RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind progresele înregistrate de statele membre cu privire la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero

CUPRINS

1........... Introducere..................................................................................................................... 4

2........... Aplicarea practică a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero 5

3........... Obiective intermediare.................................................................................................... 6

4........... Politici și măsuri pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero    7

4.1........ Raportare cu privire la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE........................ 8

4.2........ Politici și măsuri pentru stimularea transformării clădirilor în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero................................................................................................................................ 9

5........... Concluzii și etapele următoare........................................................................................ 9

5.1........ Concluzii........................................................................................................................ 9

5.2........ Etapele următoare......................................................................................................... 10

Anexa 1: Prezentare generală a definițiilor naționale ale clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero.................................................................................................................................................. 11

1.           Introducere

Clădirile constituie un element central al politicii UE privind eficiența energetică, întrucât locuințele, birourile, magazinele și alte clădiri sunt responsabile pentru aproximativ 40%[1] din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Îmbunătățirea eficienței energetice a stocului de clădiri din Europa este esențială, nu doar pentru a atinge obiectivele UE pentru anul 2020, ci și pentru a îndeplini obiectivele pe termen mai lung ale strategiei privind schimbările climatice, în stabilite în Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050[2].

Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor[3] (denumită în continuare „EPBD”) reprezintă principalul instrument legislativ la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor europene. Un element-cheie al EPBD, în special pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen mai lung, îl reprezintă cerințele referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din EPBD, statelor membre „se asigură că:

(a) până la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; și

(b) după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero."

În plus, statele membre trebuie să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care pot include obiective diferențiate în funcție de categoria de clădiri.

De asemenea, articolul 9 alineatul (2) stipulează că statele membre trebuie să elaboreze politici și să ia măsuri de tipul stabilirii unor obiective, cu scopul de a stimula transformarea clădirilor renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum și să informeze Comisia cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor naționale.

Articolul 9 alineatul (3) prevede că „planurile naționale cuprind, printre altele, următoarele elemente:

(a) aplicarea practică detaliată de către statul membru a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care să reflecte condițiile naționale, regionale sau locale ale acestuia și care să cuprindă un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/m2 pe an ….

(b) obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi, până în 2015 …;

(c) informații privind politicile și măsurile financiare sau de altă natură (…), inclusiv detalii privind cerințele și măsurile naționale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore, în contextul articolului 13 alineatul (4) din Directiva 200/28/CE și al articolelor 6 și 7 din prezenta directivă.”

Pe baza planurilor naționale, Comisia trebuie să publice un raport privind progresele înregistrate de statele membre până în luna decembrie 2012 și ulterior o dată la trei ani [articolul 9 alineatul (5)].

Prezentul prim raport se bazează, în principal, pe informațiile cuprinse în planurile naționale pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prezentate de 8 state membre (BE, DK, CY, FI, LT, NL, SE și UK) până la sfârșitul lunii noiembrie 2012. Între timp, alte șase state membre (BG, DE, FR, HU, IE și SK) au trimis planurile lor naționale, dar acestea nu au fost luate în considerare în cadrul analizei. De asemenea, în cazul statelor membre care nu au prezentat un plan național oficial, informațiile referitoare la progresele înregistrate au fost preluate, acolo unde erau disponibile, din planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică (PNAEE). Treisprezece dintre planurile naționale secunde de acțiune pentru eficiență energetică (BG, EE, FI, FR, HU, IE, IT, LU, MT, PL, ES, NL și UK) fac referire la obiectivele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. De asemenea, prezentul raport utilizează informații cuprinse în planurile naționale de acțiune privind energia din surse regenerabile (PNAESR)[4] și într-un studiu specific referitor la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero[5].

În general, trebuie notat faptul că planurile naționale diferă semnificativ în ceea ce privește prezentarea și conținutul. Aceasta reflectă diferitele niveluri de dezvoltare a politicilor naționale privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum și absența unui model de plan. Cu toate acesta, toate planurile naționale includ mult mai multe informații decât versiunea a doua a planurilor naționale de acțiune pentru eficiență energetică.

2.           Aplicarea practică a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero

În conformitate cu articolul 2 punctul (2) din EPBD, o clădire al cărei consum de energie este aproape egal de zero „înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere”.

Prin urmare, deși EPBD stabilește cadrul pentru definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, responsabilitatea pentru aplicarea practică detaliată a definiției (de exemplu, ce este „performanța energetică foarte ridicată”) le revine, în final, statelor membre.

