendamente ale standardelor și ale interpretărilor sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep după 1 ianuarie 2012, nefiind aplicate în întocmirea prezentelor situații financiare.

IAS 1 Prezentarea componentelor altor elemente ale rezultatului global

Amendamentele la IAS 1 modifică gruparea componentelor prezentate în secțiunea „Alte elemente ale rezultatului global”. Componentele care ar urma să fie reclasificate în viitor la profit și la pierdere vor fi prezentate separat de componentele care nu vor fi niciodată reclasificate. Standardul intră în vigoare pentru perioadele care încep la 1 iulie 2012 sau ulterior, adoptarea timpurie fiind permisă.

IFRS 9 Instrumente financiare

Acest standard, care reprezintă prima etapă a unui proiect IASB alcătuit din trei părți menit să înlocuiască IAS 39 Instrumente financiare, redefinește categoriile de active și pasive financiare și tratamentul lor contabil. Standardul rămâne „în curs de elaborare” și, în cele din urmă, va înlocui în întregime IAS 39. În prezent, data intrării în vigoare a standardului este 1 ianuarie 2015. IFRS 9 nu este încă avizat de Uniunea Europeană. Facilitatea nu intenționează să adopte anticipat acest standard, iar amploarea impactului nu a fost încă stabilită.

Următorul standard a fost emis în 2011; data intrării în vigoare a acestuia este 1 ianuarie 2013, adoptarea timpurie fiind permisă. Impactul adoptării acestui standard asupra situațiilor financiare ale facilității nu a fost încă determinat.

IFRS 13 Măsurarea valorii juste

Acest standard definește valoarea justă, stabilește un cadru de măsurare a valorii juste și impune prezentarea de informații cu privire la măsurarea valorii juste.

2.4 Rezumat al politicilor contabile semnificative

Situația poziției financiare prezintă activele și pasivele în ordinea descrescătoare a lichidității lor și nu diferențiază elementele curente de cele necurente.

2.4.1 Conversia valutară

Pentru prezentarea situațiilor sale financiare, facilitatea utilizează moneda euro (EUR), care este, de asemenea, și moneda funcțională. Cu excepția unei mențiuni contrare, informațiile financiare prezentate în EUR au fost rotunjite la mia cea mai apropiată.

Operațiunile în valută sunt convertite la cursul de schimb în vigoare la data operațiunii.

Elementele monetare de activ și pasiv exprimate în alte valute decât euro sunt convertite în euro la cursul de schimb în vigoare la data bilanțului. Veniturile sau pierderile care rezultă în urma acestei conversii se înregistrează în situația rezultatului global.

Elementele nemonetare care sunt evaluate la costul istoric într-o valută sunt convertite folosind cursurile de schimb în vigoare la datele operațiunilor inițiale. Elementele nemonetare măsurate la valoarea justă în valută se convertesc folosind cursurile de schimb de la data la care s-a stabilit valoarea justă.

Diferențele de curs valutar apărute în urma decontării operațiunilor la cursuri valutare diferite față de cele de la data încheierii operațiunii, precum și diferențele de curs valutar nerealizate pentru activele și pasivele monetare în valută nedecontate sunt înregistrate în situația rezultatului global.

Elementele din situația rezultatului global se convertesc în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la sfârșitul fiecărei luni.

2.4.2 Numerar și echivalente de numerar

Facilitatea definește numerarul și echivalentul de numerar ca fiind conturi curente, depozite pe termen scurt sau efecte comerciale cu scadențe inițiale de trei luni sau mai puțin.

2.4.3 Active financiare altele decât instrumentele financiare derivate

Activele financiare sunt contabilizate utilizându-se principiul datei de decontare.

§ Active financiare păstrate până la scadență

Activele financiare păstrate până la scadență cuprind obligațiunile cotate cu intenția de a le păstra până la scadență.

Aceste obligațiuni sunt înregistrate inițial la valoarea lor justă, la care se adaugă orice cost de tranzacție direct imputabil. Diferența dintre prețul de intrare și valoarea de rambursare este amortizată în conformitate cu metoda dobânzii efective pe parcursul duratei de viață rămase a obligațiunii.

Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar sau un grup de active financiare s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat), iar evenimentul respectiv de pierdere (sau „evenimentul”) are un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Pierderea din depreciere este înregistrată în contabilitate la profit sau la pierdere, iar valoarea pierderii este calculată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă și valoarea actualizată a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate, actualizate la rata inițială a dobânzii efective a instrumentului.

§ Împrumuturi

Împrumuturile acordate de facilitate sunt înregistrate în activele facilității atunci când se fac plăți în numerar către debitori. Împrumuturile respective se înregistrează inițial la costuri (sume nete plătite), care reprezintă valoarea justă a numerarului furnizat pentru emiterea împrumutului, inclusiv orice cost de tranzacție, și sunt evaluate ulterior la costurile amortizate, folosind metoda ratei efective, din care se scade orice provizion pentru depreciere sau neîncasare.

§ Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt cele desemnate ca atare sau care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, deținute până la scadență sau împrumuturi și creanțe. Acestea includ instrumentele de capitaluri proprii și investițiile în fonduri cu capital de risc.

După măsurarea inițială, activele financiare disponibile pentru vânzare sunt ulterior preluate la valoarea justă. Trebuie să se țină seama de următoarele aspecte în măsurarea valorii juste a participațiilor, care nu poate fi stabilită în baza piețelor active.

a. Fonduri cu capital de risc

Valoarea justă a fiecărui fond cu capital de risc se bazează pe cea mai recentă valoare a activului net (VAN) disponibilă, raportată de către fond, în cazul în care se calculează pe baza orientărilor internaționale de evaluare recunoscute a fi conforme cu IFRS (de exemplu: Orientările internaționale de evaluare a participațiilor și a capitalului de risc - International Private Equity and Venture Capital Valuation guidelines, orientările IPEV, astfel cum au fost publicate de Asociația Europeană a Capitalului de Risc). Cu toate acestea, facilitatea poate decide să ajusteze VAN raportată de fond în cazul în care intervin anumite aspecte care pot afecta evaluarea.

b. Participații directe

Valoarea justă a investiției se stabilește pe baza ultimelor situații financiare disponibile, reutilizând, dacă este cazul, același model ca și cel folosit la achiziționarea participației.

Câștigurile sau pierderile nerealizate cu fondurile cu capital de risc și cu participațiile directe sunt înscrise în resursele din contribuții până când investițiile respective sunt vândute, încasate sau cedate sau până când se stabilește că investițiile respective s-au depreciat. În cazul în care se stabilește că o investiție disponibilă pentru vânzare s-a depreciat, câștigurile sau pierderile cumulate nerealizate și înregistrate anterior în contabilitate la capitaluri proprii sunt incluse în situația rezultatului global.

Pentru investițiile necotate, valoarea justă se stabilește prin aplicarea unor tehnici de evaluare recunoscute (de exemplu, fluxuri de trezorerie actualizate sau multiple). Aceste investiții sunt contabilizate la costuri atunci când valoarea justă nu poate fi măsurată în mod fiabil. Trebuie remarcat faptul că, în primii 2 ai investițiilor, acestea sunt înregistrate în contabilitate la costuri.

De regulă, participațiile achiziționate de facilitate reprezintă investiții în fonduri de investiții în societăți necotate sau în fonduri cu capital de risc. În conformitate cu practicile din cadrul sectorului, investițiile respective sunt, în general, subscrise în comun de o serie de investitori care nu sunt în măsură să influențeze în mod individual operațiunile curente și activitățile de investiții ale unui astfel de fond. În consecință, faptul că un investitor ocupă o poziție în cadrul unui organism de conducere al unui astfel de fond nu înseamnă, în principiu, că investitorul poate influența operațiunile curente ale fondului. În plus, investitorii individuali într-un fond de investiții în societăți necotate sau într-un fond cu capital de risc nu stabilesc politicile unui fond, cum ar fi politicile de distribuție privind dividendele sau alte distribuții. De obicei, astfel de decizii sunt adoptate de conducerea unui fond, în baza acordului acționarilor, care reglementează drepturile și obligațiile conducerii și ale tuturor acționarilor fondului. De asemenea, acordul acționarilor îi împiedică, în general, pe investitorii individuali să încheie operațiuni bilaterale care implică sume importante cu fondul, să schimbe personalul de conducere sau să obțină acces privilegiat la informații tehnice esențiale. Investițiile facilității sunt executate în conformitate cu practicile din cadrul sectorului menționate anterior, asigurându-se faptul că facilitatea nici nu controlează, nici nu exercită vreo formă de influență semnificativă, în sensul IAS 27 și IAS 28, asupra vreuneia dintre aceste investiții, nici asupra investițiilor în cazul cărora facilitatea deține peste 20 % din drepturile de vot.

§ Garanții

La recunoașterea inițială, garanțiile financiare sunt recunoscute la valoarea justă care corespunde valorii actualizate nete (VAN) a primelor preconizate. Acest calcul se efectuează la data lansării fiecărei operațiuni, iar rezultatul obținut se înregistrează în bilanț ca „garanție financiară” la rubrica „Alte active” și „Alte pasive”.

Ulterior recunoașterii inițiale, pasivele facilității în temeiul unor astfel de garanții sunt evaluate la suma cea mai mare dintre:

- cea mai bună estimare a cheltuielilor necesare pentru stingerea oricărei obligații financiare care apare ca urmare a garanției, care se estimează în baza tuturor factorilor relevanți și a informațiilor relevante existente la data situației poziției financiare;

- suma recunoscută inițial, din care se scade amortizarea cumulată. Amortizarea sumei recunoscute inițial se efectuează utilizându-se metoda evaluării actuariale.

Orice creștere sau descreștere a pasivelor legate de garanțiile financiare este evidențiată în situația rezultatului global la rubrica „Venituri din taxe și comisioane”.

Activele facilității care fac obiectul unei astfel de garanții sunt ulterior amortizate utilizându-se metoda evaluării actuariale și sunt testate pentru a stabili dacă sunt depreciate.

În plus, atunci când se semnează un acord de garantare, acesta este prezentat ca un pasiv contingent pentru facilitate, iar atunci când garanția este angajată, ca un angajament pentru facilitate.

2.4.4 Deprecierea activelor financiare

Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat), iar evenimentul respectiv de pierdere are un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Dovezile de depreciere pot include indicii conform cărora debitorul sau un grup de debitori se află într-o situație financiară extrem de dificilă, în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată sau de abatere de la plata dobânzilor sau a principalului, probabilitatea că vor intra în procedura de faliment sau altă procedură de reorganizare financiară și atunci când datele care pot fi observate indică faptul că există o scădere măsurabilă în viitoarele fluxuri de trezorerie estimate, cum ar fi modificări privind arieratele sau condițiile economice corelate cu neîndeplinirea obligațiilor de plată.

