1.         Introducere

Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013) a intrat în vigoare la 30 mai 2013. Acesta se bazează pe Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), cadrul european de supraveghere bugetară, pe care îl completează pentru zona euro. Acest regulament reprezintă un pas concret și decisiv în direcția consolidării mecanismelor de supraveghere aplicabile tuturor statelor membre din zona euro.

Noile elemente de supraveghere bugetară care decurg din Regulamentul nr. 473/2013 pentru statele membre din zona euro înseamnă o transparență mai mare a deciziilor bugetare ale acestora și o coordonare bugetară mai strânsă între ele începând cu ciclul bugetar 2014.

În special, noile dispoziții bugetare comune includ un nou exercițiu de supraveghere coordonată, care va avea loc în toamna fiecărui an. Până la data de 15 octombrie a fiecărui an, toate statele membre din zona euro își vor prezenta proiectele de planuri bugetare (PPB) pentru anul următor. Comisia va publica apoi un aviz privind PPB-ul fiecărui stat membru din zona euro, înainte de adoptarea bugetului național corespunzător. Atunci când, în cazuri excepționale, Comisia identifică neconformitatea deosebit de gravă a unui plan cu obligațiile de politică bugetară stabilite în PSC, va fi solicitat un proiect de plan revizuit, în urma consultării statului membru în cauză. Acest nou calendar bugetar comun va facilita coordonarea politicilor între statele membre din zona euro și va asigura integrarea corespunzătoare a recomandărilor Consiliului și Comisiei în procedurile bugetare ale statelor membre.

Conform celor stabilite la articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul nr. 473/2013, „Specificațiile conținutului proiectului de plan bugetar sunt formulate într-un cadru armonizat, stabilit de Comisie în cooperare cu statele membre.” Prezenta comunicare propune un cadru armonizat pentru prezentarea PPB-urilor de către statele membre din zona euro. Anexa cuprinde un set de modele, care acoperă principalele date bugetare și macroeconomice pentru anul următor, în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 473/2013.

În plus, Regulamentul nr. 473/2013 favorizează, de asemenea, o mai bună coordonare a planurilor naționale privind emisiunile de titluri de datorie, stabilind o obligație de raportare pentru toate statele membre din zona euro. Mai precis, toate statele membre din zona euro sunt obligate să raporteze ex-ante și la timp în legătură cu planurile lor naționale privind emisiunile de titluri de datorie. Aceste informații vor permite o monitorizare adecvată a evoluțiilor datoriilor în zona euro și vor spori gradul de coordonare a deciziilor privind emisiunile de titluri de datorie. În conformitate cu articolul 8 din acest regulament, forma și conținutul armonizate ale acestor rapoarte „sunt specificate de Comisie în cooperare cu statul membru”. Astfel, prezenta comunicare propune de asemenea o formă și un conținut armonizate pentru rapoartele statelor membre din zona euro referitoare la planurile lor naționale privind emisiunile de titluri de datorie.

2.         Specificații privind forma și conținutul proiectelor de planuri bugetare.

Orientările prezentate mai jos ar trebui să fie considerate un cod de bune practici și o listă de verificare ce trebuie utilizate de statele membre la întocmirea PPB. Se așteaptă ca statele membre să urmeze aceste orientări și să ofere justificări pentru orice deviere de la acestea.

În esență, PPB ar trebui să prezinte o actualizare a unora dintre tabelele standardizate din cadrul programelor de stabilitate, completate cu informații detaliate despre măsurile prezentate în PPB.

În conformitate cu orientările existente pentru programele de stabilitate și de convergență, conceptele utilizate trebuie să fie consecvente cu standardele stabilite la nivel european, în special în contextul sistemului european de conturi (SEC).

PPB ar trebui să permită identificarea surselor eventualelor discrepanțe față de strategia bugetară din cel mai recent program de stabilitate. Din acest motiv, pe lângă datele necesare pentru anul următor, și anume anul pentru care se elaborează bugetul (anul t+1 în tabelele standardizate din anexă), ar trebui incluse, de asemenea, estimările corespunzătoare pentru anul în curs (t în tabelele standardizate din anexă), împreună cu rezultatele anului precedent (t-1 în tabelele standardizate din anexă), care trebuie să fie consecvente cu datele raportate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

A. Previziuni și ipoteze macroeconomice independente. Impactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice.

PPB-urile ar trebui să se bazeze pe previziuni macroeconomice independente, astfel cum se stabilește la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul nr. 473/2013. În consecință, tabelele 1a, 1b, 1c și 1d din PPB, incluse în anexă, prezintă principalele evoluții economice preconizate și variabilele economice importante folosite la întocmirea PPB.

În special, tabelul 1a conține date privind rata de variație a PIB-ului real observată în anul t‑1 și rata de variație a PIB-ului real prognozată pentru anii t și t+1. Aceste rate de creștere prognozate pentru anii t și t+1 ar trebui să includă impactul estimat asupra creșterii economice al măsurilor bugetare agregate prevăzute în cadrul PPB. Prin urmare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul nr. 473/2013, se recomandă ca acest impact estimat asupra creșterii economice să fie specificat în tabelul 1a sau, dacă nu, detaliat în anexa metodologică.

Ipotezele de bază pe care se fundamentează previziunile macroeconomice ar trebui să fie prezentate în tabelul 0.(i) din anexă. Alte ipoteze principale care sunt de regulă relevante pentru elaborarea de previziuni macroeconomice sunt prezentate în tabelul 0.(ii).  Statele membre ar putea să considere utilă verificarea acestui din urmă tabel atunci când doresc să sintetizeze ipotezele pe care se bazează previziunile macroeconomice independente.

Statele membre ar trebui, de asemenea, să precizeze în mod explicit dacă previziunile bugetare și macroeconomice independente au fost elaborate sau aprobate de organismul independent.