O analiză a informațiilor disponibile (a se consulta anexa 1 pentru o prezentare mai detaliată) indică faptul că, deși majoritatea statelor membre au raportat progrese în definirea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, numai 4 state membre (BE, CY, DK și LT) au dat o definiție care include atât un obiectiv numeric, cât și o pondere a energiei din surse regenerabile. În alte state membre, procesul de definire a atins diferite stadii de dezvoltare (a se vedea graficul de mai jos).

Figura 1: Stadiul de dezvoltare a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero în statele membre

Câteva state membre au menționat obiective care depășesc cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv clădiri al căror consum de energie este egal cu zero în Olanda, clădiri cu energie pozitivă în Danemarca și Franța, clădiri noi neutre din punct de vedere climatic în Germania și standarde privind zero emisii de carbon în Marea Britanie.

În cazul în care este stabilit un indicator numeric, cerințele variază de la 0 kWh/m2/an la 220 kWh/m2/an. Se poate pune întrebarea dacă nivelurile ridicate ale consumului de energie sunt compatibile cu definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, astfel cum este prevăzută de EPBD .

În ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile, raportarea este la fel de diversă, doar un număr restrâns de state definind un procent minim specific (BE, CY, DK și LT). Alte state membre se referă doar la aspectele calitative (BE, DE, EL, IE, LT, NL, SE și UK). În fine, unele state membre (EE, NL) prevăd că ponderea energiei din surse regenerabile va fi stabilită odată ce definiția națională a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero va fi mai avansată (a se vedea și punctul 4.1).

Niciun stat membru nu a raportat deocamdată un regim legislativ pentru neaplicarea cerințelor referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero în cazuri specifice și justificabile, în cazuri specifice în care acest lucru poate fi justificat și în care analiza de rentabilitate pe durata normată de funcționare a clădirii respective este negativă, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din EPBD.

3.           Obiective intermediare

Articolul 9 alineatul (3) litera (b) prevede că planurile naționale trebuie să cuprindă, între altele, „obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi, până în 2015”.

Cincisprezece dintre cele 27 de state membre (BE, CY, DK, EE, FI, DE, EL, HU, IE, LV, LT, SI, SE, NL și UK) și-au stabilit, într-adevăr, obiective intermediare. Cu toate acestea, întrucât directiva nu definește tipurile de obiective care trebuie stabilite, statele membre au adoptat abordări diferite în stabilirea obiectivelor intermediare (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1). Majoritatea țărilor au definit aceste obiective drept cerințe minime de performanță energetică (de exemplu, 50 kWh/m2/an în 2015) sau ca un nivel obligatoriu al certificatului de performanță energetică până la într-un anumit an (de exemplu, nivelul B până în 2015). Alte state membre definesc obiectivele intermediare declarând că „toate clădirile noi” sau „toate clădirile publice noi” vor fi transformate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero până în 2015.

O parte dintre statele membre (CZ, EE și NL) au stabilit valori precise pentru clădirile noi sau pentru clădirile publice noi care vor fi construite până în 2015.

Rolul exemplar al sectorului public a fost evidențiat de o serie de state membre (BE, CZ, DE, DK, EE, IE, NL și UK) prin intermediul stabilirii unor obiective intermediare specifice pentru clădirile publice.

Doar o parte dintre statele membre (BE, DK și IE) au stabilit obiective intermediare pentru transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

4.           Politici și măsuri pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero

Articolul 9 alineatul (3) litera (c) din EPBD prevede că planurile naționale trebuie să includă: „informații privind politicile și măsurile financiare sau de altă natură adoptate în contextul alineatelor (1) și (2) pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv detalii privind cerințele și măsurile naționale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în clădirile existente care fac obiectul unei renovări majore, în contextul articolului 12 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE și al articolelor 6 și 7 din prezenta directivă.”

Statele membre au raportat o gamă largă de politici și măsuri pentru sprijinirea obiectivelor referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero în planurile naționale proprii și în PNAEE (a se vedea tabelul de mai jos), deși nu întotdeauna este clar în ce măsură acestea vizează în mod direct clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Au fost adesea menționate instrumente financiare și măsuri de sprijin, inclusiv credite fiscale pentru taxe notariale, rate subvenționate ale dobânzilor în cazul ipotecilor pentru locuințe eficiente din punct de vedere energetic și împrumuturi cu dobânzi scăzute pentru modernizare și transformare în locuințe cu consum redus de energie, precum și consolidarea reglementărilor privind construcțiile, creșterea gradului de conștientizare, activități de educare și de formare, precum și proiecte pilot sau demonstrative privind clădirile cu eficiență foarte mare.

