COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Evaluare finală a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+)

1.           INTRODUCERE

Programul LIFE este singurul instrument financiar al UE care are drept obiectiv unic punerea în aplicare a politicii și a legislației Uniunii în domeniul mediului. Programul a fost lansat în 1992, iar în prezent se află în cea de-a patra perioadă de programare în temeiul Regulamentului LIFE+ (CE) nr. 614/2007[1]. Regulamentul se aplică perioadei 2007-2013 și prevede un pachet financiar în valoare de 2,17 miliarde EUR.

În cadrul programului LIFE+ sunt posibile trei tipuri de intervenții:

· Granturi pentru acțiuni, reprezentând 78% din buget. Granturile sunt acordate în cadrul a trei sectoare tematice ale programului: Natură și biodiversitate, Politică și guvernanță în materie de mediu și Informare și comunicare;

· Granturi de funcționare acordate ONG-urilor, reprezentând 3% din buget;

· Contracte de achiziții publice pentru prestarea de servicii, reprezentând 19% din buget.

În conformitate cu articolul 15 alineatele (2) și (3) din regulament, Comisia a elaborat:

– o examinare intermediară, transmisă Parlamentului European și Comitetului LIFE+ în septembrie 2010[2];

– o propunere de program care să înlocuiască programul LIFE+, transmisă Parlamentului European și Consiliului în decembrie 2011[3];

În decembrie 2012, Comisia a publicat rezultatele unui studiu, cuprinzând concluzii și recomandări privind programul LIFE+ și punerea sa în aplicare[4].

Elementele și opiniile colectate și analizate în evaluarea finală au demonstrat că de la evaluarea intermediară din 2010 nu au apărut probleme majore referitoare la natura și punerea în aplicare a programului LIFE+ sau la calitatea rezultatelor sale. Prin urmare, concluziile evaluării intermediare și-au menținut în general valabilitatea. Cu toate acestea, evaluarea finală cuprinde elemente care demonstrează că, în raport cu evaluările anterioare, au existat ameliorări continue în ceea ce privește punerea în aplicare a programului[5]. În secțiunile următoare, comunicarea prezintă realizările constatate, precum și provocările și punctele slabe rămase ale programului LIFE. Propunerea Comisiei privind un instrument ulterior pentru perioada 2014-2020 încearcă deja să abordeze provocările și punctele slabe identificate.

2.           REALIZĂRI ȘI PROVOCĂRI

2.1.        Realizări

LIFE+ a constituit un instrument eficace de promovare a punerii în aplicare a priorităților fixate în Al șaselea program de acțiune privind mediul (al 6-lea PAM)[6]. Programul a jucat un rol important pentru sensibilizarea, buna guvernanță și participarea publicului în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii și legislației UE privind mediul. Evaluările confirmă faptul că LIFE+ a fost „un instrument de succes cu o valoare adăugată semnificativă la nivelul UE”[7].

În cursul celor douăzeci de ani de desfășurare a programului, și pe lângă „beneficiile cuantificate estimate la aproximativ 600 de milioane EUR pe an”, LIFE a contribuit la:

· ameliorarea conservării și a restaurării unui număr de aproximativ 4,7 milioane de hectare de teren;

· îmbunătățirea calității apei pentru o suprafață de circa 3 milioane de hectare;

· o calitate a aerului mai sănătoasă pentru aproximativ 12 milioane de persoane;

· prevenirea producerii a circa 300 000 de tone de deșeuri și reciclarea unei cantități suplimentare de 1 milion de tone;

· reducerea emisiilor de CO2 cu 1,13 milioane de tone pe an.

Aceste rezultate au fost obținute prin punerea în aplicare a aproape 50 000 de acțiuni în cadrul unor proiecte, incluzând achiziționarea a 194 de milioane de hectare de teren pentru realizarea rețelei Natura2000, peste 95 000 de sesiuni de formare, acțiuni de comunicare care au atins 6,1 milioane de persoane, precum și implicarea a 1,2 milioane de elevi și studenți.

Valoarea adăugată pentru UE

Valoarea adăugată pentru UE adusă de programul LIFE+ constă în posibilitatea sa de a oferi o platformă pentru schimbul de bune practici și de cunoștințe, permițând participanților să învețe din experiențele celorlalți și, astfel, să abordeze problemele de mediu cu mai multă eficiență. De exemplu, pentru sectorul tematic Natură și biodiversitate, LIFE+ a contribuit la crearea unor platforme de colaborare care au consolidat parteneriatele, facilitând astfel transferul celor mai bune practici între părțile interesate și factorii de decizie. De asemenea, LIFE+ permite o mai bună repartizare a responsabilității și a solidarității în materie de protecție a bunurilor publice de mediu comune ale UE. Programul acționează ca un catalizator, oferind investiții unice pentru a elimina barierele inițiale din calea punerii în aplicare a politicilor de mediu și climatice ale UE și testând noi abordări. Evaluarea intermediară concluzionează că LIFE „continuă să fie relevant, deoarece este singurul instrument financiar al UE axat în mod special pe mediu”[8].