Pentru împrumuturile în curs la sfârșitul exercițiului financiar și înregistrate la costuri amortizate, deprecierile se evidențiază odată cu prezentarea dovezii obiective cu privire la riscurile de nerecuperare a sumelor, integral sau parțial, în conformitate cu condițiile contractuale inițiale sau cu valoarea echivalentă. În cazul în care există dovezi obiective conform cărora s-a înregistrat o pierdere din depreciere, valoarea pierderii este calculată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă a activelor și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate. Valoarea contabilă a activului se reduce prin utilizarea unui cont de provizion pentru depreciere, iar valoarea pierderii este înregistrată în situația rezultatului global. Veniturile din dobânzi continuă să fie acumulate la valoarea contabilă redusă, pe baza ratei dobânzii efective a activului. Împrumuturile, împreună cu provizioanele aferente pentru depreciere, sunt scoase din evidențe atunci când nu există perspective realiste privind o recuperare viitoare. În cazul în care, într-un an ulterior, valoarea estimată a pierderii din depreciere crește sau scade ca urmare a unui eveniment produs după ce deprecierea a fost recunoscută, pierderea din depreciere recunoscută anterior crește sau scade prin ajustarea contului de provizion pentru depreciere.

Facilitatea efectuează evaluări ale riscului de credit pentru fiecare operațiune individuală și nu ia în considerare o depreciere globală.

Pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, facilitatea evaluează la fiecare dată a bilanțului dacă există dovezi obiective conform cărora o investiție s-a depreciat. Dovezile obiective ar urma să includă o scădere semnificativă sau prelungită a valorii juste a investiției sub nivelul costurilor acesteia. În cazul în care există dovezi de depreciere, pierderea cumulată (măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă curentă, din care se scade orice pierdere din depreciere aferentă investiției respective înregistrată anterior în situația rezultatului global) este scoasă din resursele din contribuții și este înregistrată în situația rezultatului global. Pierderile din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare nu sunt reluate prin situația rezultatului global; creșterile valorii juste a acestora după depreciere sunt înregistrate în contabilitate direct la resursele din contribuții.

Departamentul de gestionare a riscurilor din cadrul Băncii Europene de Investiții revizuiește activele financiare din perspectiva deprecierii cel puțin o dată pe an. Ajustările care rezultă includ o regularizare a actualizării în situația rezultatului global pe durata de viață a activului și orice altă ajustare necesară cu privire la reevaluarea deprecierii inițiale.

2.4.5 Instrumente financiare derivate

Instrumentele financiare derivate includ swapurile valutare încrucișate, swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii și contractele valutare la termen.

În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor operațiunilor de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în vederea acoperirii împotriva riscurilor a pozițiilor sale legate de cursul de schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro, în vederea compensării profitului sau a pierderilor cauzate de variația cursului de schimb.

Facilitatea nu utilizează niciuna dintre posibilitățile de acoperire împotriva riscurilor prevăzute de IAS 39. Toate instrumentele financiare derivate se măsoară la valoarea justă prin profit sau pierdere și sunt raportate ca instrumente financiare derivate. Valorile juste sunt calculate mai întâi pe baza modelelor de fluxuri de trezorerie actualizate, a modelelor de evaluare a opțiunii și a cotațiilor terților.

Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate la valoarea justă și contabilizate ca active atunci când valoarea justă a acestora este pozitivă și ca pasive atunci când valoarea justă a acestora este negativă. Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate este inclusă în rubrica „Rezultat net din operațiuni financiare”.

Instrumentele financiare derivate sunt recunoscute inițial în funcție de data tranzacției.

2.4.6 Contribuții

Contribuțiile de la statele membre sunt înscrise ca creanțe în situația poziției financiare la data deciziei Consiliului de stabilire a contribuției financiare pe care statele membre urmează să o plătească facilității.

Contribuțiile statelor membre îndeplinesc următoarele condiții și, prin urmare, sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii:

- astfel cum se prevede în acordul de contribuție, statele membre decid în ceea ce privește utilizarea activelor nete ale facilității în eventualitatea lichidării facilității;

- acestea se încadrează în categoria de instrumente care este subordonată tuturor celorlalte categorii de instrumente;

- toate instrumentele financiare din categoria de instrumente care este subordonată tuturor celorlalte categorii de instrumente au caracteristici identice;

- instrumentul nu include caracteristici care să necesite clasificarea ca pasive și

- fluxurile de trezorerie preconizate totale care pot fi atribuite instrumentului pe durata de viață a acestuia se bazează în mare parte pe profit sau pierdere, pe variația activelor nete înregistrate sau pe variația valorii juste a activelor nete înregistrate sau neînregistrate ale facilității pe durata de viață a instrumentului.

2.4.7 Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor

Dobânzile aferente împrumuturilor acordate de facilitate sunt înregistrate în situația rezultatului global („Dobânzi și venituri similare”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și creanțe”) pe baza contabilității de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective, aceasta fiind rata care actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări de numerar preconizate pe durata de viață estimată a împrumutului la valoarea contabilă netă a acestuia. Odată ce valoarea înregistrată a împrumutului a fost redusă ca urmare a deprecierii, veniturile din dobânzi continuă să fie contabilizate utilizându-se rata dobânzii inițială efectivă aplicată noii valori contabile.

2.4.8 Subvenții la dobândă și asistență tehnică

Ca parte a activității sale, facilitatea gestionează subvențiile la dobândă și asistența tehnică în numele statelor membre.

Partea contribuțiilor statelor membre alocată plății subvențiilor la dobândă nu se contabilizează în resursele din contribuții ale facilității, ci este clasificată ca sumă datorată terților. Facilitatea efectuează plățile către beneficiarii finali și reduce apoi sumele datorate terților.

Atunci când sumele subscrise pentru subvențiile la dobândă și asistență tehnică nu sunt acordate integral, acestea sunt reclasificate ca o contribuție la facilitate.

2.4.9 Venituri din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar

Veniturile din dobânzi aferente numerarului și echivalentelor de numerar sunt înregistrate în situația rezultatului global al facilității pe măsura obținerii acestora.

2.4.10 Taxe, comisioane și dividende

Taxele percepute pentru serviciile prestate într-o anumită perioadă sunt înregistrate în contabilitate ca venit, pe măsură ce serviciile sunt prestate. Comisioanele de angajament sunt reportate și sunt înregistrate ca venituri utilizându-se metoda dobânzii efective pentru perioada cuprinsă între momentul plății și cel al rambursării împrumutului în cauză.

Dividendele aferente activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt înregistrate în momentul încasării.

2.4.11 Fiscalitate

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prevede că bunurile, veniturile și alte proprietăți ale instituțiilor Uniunii sunt exonerate de orice impozite directe.

3 Gestionarea riscurilor

Această notă prezintă informații privind expunerea facilității la riscurile de credit și financiare și privind gestionarea și controlul acestora, în special principalele riscuri aferente utilizării de instrumente financiare. Acestea sunt:

- riscul de credit – riscul de pierderi care rezultă din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către client sau de către contrapartidă, generat de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare;

- riscul de lichiditate – riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a altui activ financiar;

- riscul de piață – expunere la variabilele de piață care pot fi observate, cum ar fi ratele dobânzii, cursurile de schimb valutar și prețurile de piață ale participațiilor.

3.1 Organizarea gestionării riscurilor

Banca Europeană de Investiții își adaptează în permanență modul de gestionare a riscurilor.

Sistemul de gestionare a riscurilor de care dispune BEI identifică, evaluează, monitorizează și raportează, în mod independent, riscurile de credit și de preț al participațiilor la care este expusă facilitatea. Într-un cadru în care se menține separarea sarcinilor, gestionarea riscurilor este independentă de activitatea operațională. Directorul general responsabil cu gestionarea riscurilor prezintă rapoarte în materie de risc vicepreședintelui desemnat al Băncii Europene de Investiții. Vicepreședintele desemnat se întâlnește în mod periodic cu membrii Comitetului de audit pentru a discuta pe tema riscurilor. Acesta este, de asemenea, responsabil de informarea Comitetului de gestionare al Băncii Europene de Investiții și a Consiliului de administrație al acesteia cu privire la riscuri.

3.2 Riscul de credit

Riscul de credit corespunde pierderii potențiale care ar putea rezulta din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către client sau de către contrapartidă, generate de toate formele de expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare.

3.2.1. Politica privind riscul de credit

Atunci când efectuează analiza de credit a contrapartidelor în operațiunile de creditare, BEI evaluează riscul de credit pentru a-l cuantifica și a-l tarifa. Facilitatea a elaborat o metodologie de rating intern pentru întreprinderi sau instituții financiare în scopul de a stabili ratingurile interne ale principalilor săi debitori/beneficiari de garanții. Metodologia se bazează pe un sistem de fișe de evaluare adaptate pentru fiecare tip de contrapartidă de credit importantă (de exemplu, întreprinderi, bănci, entități din sectorul public etc.). Luând în considerare atât cele mai bune practici din domeniul bancar, cât și principiile stabilite în cadrul Acordului de la Basel privind capitalurile internaționale (Basel II), toate contrapartidele care sunt semnificative pentru profilul de credit al unei anumite operațiuni sunt clasificate în categorii de rating intern, utilizându-se metodologia de rating intern pentru tipul respectiv de contrapartidă. Fiecărei contrapartide i se atribuie inițial un rating intern care reflectă ratingul pe termen lung în monedă străină al contrapartidei (sau echivalentul în moneda națională, atunci când este necesar), în urma unei analize aprofundate a profilului de risc al contrapartidei și în funcție de contextul riscului de țară aplicabil.

Evaluarea creditului de finanțare a proiectelor și a altor operațiuni structurate cu opțiuni limitate nu face obiectul metodologiei de rating intern și utilizează instrumente de evaluare a riscurilor de credit relevante pentru acest sector, care se concentrează în principal asupra disponibilității fluxului de trezorerie și a capacității de onorare a serviciului datoriei. Aceste instrumente includ analiza cadrului contractual al proiectelor, analiza contrapartidei și simulări ale fluxului de trezorerie. Ca și în cazul întreprinderilor și al instituțiilor financiare, fiecărui proiect i se atribuie un rating de risc intern și o pierdere preconizată.

În cazul tuturor operațiunilor nesuverane (sau nesuverane garantate/asimilate) există limite în ceea ce privește nivelul operațiunilor specifice și dimensiunea contrapartidei. Valoarea nominală maximă a fiecărei operațiuni nu poate depăși o anumită limită, care depinde de pierderile preconizate ale operațiunii. Limitele de contrapartidă se aplică expunerilor consolidate. De regulă, limitele respective reflectă dimensiunea fondurilor proprii ale contrapartidelor, precum și totalul finanțării lor externe pe termen lung.