B. Obiectivele bugetare

Obiectivele bugetare pentru soldul administrației publice, defalcate pe subsectoare ale administrației publice (administrația centrală, administrația regională sau de stat în cazul statelor membre cu structură instituțională federală sau în mare parte descentralizată, administrațiile locale și asigurările sociale), ar trebui să fie prezentate în tabelele corespunzătoare, incluse de asemenea în anexă. Astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 473/2013, Comisia ar trebui să evalueze dacă PPB respectă obligațiile de politică bugetară prevăzute de PSC. Pentru a face posibilă această evaluare, printre informațiile obligatorii conform prezentei secțiuni se numără și obiectivele bugetare structurale, precum și măsurile cu caracter excepțional și alte măsuri temporare. Respectarea criteriului de referință privind datoria este evaluată în raport cu datele privind evoluția datoriei, care ar trebui să fie consecvente cu obiectivele bugetare și previziunile macroeconomice detaliate anterior. Aceste informații, care sunt necesare pentru tabelele 2.a, 2.b și 2.c din anexă, ar putea fi completate cu date referitoare la datoriile contingente care ar putea afecta poziția datoriei publice pe termen mediu.

Pentru a permite o înțelegere cuprinzătoare a soldului administrației publice și a strategiei bugetare în general, trebuie să se furnizeze informații privind obiectivele de venituri și cheltuieli și principalele lor componente. Aceste informați sunt incluse în tabelul 4a din anexă. Ținând seama de condițiile și criteriile pentru stabilirea creșterii cheltuielilor care trebuie evaluată în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1466/97, ce definește un criteriu de referință privind cheltuielile, PPB prezintă de asemenea creșterea preconizată a cheltuielilor publice care beneficiază de un tratament special în cadrul calculului criteriului de referință privind cheltuielile.

O defalcare pe funcții a cheltuielilor administrației publice este cuprinsă în tabelele corespunzătoare din anexă. Atunci când este posibil, statele membre sunt încurajate să furnizeze aceste informații defalcate pe categoriile detaliate în Clasificarea funcțiilor administrațiilor publice (CFAP). În orice caz, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul nr. 473/2013, ar trebui furnizate informații relevante cu privire la cheltuielile administrației publice pentru educație, asistență medicală și ocuparea forței de muncă, fie în tabelul propus, fie detaliate altfel în PPB.

C. Cheltuielile și veniturile publice în scenariul de statu-quo al politicilor și măsurile bugetare discreționare.

Fiecare stat membru ar trebui să definească în mod corespunzător un scenariu privind cheltuielile și veniturile în situație de statu-quo al politicilor pentru anul următor (adică pre-buget, cu excepția noilor măsuri care au fost propuse în contextul procesului bugetar) și să facă publice ipotezele și metodologiile subiacente, precum și parametrii relevanți. Ipoteza de „statu-quo al politicilor” presupune extrapolarea tendințelor veniturilor și cheltuielilor înainte de a adăuga impactul măsurilor bugetare discreționare hotărâte în contextul procesului bugetar pentru anul următor. Rezultatele proiecțiilor privind cheltuielile și veniturile pe baza ipotezei de statu-quo al politicilor sunt prezentate în tabelul 3 din anexă, în timp ce setul de tabele 5.a, 5.b și 5.c descrie și sintetizează măsurile discreționare în curs de a fi adoptate de diferitele subsectoare în vederea atingerii obiectivelor bugetare.

Aceste trei tabele ar trebui să conțină o descriere tehnică exhaustivă a măsurilor care sunt adoptate de diferitele subsectoare, precum și informații privind motivația, concepția și implementarea fiecărei măsuri. Ținta măsurii bugetare ar trebui de asemenea detaliată, folosind termenii aferenți SEC, specificând dacă este o măsură discreționară pentru cheltuieli sau pentru venituri. De asemenea, ar trebui specificată și componenta precisă a cheltuielii sau a venitului vizată de măsura discreționară. Acest lucru va face fezabilă comparația între obiective și rezultatele scenariului de statu-quo al politicilor. Cu alte cuvinte:

-  În ceea ce privește veniturile, ar trebui să se menționeze dacă măsura avută în vedere vizează:

o  Impozitele pe producție și import (cod SEC: D.2)

o  Impozitele curente pe venit, pe patrimoniu etc. (cod SEC: D.5)

o  Impozitele pe capital (cod SEC: D.91)

o  Contribuțiile sociale (cod SEC: D.61)

o  Veniturile din proprietate (cod SEC: D.4)

o  Altele (cod SEC: P.11+P.12+P.131+D.39+D.7+D.9 {altele decât D.91})

-  În ceea ce privește cheltuielile, ar trebui să se menționeze dacă măsura avută în vedere vizează:

o  Remunerarea salariaților (cod SEC: D.1)

o  Consumul intermediar (cod SEC: P.2)

o  Plățile sociale (prestații sociale și transferuri sociale în natură livrate gospodăriilor prin intermediul producătorilor de pe piață, cod SEC: D.62, D.6311, D.63121, D.63131), din care, dacă este cazul, ar trebui de asemenea menționate indemnizațiile de șomaj, inclusiv prestațiile în bani (D.621 și D.624) și prestațiile în natură (D.6311, D.63121, D.63131) legate de indemnizațiile de șomaj.

o  Cheltuielile cu dobânzile (cod SEC: D.41)

o  Subvențiile (cod SEC: D.3)

o  Formarea brută de capital fix (cod SEC: P.51)

o  Transferurile de capital (cod SEC: D.9)

o  Altele (cod SEC: D.29+D.4 {altele decât D.41} +D.5+D.7+P.52+P.53+K.2+D.8)