Valoarea adăugată importantă pentru UE pe care a adus-o regulamentul a putut fi obținută garantând:

· că fiecare dintre proiectele finanțate prin granturi pentru acțiuni era de înaltă calitate și că impactul proiectelor a fost multiplicat prin diseminarea și împărtășirea rezultatelor obținute, atingând un număr maxim de factori de decizie și de părți interesate din întreaga UE;

· că ONG-urilor care au primit finanțare li s-a oferit posibilitatea de a juca un rol real în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor;

· că achizițiile publice au fost bine planificate și au corespuns priorităților stabilite în mod oficial.

Cu toate acestea, valoarea adăugată pentru UE a fost afectată într-o anumită măsură de sistemul de alocări naționale, rezultând compromisuri în ceea ce privește calitatea proiectelor finanțate, precum și de prioritățile excesiv de generale, care au determinat o concentrare insuficientă asupra necesităților și priorităților vizate. Întrucât lista priorităților LIFE+ a fost definită în regulament, nu a fost posibil ca în cursul punerii în aplicare a programului să se introducă cerințe prin care finanțarea oferită să fie concentrată asupra anumitor necesități și priorități politice.

Procesul de selecție și monitorizarea proiectelor

Procesul riguros de evaluare și selecție a proiectelor LIFE+ a garantat că proiectele care au primit finanțare au fost bine concepute și, prin urmare, aveau mari șanse de succes. Echipe externe cu o cunoaștere aprofundată a limbii și a contextului proiectelor au oferit în mod regulat sprijin și monitorizare la fața locului. Beneficiarii proiectelor sunt satisfăcuți de sprijinul primit atât din partea echipei de monitorizare externe, cât și a responsabililor tehnici și financiari din cadrul Comisiei[9].

Granturi de funcționare acordate ONG-urilor

Scopul acestei componente a programului LIFE+ este de a permite ONG-urilor cu vocație europeană să contribuie la o implicare echilibrată a părților interesate în procesul de elaborare de politici al UE. Granturile de funcționare au permis ONG-urilor să participe la grupuri de lucru la nivelul UE, să elaboreze documente informative și de analiză, să contribuie la activități de sensibilizare și consultative și să realizeze proiecte pe termen lung. Evaluările confirmă că această intervenție continuă să fie relevantă și au concluzionat că ONG-urile selectate au adus o contribuție necesară la politicile UE.

Achizițiile publice

Comisia utilizează procedura de achiziții publice pentru a efectua studii și evaluări de sprijin, pentru a organiza reuniuni, ateliere și seminarii și pentru a crea și a întreține sisteme informatice (de exemplu site-ul programului LIFE sau sistemul de informare privind Natura2000). Această componentă a programului LIFE+ a fost utilizată și pentru a susține activitățile de informare, publicare și diseminare realizate de Comisie, care au o importanță fundamentală pentru obiectivul său politic. Astfel de contracte au jucat un rol important în atingerea obiectivelor programului, în ciuda proporției comparativ mici pe care o reprezintă în raport cu bugetul LIFE+. Evaluările arată că cheltuielile reprezentate de achizițiile publice au fost adecvate și au răspuns necesităților politicii. Printre rezultatele obținute se numără acțiuni de comunicare și sensibilizare cu o mare vizibilitate; deși impactul efectiv al acestor măsuri este greu de evaluat, ele au îndeplinit criteriile de calitate necesare și au fost bazate pe necesități strategice.

2.2.        Provocări și acțiuni în cadrul actual

2.2.1.     Granturi pentru acțiuni

Strategie și coerență

S-a stabilit că programul LIFE+ este relevant și necesar, întrucât el aduce o valoare adăugată europeană pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicii UE în domeniul mediului[10]. Cu toate acestea, obiectivele programului nu sunt întotdeauna clare și uneori nu sunt suficient de coerente cu alte politici ale UE. Lipsa unei abordări strategice clare și a masei critice a fost identificată drept un punct slab al programului, acestea fiind cauzate în principal de limitările existente în regulament. Prin urmare, punerea în aplicare a programului LIFE+ nu a reușit să reflecte evoluția priorităților politice ale UE, acest lucru fiind în special valabil pentru sectoarele tematice Mediu și Informare și comunicare. Evaluările au recomandat, pentru viitor, o mai bună planificare strategică și multianuală și o flexibilitate îmbunătățită referitoare la alegerea și complementaritatea instrumentelor financiare. De asemenea, evaluările au concluzionat că sectoarele tematice Mediu și Guvernanță ale LIFE+ ar trebui să se concentreze mai mult asupra punerii în aplicare a legislației UE privind mediul și asupra creării de multiplicatori.