Pentru a atenua riscul de credit, facilitatea utilizează diverse instrumente de îmbunătățire a calității creditului, și anume:

- titluri de valoare legate de proiect (de exemplu, gaj asupra acțiunilor, gaj asupra activelor, cesiune de drepturi, gaj asupra conturilor) sau/și

- garanții, în general furnizate de sponsorul proiectului finanțat (de exemplu, garanții de finalizare, garanții privind prima cerere).

În plus, facilitatea utilizează rareori instrumente de îmbunătățire a calității creditului care nu sunt direct corelate cu riscurile proiectului, cum ar fi garanțiile sau garanțiile bancare.

Facilitatea nu utilizează niciun tip de derivate de credit pentru a atenua riscul de credit.

3.2.2. Expunerea maximă la riscul de credit fără a lua în considerare o garanție sau alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru elementele din situația poziției financiare, inclusiv instrumentele derivate. Expunerea maximă este prezentată în formă brută, înainte de producerea efectului de atenuare prin utilizarea garanției.

Expunere maximă (în mii EUR) || 31.12.2012 || 31.12.2011

ACTIVE || ||

Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279

Instrumente financiare derivate || 115 || 434

Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 033 160

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || -

Alte active || 224 || 416

Total active || 1 799 526 || 1 573 599

|| ||

ÎN AFARA BILANȚULUI || ||

Pasive contingente || ||

- Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000

Angajamente || ||

- Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092

- Garanții executate || 6 224 || 7 909

Total în afara bilanțului || 775 268 || 729 001

|| ||

Total expunere la riscul de credit || 2 574 794 || 2 302 600

3.2.3. Riscul de credit pentru împrumuturi și creanțe

3.2.3.1 Măsurarea riscului de credit pentru împrumuturi și creanțe

Fiecare operațiune de creditare efectuată de facilitate beneficiază de o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și de o cuantificare a pierderilor preconizate, care se reflectă într-un sistem de clasificare a împrumuturilor. Acesta este stabilit ținându-se seama de criterii general acceptate, pe baza calității debitorului, a scadența creditului, a garanției și, după caz, a garantului.

Sistemul de clasificare a împrumuturilor conține metodologiile, procesele, bazele de date și sistemele informatice care sprijină evaluarea riscului de credit în operațiunile de creditare și cuantificarea pierderilor estimate. Acesta sintetizează o cantitate mare de informații, scopul fiind acela de a oferi o clasificare relativă a riscurilor de credit pentru împrumuturi. Sistemele de clasificare a împrumuturilor reflectă valoarea curentă a nivelului estimat al „pierderii preconizate”, calculată în funcție de probabilitatea neîndeplinirii obligațiilor de plată de către principalii debitori, de expunerea la risc și de gravitatea pierderii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată. Sistemele de clasificare a împrumuturilor sunt utilizate în următoarele scopuri:

- ca ajutor pentru o evaluare mai fină și mai cantitativă a riscurilor creditării;

- ca sprijin în distribuirea eforturilor de monitorizare;

- ca descriere a calității portofoliului de credite la o anumită dată;

- ca informație utilă pentru luarea deciziilor privind evaluarea riscurilor pe baza pierderilor preconizate.

Pentru stabilirea unui sistem de clasificare a împrumuturilor se iau în calcul următoarele elemente:

i) bonitatea debitorului: organismul de gestionare a riscului verifică în mod independent debitorii și evaluează bonitatea lor pe baza unor metodologii interne și a unor date externe. În conformitate cu Acordul avansat privind Basel II ales, banca a elaborat o metodologie de rating intern pentru stabilirea ratingurilor interne ale debitorilor și ale garanților. Aceasta se bazează pe o serie de fișe de evaluare specifice pentru diferitele tipuri definite de contrapartidă;

ii) neîndeplinire corelată a obligațiilor de plată: se cuantifică posibilitatea ca atât debitorul, cât și garantul să se confrunte simultan cu dificultăți financiare. Cu cât probabilitatea de neîndeplinire corelată a obligațiilor de plată de către debitor și de către garant este mai mare, cu atât este mai scăzută valoarea garanției și, în consecință, cu atât este mai joasă poziția ocupată în sistemul de clasificare;

iii) valoarea instrumentelor de garantare și a titlurilor de valoare: această valoare se stabilește în funcție de combinația dintre bonitatea creditorului și tipul de instrument utilizat;

iv) cadrul contractual: un cadru contractual solid va contribui la creșterea calității creditului și va permite o mai bună poziționare în sistemul de clasificare intern;

v) durata împrumutului: în cazul în care toate celelalte condiții sunt egale, cu cât împrumutul este acordat pe un termen mai lung, cu atât este mai ridicat riscul de a întâmpina dificultăți în administrarea împrumutului.

Pierderea preconizată în cazul unui împrumut se calculează combinând cele cinci elemente prezentate anterior. În funcție de nivelul acestei pierderi, un împrumut se încadrează în una dintre următoarele clase ale sistemului de clasificare:

A     Împrumuturi de primă calitate: există trei subcategorii - A cuprinde toate riscurile suverane ale UE, și anume împrumuturi acordate statelor membre sau garantate în totalitate, în mod explicit și necondiționat de către statele membre, în cazul cărora nu se prevăd dificultăți de rambursare și pentru care se alocă o pierdere preconizată de 0 %; A + reprezintă împrumuturi acordate (sau garantate) de entități, altele decât statele membre, în cazul cărora nu se preconizează deteriorarea în timp; A- include operațiunile de împrumut în cazul cărora există îndoieli cu privire la menținerea statutului curent (de exemplu, din cauza unei scadențe îndelungate sau a faptului că pentru o garanție excelentă în condiții normale există riscul unei mari volatilități a prețurilor în viitor), dar în cazul cărora se așteaptă ca riscul de evoluție negativă să fie destul de limitat.

B      Împrumuturi de înaltă calitate: acestea reprezintă o categorie de active în care banca are încredere, cu toate că o deteriorare minoră nu este exclusă în viitor. B + și B- sunt utilizate pentru a indica probabilitatea relativă a producerii unei astfel de deteriorări.

C      Împrumuturi de calitate bună: un exemplu ar putea fi împrumuturile negarantate acordate băncilor și corporațiilor solide, pe 7 ani sau cu amortizare și scadență echivalente în momentul plății.

D      Acest calificativ se găsește la limita dintre creditele „de calitate acceptabilă” și cele care s-au confruntat cu anumite dificultăți. Această categorie de demarcare în ceea ce privește clasificarea împrumuturilor este definită cu mai multă precizie prin divizarea în două subcategorii, D+ și D-. Împrumuturile cotate D- necesită o monitorizare sporită.

E      Această categorie din sistemul de clasificare cuprinde împrumuturi cu un profil de risc mai ridicat decât profilul acceptat în general. Acesta include și împrumuturi care, pe durata vieții, s-au confruntat cu probleme grave, iar alunecarea către o situație în care să se înregistreze pierderi nu poate fi exclusă. Din acest motiv, împrumuturile fac obiectul unei monitorizări atente și intense. Subcategoriile E + și E- servesc la diferențierea intensității acestui proces special de monitorizare, în cazul operațiunilor cotate cu E- fiind foarte probabil ca serviciul datoriei să nu poată fi asigurat în mod regulat și, prin urmare, să fie necesară o anumită formă de restructurare a datoriei, care ar putea duce la o pierdere din depreciere.

F      F (fail - eșec) reprezintă împrumuturi cu riscuri inacceptabile. Împrumuturile din categoria F- pot apărea numai din operațiuni în curs, în cazul cărora s-au înregistrat, după semnare, situații neprevăzute, excepționale și dramatice. Toate operațiunile în cazul cărora se înregistrează o pierdere de capital pentru facilitate sunt clasificate F și se aplică o dispoziție specifică.

În general, împrumuturile din categoria D- sau din categorii inferioare sunt plasate pe „lista de supraveghere”. Cu toate acestea, în cazul în care un împrumut a fost aprobat inițial cu un profil de risc D- sau mai scăzut, acesta va fi înscris pe „lista de supraveghere” doar în urma unui eveniment de credit semnificativ care provoacă o deteriorare suplimentară a poziției ocupate în sistemul de clasificare a împrumuturilor.

Tabelul din secțiunea 3.2.3.3 prezintă analiza calității creditelor pentru portofoliul de credite al facilității, care se bazează pe diferitele clase din sistemul de clasificare a împrumuturilor, astfel cum sunt descrise mai sus.

3.2.3.2 Analiza expunerii la riscul de credit pentru împrumuturi

Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de credit pentru împrumuturile semnate și plătite, în funcție de natura debitorului, ținându-se seama de garanțiile furnizate de garanți:

La 31.12.2012 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total

Bănci || 12 630 || 136 695 || 207 582 || 356 907

Întreprinderi || 20 077 || 78 171 || 478 358 || 576 606

Instituții publice || 30 462 || - || 18 || 30 480

State || - || 5 819 || 176 468 || 182 287

Total sume plătite || 63 169 || 220 686 || 862 425 || 1 146 280

Semnate, dar neplătite || 14 091 || 142 963 || 591 990 || 749 044

La 31.12.2011 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total

Bănci || 13 026 || 97 994 || 197 245 || 308 265

Întreprinderi || 15 699 || 55 601 || 475 012 || 546 312

Instituții publice || 37 670 || - || - || 37 670

State || - || 6 214 || 134 699 || 140 913

Total sume plătite || 66 395 || 159 809 || 806 956 || 1 033 160

Semnate, dar neplătite || 10 434 || 173 484 || 517 174 || 701 092

Evenimentele de credit ale portofoliului facilității care afectează debitorii și garanții acesteia sunt monitorizate în mod continuu de Ops B, direcția operațională a BEI pentru operațiuni în afara UE. În special, drepturile contractuale sunt evaluate de la caz la caz, în situația în care se înregistrează o deteriorare a ratingului și/sau neîndeplinirea unei obligații de plată contractuale. Ori de câte ori este necesar, se iau măsuri de atenuare, în conformitate cu orientările privind riscul de credit. De asemenea, în cazul unei reînnoiri a unor garanții bancare primite pentru împrumuturile sale, facilitatea se asigură că acestea sunt înlocuite sau că se adoptă măsuri în timp util.

Ca un răspuns imediat la evoluțiile înregistrate pe piețele financiare începând din septembrie 2008, facilitatea a acționat în vederea consolidării dispozițiilor sale în materie de monitorizare și de gestionare a riscurilor. În acest scop, în aprilie 2011, Ops B a creat o divizie autonomă de monitorizare care se subordonează direct directorului general și care are sarcina de a monitoriza împrumuturile din punct de vedere financiar și contractual. Scopul său este de a promova schimbul de informații între departamente și de a recomanda proceduri de raportare și de gestionare operațională care să fie utilizate în perioade de criză financiară, obiectivul fiind acela de a reacționa rapid, dacă este necesar.

3.2.3.3 Analiza calității creditului în funcție de tipul debitorului

Tabelele de mai jos prezintă analiza calității creditului pentru portofoliul de credite al facilității, la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011, în funcție de poziția acestora în cadrul sistemului de clasificare a împrumuturilor, pe baza expunerilor semnate (plătite și neplătite).