Ar trebui specificat profilul temporal al măsurilor, pentru a distinge măsurile care au un efect bugetar tranzitoriu ce nu duce la o schimbare pe termen lung a poziției bugetare intertemporale (adică în ceea ce privește nivelul permanent al veniturilor sau al cheltuielilor) de cele care au un efect bugetar permanent ce duce la o schimbare pe termen lung a poziției bugetare intertemporale (adică la nivelul permanent al veniturilor sau cheltuielilor). În conformitate cu Regulamentul nr. 473/2013, măsurile cu un impact bugetar estimat de peste 0,1 % din PIB ar trebuie să fie descrise în detaliu, în timp ce cele cu un impact bugetar sub acest prag trebuie să fie identificate, iar impactul lor bugetar agregat trebuie indicat. În măsura posibilului, măsurile de mai mică amploare care afectează aceeași categorie de venituri / cheltuieli ar putea fi grupate împreună în mod corespunzător. Cu toate acestea, statele membre au convenit, în contextul Comitetului economic și financiar, să îmbunătățească și mai mult calitatea raportării cu privire la măsurile fiscale discreționare (MFD), angajându-se să descrie în detaliu toate MFD-urile cu un impact bugetar minim de 0,05 % din PIB. Astfel, în contextul PPB-urilor și pentru a îmbunătăți consecvența la nivelul cerințelor de raportare, statele membre sunt de asemenea încurajate să furnizeze informații detaliate cu privire la toate măsurile bugetare discreționare care au un impact bugetar estimat de peste 0,05 % din PIB.

PPB-urile ar trebui să conțină, de asemenea, informații cu privire la impactul bugetar estimat al măsurilor discreționare la nivelul fiecărui subsector, incluse în tabelele 5.a, 5.b și 5.c. din anexă. Impactul bugetar al tuturor măsurilor trebuie înregistrat ca impact incremental – spre deosebire de înregistrarea impactului bugetar pe niveluri – în comparație cu prognoza de referință din anul precedent. Aceasta presupune faptul că măsurile permanente simple ar trebui înregistrate ca având un efect de +/- X în anul (anii) în care sunt introduse și de zero în rest, și anume impactul general asupra nivelului veniturilor sau cheltuielilor să nu se poată anula. În cazul în care impactul unei măsuri variază în timp, în tabel ar trebui înregistrat doar impactul incremental[1]. Prin natura lor, măsurile cu caracter excepțional ar trebui să fie întotdeauna înregistrate ca având un efect de +/- X în anul primului impact bugetar și de -/+ X în anul următor, și anume impactul general asupra nivelului veniturilor sau cheltuielilor în doi ani consecutivi trebuie să fie zero[2].

În funcție de fiecare măsură specifică, statele membre ar trebui să adapteze dimensiunea acestor trei tabele în consecință, astfel încât ele să conțină numărul de coloane necesar pentru a reflecta întregul impact bugetar în timp. Ipotezele subiacente utilizate la estimarea impactului bugetar al fiecărei măsuri (de exemplu elasticitatea sau evoluția bazei de impozitare) ar trebui de asemenea descrise în PPB. În fine, PPB-urile ar trebui să precizeze, de asemenea, principiul contabil pe baza căruia se raportează aceste date: implicit, acestea trebuie raportate pe baza angajamentelor, însă dacă acest lucru nu este posibil, ar trebui să se indice în mod explicit că valoarea raportată se bazează pe contabilitatea de casă.

D. Obiectivele aferente strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și recomandările specifice pentru fiecare țară.

Detaliile cu privire la modul în care măsurile adoptate abordează recomandările specifice pentru fiecare țară sau obiectivele naționale în conformitate cu strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă sunt incluse în tabelele 6.a și 6.b din anexă.

E. Indicații referitoare la impactul distributiv preconizat al principalelor măsuri privind cheltuielile și veniturile.

PPB ar trebui de asemenea să includă informații referitoare la eventualul impact distributiv al principalelor măsuri privind veniturile și cheltuielile, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul nr. 473/2013.

Cu toate că majoritatea statelor membre includ deja în bugetele lor considerații calitative cu privire la impactul distributiv al măsurilor fiscale, estimările cantitative sunt mult mai puțin frecvente. Cuantificarea impactului distributiv al măsurilor bugetare este cu siguranță o sarcină dificilă. Din acest motiv, nu a fost inclus în anexă niciun tabel standardizat privind acest aspect al PPB-urilor; statele membre ar trebui însă să furnizeze, în măsura posibilului, informații calitative și estimări cantitative cu privire la efectele distributive ale măsurilor bugetare, prezentate în modul cel mai potrivit pentru măsurile specifice și cadrele analitice disponibile ale fiecărui stat membru.

F. Comparație între PPB și cel mai recent program de stabilitate.

Tabelul 7 din anexă compară previziunile și obiectivele bugetare în condițiile de statu-quo al  politicilor din PPB cu cele ale celui mai recent program de stabilitate. Posibilele diferențe ale datelor din trecut și ale celor planificate în raport cu cele din programul de stabilitate ar trebui explicate în mod corespunzător.

G. Anexa metodologică.

În fine, tabelul 8 din anexă conține aspectele metodologice care ar trebui incluse în PPB. Acestea ar trebui să cuprindă detalii referitoare la diferitele tehnici de estimare aplicate de-a lungul procesului bugetar, împreună cu caracteristicile sale relevante și ipotezele folosite. În cazul în care impactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice nu a fost raportat în tabelul 1.a, ar trebui specificat în această anexă.

3.         Orientări referitoare la forma și conținutul rapoartelor privind emisiunile de titluri de datorie.

În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul nr. 473/2013, prezenta secțiune oferă o formă și un conținut armonizate pentru rapoartele statelor membre din zona euro referitoare la planurile lor naționale privind emisiunile de titluri de datorie.