Conform articolului 9 din regulament, LIFE+ nu trebuie să finanțeze activități ce ar putea fi finanțate cu ajutorul altor fonduri ale UE; astfel, se evită utilizarea mai multor instrumente UE pentru finanțarea aceluiași proiect. Cu toate acestea, o mai mare sinergie și coerență cu programele naționale, regionale și locale din statele membre ar fi fost benefice.

Limitările privind activitățile de finanțare din afara UE au redus eficacitatea programului în ceea ce privește soluționarea problemelor de mediu din UE care sunt provocate de factori din afara acesteia.

Comisia își continuă efortul de a integra mai bine rezultatele granturilor pentru acțiuni în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, în limitele actualului cadru LIFE+. Ghidul pentru candidați a fost revizuit în mod considerabil, în special pentru sectorul tematic Mediu și guvernanță, pentru a asigura o abordare mai specifică și o orientare mai bună a beneficiarilor potențiali, respectând limitele impuse de Regulamentul LIFE+.

Comisia s-a asigurat că niciun proiect LIFE+ nu a primit finanțare din alte instrumente ale UE, respectând astfel prevederile Regulamentului LIFE+. Cu toate acestea, procesul de selectare a proiectelor a acordat prioritate acelor proiecte bazate pe sinergii cu alte fonduri sau care au demonstrat o abordare integrată în utilizarea diferitelor fonduri, prin stabilirea unor criterii de selecție care permiteau atribuirea unor puncte de evaluare suplimentare pentru astfel de proiecte.

De asemenea, Comisia a urmat recomandările evaluării, propunând în cadrul programului care va înlocui LIFE+ un nou tip de proiecte, și anume „proiectele integrate”; acestea ar trebui să se axeze în mod mai specific asupra punerii în aplicare a politicii UE, pentru o perioadă mai lungă și cu mobilizarea unor fonduri suplimentare.

Noul program propus ar introduce, de asemenea, posibilitatea de a finanța acțiuni în afara UE, dacă acest lucru este necesar pentru a atinge obiectivele UE privind mediul sau clima.

Sarcina administrativă

Sarcina administrativă a LIFE+ a crescut de-a lungul timpului, ca urmare a unei aplicări și a unor cerințe de raportare mai stricte, în special referitoare la administrarea financiară, existând din acest motiv preocupări legate de eficiența programului. De asemenea, separarea LIFE+ în două unități distincte în 2009 pare să fi determinat creșterea sarcinii administrative individuale pentru funcționarii implicați în program.

Comisia a făcut eforturi de simplificare a procedurilor și a măsurilor propuse pentru programul care va înlocui LIFE+, astfel încât să se reducă sarcina administrativă.

Procesul de depunere și de selectare a proiectelor

Procedurile de depunere și de selectare a proiectelor au fost evaluate ca fiind prea lungi și complicate, fiind necesară simplificarea.

Pentru a răspunde acestor preocupări, în 2011 a fost introdus un formular de depunere a candidaturilor online. Primul an pilot a demonstrat unele probleme de început, inclusiv probleme legate de discrepanțele dintre documentele electronice și cele pe suport de hârtie, care trebuiau să fie rezolvate manual.

Comisia a organizat ateliere pentru candidații potențiali după fiecare cerere de propuneri, pentru a explica procesul de candidatură și a îmbunătăți calitatea candidaturilor. Atelierele s-au concentrat în special asupra țărilor cu puțini candidați și/sau cu rate scăzute de succes. De asemenea, Comisia a continuat să consolideze și să amelioreze activitățile de diseminare și a sporit eforturile pentru a atrage candidați netradiționali în cadrul LIFE, în special pentru Biodiversitate și pentru noile teme din cadrul sectorului tematic Mediu și guvernanță.

Comisia a redus durata procedurii de selectare a proiectelor, fără a reduce însă și calitatea acesteia. Sistemul de e-candidaturi este funcțional începând cu cererea de propuneri din 2012, iar Comisia examinează în prezent posibilitățile de a extinde utilizarea raportării electronice în cadrul monitorizării proiectelor.