Numai câteva state membre au raportat cu privire la măsurile specifice pentru clădirile publice. Domeniul de aplicare a măsurilor pentru clădirile publice variază semnificativ în rândul statelor membre, cuprinzând de la exclusiv clădiri guvernamentale centrale până la toate clădirile aflate în proprietatea statului sau toate clădirile utilizate în scopuri publice.

Figura 2: Principalele politici și măsuri de sprijinire a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero în statele membre

4.1.        Raportare cu privire la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE[6]

Articolul 9 alineatul (3) litera (c) din EPBD solicită statelor membre ca în planurile naționale proprii să informeze Comisia cu privire la „…detalii privind cerințele și măsurile naționale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore, în contextul articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE…”.

Articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (denumită în continuare „Directiva RES”) prevede că:

„Statele membre introduc în reglementările și codurile privind construcțiile măsuri adecvate pentru a crește ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în sectorul construcțiilor.

În stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor lor de sprijin regional, statele membre pot lua în considerare măsurile naționale cu privire la creșterea semnificativă a eficienței energetice și cu privire la cogenerare și la clădirile pasive, cu consum de energie scăzut sau zero.

Până la 31 decembrie 2014, statele membre solicită, … în reglementările și codurile lor privind construcțiile … utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care fac obiectul unei renovări majore.”

Numai câteva state membre au raportat cu privire la această cerință în planurile naționale proprii sau în PNAEE (a se vedea anexa 1, ultima coloană). Cu toate acestea, unele state membre au raportat cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile utilizate în clădiri în contextul planurilor naționale de acțiune pentru energie din surse regenerabile (PNAESR), deși nu foarte în detaliu. Aceasta se datorează, probabil, termenului-limită de raportare pentru planurile naționale de acțiune pentru energie din surse regenerabile, și anume, 30 iunie 2010, dată până la care puține statele membre elaboraseră politici detaliate privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Cu toate acestea, în cazul în care statele membre includ în planurile lor naționale de acțiune pentru energie din surse regenerabile rapoarte cu privire la clădiri , acestea vizează, în special, nivelurile minime ale energiei termice solare necesare producerii de apă caldă menajeră (CY, EL, IT, PT, ES).

Raportarea cu privire la energia din surse regenerabile în planurile naționale referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero se referă la măsurile adoptate ca urmare a Directivei RES și a punerii în aplicare a acesteia [BE (regiunea flamandă), DK și SE] sau descrie măsuri de sprijin specifice pentru energia din surse regenerabile (DK).

4.2.        Politici și măsuri pentru stimularea transformării clădirilor în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

Articolul 9 alineatul (2) din EPBD prevede că, „urmând exemplul sectorului public, statele membre trebuie să elaboreze politici și să ia măsuri de tipul stabilirii unor obiective în scopul de a stimula transformarea clădirilor renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și să informeze Comisia cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor naționale…”.

O parte dintre statele membre au raportat, într-adevăr, cu privire la măsurile specifice de transformare a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (DK, FR, IE, MT, NL, SE, UK). În timp ce unele state membre au stabilit reglementări specifice privind renovarea clădirilor (DK, IE, SE), altele se axează pe beneficii financiare precum bonificații, credite fiscale și împrumuturi bancare avantajoase (MT, UK) sau se află în stadiul de planificare a unor studii (NL).

5.           Concluzii și etapele următoare

5.1.        Concluzii

La sfârșitul lunii noiembrie 2012, numai 9 state membre (BE, DK, CY, FI, LT, IE, NL, SE și UK) au raportat Comisiei cu privire la planurile lor naționale referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În ceea ce privește definiția practică a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, doar 5 state membre (BE, CY, DK, IE și LT) au prezentat o definiție care include atât un obiectiv numeric, cât și o pondere a energiei din surse regenerabile.

Cincisprezece state membre (BE, CZ, DK, EE, FI, DE, GR, HU, IE, LV, LT, SL, SE, NL și UK) au prezentat obiective intermediare pentru îmbunătățirea performanțelor energetice ale clădirilor noi până în 2015, majoritatea vizând consolidarea reglementărilor privind construcțiile și/sau nivelul certificatului de performanță energetică.