Pentru a plasa planurile naționale privind emisiunile de titluri de datorie într-un cadru de supraveghere bugetară, acestea ar trebui să fie însoțite de informații generale privind necesitățile globale de finanțare de la bugetul central. Prin urmare, trebuie prezentate două rapoarte: un raport anual și unul trimestrial.

Dată fiind nevoia de flexibilitate în condiții de piață în schimbare, informațiile de perspectivă conținute în aceste rapoarte sunt considerate a fi orientative și influențate de condițiile de pe piață. În principiu, rapoartele nu ar trebui să fie comunicate publicului, dat fiind că aceste informații sunt potențial sensibile.

1.         Raportul anual ar trebui să conțină:

- informații generale privind necesitățile globale de finanțare de la bugetul central, precum (i) răscumpărările de titluri de valori mobiliare cu o scadență inițială de un an sau mai mare; (ii) stocul de titluri de valori mobiliare cu o scadență inițială mai mică de un an; (iii) finanțarea netă în numerar; (iv) deficitul de trezorerie și (v) achizițiile nete de active financiare, cu excepția finanțărilor nete în numerar,

- planurile de emisie pentru anul următor, inclusiv defalcarea pe titluri de valori mobiliare pe termen scurt și pe termen mediu și lung, după modelul pus la dispoziție mai jos.

Tabelul III – Modelul care trebuie inclus în rapoartele anuale privind emisiunile de titluri de datorie[3]

Necesitate de finanțare totală (milioane EUR) || Planul de finanțare (milioane EUR)

Răscumpărările de titluri de valori mobiliare cu o scadență inițială de un an sau mai mare (1) || Stocul de bilete de trezorerie și de efecte comerciale la sfârșitul anului anterior (2) || Finanțare netă în numerar (3) || Necesități de refinanțare totale (4 = 1+2 +3) || Deficit/excedent de numerar (5) || Achiziții nete de active financiare, cu excepția finanțărilor nete în numerar (6) || Altele (7) || Total (8 = 4+5 +6+7) || Variația stocurilor de titluri pe termen scurt (bilete de trezorerie și efecte comerciale) (9) || Titluri pe termen mediu și lung (10) || Altele (11) || Total (12 = 2+9+ 10+11)

|| || || || || || || || || || ||

Raportul ar trebui prezentat Comisiei cu cel puțin o săptămână înainte de sfârșitul anului calendaristic.

2.         Raportul trimestrial ar trebui să prezinte planurile de emisiune, pe trimestru (necumulativ), inclusiv defalcarea în titluri de valori mobiliare pe termen scurt și pe termen mediu și lung. Planurile de emisiune pentru trimestrul sau trimestrele următoare ar trebui să fie însoțite de un raport privind emisiunile efective în trimestrul precedent, precum și emisiunile estimate pentru trimestrul în curs, conform modelului pus la dispoziție mai jos. În timp ce, în principiu și în condiții de piață normale, planurile de emisiuni prognozate ar trebui să fie raportate cu câteva trimestre înainte, în condițiile actuale de piață asemenea prognoze privind emisiunile ar putea fi dificil de făcut sau ar avea o valoare informativă limitată.  Prin urmare, se sugerează ca această raportare să includă numai trimestrul imediat următor.

Tabelul IV – Modelul care trebuie inclus în rapoartele trimestriale privind emisiunile de titluri de datorie[4],[5]

Planul de finanțare (milioane EUR)

|| Titluri pe termen scurt (bilete de trezorerie și efecte comerciale)* (1) || Termen mediu și lung (2) || Altele (3) || Total (4=1+2+3)

q-1 (trimestrul precedent, date reale) || date reale || date reale || date reale || date reale

q (trimestrul în curs, estimare) || estimare || estimare || estimare || estimare

q+1 (trimestrul următor, plan) || plan || plan || plan || plan

* Vă rugăm să raportați aici emisiunile reale, adică inclusiv contabilizarea multiplă a reînnoirii bonurilor la 1 lună

Raportul ar trebui prezentat Comisiei cu cel puțin o săptămână înainte de începutul trimestrului următor.

Se consideră că periodicitatea trimestrială a raportării referitoare la planurile privind emisiunile permite, în egală măsură, asigurarea unei transparențe și previzibilități sporite a planurilor de finanțare și a unei flexibilități suficiente pentru instituirea de politici și proceduri de emisiune.

Toate sumele trebuie exprimate în milioane EUR.

În cazul în care sunt disponibile date, statele membre sunt încurajate să prezinte modele comparabile cu informații similare privind agențiile naționale și administrațiile regionale sau locale.

ANEXĂ. model de Structură și tabelele care trebuie incluse în proiectele de planuri bugetare[6].

A. model de structură pentru proiectele de planuri bugetare.

1. Previziuni macroeconomice.

2. Obiective bugetare.

3. Previziuni privind cheltuielile și veniturile în cazul scenariului de statu-quo al politicilor.

4. Obiective privind cheltuielile și veniturile. Cheltuielile administrației publice pe funcții.

5. Măsurile discreționare incluse în proiectul de buget.

6. Posibile legături între proiectul de plan bugetar și obiectivele stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și recomandările specifice pe țară.

7. Comparație cu cel mai recent program de stabilitate.

8. Impactul distributiv al principalelor măsuri privind veniturile și cheltuielile.

Anexă: Aspecte metodologice, inclusiv impactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice.