La 31.12.2012 În mii EUR || ||  Categorie superioară ||  Categorie standard ||  Riscul minim acceptabil ||  Risc ridicat ||  Neclasificat ||  Total

|| || De la A la B- || C || D+ || D- și categorii inferioare || ||

Debitor || Bănci || 50 000 || 24 342 || 21 864 || 529 325 || 337 014 || 962 545

Întreprinderi || 7 466 || 8 006 || - || 605 672 || - || 621 144

Instituții publice || - || - || - || 70 480 || - || 70 480

State || - || - || - || 241 155 || - || 241 155

Total || || 57 466 || 32 348 || 21 864 || 1 446 632 || 337 014 || 1 895 324

La 31.12.2011 În mii EUR || ||  Categorie superioară ||  Categorie standard ||  Riscul minim acceptabil ||  Risc ridicat ||  Neclasificat ||  Total

|| || De la A la B- || C || D+ ||  D- și categorii inferioare || ||

Debitor || Bănci || 50 002 || 9 674 || 39 966 || 356 629 || 351 476 || 807 747

Întreprinderi || 3 917 || 5 279 || - || 635 825 || - || 645 021

Instituții publice || - || - || - || 38 761 || - || 38 761

State || - || - || - || 242 723 || - || 242 723

Total || || 53 919 || 14 953 || 39 966 || 1 273 938 || 351 476 || 1 734 252

3.2.3.4 Concentrarea riscurilor aferente împrumuturilor și creanțelor

3.2.3.4.1 Analiză geografică

În funcție de țara din care provine debitorul, portofoliul de credite al facilității poate fi analizat prin raportare la următoarele regiuni geografice (în mii EUR):

Țara din care provine debitorul || 31.12.2012 || 31.12.2011

Debitor din regiunea ACP || 84 051 || 99 543

Uganda || 140 833 || 117 035

Debitor din regiunea Africa de Vest || 33 856 || 14 161

Mozambic || 137 745 || 126 666

Mauritania || 65 670 || 43 427

Etiopia || 81 666 || 84 266

Republica Dominicană || 67 991 || 66 118

Kenya || 131 566 || 65 611

Camerun || 72 525 || 60 706

Zambia || 18 772 || 43 294

Congo (Republica Democratică) || 28 415 || 8 980

Nigeria || 14 383 || 28 691

Debitor din regiunea Pacific || 17 767 || 20 603

Debitor din regiunea Africa Centrală || 10 431 || 12 109

Jamaica || 71 027 || 59 317

Madagascar || - || 1 253

Mauritius || 11 302 || 12 732

Ghana || 5 642 || 7 812

Angola || 10 009 || 13 598

Trinidad și Tobago || 1 483 || 1 002

Burkina Faso || 10 727 || 12 588

Malawi || 4 950 || 5 833

Noua Caledonie || 4 198 || 4 673

Rwanda || 9 641 || 11 197

Niger || 4 146 || 3 950

Polinezia Franceză || 2 631 || 3 131

Botswana || - || -

Senegal || 5 837 || 10 329

Lesotho || 3 827 || 3 902

Vanuatu || 3 639 || 3 917

Belize || 13 || 103

Grenada || 2 477 || 2 698

Gabon || 1 011 || 1 509

Togo || 52 644 || 53 224

Capul Verde || 27 073 || 28 405

Djibouti || 762 || 777

Haiti || 4 654 || -

Saint Lucia || 2 916 || -

Total || 1 146 280 || 1 033 160

3.2.3.4.2 Analiză pe sectoare

Tabelul următor analizează portofoliul de credite al facilității în funcție de sectorul în care își desfășoară activitatea debitorul. Operațiunile care sunt plătite unui intermediar financiar înainte de a fi plătite beneficiarului final sunt prezentate la rubrica „Împrumuturi globale” (în mii EUR):

Sectorul debitorului || 31.12.2012 || 31.12.2011

Împrumuturi globale și contracte de agenție || 252 662 || 218 912

Transportatori aerieni și aeronautică || 13 || 103

Aeroporturi și sisteme de gestionare a traficului aerian || 30 480 || 31 052

Materii prime și minerit || 168 911 || 135 573

Produse chimice, materiale plastice și produse farmaceutice || - || 20 400

Apă potabilă, tratarea apei || 38 697 || 33 247

Electricitate, cărbune și altele || 409 090 || 358 745

Lanț alimentar || - || 1 244

Bunuri de investiții/bunuri de consum de folosință îndelungată || 3 827 || 3 902

Transport maritim și altele || 5 819 || 6 214

Prelucrarea materialelor, construcții || 24 154 || 29 025

Lanțul hârtiei || 4 747 || 4 840

Drumuri și autostrăzi || 73 921 || 62 856

Telecomunicații || 18 427 || 24 963

Sectorul terțiar și alte sectoare || 115 532 || 102 084

Total || 1 146 280 || 1 033 160

3.2.3.5 Arierate la rambursarea împrumuturilor

Arieratele sunt identificate, monitorizate și raportate în conformitate cu un set de proceduri denumite „Orientări pentru monitorizarea plăților efectuate cu întârziere”.

Monitorizarea și raportarea sumelor corespunzătoare arieratelor sunt, în general, asigurate de unitatea „Plăți întârziate” (Late Payment Unit - LPU) din cadrul Direcției „Gestionarea și restructurarea tranzacțiilor” a BEI. LPU întocmește un raport lunar privind tranșele de împrumut neplătite ale facilității, care conține un tabel în care se compară de la o lună la alta arieratele mai mari de opt zile. Raportul lunar oferă informații detaliate privind măsurile deja luate sau care urmează să fie luate în funcție de țară, împrumut și tranșă.

În plus, se elaborează și se transmite Comisiei Europene un raport lunar privind împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare de peste 90 de zile. De două ori pe an, Comitetul de direcție al BEI primește un tabel recapitulativ cu arieratele pentru împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare de peste 30 și 90 de zile, precum și un raport cu informații comparative privind evoluția anuală și semestrială a arieratelor.

Arieratele la rambursarea împrumuturilor în cauză pot fi analizate după cum urmează (în mii EUR):

|| Note || Împrumuturi și creanțe 31.12.2012 || Împrumuturi și creanțe 31.12.2011

Valoare contabilă || || 1 146 280 || 1 033 160

|| || ||

Depreciere individuală || || ||

Valoare brută || || 110 767 || 112 662

Provizion pentru depreciere || 7 || -45 144 || -48 816

Valoare contabilă depreciată în mod individual || || 65 623 || 63 846

|| || ||

Depreciere colectivă || || ||

Valoare brută || || - || -

Provizion pentru depreciere || || - || -

Valoare contabilă depreciată în mod colectiv || || - || -

|| || ||

Restante, dar nedepreciate || || ||

|| || ||

Restante, neachitate de: || || ||

30-60 de zile || || 12 ||  8

60-90 de zile || || - ||  472

90-180 de zile || || - ||  13

peste 180 de zile || || - ||  33

Valoare contabilă restantă, dar nedepreciată || || 12 ||  526

|| || ||

Valoare contabilă care nu este nici restantă, nici depreciată || || 1 080 645 || 968 788

|| || ||

Valoarea contabilă totală a împrumuturilor și a creanțelor || || 1 146 280 || 1 033 160

|| || || ||

3.2.4. Riscul de credit pentru numerar și echivalente de numerar

Fondurile disponibile sunt investite conform calendarului obligațiilor contractuale de plată ale facilității. Începând cu 31.12.2012, investițiile au fost numai sub formă de depozite bancare și de alte instrumente financiare pe termen scurt. Investițiile în obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung ar putea fi, de asemenea, eligibile, în conformitate cu orientările privind investițiile și în funcție de cerințele de lichiditate.

Ratingul minim pe termen scurt pe care trebuie să îl aibă băncile sau emitenții autorizați este P-1/A-1/F1 (Moody’s, S&P, Fitch). În cazul în care cel puțin o agenție de rating al creditelor acordă un rating diferit, se ia în calcul ratingul cel mai scăzut. În prezent, limita maximă autorizată pentru fiecare bancă sau emitent autorizat este de 50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro).

Depozitele se execută cu entitățile autorizate, cu o scadență maximă de trei luni de la data tranzacției și până la limita de expunere la riscul de credit.

La 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011, toate depozitele bancare și titlurile comerciale de valoare pe termen scurt deținute de facilitate aveau un rating minim de P-1 la data decontării, conform agenției Moody’s. Ratingul P-2 la 31 decembrie 2011 se explică prin scăderea nivelului de clasificare a unei contrapartide la 21 decembrie 2011.

Tabelul următor prezintă situația depozitelor bancare, inclusiv dobânzile acumulate (în mii EUR):

Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) ||      Rating minim pe termen lung           (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011

P-1 ||      Aa1 || 43 400 || 10% || - || -

P-1 ||      Aa2 || - || - || 28 622 || 6%

P-1 ||      Aa3 || 130 901 || 29% || 105 547 || 24%

P-1 ||      A1 || 83 500 || 18% || 117 603 || 26%

P-1 ||      A2 || 198 179 || 43% || 179 938 || 40%

P-2 ||      A3 || - || - || 17 441 || 4%

Total ||      || 455 980 || 100% || 449 151 || 100%

3.2.5. Riscul de credit pentru instrumentele financiare derivate

3.2.5.1 Politica în materie de risc de credit privind instrumentele financiare derivate

Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate reprezintă pierderile pe care ar urma să le suporte una dintre părți în cazul în care contrapartida nu ar fi în măsură să își respecte obligațiile contractuale. Riscul de credit asociat instrumentelor financiare derivate variază în funcție de mai mulți factori (cum ar fi ratele dobânzilor și cursurile de schimb) și, în general, corespunde numai unei mici părți din valoarea noțională a acestora.

În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor a operațiunilor de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în vederea acoperirii împotriva riscurilor pozițiilor sale legate de cursul de schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro. Toate operațiunile de swap sunt executate de Banca Europeană de Investiții cu o contrapartidă externă. Operațiunile de swap fac obiectul unor acorduri de tip swap master și al unor anexe privind susținerea creditării, semnate de Banca Europeană de Investiții și de contrapartidele sale externe.

3.2.5.2 Măsurarea riscului de credit pentru instrumentele financiare derivate

Toate operațiunile de swap executate de Banca Europeană de Investiții care sunt legate de facilitate sunt tratate în același mod, în ceea ce privește cadrul contractual și metodologiile aplicate, ca și instrumentele financiare derivate negociate de Banca Europeană de Investiții în scopuri proprii. În special, eligibilitatea contrapartidelor swap este stabilită de Banca Europeană de Investiții pe baza acelorași condiții de eligibilitate aplicate pentru contractele sale generale de swap.