Deși majoritatea statelor membre au raportat o varietate de măsuri de sprijin pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv stimulente financiare, consolidarea reglementărilor privind construcțiile, activități de sensibilizare și proiecte pilot/demonstrative, nu este întotdeauna clar în ce măsură acestea vizează clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Prin urmare, se impune concluzia că statele membre au înregistrat progrese prea reduse în pregătirile pentru realizarea obiectivelor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero până în 2020.

Absența unei pregătiri adecvate și la timp sporește riscul ca statele membre să nu respecte termenele-limită pentru a garanta că noile clădiri vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Mai mult, absența unor definiții clare, a unor obiective intermediare și a unor măsuri de sprijin dedicate înseamnă că sectorul construcțiilor se confruntă cu incertitudine în ceea ce privește cadrul de politică și de reglementare referitor la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, ceea ce conduce la o amânare a investițiilor necesare în tehnologie, procese și formare, reducând competitivitatea sectorului.

De asemenea, UE poate pierde o parte dintre contribuțiile preconizate ale clădirilor în vederea îndeplinirii obiectivelor pe termen lung cu privire la climă și energie. Având în vedere dimensiunea potențială a acestei contribuții, este puțin probabil ca diferența să fie acoperită de economii în alte sectoare.

Absența progreselor implică, de asemenea, faptul că statele membre întâmpină dificultăți în a institui o definiție practică detaliată a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero în sensul EPBD, ceea ce sporește incertitudinea pentru sectorul construcțiilor.

În fine, deoarece Comisia a primit doar informații restrânse din partea statelor membre, nu este posibilă realizarea unei evaluări adecvate a planurilor naționale și, în special, a adecvării măsurilor avute în vedre de statele membre în legătură cu obiectivele EPBD.

5.2.        Etapele următoare

Statele membre care nu au transmis încă planurile lor naționale Comisiei trebuie să facă acest lucru fără întârziere. În acest scop, Comisia va contacta în mod direct respectivele state membre.

În ceea ce privește statele membre care au prezentat planurile lor naționale, Comisia va realiza o primă evaluare cu privire la gradul de exhaustivitate a acestora. În cazul planurilor incomplete, Comisia va solicita informații suplimentare mai detaliate. Pentru a facilita furnizarea acestor informații, statelor membre li se va pune la dispoziție un model neobligatoriu, elaborat special în acest scop. Se recomandă cu insistență ca statele membre să utilizeze acest model pentru a facilita comparabilitatea și analiza planurilor.

Ulterior, Comisia va efectua o evaluare detaliată a planurilor naționale, examinând în special aplicarea detaliată în practică a definiției NZEB, obiectivele intermediare și măsurile de sprijin propuse. Dacă este necesar, Comisia va solicita statelor membre informații suplimentare specifice cu privire la cerințele referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (4) din EPBD. Pe baza acestei evaluări, Comisia va elabora un plan de acțiune și, dacă este cazul, va propune măsuri pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și va încuraja cele mai bune practici cu privire la transformarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Pentru a sprijini mai departe statele membre în elaborarea unei aplicări practice detaliate a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero prevăzute de EPBD, Comisia intenționează să elaboreze o notă orientativă interpretativă. Comitetul instituit în temeiul articolului 26 din EPBD va fi utilizat pentru consultarea statelor membre pe parcursul elaborării notei orientative. Acolo unde este cazul, se va face trimitere, de asemenea, la lucrările de standardizare în curs ale CEN în baza mandatului M/180, la lucrările din cadrul acțiunii concertate EPBD în acest domeniu și la evoluțiile în temeiul Directivei RES. De reținut că elaborarea notei orientative nu trebuie interpretată de către statele membre drept un motiv pentru a amâna și mai mult planurile lor naționale și punerea în aplicare pe deplin a cerințelor EPBD în ceea ce privește clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

În fine, Comisia va utiliza pe deplin competențele care îi sunt conferite în temeiul tratatului pentru a granta că EPBD, inclusiv cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, este corect transpusă și pusă în aplicare în întreaga UE.