B. tabele care trebuie incluse în proiectele de planuri bugetare.

1. Previziuni macroeconomice

Tabelul 0.i) Ipoteze de bază

|| Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

Rata dobânzii pe termen scurt1 (media anuală) || || ||

Rata dobânzii pe termen lung (media anuală) || || ||

Cursul de schimb USD/EUR (media anuală)  || || ||

Cursul de schimb efectiv nominal || || ||

Creșterea PIB-ului mondial, cu excepția UE || || ||

Creșterea PIB-ului UE || || ||

Creșterea piețelor externe relevante || || ||

Volumul importurilor mondiale, cu excepția UE || || ||

Prețurile petrolului (Brent, USD/baril) || || ||

1 Dacă este necesar, ipoteze pur tehnice. || ||

Tabelul 0.ii). Ipoteze principale. Listă de verificare neexhaustivă. (Informații similare pot fi furnizate în diverse formate)

|| Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

1. Mediul extern ||

a. Prețurile produselor de bază || || ||

b. Spreadurile obligațiunii germane || || ||

|| || ||

2. Politica bugetară ||

a.  Capacitatea/Necesitatea netă de finanțare a administrațiilor publice || || ||

b. Datoria publică brută || || ||

|| || ||

3. Politica monetară / sectorul financiar / ipoteze privind ratele dobânzii ||

a. Ratele dobânzii: || || ||

i. Euribor || || ||

ii. Rate pentru depozite || || ||

iii. Rate pentru credite || || ||

iv. Randament până la scadență al obligațiunilor de stat pe 10 ani || || ||

b. Evoluția depozitelor || || ||

c.  Evoluția creditelor || || ||

d. Tendințele creditelor neperformante || || ||

|| || ||

4. Tendințele demografice ||

a.  Evoluția populației de vârstă activă || || ||

b.  Raportul de dependență || || ||

|| || ||

5. Politicile structurale ||

|| || ||

Tabelul 1.a. Perspective macroeconomice

|| Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

|| || Nivel || rata schimbării || rata schimbării || rata schimbării

1. PIB-ul real || B1*g || || || ||

Din care ||

1.1. Atribuibil impactului estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice1 || || --- || --- || ||

2. PIB-ul potențial || || || || ||

contribuții: || || || || ||

- muncă || || || || ||

- capital || || || || ||

- productivitatea totală a factorilor || || || || ||

3. PIB-ul nominal || B1*g || || || ||

Componente ale PIB-ului real ||

4. Cheltuielile aferente consumului final privat || P.3 || || || ||

5. Cheltuielile aferente consumului final al administrațiilor publice || P.3 || || || ||

6. Formarea brută de capital fix || P.51 || || || ||

7. Variația stocurilor și achizițiile nete de obiecte de valoare (% din PIB) || P.52 + P.53 || || || ||

8. Exporturi de bunuri și servicii || P.6 || || || ||

9. Importuri de bunuri și servicii || P.7 || || || ||

Contribuții la creșterea PIB-ului real ||

10. Cererea internă finală || || || - || ||

11. Variația stocurilor și achizițiile nete de obiecte de valoare || P.52 + P.53 || || - || ||

12. Soldul schimburilor externe de bunuri și servicii || B.11 || || - || ||

1/ Vă rugăm să raportați aici impactul estimat asupra PIB-ului real al măsurilor bugetare agregate cuprinse în PPB.

Tabelul 1.b Evoluția prețurilor                                                                                                                                   

|| Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

|| || Nivel || rata schimbării || rata schimbării || rata schimbării

1. Deflatorul PIB || || || || ||

2. Deflatorul consumului privat || || || || ||

3. IAPC || || || || ||

4. Deflatorul consumului public || || || || ||

5. Deflatorul investițiilor || || || || ||

6. Deflatorul prețurilor de export (bunuri și servicii) || || || || ||

7. Deflatorul prețurilor de import (bunuri și servicii) || || || || ||

                                                                                                                                                                                

Tabelul 1.c Evoluțiile de pe piața muncii

|| Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

|| || Nivel || rata schimbării || rata schimbării || rata schimbării

1. Ocuparea forței de muncă, persoane1 || || || || ||

2. Ocuparea forței de muncă, ore lucrate2 || || || || ||

3. Rata șomajului (%)3 || || || || ||

4. Productivitatea muncii, persoane4 || || || || ||

5. Productivitatea muncii, ore lucrate || || || || ||

6. Remunerarea salariaților || D.1 || || || ||

7. Remunerarea per salariat || || || || ||

|| || || || ||

|| || || || ||

|| || || || ||

|| || || - || ||

|| || || - || ||

1/ Populație ocupată, concept intern, definiție conturi naționale.

2/ Definiție conturi naționale.

3/ Definiție armonizată, Eurostat; niveluri.

4/ PIB real per persoană angajată.

5/ PIB real per oră lucrată.     

                                                                                                                                                              

Tabelul 1.d. Soldurile sectoriale                                                                                                       

|| Cod SEC || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

1. Capacitatea netă/Necesitatea netă de finanțare față de restul lumii || B.9 || % PIB || % PIB || % PIB

din care: ||

- Soldul bunurilor și serviciilor || || || ||

- Soldul veniturilor primare și transferurilor || || || ||

- Contul de capital || || || ||

2. Capacitatea netă/Necesitatea netă de finanțare a sectorului privat || B.9 || || ||

3. Capacitatea netă/Necesitatea netă de finanțare a administrațiilor publice || B.9 || || ||

4. Ecart statistic || || || ||

2. Obiective bugetare.

Tabelul 2.a. Obiectivele bugetare ale administrației publice, defalcate pe subsectoare

|| Cod SEC || Anul t || Anul t+1

|| || % PIB || % PIB

Capacitatea netă (+) / Necesitatea netă (-) de finanțare (B.9) per subsector || || ||

1. Administrațiile publice || S.13 || ||

2. Administrația centrală || S.1311 || ||

 3. Administrațiile statelor federale || S.1312 || ||

4. Administrația locală || S.1313 || ||

5. Fonduri de asigurări sociale || S.1314 || ||

6.  Cheltuieli cu dobânzile || D.41 || ||

7. Sold primar2 || || ||

8. Măsuri cu caracter excepțional și alte măsuri temporare3 || || ||

9. Creșterea PIB-ului real (%) (= 1. în tabelul 1a) || || ||

10. Creșterea PIB-ului potențial (%) (= 2 în tabelul 1.a) || || ||

contribuții: ||

- muncă || || ||

- capital || || ||

- productivitatea totală a factorilor || || ||

11. Deviația PIB (% din PIB-ul potențial) || || ||

12. Componentă bugetară ciclică (% din PIB-ul potențial) || || ||

13. Sold ajustat ciclic (1-12) (% din PIB-ul potențial) || || ||

14. Sold primar ajustat ciclic (13+6) (% din PIB‑ul potențial) || || ||

15. Sold structural (13-8) (% din PIB-ul potențial) || || ||

1/ TR-TE=B.9.