Banca Europeană de Investiții măsoară expunerea la riscul de credit legat de operațiunile swap și de cele privind instrumentele derivate folosind expunerea netă la piață și expunerea potențială viitoare pentru raportarea și monitorizarea limitelor. Aceste două expuneri includ integral instrumentele financiare derivate legate de Facilitatea de investiții.

Tabelul următor prezintă scadențele contractelor swap (swapurile valutare încrucișate și swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii sunt incluse, swapurile valutare pe termen scurt sunt excluse), împărțite în funcție de valoarea lor noțională și de valoarea lor justă:

Contracte swap la 31.12.2012 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2012

în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani ||

Valoare noțională || 1 480 || 9 833 || 15 253 || - || 26 566

Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || 71 || -528 || -3 529 || - || -3 986

Contracte swap la 31.12.2011 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2011

în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani ||

Valoare noțională || 7 042 || 43 593 || 16 899 || - || 67 534

Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || -674 || -1 331 || -3 869 || - || -5 874

Facilitatea încheie contracte de swap valutar pe termen scurt în vederea acoperirii riscului valutar pentru împrumuturile plătite în alte monede decât EUR. Swapurile valutare pe termen scurt au o scadență de cel mult trei luni și sunt reînnoite periodic. Valoarea noțională a swapurilor valutare pe termen scurt era de 652 de milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de 585 de milioane EUR la 31 decembrie 2011. Valoarea justă a swapurilor valutare pe termen scurt era de -2,9 milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de -6,4 EUR la 31 decembrie 2011.

Facilitatea încheie contracte swap pe rata dobânzii în scopul de a acoperi riscul ratei dobânzii pentru împrumuturile achitate. La 31 decembrie 2012 exista un swap în curs pe rata dobânzii cu o valoare noțională de 19,6 milioane EUR (2011: 0) și o valoare justă de 0,03 milioane EUR (2011: 0).

3.2.6. Riscul de credit pentru activele financiare păstrate până la scadență

Tabelul următor prezintă situația portofoliului păstrat până la scadență compus în întregime din pozițiile obligațiunilor cu o scadență reziduală mai mică de trei luni.

Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) ||      Rating minim pe termen lung      (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011

P-2 ||      Baa2 || 50 143 || 51% || - || -

P-3 ||      Baa3 || 48 886 || 49% || - || -

Total ||      || 99 029 || 100% || - || -

3.3 Riscul de lichiditate

3.3.1 Gestionarea riscurilor de lichiditate

Riscul de lichidate reprezintă riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a unui alt activ financiar.

Facilitatea de investiții (FI) este finanțată, în primul rând, prin contribuțiile anuale ale statelor membre (resursele celui de al 9-lea și ale celui de al 10-lea FED) și, în al doilea rând, din fondurile restituite în urma operațiunilor desfășurate în cadrul FI. În fiecare an, în funcție de previziunile BEI privind gestionarea și operațiunile desfășurate de FI, CE întocmește și transmite Consiliului, până la 15 octombrie, o declarație privind angajamentele, plățile și valoarea anuală a solicitărilor de contribuții (inclusiv subvenții la dobândă) pentru exercițiul financiar curent și pentru următoarele exerciții financiare.

Pentru a calcula contribuțiile anuale ale statelor membre, se analizează și se urmărește pe tot parcursul exercițiului financiar schema plăților pentru portofoliul curent și pentru cel viitor. Evenimentele speciale, cum ar fi rambursarea anticipată, vânzările de acțiuni sau cazurile de neîndeplinire a obligațiilor de plată, sunt luate în considerare pentru cerințele anuale de lichiditate. Pentru a reduce în continuare riscul de lichiditate, facilitatea păstrează o rezervă de lichidități suficientă pentru a acoperi în orice moment plățile preconizate, conform celor comunicate periodic de OPS B.

Activele de trezorerie ale conturilor deschise în numele FI sunt gestionate de Departamentul de trezorerie al băncii, în conformitate cu principiul separării sarcinilor operaționale de cele administrative, Departamentul de planificare și de decontare a operațiunilor este responsabil de decontarea operațiunilor legate de investițiile acestor active.

În plus, în conformitate cu principiul separării sarcinilor, Direcția pentru gestionarea riscurilor din cadrul băncii este responsabilă de autorizarea contrapartidelor și a limitelor pentru investiții de trezorerie, precum și de monitorizarea limitelor respective.

3.3.2 Gestionarea riscurilor de lichiditate

Tabelele din prezenta secțiune analizează pasivele financiare ale facilității în funcție de scadență, luând în considerare perioada rămasă între data bilanțului și data scadenței contractuale (pe baza fluxurilor de trezorerie neactualizate).

Facilitatea deține angajamente sub formă de părți neplătite ale creditului în temeiul acordurilor de împrumut semnate, de părți neplătite ale subscrierilor de capital semnate/acordurilor de investiții, de garanții pentru împrumuturi acordate sau de subvenții angajate la rata dobânzii și de angajamente pentru asistență tehnică („AT”). Calendarul schemei plăților prezintă un grad semnificativ de incertitudine. Împrumuturile din cadrul FI au un termen de plată. Datele de efectuare a plăților și cuantumul acestora reflectă însă progresele pe care le înregistrează proiectele de investiții și operațiunile de finanțare subiacente într-un mediu relativ volatil. Investițiile de capital trebuie plătite atunci când administratorii fondului de investiții în societăți necotate emit solicitări valabile de capital, care reflectă progresele înregistrate în activitățile lor de investiții. De obicei, perioada de tragere din credit are o durată de trei ani, fiind în mod frecvent prelungită cu un an sau doi ani. De obicei, unele angajamente de plată se efectuează după încheierea perioadei de tragere din credit, până la cedarea tuturor investițiilor subiacente ale fondului, întrucât, din când în când, lichiditățile acestuia pot să fie insuficiente pentru îndeplinirea obligațiilor de plată în ceea ce privește taxele sau alte cheltuieli. Garanțiile de împrumut nu fac obiectul unor angajamente specifice de plată, cu excepția cazului în care o garanție este executată de către beneficiarul acesteia. Cuantumul garanției restante se reduce în funcție de calendarul de rambursare al fiecărui împrumut garantat.

În acest context, defalcarea scadențelor prezentată mai jos este estimativă, luând în considerare perioada contractuală de plată din fiecare caz, utilizând previziunile stabilite în conformitate cu metodele standard pentru planificarea lichidităților aferente facilității. În ceea ce privește angajamentele de plată în temeiul contractelor de asistență tehnică, acestea sunt, de obicei, pe termen scurt (sub un an). „Scadența nedefinită” a fost aleasă în următoarele cazuri: angajamente din garanții executate și neexecutate; împrumuturi angajate, dar neplătite în cazul cărora perioada contractuală de plată a expirat și se așteaptă prelungirea acesteia; subvenții la rata dobânzii pentru care au fost solicitate fonduri de la statele membre în scopul de a acoperi viitoarele cerințe pe o bază forfetară.

Profilul de lichiditate al pasivelor financiare derivate reprezintă fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate ale contractelor swap, inclusiv swapurile valutare încrucișate (cross currency swaps - CSC), swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii (cross currency interest rate swaps - CCIRS), swapurile valutare pe termen scurt și swapurile pe rata dobânzii.

Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută

În mii EUR la 31.12.2012

Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 26 224 || 26 224

Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 16 500 || 287 657 || 243 020 || - || 201 867 || 749 044

Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || - || 26 806 || 54 958 || 7 319 || 127 987 || 217 070

Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 255 || 101 495 || 79 206 || - || 23 599 || 204 555

Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 2 000 || 8 511 || 13 109 || - || - || 23 620

Total || 18 755 || 424 469 || 390 293 || 7 319 || 379 677 || 1 220 513

Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută

În mii EUR la 31.12.2011

Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 27 909 || 27 909

Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 2 295 || 257 127 || 274 573 || 54 000 || 113 097 || 701 092

Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || 2 035 || 38 424 || 38 010 || 7 666 || 178 432 || 264 567

Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 1 445 || 31 100 || 139 211 || - || 16 211 || 187 967

Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 4 564 || 16 693 || - || - || - || 21 257

Total || 10 339 || 343 344 || 451 794 || 61 666 || 335 649 || 1 202 792

Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2012 ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută

CSC și CCIRS – Intrări || 1 238 || 7 364 || 14 498 || 5 350 || 28 450

CSC și CCIRS – Ieșiri || -1 286 || -8 428 || -17 218 || -5 894 || -32 826

Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 649 000 || - || - || - || 649 000

Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -652 451 || - || - || - || -652 451

Swapuri pe rata dobânzii – Intrări || 65 || 511 || 3 274 || 2 117 || 5 967

Swapuri pe rata dobânzii - Ieșiri || - || -753 || -3 537 || -1 577 || -5 867

Total || -3 434 || -1 306 || -2 983 || -4 || -7 727

|| || || || ||

Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2011 ||  3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută

CSC și CCIRS – Intrări || 9 873 || 14 365 || 19 533 || 7 430 || 51 201

CSC și CCIRS – Ieșiri || -10 091 || -17 527 || -24 420 || -9 015 || -61 053

Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 585 000 || - || - || - || 585 000

Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -591 909 || - || - || - || -591 909

Total || -7 127 || -3 162 || -4 887 || -1 585 || -16 761

3.4 Riscul de piață

Riscul de piață reprezintă riscul ca variația prețurilor pieței, cum ar fi în cazul ratelor dobânzii, al prețului participațiilor, al cursurilor de schimb valutar și al spread-urilor de credit (care nu au legătură cu modificarea bonității emitentului) să afecteze veniturile unei entități sau valoarea participațiilor sale în instrumentele financiare.

3.4.1. Riscul ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza evoluției nefavorabile a randamentului pe piață sau a structurii termenelor privind ratele dobânzii. Expunerea la riscul ratei dobânzii apare atunci când există diferențe în ceea ce privește caracteristicile de reevaluare și de scadență ale diferitelor active și pasive.

Facilitatea măsoară sensibilitatea portofoliului său de credite și a swapurilor aferente de acoperire împotriva riscului ratei dobânzii prin calcularea valorii punctului de bază (Basis Point Value - BPV).

BPV măsoară câștigul sau pierderea la valoarea actualizată netă a portofoliului relevant pe baza unei creșteri cu 1 punct de bază (0,01 %) a tendințelor ratelor dobânzii care variază într-o tranșă de timp dată, și anume „piață monetară – maximum un an”, „foarte scurt – 2 până la 3 ani”, „scurt – între 4 și 6 ani”, „lung – între 12 și 20 de ani” sau „extra-lung – peste 21 de ani”.

Pentru a obține valoarea actualizată netă a împrumuturilor, facilitatea utilizează curba de finanțare a EUR (curba ratei de schimb a EUR + distribuirea finanțării BEI) pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și în monede străine, altele decât USD, și curba de finanțare a USD pentru fluxurile de trezorerie exprimate în USD. Pentru a obține valoarea actualizată netă a swapurilor de acoperire împotriva riscurilor, facilitatea utilizează curba ratei de schimb a EUR pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și curba ratei de schimb a USD pentru fluxurile de trezorerie exprimate în dolari americani.

Astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos, la 31.12.2012 valoarea actualizată netă a portofoliului de credite, inclusiv swapurile aferente de acoperire împotriva riscurilor, ar scădea cu 341k EUR (la 31.12.2011: scădere cu 239k EUR), dacă ratele dobânzii cresc simultan cu 1 punct de bază.

Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total

La 31.12.2012 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani ||

Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -25 || -47 || -90 || -117 || -62 || - || -341

Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total

La 31.12.2011 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani ||

Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -20 || -28 || -60 || -78 || -53 || - || -239

3.4.2. Riscul de schimb valutar

Riscul de schimb valutar (Foreign exchange - „FX”) reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza evoluției nefavorabile a cursurilor de schimb valutare.

Facilitatea este expusă la riscul de schimb valutar atunci când există o neconcordanță de monede între activele și pasivele sale. Riscul de schimb valutar cuprinde, de asemenea, efectele variațiilor neprevăzute și nefavorabile ale valorii fluxurilor de trezorerie viitoare cauzate de fluctuațiile monetare.

3.4.2.1 Riscul de schimb valutar și activele de trezorerie

Activele de trezorerie ale FI sunt exprimate în EUR sau USD.

Riscul de schimb valutar (FX) este acoperit prin tranzacții FX la vedere sau la termen, prin swapuri FX sau prin swapuri valutare încrucișate. Departamentul de trezorerie al BEI poate utiliza, în cazul în care consideră că este necesar și adecvat, orice alt instrument, în conformitate cu politica băncii, care oferă protecție împotriva riscurilor de piață aferente activităților financiare ale FI.

3.4.2.2 Riscul de schimb valutar și operațiunile finanțate sau garantate de FI

Contribuțiile statelor membre la FI sunt primite în EUR. Operațiunile finanțate sau garantate de FI, precum și subvențiile la rata dobânzii pot fi exprimate în EUR, USD sau în orice altă monedă autorizată.

Expunerea la riscul de schimb valutar (având EUR ca monedă de referință) apare atunci când operațiunile în alte monede decât EUR nu beneficiază de acoperire împotriva riscurilor. În continuare sunt prezentate orientări privind acoperirea împotriva riscului de schimb valutar.

3.4.2.2.1. Acoperirea împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în alte monede decât EUR sau USD

- Împrumuturile acordate de FI în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite împotriva riscurilor prin contracte de swap valutar încrucișat care au același profil financiar ca împrumutul-suport, cu condiția să existe o piață swap operațională.

- Pentru plăți aferente unor operațiuni ale IF efectuate în altă monedă decât în EUR sau USD și care nu fac obiectul unei operațiuni de acoperire împotriva riscurilor, Departamentul de trezorerie efectuează o tranzacție de schimb valutar cu două zile lucrătoare înainte de efectuarea plății. Cursul de schimb aplicat operațiunilor FI corespunde ratei de schimb a pieței obținute de Departamentul de trezorerie. În mod similar, pentru rambursări primite într-o altă monedă decât EUR și USD, Departamentul de trezorerie efectuează, atunci când este necesar, o operațiune FX pentru a converti monedele primite.

- Garanțiile nesolicitate nu fac obiectul unei acoperiri împotriva riscului de schimb valutar. Cererile de garanții în alte monede decât EUR și USD vor fi acoperite împotriva riscurilor.

- Operațiunile în alte monede decât EUR și USD pentru care Departamentul de trezorerie nu poate efectua operațiuni de acoperire împotriva riscului de schimb valutar rămân neacoperite. Această categorie include și operațiunile (sintetice) exprimate în moneda locală, dar decontate în EUR sau USD. FI este în continuare expusă riscului de schimb valutar aferent.

3.4.2.2.2. Acoperirea împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în USD

- Valoarea restantă totală a tuturor operațiunilor FI (cu excepția garanțiilor nesolicitate) exprimate în USD se acoperă împotriva riscurilor prin swapuri FX în USD sau EUR, reînnoite periodic. La începutul fiecărei perioade, fluxurile de trezorerie care urmează să fie încasate sau plătite în USD în perioada următoare sunt estimate pe baza restituirilor/plăților prevăzute sau preconizate. Ulterior, swapurile FX ajunse la scadență se reînnoiesc, valoarea acestora fiind ajustată pentru a acoperi cel puțin necesitățile de lichidități de USD obligatorii prevăzute pentru perioada următoare.

- Se va calcula periodic expunerea generală în USD în funcție de evidențele contabile pentru a modifica, dacă este necesar, acoperirea împotriva riscurilor pentru următoarea refinanțare a swapului FX.

- În cazul în care Departamentul de trezorerie consideră că este util din punct de vedere operațional, swapurile valutare încrucișate pot fi utilizate și pentru acoperirea împotriva riscurilor anumitor împrumuturi în USD.

- Într-o perioadă de reînnoire, deficitele preconizate de lichidități de USD se acoperă prin operațiuni ad-hoc de swap FX, în timp ce lichiditățile excedentare se investesc în active de trezorerie sau sunt schimbate în EUR.

- În orice moment, valoarea totală restantă a operațiunilor în USD neacoperite împotriva riscurilor (în valoare nominală) este de cel mult 5 000 000 USD (cinci milioane de dolari americani). Această limită se ajustează anual. În cazul în care se depășește acest prag, Departamentul de trezorerie readuce expunerea în limitele prevăzute printr-o operațiune FX.

3.4.2.3 Poziția de schimb valutar

Tabelele următoare prezintă poziția de schimb valutar a facilității (în mii EUR):

La 31 decembrie 2012 || EUR || USD || KES || Monedele ACP/TTPM || Total

|| || || || ||

ACTIVE || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 424 647 || 41 921 || - || - || 466 568

Instrumente financiare derivate || 1 064 || -949 || - || - || 115

Împrumuturi și creanțe || 513 231 || 508 412 || 60 348 || 64 289 || 1 146 280

Active financiare disponibile pentru vânzare || 66 509 || 259 694 || - || 6 798 || 333 001

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || - || - || - || 99 029

Alte active || - || - || - || 224 || 224

Total active || 1 191 790 || 809 078 || 60 348 || 71 311 || 2 132 527

|| || || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || ||

Pasive || || || || ||

Instrumente financiare derivate || -675 814 || 682 849 || - || - || 7 035

Venituri reportate || 37 560 || 248 || - || - || 37 808

Sume datorate terților || 312 040 || 46 || - || - || 312 086

Alte pasive || 905 || 19 || 14 || 215 || 1 153

Total pasive || -325 309 || 683 162 || 14 || 215 || 358 082

Resurse din contribuții || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 1 561 309 || - || - || - || 1 561 309

Rezerva de valoare justă || 5 366 || 59 144 || - || 3 924 || 68 434

Rezultat reportat || 144 702 || - || - || - || 144 702

Total resurse din contribuții || 1 711 377 || 59 144 || - || 3 924 || 1 774 445

Total pasive și resurse din contribuții || 1 386 068 || 742 306 || 14 || 4 139 || 2 132 527

Poziția valutară la 31 decembrie 2012 || -194 278 || 66 772 || 60 334 || 67 172 || -

|| || || || ||

Situația la 31 decembrie 2012: || || || || ||

ANGAJAMENTE || || || || ||

Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 794 475 || 171 639 || - || - || 966 114

Garanții executate || - || - || - || 6 224 || 6 224

Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 204 555 || - || - || - || 204 555

|| || || || ||

PASIVE CONTINGENTE || || || || ||

Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000

La 31 decembrie 2011 || EUR || USD || CAD || Monedele ACP/TTPM || Total

|| || || || ||

ACTIVE || || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 416 384 || 35 895 || - || - || 452 279

Instrumente financiare derivate || 13 419 || -12 985 || - || - || 434

Împrumuturi și creanțe || 477 340 || 501 923 || - || 53 897 || 1 033 160

Active financiare disponibile pentru vânzare || 54 287 || 186 525 || 4 303 || 6 545 || 251 660

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310

Alte active || 50 || - || - || 366 || 416

Total active || 1 048 790 || 711 358 || 4 303 || 60 808 || 1 825 259

|| || || || ||

PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || ||

Pasive || || || || ||

Instrumente financiare derivate || -641 758 || 654 460 || - || - || 12 702

Venituri reportate || 32 689 || 314 || - || - || 33 003

Sume datorate terților || 329 598 || 62 || - || - || 329 660

Alte pasive || 691 || 19 || - || 403 || 1 113

Total pasive || -278 780 || 654 855 || - || 403 || 376 478

Resurse din contribuții || || || || ||

Contribuția solicitată statelor membre || 1 281 309 || - || - || - || 1 281 309

Rezerva de valoare justă || 41 750 || - || - || - || 41 750

Rezultat reportat || 125 722 || - || - || - || 125 722

Total resurse din contribuții || 1 448 781 || - || - || - || 1 448 781

Total pasive și resurse din contribuții || 1 170 001 || 654 855 || - || 403 || 1 825 259

Poziția valutară la 31 decembrie 2011 || -121 211 || 56 503 || 4 303 || 60 405 || -

|| || || || ||

Situația la 31 decembrie 2011: || || || || ||

ANGAJAMENTE || || || || ||

Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 761 319 || 204 340 || - || - || 965 659

Garanții executate || - || - || - || 7 909 || 7 909

Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 209 223 || || - || - || 209 223

PASIVE CONTINGENTE || || || || ||

Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000

3.4.2.4 Analiza sensibilității la schimbul valutar (în mii EUR)

La data raportării, cea mai semnificativă expunere valutară netă este expunerea netă în cazul USD. La 31 decembrie 2012, o modificare a cursului de schimb al USD cu +/- 10 % ar duce la o variație a resurselor din contribuții în valoare de 6 682 EUR, respectiv 6 682 EUR (31 decembrie 2011: 5 650 EUR, respectiv 5 650 EUR).

3.4.2.5 Cursuri de schimb

Următoarele cursuri de schimb au fost utilizate pentru întocmirea bilanțului la 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2011:

|| 31 decembrie 2012 || 31 decembrie 2011

Monede ale țărilor terțe || ||

Peso dominican (DOP) || 53,1220 || 49,8498

Dolar fijian (FJD) || 2,3417 || 2,3630

Gourde haitian (HTG) || 55,7265 || 52,1645

Șiling kenyan (KES) || 113,68 || 109,53

Ouguiya mauritană (MRO) || 393,99 || 372,52

Rupie mauritiană (MUR) || 40,19 || 37,43

Franc ruandez (RWF) || 811,83 || 771,76

Șiling ugandez (UGX) || 3 549 || 3 205

Dolar american (USD) || 1,3194 || 1,2939

Franc CFA (XAF/XOF) || 655,957 || 655,957

Rand sud-african (ZAR) || 11,1727 || 10,4830

3.4.3 Riscul de preț al participațiilor (în mii EUR)

Riscul de preț al participațiilor reprezintă riscul ca valorile juste ale participațiilor să scadă ca urmare a variației indicilor de capital propriu și a valorii participațiilor individuale.