În concluzie, statele membre trebuie să își intensifice semnificativ eforturile pentru a pune în aplicare cerințele prevăzute de EPBD cu privire la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero pentru a se asigura că obiectivele climatice pe termen mai lung ale UE nu sunt puse în pericol, precum și că sectorul construcțiilor poate beneficia din plin de oportunitățile oferite de clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Anexa 1: Prezentare generală a definițiilor naționale ale clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero[7]

Țara || Descrierea aplicării practice Articolul 9 alineatul (3) litera (a) || Indicator numeric al consumului de energie primară Articolul 9 alineatul (3) litera (a) || Obiective intermediare Articolul 9 alineatul (3) litera (b) || Ponderea energiei din surse regenerabile Articolul 9 alineatul (3) litera (c)

AT || În Austria este în curs de desfășurare procesul pentru ajungerea la un acord asupra definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Între timp, Codul construcțiilor face referire la un standard de consum redus de energie (ÖNORM 8118) prin trimitere doar la calitatea anvelopei clădirii. || || ||

BE Regiunea Bruxelles- Capitală || Definiția din Codul privind energia, clima și aerul din Bruxelles are la bază definiția prevăzută de EPBD reformată. În urma rezultatului studiului privind nivelurile optime din punct de vedere al costurilor, aflat în curs de efectuare, se va adopta o definiție mai specifică. || Consumul de energie primară sub 45 kWh/m2/an (inclusiv încălzire, apă caldă și aparate de uz casnic) Pentru birouri, unități de servicii și unități de învățământ, consumul de energie primară sub 95 – 2,5*C kWh/m2 /an, unde C este definit drept densitate, și anume, raportul dintre volumul spațiului și suprafața de pierderi. || Toate construcțiile noi trebuie să îndeplinească cerințe comparabile cu standardul pasiv începând cu 2015 || Metoda de calculare a energiei primare include utilizarea energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia solară, încălzirea cu ajutorul biomasei, încălzirea geotermală și sistemele de pompe de căldură, precum și tehnicile de răcire pasivă.

BE Regiunea valonă || O clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este caracterizată, în faza de proiectare, de o performanță energetică aproape de, sau echivalentă cu, standardele privind clădirile pasive referitoare la anvelopa clădirii și de acoperirea unei părți a consumului prin utilizarea energiei din surse regenerabile. Standardul prvind clădirile pasive pentru Europa Centrală prevede că o clădire trebuie proiectată astfel încât să prezinte un necesar de încălzire de până la 15 kWh/m² pe an și un necesar de răcire de până la 15 kWh/m² pe an SAU o sarcină termică de vârf de 10W/m². Consumul total de energie primară (energie primară pentru încălzire, apă caldă și electricitate) nu trebuie să depășească 120 kWh/m² pe an. Se așteaptă ca definiția să evolueze în timp. || || Standardele energetice prevăzute pentru clădiri rezidențiale, birouri, unități de servicii și învățământ vor fi de 60 kWh/m2/an până în 2014. De asemenea, construcția va respecta standardul pasiv sau echivalent începând cu 2017. Începând din 2019, toate clădirile noi vor trebui să respecte, pe lângă standardul pasiv, standardul „consum de energie net egal cu zero” și se tinde să devină clădiri cu energie pozitivă. || Ponderea energiei din surse regenerabile este reprezentată grafic în planul național.

BE Regiunea flamandă || Pe baza cadrului metodologic comparativ pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor minime în materie de performanță energetică, Agenția flamandă a energiei (VEA) studiază nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor pentru Flandra. Rezultatele studiului vor fi utilizate ca punct de plecare pentru aplicarea practică detaliată. || În prezent, nivelul optim din punct de vedere al costurilor este E55-E60, reprezentând consumul de energie calculat. || Cerințele de nivel E privind clădirile rezidențiale, de birouri și de învățământ sunt E70 până în 2012 și E60 până în 2014. Un plan pentru introducerea de cerințe mai stricte până în 2019 (pentru clădirile publice) și 2021 este în curs de elaborare atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile existente (separat pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale). || Legislația în domeniu este în curs de elaborare. În ceea ce privește clădirile rezidențiale cu mai mult de o unitate de locuit (de asemenea, pentru școli și birouri), trebuie folosită una dintre cele 6 opțiuni de mai jos: 1. sisteme de energie solară termică 2. sisteme de energie solară fotovoltaică 3. biomasă (cazan, sobă sau PCCE calitativ) 4. pompe de căldură 5. conectarea la sistemul de termoficare sau de răcire centralizată 6. participare la un proiect legat de energia din surse regenerabile cu posibilitatea suplimentară ≥10 kWh de energie din surse regenerabile per m2 din suprafața totală utilă (combinarea unuia sau mai multor sisteme) Dacă nu sunt respectate cerințele minime privind energia din surse regenerabile, cerințele privind performanța energetică (nivelul E) sunt mai stricte cu 10%. Ponderea minimă a energiei din surse regenerabile este integrată în calculele privind nivelul E.