2/ Soldul primar se calculează ca (B.9, punctul 8) plus (D.41, punctul 9).

3/ Semnul + înseamnă măsuri cu caracter excepțional de reducere a deficitului.

Tabelul 2.b Evoluția datoriei publice

|| Cod SEC || Anul t || Anul t+1

|| || % PIB || % PIB

1. Datorie brută1 || || ||

2. Variația ratei de îndatorare brută || || ||

Contribuții la variațiile datoriei brute ||

3. Soldul primar (= punctul 10 din tabelul 2.a.i) || || ||

4. Cheltuielile cu dobânzile (= punctul 9 din tabelul 2.a.i) || D.41 || ||

5. Ajustare stoc-flux || || ||

din care: ||

- Diferențe între lichidități și angajamente2 || || ||

- Acumularea netă de active financiare3 || || ||

din care: ||

- venituri din privatizare || || ||

- Efecte ale evaluării și altele4 || || ||

p.m.: rata implicită a dobânzii aferente datoriei5 || || ||

Alte variabile relevante ||

6. Active financiare lichide6 || || ||

7. Datoria financiară netă (7=1-6) || || ||

8. Amortizarea datoriei (obligațiuni existente) de la sfârșitul anului precedent || || ||

9. Procentul din datorie exprimat în valută || || ||

10. Scadența medie || || ||

1/ Conform definiției din Regulamentul 479/2009.

2/ Se poate face o distincție privind diferențele referitoare la cheltuielile cu dobânzile, alte cheltuieli și venituri, atunci când este relevant sau în cazul în care ponderea datoriei în PIB este mai mare decât valoarea de referință.

3/ Se poate face o distincție între activele lichide (devize), obligațiunile de stat, activele din țări terțe, întreprinderile controlate de guvern și diferența dintre activele cotate și cele necotate, atunci când este relevant sau în cazul în care ponderea datoriei în PIB este mai mare decât valoarea de referință.

4/ Se poate face o distincție între variațiile cauzate de fluctuațiile cursului de schimb și operațiunile de pe piața secundară, atunci când este relevant sau în cazul în care ponderea datoriei în PIB este mai mare decât valoarea de referință.

5/ Egal cu cheltuielile cu dobânzile împărțite la nivelul datoriei din anul precedent.

6/ Activele lichide sunt definite aici ca AF.1, AF.2, AF.3 (consolidate pentru administrațiile publice, adică făcând abstracție de pozițiile financiare între entitățile publice), AF.511, AF.52 (doar dacă sunt cotate la bursă).

Tabelul 2.c Datorii contingente

|| Anul t || Anul t+1

|| % PIB || % PIB

Garanții publice || ||

din care: legate de sectorul financiar || ||

3. Previziuni privind cheltuielile și veniturile în cazul scenariului de statu-quo al politicilor[7].

Tabelul 3. Previziuni referitoare la cheltuielile și veniturile administrației publice în condiția unui statu-quo al politicilor, defalcate pe componente principale.

|| Cod SEC || Anul t || Anul t+1

Administrațiile publice (S13) || || % GDP || % PIB

1. Venituri totale, în cazul unui statu-quo al politicilor || TR || ||

Din care ||

1.1. Impozite pe producție și importuri || D.2 || ||

1.2. Impozite curente pe venit, patrimoniu etc. || D.5 || ||

1.3. Impozite pe capital || D.91 || ||

1.4. Contribuții sociale || D.61 || ||

1.5. Venituri din proprietate  || D.4 || ||

1.6. Altele1 || || ||

p.m.: sarcină fiscală (D.2+D.5+D.61+D.91-D.995)2 || || ||

2. Cheltuieli totale, în cazul unui statu-quo al politicilor || TE3 || ||

Din care ||

2.1. Remunerarea salariaților  || D.1 || ||

2.2. Consumul intermediar || P.2 || ||

2.3. Plăți sociale || D.621 D.632 || ||

        din care indemnizații de șomaj4 ||

2.4. Cheltuieli cu dobânzile || D.41 || ||

2.5. Subvenții || D.3 || ||

2.6. Formarea brută de capital fix || P.51 || ||

2.7. Transferuri de capital || D.9 || ||

2.8. Altele5 || || ||

1/ Conform SEC95: D6311_D63121_D63131pay; în SEC2010 - D632pay.