FI este expusă unui risc de preț al participațiilor prin investițiile sale de capital de risc, și anume investițiile în participații directe și fondurile cu capital de risc.

Investițiile în participații fac obiectul unei evaluări în cadrul căreia se atribuie puncte. Fiecare investiție este analizată pe baza mai multor criterii care se încadrează în una dintre următoarele categorii principale: gestionare, plan de afaceri și structură. Evaluările individuale sunt apoi integrate într-o singură evaluare care atribuie un punctaj general investiției și care rezumă soliditatea sa globală.

Expunerile la riscuri ale participațiilor fac, de asemenea, obiectul unor limite, definite atât la nivel individual, cât și la nivel cumulat. Mărimea acestor limite depinde de calitatea investițiilor în participații.

Valoarea pozițiilor pe titluri de capital privat nu este ușor de găsit în scopul monitorizării și al asigurării controlului în mod continuu. Pentru pozițiile respective, printre cele mai bune informații disponibile se numără prețurile oricăror tehnici de evaluare pertinente.

Cuantumul efectelor asupra resurselor din contribuții ale facilității (ca rezultat al unei variații a valorii juste a portofoliului de participații disponibile pentru vânzare) ca urmare a unei scăderi cu 10 % a indicilor de capital propriu și a valorii participațiilor individuale, toate celelalte variabile menținându-se constante, este de -33 300 EUR la 31 decembrie 2012 și de -25 166 la 31 decembrie 2011.

4 Valorile juste ale activelor și ale pasivelor

Tabelul de mai jos prezintă o comparație în funcție de categorie a valorilor contabile și a valorilor juste ale activelor și pasivelor facilității care sunt înregistrate în situațiile financiare (în mii EUR).

|| Valoare contabilă 31.12.2012 || Valoare justă 31.12.2012 || Valoare contabilă 31.12.2011 || Valoare justă 31.12.2011

Active contabilizate la valoarea justă || || || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare || 333 001 || 333 001 || 251 660 || 251 660

Instrumente financiare derivate || 115 || 115 || 434 || 434

Total || 333 116 || 333 116 || 252 094 || 252 094

|| || || ||

Active contabilizate la costul amortizat || || || ||

Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 466 568 || 452 279 || 452 279

Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 226 409 || 1 033 160 || 1 022 679

Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 || 87 310 || 87 310

Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || 98 805 || - || -

Alte active || 224 || 224 || 416 || 416

Total || 1 799 411 || 1 879 316 || 1 573 165 || 1 562 684

Total active || 2 132 527 || 2 212 432 || 1 825 259 || 1 814 778

|| || || ||

Pasive contabilizate la valoarea justă || || || ||

Instrumente financiare derivate || 7 035 || 7 035 || 12 702 || 12 702

Total || 7 053 || 7 053 || 12 702 || 12 702

|| || || ||

Pasive contabilizate la costul amortizat || || || ||

Venituri reportate || 37 808 || 37 808 || 33 003 || 33 003

Sume datorate terților || 312 086 || 312 086 || 329 660 || 329 660

Alte pasive || 1 153 || 1 153 || 1 113 || 1 113

Total || 351 047 || 351 047 || 363 776 || 363 776

Total pasive || 358 082 || 358 082 || 376 478 || 376 478

În cele ce urmează se descriu metodologiile și ipotezele folosite pentru a stabili valoarea justă a activelor și a pasivelor.

§ Active pentru care valoarea justă se apropie de valoarea contabilă

Pentru activele și pasivele care sunt lichide sau care au o scadență pe termen scurt mai mică de trei luni, se presupune că valorile contabile se apropie de valoarea lor justă.

§ Activele și pasivele înregistrate la valoarea lor justă

Cotațiile de preț publicate pe o piață activă constituie prima sursă pentru stabilirea valorii juste a unui instrument financiar, însă având în vedere compoziția portofoliului de investiții al facilității, acestea sunt rareori disponibile. Pentru instrumentele al căror preț de piață nu este disponibil, valorile juste se estimează utilizând tehnici sau modele de evaluare bazate, ori de câte ori este posibil, pe datele de piață care pot fi observate la data bilanțului.

Tabelul următor analizează activele financiare desemnate la valoarea justă cu metoda de evaluare. Diferitele niveluri au fost definite după cum urmează:

- nivelul 1: prețurile cotate (neajustate) de pe piețele active;

- nivelul 2: alte intrări decât prețurile cotate, incluse în nivelul 1, care pot fi observate pentru activ,     fie direct (și anume ca            prețuri), fie indirect (și anume, derivate din prețuri);

- nivelul 3:     intrările pentru activ care nu se bazează pe date de piață care pot fi observate (intrări neobservabile).

La 31 decembrie 2012 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total

Active financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 115 || - || 115

Active financiare disponibile pentru vânzare || 11 001 || - || 322 000 || 333 001

Total || 11 001 || 115 || 322 000 || 333 116

|| || || ||

Pasive financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 7 035 || - || 7 035

Total || - || 7 035 || - || 7 035

La 31 decembrie 2011 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total

Active financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 434 || - || 434

Active financiare disponibile pentru vânzare || 15 214 || - || 236 446 || 251 660

Total || 15 214 || 434 || 236 446 || 252 094

|| || || ||

Pasive financiare || || || ||

Instrumente financiare derivate || - || 12 702 || - || 12 702

Total || - || 12 702 || - || 12 702

În 2012, facilitatea nu a efectuat transferuri de la nivelul 1 la 2 sau de la nivelul 2 la 1 în ierarhia valorii juste.

Tabelele următoare prezintă modificările privind instrumentele de la nivelul 3 pentru exercițiile financiare care s-au încheiat la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011:

În mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare

Soldul la 1 ianuarie 2012 || 236 446

Câștiguri sau pierderi totale ||

- în profit sau pierdere || 8 133

- în alte elemente ale rezultatului global || 15 041

Plăți || 81 981

Rambursări || -19 601

Soldul la 31 decembrie 2012 || 322 000

în mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare

Soldul la 1 ianuarie 2011 || 171 638

Câștiguri sau pierderi totale ||

- în profit sau pierdere || -3 206

- în alte elemente ale rezultatului global || 21 759

Plăți || 67 829

Rambursări || -21 574

Soldul la 31 decembrie 2011 || 236 446

5 Numerar și echivalente de numerar (în mii EUR)

Numerarul și echivalentele de numerar pot fi defalcate în fonduri primite de la statele membre și care nu au fost încă plătite și fonduri din activitățile operaționale și financiare ale facilității.

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Contribuții ale statelor membre primite, dar neplătite încă || 117 622 || 195 205

Fonduri din activitățile financiare și operaționale ale facilității || 348 946 || 257 074

Total numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279

6 Instrumente financiare derivate (în mii EUR)

Principalele componente ale instrumentelor financiare derivate, clasificate ca fiind deținute pentru tranzacționare, sunt următoarele:

La 31 decembrie 2012 || Valoare justă || Valoare noțională

Active || Pasive

Swapuri valutare încrucișate || 87 || -102 || 7 062

Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -3 971 || 19 504

Swapuri pe rata dobânzii || 28 || - || 19 568

Operațiuni valutare la termen || - || -2 962 || 652 451

Total instrumente financiare derivate || 115 || -7 035 || 698 585

|| || ||

La 31 decembrie 2011 || Valoare justă || Valoare noțională

Active || Pasive

Swapuri valutare încrucișate ||  434 || -953 || 29 376

Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -5 355 || 38 158

Operațiuni valutare la termen || - || -6 394 || 585 000

Total instrumente financiare derivate || 434 || -12 702 || 652 534

7 Împrumuturi și creanțe (în mii EUR)

Principalele componente ale împrumuturilor și creanțelor sunt următoarele:

|| Împrumuturi globale  (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total

Valoare nominală la 1 ianuarie 2012 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394

Plăți || 79 015 || 154 003 || - || 233 018

Sume scoase în afara bilanțului || -947 || -1 206 || - || -2 153

Rambursări || -39 967 || -71 368 || -4 145 || -115 480

Dobândă capitalizată || - || -117 || 9 739 || 9 622

Diferențe din cursurile de schimb valutar || -8 780 || -7 692 || -493 || -16 965

Valoare nominală la 31 decembrie 2012 || 254 686 || 789 970 || 133 780 || 1 178 436

|| || || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -835 || -292 || - || -1 127

Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului || 947 || 1 206 || - || 2 153

Anularea ajustării pentru depreciere || 910 || 814 || - || 1 724

Diferențe din cursurile de schimb valutar || 93 || 348 || 480 || 921

Depreciere la 31 decembrie 2012 || -6 494 || -14 296 || -24 355 || -45 145

|| || || ||

Costuri amortizate || -1 641 || -3 984 || -82 || -5 707

Dobânzi acumulate || 5 246 || 9 244 || 4 206 || 18 696

Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2012 || 251 797 || 780 934 || 113 549 || 1 146 280

|| || || || ||

(*) inclusiv contracte de agenție.

|| Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total

Valoare nominală la 1 ianuarie 2011 || 246 500 || 542 322 || 123 910 || 912 732

Plăți || 25 689 || 211 351 || 0 || 237 040

Sume scoase în afara bilanțului ||  0 ||  0 || -2 000 || -2 000

Rambursări || -48 554 || -51 712 || -4 144 || -104 410

Dobândă capitalizată || 0 || 459 || 10 053 || 10 512

Diferențe din cursurile de schimb valutar || 1 730 || 13 930 ||  860 || 16 520

Valoare nominală la 31 decembrie 2011 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394

|| || || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -15 006 || -18 056 || -44 023 || -77 085

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -1 746 || -1 514 || -773 || -4 033

Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului ||  0 ||  0 || 2 000 || 2 000

Anularea ajustării pentru depreciere || 9499 || 3263 || 18 723 || 31 485

Diferențe din cursurile de schimb valutar || - 356 || - 65 || - 762 || -1 183

Depreciere la 31 decembrie 2011 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816

|| || || ||

Costuri amortizate || -1 700 || -3 428 || - 99 || -5 227

Dobânzi acumulate || 3 498 || 9 499 || 3 812 || 16 809

Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2011 || 219 554 || 706 049 || 107 557 || 1 033 160

|| || || || ||

(*) inclusiv contracte de agenție.