BG || Bulgaria nu are o definiție oficială a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero || || ||

CY || Clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero sunt definite cu ajutorul unui indicator al consumului de energie primară și al unui procent al utilizării de energie din surse regenerabile. Pentru calcule se utilizează o clădire de referință. || 180 kWh/m2/an pentru clădiri rezidențiale 210 kWh/m2/an pentru clădiri nerezidențiale (inclusiv încălzire, răcire, apă caldă și iluminat) || || Cel puțin 25% din consumul de energie primară trebuie acoperit de energia din surse regenerabile.

CZ || Definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero este în curs de aprobare. Viitorul Decret privind performanța energetică a clădirilor va include definiția și un procent fix al consumului de energie care trebuie acoperit de energia din surse regenerabile. || || În 2016, toate clădirile publice cu o suprafață mai mare de 1 500 m2 vor deveni clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, urmând ca în 2017 toate clădirile publice cu o suprafață mai mare de 350 m2 să devină clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Toate clădirile noi cu o suprafață mai mare de 1 500 m2 vor deveni clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero în 2018. Toate clădirile noi cu o suprafață mai mare de 350 m2 vor deveni clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero în 2019 Între 14 000 – 22 000 de clădiri rezidențiale noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero pe an începând cu 2020. ||

DK || Cerințele referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero sunt incluse în reglementările privind construcțiile sub formă de clase de performanță progresivă: „clasa 2015” și „clasa 2020”. O clădire rezidențială (+hoteluri, etc.) este inclusă în clasa 2015 atunci când consumul cumulat de energie necesară pentru încălzire, aerisire, răcire și apă caldă pe m2 de suprafață încălzită nu depășește 30 kWh/m2/an plus 1000kWh/an împărțit la suprafața încălzită. (30 + 1000/A) kWh/m2/an. O clădire publică (birouri, școli, instituții) este inclusă în clasa 2015 atunci când consumul cumulat de energie pentru încălzire, aerisire, răcire și apă caldă pe m2 de suprafață încălzită nu depășește 41 kWh/m2/an plus 1000kWh/an împărțit la suprafața încălzită. (41 + 1000/A) kWh/m2/an. O clădire este inclusă în „clasa 2020” de clădiri atunci când consumul cumulat de energie necesară pentru încălzire, aerisire, răcire și apă caldă pe m2 suprafață încălzită nu depășește 20 kWh/m2/an. || 20 kWh/m2/an || Se așteaptă ca toate cerințele pentru „clasa 2015” să devină obligatorii până în 2015. Cerințele pentru „clasa 2020” vor fi aplicate clădirilor publice până la sfârșitul anului 2018 și tuturor clădirilor până la sfârșitul anului 2020. || Ponderile estimate ale energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor sunt prezentate pentru anii 2015 și 2020. între 44 și 51% în 2015 între 51 și 56% în 2020

EE || A fost propus un coeficient de energie de 50‑140 kWh/m2/an pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, dar este necesară o consultare publică suplimentară cu privire la definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. || A fost propus un coeficient de energie de 50-140 kWh/m2/an || Introducerea treptată a unor cerințe mai stricte privind performanța energetică începând cu 2013 10 clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero accesibile publicului până în 2015. ||

FI || Finlanda nu a ajuns încă la o definiție finală a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Intenția este de a emite specificații tehnice referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero ca recomandări până în 2015. || || Cerințe privind standardul „locuințe pasive” pentru clădirile construite, reparate sau închiriate după 2015. Clădirile noi construite pentru administrația publică după 2015 vor respecta standardul „locuințe pasive”. ||

FR || Franța nu are o definiție oficială a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. || || Pentru locuințele colective, cerința de consum va fi redusă de la 57,5 la 50 kWhepm2/ an în 2015. Pentru locuințele individuale, cerința este deja de 50 kWhep/m2/an. Toate clădirile noi vor fi pozitive din punct de vedere energetic până în 2020. O reducere cu 38% a consumului de energie primară până în 2020 pentru clădirile existente. ||