4. Obiective privind cheltuielile și veniturile.

Tabelul 4.a Obiective privind veniturile și cheltuielile administrațiilor publice, defalcate pe componente principale.

|| Cod SEC || Anul t || Anul t+1

General government (S13) || || % PIB || % PIB

1. Obiectiv venituri totale || TR || ||

Din care ||

1.1. Impozite pe producție și importuri || D.2 || ||

1.2. Impozite curente pe venit, patrimoniu etc. || D.5 || ||

1.3. Impozite pe capital || D.91 || ||

1.4. Contribuții sociale || D.61 || ||

1.5. Venituri din proprietate  || D.4 || ||

1.6. Altele1 || || ||

p.m.: sarcină fiscală (D.2+D.5+D.61+D.91-D.995)2 || || ||

2. Obiectiv cheltuieli totale || TE3 || ||

Din care ||

2.1. Remunerarea salariaților  || D.1 || ||

2.2. Consumul intermediar || P.2 || ||

2.3. Plăți sociale || D.626 D.632 || ||

        din care indemnizații de șomaj4 ||

2.4.= Tabelul 2.a.9.  Cheltuieli cu dobânzile || D.41 || ||

2.5. Subvenții || D.3 || ||

2.6. Formarea brută de capital fix || P.51 || ||

2.7. Transferuri de capital || D.9 || ||

2.8. Altele5 || || ||

1/ 11+P.12+P.131+D.39rec+D.7rec+D.9rec (în afara D.91rec)

2/ Inclusiv cele colectate de UE și inclusiv o ajustare pentru impozite și contribuții sociale necolectate D.995), dacă este cazul.

3/ TR-TE = B.9.

4/ Include prestațiile în numerar (D.621 și D.624) și prestațiile în natură (D.631; conform SEC2010, D.632) legate de indemnizațiile de șomaj.

5/ D.29pay+D4pay (în afara D.41pay) +D.5pay+D.7pay+P.52+P.53+|K.2+D.8.

6/ Conform SEC95: D6311_D63121_D63131pay; în SEC2010 - D632pay

Tabelul 4.b Sume care trebuie excluse din criteriul de referință privind cheltuielile

|| || ||

|| Cod SEC || Anul t-1 || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1 ||

|| || Nivel || % PIB || % PIB || % PIB ||

1. Cheltuieli privind programele UE acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale UE || || || || || ||

2. Cheltuieli legate de indemnizații de șomaj ciclice 1 || || || || || ||

3. Efectul măsurilor discreționare privind veniturile 2 || || || || || ||

4. Majorări ale veniturilor, impuse de lege || || || || || ||

1/ Vă rugăm să detaliați metodologia utilizată pentru a obține componenta ciclică a cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Aceasta ar trebui să se bazeze pe cheltuielile cu indemnizațiile de șomaj astfel cum sunt definite în CFAP la codul 10.5.

2/ Creșterile de venituri impuse de lege nu ar trebui să fie incluse în efectul măsurilor discreționare privind veniturile: datele raportate în rândurile 3 și 4 ar trebui să se excludă reciproc.

Tabelul 4.c Cheltuielile administrațiilor publice pe funcții.

4.c.i) Cheltuielile administrațiilor publice pentru educație, asistență medicală și ocuparea forței de muncă

|| Anul t || Anul t+1

|| % PIB || % cheltuieli ale administrațiilor publice || % PIB || % cheltuieli ale administrațiilor publice

Educație1 || || || ||

Asistență medicală1 || || || ||

Ocuparea forței de muncă2 || || || ||

1/ Aceste categorii de cheltuieli ar trebui să corespundă, respectiv, punctelor 9 și 7 din tabelul 4.c.ii). 2/ Această categorie de cheltuieli ar trebui să conțină, între altele, cheltuielile administrațiilor publice legate de politica activă în domeniul pieței forței de muncă, inclusiv servicii publice de ocupare a forței de muncă. Elemente precum remunerațiile funcționarilor publici sau programele de formare profesională nu ar trebui însă incluse aici.

4.c.ii) Clasificarea funcțiilor administrațiilor publice

Funcțiile administrațiilor publice || Cod CFAP || Anul t || Anul t+1

|| || % PIB || % PIB

1. Servicii generale ale administrațiilor publice || 1 || ||

2. Apărare || 2 || ||

3. Ordine și siguranță publică || 3 || ||

4. Afaceri economice || 4 || ||

4. Protecția mediului || 5 || ||

6. Locuințe și amenajări comunale || 6 || ||

7. Sănătate || 7 || ||

8. Recreere, cultură și religie || 8 || ||

9. Educație || 9 || ||

10. Protecție socială || 10 || ||

11. Total cheltuieli (= punctul 2 din tabelul 2.c.i) || TE || ||

5. Descriere a măsurilor discreționare incluse în proiectul de buget.

Tabelul 5.a Măsuri discreționare luate de administrațiile publice

Lista măsurilor || Descriere detaliată 1 || Obiectiv (componentă cheltuieli / venituri) Cod SEC || Principiul contabil || Stadiul adoptării || Implicații bugetare

|| Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+…

|| % PIB || % PIB || % PIB || % PIB

(1) || || || || || || || ||

(2) || || || || || || ||

… || || || || || || || ||

|| TOTAL || || || ||

1/ Vă rugăm să includeți o descriere mai detaliată în cazul planurilor de reformă majoră a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune pentru alte state membre din zona euro

Tabelul 5.b Măsuri discreționare luate de administrația centrală

Lista măsurilor || Descriere detaliată 1 || Obiectiv (componentă cheltuieli / venituri) Cod SEC || Principiul contabil || Stadiul adoptării || Implicații bugetare

|| Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+…

|| % PIB || % PIB || % PIB || % PIB

(1) || || || || || || || ||

(2) || || || || || || ||

… || || || || || || || ||

|| TOTAL || || || ||

1/ Vă rugăm să includeți o descriere mai detaliată în cazul planurilor de reformă majoră a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune pentru alte state membre din zona euro

Tabelul 5.c. Măsuri discreționare luate de subsectoare ale administrațiilor publice1.

Lista măsurilor || Descriere detaliată2 || Obiectiv (componentă cheltuieli / venituri) Cod SEC || Principiul contabil || Stadiul adoptării || Implicații bugetare

|| Anul t || Anul t+1 || Anul t+2 || Anul t+…

|| % PIB || % PIB || % PIB || % PIB

(1) || || || || || || || ||

(2) || || || || || || ||

… || || || || || || || ||

|| TOTAL || || || ||

1/ Vă rugăm să precizați dacă este vorba de administrații ale statelor federale, de administrații locale și/sau de fonduri de asigurări sociale.