8 Active financiare disponibile pentru vânzare (în mii EUR)

Principalele componente ale activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele:

|| Fond cu capital de risc || Participații directe || Total

Costuri la 1 ianuarie 2012 || 182 692 || 36 565 || 219 257

Plăți || 56 007 || 25 974 || 81 981

Rambursări / vânzări || -19 570 || -31 || -19 601

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 1 581 || -678 || 903

Costuri la 31 decembrie 2012 || 220 710 || 61 830 || 282 540

|| || ||

Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2012 || 29 781 || 11 969 || 41 750

Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 29 540 || -2 856 || 26 684

Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2012 || 59 321 || 9 113 || 68 434

|| || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -6 887 || -2 460 || -9 347

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || -7 976 || -951 || -8 927

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 133 || 168 || 301

Depreciere la 31 decembrie 2012 || -14 730 || -3 243 || -17 973

|| || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2012 || 265 301 || 67 700 || 333 001

|| Fond cu capital de risc || Participații directe || Total

Costuri la 1 ianuarie 2011 || 142 932 || 33 350 || 176 282

Plăți || 59 579 || 8 250 || 67 829

Rambursări / vânzări || -20 236 || -4 735 || -24 971

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 417 || -300 || 117

Costuri la 31 decembrie 2011 || 182 692 || 36 565 || 219 257

|| || ||

Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2011 || 11 335 || 13 235 || 24 570

Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 18 446 || -1 266 || 17 180

Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2011 || 29 781 || 11 969 || 41 750

|| || ||

Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -2 || -6 022 || -6 024

Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || - 6 888 || - || -6 888

Utilizarea deprecierii înregistrate în situația rezultatului global în anii anteriori || 2 || 3 714 || 3 716

Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 1 || -152 || -151

Depreciere la 31 decembrie 2011 || -6 887 || -2 460 || -9 347

|| || ||

Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2011 || 205 586 || 46 074 || 251 660

9 Sume de încasat de la contributori (în mii EUR)

Principalele componente ale sumelor de încasat de la contributori sunt următoarele:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Contribuția solicitată statelor membre, dar neplătită || 87 310 || 87 310

Total sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310

10 Active financiare păstrate până la scadență (în mii EUR)

Portofoliul păstrat până la scadență este alcătuit din obligațiuni cotate, care au o scadență reziduală de mai puțin de trei luni de la data de raportare. Tabelul următor prezintă mișcările portofoliului păstrat până la scadență:

Soldul la 1 ianuarie 2012 || -

Achiziții || 98 278

Amortizarea primei/discontului || -210

Variația dobânzii acumulate || 961

Soldul la 31 decembrie 2012 || 99 029

11 Alte active (în mii EUR)

Alte active sunt compuse, în principal, din următoarele elemente:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Sumă de încasat de la BEI || 7 || 59

Garanții financiare || 217 || 357

Sume de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică || 337 || -

Deprecierea sumelor de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică (nota 20) || -337 || -

Total alte active || 224 || 416

12 Venituri reportate (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor reportate sunt următoarele:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Subvenții la dobândă reportate || 37 387 || 32 744

Comisioane reportate la împrumuturi și creanțe || 421 || 259

Total venituri reportate || 37 808 || 33 003

13 Sume datorate terților (în mii EUR)

Principalele componente ale sumelor datorate terților sunt următoarele:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Cheltuieli administrative generale nete de plătit către BEI || 36 202 || 38 011

Alte obligații de plată către BEI || 8 904 || 219

Subvenții la dobândă neplătite încă, datorate statelor membre || 266 980 || 291 430

Total sume datorate terților || 312 086 || 329 660

14 Alte pasive (în mii EUR)

Alte pasive sunt compuse, în principal, din următoarele elemente:

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

Garanții financiare || 215 || 294

Altele || 938 || 819

Total alte pasive || 1 153 || 1 113

|| ||

15 Contribuția solicitată statelor membre (în mii EUR)

State membre || Contribuția la facilitate || Contribuția la subvențiile la dobândă || Total contribuții || Contribuție solicitată, dar neplătită (*)

Austria || 41 375 || 10 168 || 51 543 || 2 650

Belgia || 61 203 || 15 041 || 76 244 || 3 920

Danemarca || 33 412 || 8 211 || 41 623 || 2 140

Finlanda || 23 107 || 5 679 || 28 786 || 1 480

Franța || 379 399 || 93 237 || 472 636 || 24 300

Germania || 364 722 || 89 630 || 454 352 || 23 360

Grecia || 19 516 || 4 796 || 24 312 || 1 250

Irlanda || 9 680 || 2 379 || 12 059 || 620

Italia || 195 788 || 48 115 || 243 903 || 12 540

Luxemburg || 4 528 || 1 113 || 5 641 || 290

Țările de Jos || 81 500 || 20 028 || 101 529 || 5 220

Portugalia || 15 145 || 3 722 || 18 867 || 970

Spania || 91 180 || 22 407 || 113 588 || 5 840

Suedia || 42 624 || 10 4757 || 53 099 || 2 730

Regatul Unit || 198 130 || 48 690 || 246 820 || -

Total la 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 383 691 || 1 945 000 || 87 310

Total la 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 383 691 || 1 665 000 || 87 310

(*) La 20 noiembrie 2012, Consiliul a stabilit valoarea contribuțiilor financiare care trebuie plătite de fiecare stat membru până la 21 ianuarie 2013.

16 Pasive contingente și angajamente (în mii EUR)

|| 31.12.2012 || 31.12.2011

|| ||

Angajamente || ||

Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092

Angajamente neplătite în legătură cu activele financiare disponibile pentru vânzare || 217 070 || 264 567

Garanții executate || 6 224 || 7 909

Subvenții și asistență tehnică || 228 175 || 209 223

|| ||

Pasive contingente || ||

Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000

|| ||

Total || 1 220 513 || 1 202 792

17 Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor din dobânzilor și ale veniturilor similare sunt următoarele:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Numerar și echivalente de numerar || 1 678 || 5 518

Active financiare păstrate până la scadență || 36 || -

Împrumuturi și creanțe || 64 060 || 50 800

Subvenții la dobândă || 1 729 || 3 243

Total venituri din dobânzi și venituri similare || 67 503 || 59 561

Principala componentă a cheltuielilor cu dobânzile și a cheltuielilor similare este următoarea:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Instrumente financiare derivate || -1 114 || -940

Total cheltuieli cu dobânzile și cheltuieli similare || - 1 114 || -940

18 Venituri nete din taxe și comisioane (în mii EUR)

Principalele componente ale veniturilor din taxe și comisioane sunt următoarele:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Taxe și comisioane aferente împrumuturilor și creanțelor || 1 710 || 1 894

Taxe și comisioane aferente garanțiilor financiare || 191 || 255

Altele || 33 || -

Total venituri din taxe și comisioane || 1 934 || 2 149

Principala componentă a veniturilor din taxe și comisioane este următoarea:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Comision plătit terților pentru activele financiare disponibile pentru vânzare || -292 || -144

Total cheltuieli cu comisioanele și onorariile || -292 || -144

19 Câștiguri nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare (în mii EUR)

Principalele componente ale câștigurilor nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele:

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Venituri nete din activele financiare disponibile pentru vânzare || 70 || 16 254

Venituri din dividende || 975 || 974

Câștiguri nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare || 1 045 || 17 228

20 Deprecierea altor active (în mii EUR)

Pe durata perioadei de raportare, facilitatea a efectuat o plată pentru asistență tehnică în valoare de 638 EUR care, din cauza comportamentului fraudulos al contrapartidei, nu a ajuns la beneficiarul final. În urma intervențiilor juridice, facilitatea ar putea recupera 301 EUR, restul soldului fiind înregistrat ca creanță. La data raportării, probabilitatea ca facilitatea să recupereze vreodată suma restantă este estimată ca fiind scăzută, soldul respectiv de 337 EUR fiind înregistrat ca depreciere în rezultatul global al facilității.

21 Cheltuieli administrative generale (în mii EUR)

Cheltuielile administrative generale reprezintă costurile reale suportate de BEI pentru administrarea facilității, din care se scade venitul generat de comisioanele de evaluare standard percepute de BEI direct de la clienții facilității.

|| De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011

|| până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011

Costuri reale suportate de BEI || -38 390 || -39 937

Venituri din comisioanele de evaluare percepute direct de la clienții facilității || 2 188 || 1 931

Cheltuieli administrative generale nete || -36 202 || -38 006

În urma intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de parteneriat de la Cotonou revizuit, cheltuielile administrative generale nu mai sunt acoperite de statele membre.

22 Evenimente ulterioare

După întocmirea bilanțului nu s-a produs niciun eveniment de natură să necesite informații sau ajustări ale situațiilor financiare la 31 decembrie 2012.

ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE

Note la tabele:

– Cifra „0,00” indică faptul că suma corespunzătoare este cuprinsă între –4 999 EUR și 4 999 EUR. Atunci când nu se menționează nicio cifră, suma este egală cu zero.   Țările cu sold zero la toate coloanele nu sunt incluse în tabele.

– Rubrica „Toate țările ACP/TTPM” se referă la proiectele care acoperă mai multe țări, dar care nu sunt finanțate prin cooperare regională.

– Rubrica „Cheltuieli financiare și administrative” reprezintă proiectele finanțate din dobânda FED sau din pachetul financiar care acoperă cheltuielile administrative.

[1]              JO L 247, 9.9.2006.

[2]            Toate cifrele sunt rotunjite la milioane EUR. Ar trebui menționat faptul că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele cărora le corespunde cifra 0 reprezintă valori mai mici de 500 000 EUR. Sumele egale cu zero sunt reprezentate printr-o liniuță (-).

[3] Creanțe curente, cu excepția creanțelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare.

[4] Pasive curente, cu excepția pasivelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare.

[5] PIR - program indicativ regional.

[6] PIN - Program indicativ național.

[7]            În conformitate cu articolul 153 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED, situația trezoreriei este prezentată în bilanțul celui de al 10-lea FED. Diferitele tipuri de conturi bancare sunt prezentate în capitolul 6, „Gestionarea riscului financiar”.

[8]            Acest sold reprezintă sumele disponibile pentru Republica Democratică Congo, în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2003/583/CE a Consiliului. Aceste fonduri sunt alocate pentru un scop specific și pentru un anumit stat beneficiar.

[9]            JO L 156, 29.5.1998, p. 3-106.

[10]          JO L 247, 9.9.2006.

[11]         Decizia 2011/315/UE a Consiliului din 23 mai 2011 privind alocarea fondurilor dezangajate din proiectele desfășurate în cadrul celui de al nouălea Fond european de dezvoltare și în cadrul FED anterioare, în vederea cooperării pentru dezvoltare în Sudanul de Sud.

[12]          JO L 247, 9.9.2006.

[13]             Resursele nealocate din FED-urile anterioare includ soldul fondurilor Sysmin, care, prin Decizia 3/2000 a Consiliului de Miniștri ACP-CE, a fost stabilit la 410,926 milioane EUR. Decizia PE/410/2001 a Comisiei include aceste resurse în programarea alocărilor indicative naționale (partea B) în cadrul protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.