DE || O definiție explicită a standardelor privind performanța clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero este în curs de pregătire de către guvern. || || Se va realiza o actualizare a reglementărilor privind economiile de energie în 2012 sau 2013, cu posibile actualizări ulterioare înainte de 2020. Cerințele privind clădirile publice al căror consum de energie este aproape egal cu zero vor fi introduse în 2016, iar în 2018 vor fi introduse cerințe referitoare la toate clădirile noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero. || În Germania a devenit obligatorie utilizarea energiei din surse regenerabile pentru încălzirea clădirilor noi, în conformitate cu Legea privind încălzirea cu energie din surse regenerabile. Cantitatea minimă de generare a energiei din surse regenerabile este reglementată de Erneuerbare-Energien- Wärme-Gesetz (Legea privind încălzirea cu energie din surse regenerabile).

EL || Nu este disponibil niciun standard referitor la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Sunt în curs de pregătire noi reglementări bazate pe EPBD reformată, care vor defini foaia de parcurs pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. || || || Pentru clădirile noi, consumul de energie primară trebuie asigurat prin utilizarea de sisteme de alimentare cu energie bazate pe surse de energie regenerabile (Obiectivul național, PNAEE)

HU || Cerințele privind performanța energetică a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero vor fi definite în Decretul privind performanța energetică a clădirilor, aflat în curs de elaborare. || || Cerințele vor fi consolidate în 2016, odată cu o reviziuire fundamentală preconizată a sistemului de cerințe. Cerințele directe referitoare la sistemele active de energie solară și fotovoltaică vor fi puse în aplicare în 2016. ||

IE || Definiția prevede un indicator numeric al consumului de energie primară și un nivel de certificare a clasificării energetice a clădirilor (BER) || Până în 2020, toate clădirile noi vor prezenta o sarcină energetică ce nu va depăși 45 kWh/m2/an (inclusiv încălzire, aerisire, apă caldă și iluminare). În ceea ce privește certificatele privind clasificarea energetică a clădirilor (BER), toate locuințele noi vor trebui să aibă nivelul A3 sau mai mare. Același principiu se aplică, de asemenea, clădirilor nerezidențiale și clădirilor existente, însă obiectivul numeric și clasificarea BER nu au fost încă decise în mod oficial. || Scopul este să se obțină o îmbunătățire agregată de 40% a emisiilor până în 2013 și de 60% până în 2019, sub rezerva calculelor privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor. Modificarea părții L din reglementările privind clădirile în 2015 și 2018, pentru a solicita un standard de performanță energetică actualizat pentru clădirile existente în curs de extindere, renovare/modificare sau schimbare a utilizării. || O proporție rezonabilă a energiei va fi obținută din surse de energie regenerabilă la fața locului sau în apropiere.

IT || Nu există o definiție oficială cu privire la standardul de performanță a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. || || ||

LT || Performanța energetică este definită astfel încât aceasta nu se raportează la o valoare specifică a consumului de energie, precum și de clasa respectivă de performanță energetică a clădirii. Fiecare clădire este evaluată individual. || O clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero respectă cerințele reglementărilor tehnice în domeniul construcțiilor STR 2.01.09:2012 pentru clasa de clădiri A++. ||  Lituania a stabilit cerințe tranzitorii pentru clădirile nou construite în 2014, 2016, 2018 și 2021 în conformitate cu clasele de performanță energetică a clădirilor: - înainte de 2014 – clădirile noi sau părțile acestora vor respecta cerințele privind clădirile din clasa C; - începând cu 2014 – clădirile noi sau părțile acestora vor respecta cerințele pentru clădirile din clasa B; - începând cu 2016 – clădirile noi sau părțile acestora vor respecta cerințele privind clădirile din clasa A; - începând cu 2018 – clădirile noi sau părțile acestora vor respecta cerințele privind clădirile din clasa A+; - începând cu 2021 – clădirile noi sau părțile acestora vor respecta cerințele privind clădirile din clasa A++. || În cazul clădirilor din clasa A++, energia obținută din surse regenerabile trebuie să reprezinte cea mai mare parte din energia consumată (formula este cuprinsă în planul național).