2/ Vă rugăm să includeți o descriere mai detaliată în cazul planurilor de reformă majoră a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune pentru alte state membre din zona euro

6. Indicații cu privire la modul în care măsurile din PPB abordează recomandările specifice pe țară și obiectivele stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Tabelul 6.a Recomandările specifice pe țară

Numărul recomandării specifice || Lista măsurilor || Descrierea relevanței directe

|| ||

|| ||

|| ||

Tabelul 6.b Obiectivele stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Obiective naționale principale din cadrul Strategiei Europa 2020 || Lista măsurilor || Descrierea relevanței directe pentru abordarea obiectivului

Obiectiv național din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de ocupare a forței de muncă […] || ||

Obiectiv național din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de cercetare și dezvoltare […] || ||

Obiectiv în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră […] || ||

Obiectiv în materie de energie din surse regenerabile [...] || ||

Obiectiv național în materie de eficiență energetică […] || ||

Obiectiv național în materie de părăsire timpurie a școlii […] || ||

Obiectiv național în materie de învățământ terțiar […] || ||

Obiectiv național în materie de sărăcie […] || ||

7. Abaterile față de cel mai recent program de stabilitate.

Tabelul 7. Abaterile față de cel mai recent program de stabilitate.

|| Cod SEC || Anul t-1 || Anul t || Anul t+1

|| || % PIB || % PIB || % PIB

Obiectiv privind capacitatea netă/necesitatea netă de finanțare a administrațiilor publice || B.9 ||

Programul de stabilitate || || || ||

Proiect de plan bugetar || || || ||

Diferență || || || ||

Proiecție privind capacitatea netă de finanțare a administrațiilor publice în condiții de statu-quo al politicilor || B.9 ||

Programul de stabilitate || || || ||

Proiect de plan bugetar || || || ||

Diferență1 || || || ||

1/ Această diferență se poate referi atât la abaterile care decurg din modificările scenariului macroeconomic, cât și la cele care rezultă din efectul măsurilor de politică adoptate între momentul depunerii programului de stabilitate și cel al prezentării PPB. Se așteaptă diferențe din cauza faptului că scenariul de statu-quo al politicilor este definit într-un mod diferit în sensul prezentului cod de conduită față de programul de stabilitate.

8. Impactul distributiv al principalelor măsuri privind veniturile și cheltuielile.

În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul nr. 473/2013, statele membre ar trebui să furnizeze, în măsura posibilului, informații calitative și estimări cantitative cu privire la efectele distributive ale măsurilor bugetare, prezentate în modul cel mai potrivit pentru măsurile specifice și cadrele analitice disponibile ale fiecărui stat membru.

Cuantificarea impactului distributiv al măsurilor bugetare este o sarcină dificilă. Din acest motiv, nu a fost inclus în prezenta anexă niciun tabel standardizat privind acest aspect al PPB-urilor. Estimările cantitative ale impactului distributiv al măsurilor bugetare ar putea fi apreciat prin calcularea modificărilor preconizate ale indexului Gini, ale indicatorului S80/S20 sau ale ratei sărăciei rezultante. Această metodologie ar putea reprezenta una dintre soluțiile posibile.

Anexă la PPB: Metodologia, modelele economice și ipotezele care stau la baza informațiilor cuprinse în PPB.

Tabelul 8. Aspecte metodologice.

Tehnica de estimare || Etapa procesului bugetar pentru care a fost folosită1 || Caracteristicile relevante ale modelului/tehnicii utilizate || Ipoteze

Instrument n.1 || || ||

Instrument n.2 || || ||

… || || ||

1/ Este posibil să se fi utilizat instrumente de modelizare:

        - la realizarea previziunilor macroeconomice

- la estimarea cheltuielilor și veniturilor în cadrul scenariului de statu-quo al politicilor

- la estimarea efectelor distributive ale principalelor măsuri privind cheltuielile și veniturile

- la cuantificarea măsurilor privind cheltuielile și veniturile care să fie incluse în proiectul de buget

- la estimarea modului în care reformele incluse în PPB abordează obiectivele stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de recomandările specifice pe țară.

[1] De exemplu: o măsură care intră în vigoare în luna iulie a anului t poate avea un impact total de 100 în primul an și de 200 în anii următori. În tabelele de raportare, acest fapt ar trebui înregistrat ca +100 în anul t și din nou +100 (incrementul) în anul t+1. Impactul total al unei măsuri într-un an dat poate fi calculat ca impactul cumulat al incrementurilor începând de la introducerea sa.

[2] Măsurile cu caracter excepțional care acoperă mai mult de un an (de exemplu o amnistie fiscală generatoare de venit în doi ani consecutivi) ar trebui înregistrate ca două măsuri separate, una ca măsură având primul impact în t, iar a doua ca măsură având primul impact în t+1.

[3] Furnizarea de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință obligatorie.

Furnizarea de date privind alte variabile este facultativă, dar foarte de dorit.

[4] Furnizarea de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință obligatorie.

Furnizarea de date privind alte variabile este facultativă, dar foarte de dorit.

[5] Orizontul de raportare va fi revăzut în funcție de o stabilizare a condițiilor de pe piețele datoriilor suverane din Europa.

[6] Furnizarea de date privind variabilele cu caractere aldine este o cerință obligatorie.

Furnizarea de date privind alte variabile este facultativă, dar foarte de dorit.

[7] Vă rugăm să luați notă de faptul că scenariul de statu-quo al politicilor implică extrapolarea tendințelor privind veniturile și cheltuielile înainte de adăugarea impactului măsurilor incluse în bugetul pentru anul următor.