LV || Până în 2012 ar fi trebuit elaborate dispoziții legislative, inclusiv cerințe tehnice specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile. || || ||

LU || Nu au fost identificate informații privind definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero || || ||

MT || Nu au fost identificate informații privind definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero || || ||

NL || Definiția se bazează pe coeficientul de performanță energetică (CPE), un număr non-dimensional utilizat ca indicator al performanței energetice a clădirilor în funcție de modul de utilizare a clădirii. Vor fi realizate studii pentru a evalua fezabilitatea și rentabilitatea introducerii unui coeficient de performanță energetică mai strict. || Se presupune că o clădire cu consum de energie zero are un coeficient de performanță energetică egal cu 0. || Coeficientul de performanță energetică va scădea de la 0,8 la 0,6 (introdus la 1 ianuarie 2011), iar ulterior va scădea la 0,4 începând cu 1 ianuarie 2015, cu scopul de a stabili o cerință apropiată de CPE = 0 pentru alte clădiri decât clădirile publice până în 2020. O scădere comparabilă (raportat la 2007) este valabilă pentru clădirile nerezidențiale, ceea ce va conduce la creșterea eficienței energetice a clădirilor noi cu până la 50% în 2015. Scopul este stabilirea unei cerințe apropiate de CPE = 0 pentru clădirile publice în 2018 și construirea a 60 000 de clădiri noi al căror consum să fie aproape egal cu zero până în 2015. || În cadrul sistemului CPE, societățile de construcții pot alege măsuri pentru reducerea consumului de energie, pot utiliza energie din surse regenerabile și pot recurge cu eficacitate la combustibilii fosili pentru a atinge obiectivul coeficientului CPE. Acest principiu va fi menținut pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Întrucât cerințele privind coeficientul de performanță energetică devin din ce în ce mai stricte, procentul de energie din surse regenerabile va deveni automat din ce în ce mai important pentru îndeplinirea cerințelor.

PL || Nu există încă o definiție a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Centrul de cercetare privind clădirile cu emisii zero lucrează la elaborarea unei definiții la nivel național || || ||

PT || Nu au fost identificate informații privind definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero || || ||

RO || Nu au fost identificate informații privind definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero || || ||

SK || Nu au fost identificate informații privind definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero || || ||

SL || Este în curs de elaborare o nouă lege privind energia, care ar trebui să includă dispoziții referitoare la clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. || || ||

ES || Încă nu a fost formulată o definiție a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În 2018, este planificată a treia revizuire a codului tehnic de construcții pentru a include concepte în materie de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, și se preconizează adoptarea unei definiții finale în 2019. || || ||

SE || Cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero sunt, în prezent, similare cu cerințele din reglementările actuale privind construcțiile. Reglementările privind construcțiile și definirea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero vor fi încurajate treptat, în conformitate cu rezultatele studiilor și proiectelor demonstrative în curs. || În prezent, cerințele privind consumul de energie specifică (finală) pentru clădiri sunt între 55 și 130 kWh/m2/an (55-120 kWh/m2/an pentru clădiri nerezidențiale). || Următoarea consolidare a reglementărilor privind construcțiile va avea loc în 2015. || Suedia are o pondere foarte ridicată a energiei din surse regenerabile în toate sectoarele, inclusiv în sectorul construcțiilor. Reglementările privind construcțiile favorizează clădirile încălzite cu energie din surse regenerabilă.

UK || Clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero sunt definite drept clădiri cu zero emisii de dioxid de carbon. || || Începând din 2016, toate locuințele ar trebui să se încadreze în categoria clădirilor cu zero emisii de dioxid de carbon. || UK

[1]                      În 2010, a se vedea „Indicatori de mediu, transport și energie, ediția 2012”, Comisia Europeană. În scopul acestei estimări, a fost cumulat consumul final de energie pentru sectorul gospodăriilor și al serviciilor. De notat faptul că acesta include, de exemplu, consumul de energie electrică pentru aparatele de uz casnic, dar exclude consumul de energie electrică din clădirile industriale.

[2]               COM (2011) 112

[3]               JO L153, 18.6.2010, p.13

[4]               PNAESR reprezină o obligație în temeiul Directivei 2009/28/CE și sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/energy/renewables/action_plan_en.htm

[5]               Către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero – Definirea principiilor comune în conformitate cu EPBD. Ecofys, ianuarie 2013

[6]               JO L 140, 5.6.2009, p. 16

[7]               Nivelurile de performanță energetică din tabel reprezintă cerințele în materie de energie prezentate de diferite state membre. Deoarece reglementările privind clădirile și metodele de calcul diferă de la o țară la alta, obiectivele numerice nu pot fi comparate fără a se lua în considerare aceste niveluri.