Rezultatele proiectelor și integrare

Evaluările propun realizarea de către Comisie a mai multor vizite ex-post referitoare la proiecte, deși acest lucru nu este cerut de regulament. O monitorizare ex-post mai sistematică ar reprezenta o îmbunătățire a modului actual de organizare, deoarece ar permite identificarea proiectelor care generează cu adevărat beneficii durabile. Astfel, s-ar garanta că rezultatele proiectelor sunt mai bine utilizate și integrate în elaborarea politicilor. În mod mai general, este necesară ameliorarea transferului de know-how, în special la nivelul UE.

Comisia efectuează în prezent vizite ex-post mai sistematice, pentru a evalua sustenabilitatea proiectelor și pentru a desprinde învățăminte în ceea ce privește politica. De asemenea, ea și-a intensificat eforturile de integrare a rezultatelor proiectelor în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, în contextul unor ateliere și discuții de grup cu participarea beneficiarilor și a responsabililor pentru elaborarea politicilor. Legăturile dintre politici și proiecte sunt deja puternice în sectorul tematic Natură și biodiversitate, dar în următoarea perioadă de programare ar trebui să se facă mai multe eforturi, în special în ceea ce privește sectorul tematic Mediu și guvernanță.

Comunicare și sensibilizare

Evaluările au recomandat ameliorarea acțiunilor de sensibilizare orizontală și comunicare ale programului LIFE și consolidarea diseminării rezultatelor proiectelor și a cunoștințelor obținute, în special la nivelul UE.

Au fost aduse mai multe îmbunătățiri. Cele mai ușor de observat din exterior sunt actualizarea și ameliorarea paginii de internet LIFE.

Comisia publică în mod regulat broșuri tematice menite să demonstreze rolul proiectelor LIFE în abordarea aspectelor de mediu; au fost realizate și publicate trei studii de sinteză privind apa, deșeurile, și respectiv aerul și zgomotul.

Comisia a promovat colaborarea în rețea, prin organizarea de reuniuni regionale și la nivelul UE, având drept scop schimbul de experiență și de cunoștințe tehnice.

În special în sectorul tematic Natură și biodiversitate, cooperarea și schimbul de cunoștințe între beneficiari au fost deosebit de intense, ceea ce a contribuit la consolidarea cunoștințelor științifice privind conservarea naturii și biodiversitatea, și, prin urmare, la punerea în aplicare a directivelor Păsări și Habitate.

Organizații naționale și gestionare

Punctele de contact naționale joacă un rol important în asigurarea coerenței, a complementarității și a coordonării programului LIFE+ cu programele naționale. Cu toate acestea, coordonarea cu alte surse de finanțare, în special naționale, pare încă insuficientă. Punctele naționale de contact consideră că este posibilă mobilizarea mai multor resurse la nivel național prin intermediul LIFE+.

Strategiile naționale sunt considerate importante pentru a promova, a disemina și a pune în practică programul în cadrul diferitelor state membre.

Fiecare stat membru a transmis un număr foarte diferit de propuneri, în parte în funcție de experiențele anterioare ale fiecărui stat membru în legătură cu LIFE și în parte în funcție de asistența oferită de punctele de contact naționale. Acest lucru determină o distribuție neomogenă a finanțării între statele membre. Italia, Spania și Germania continuă să primească sume importante în cadrul programului LIFE+, în timp ce unele dintre cele mai noi state membre au avut o rată mai scăzută de succes.

Comisia organizează sesiuni de formare pentru a consolida rolul punctelor de contact naționale în ceea ce privește sprijinul acordat candidaților și beneficiarilor și a elaborat orientări privind activitățile de comunicare.

În timp ce alocările naționale din regulament nu par a conduce la o echilibrare semnificativă a repartizării proiectelor în cadrul UE, în unele state au existat progrese ca urmare a eforturilor depuse de punctele de contact naționale. Astfel de eforturi fructuoase ar trebui reproduse în alte state membre.

2.2.2.     Granturi de funcționare acordate ONG-urilor

Deși impactul diferitelor granturi de funcționare acordate ONG-urilor este mai greu de evaluat decât cel al granturilor pentru acțiuni, s-a stabilit că programul de granturi pentru ONG‑uri oferă o valoare adăugată ridicată, contribuind la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. Criteriile de eligibilitate au fost în general considerate adecvate, dar se consideră că cerința de a avea membri în multe țări este în contradicție cu prevederea că sprijinul poate fi acordat numai beneficiarului, și nu membrilor.

Evaluările anterioare au identificat aspecte legate de rapiditatea și momentul efectuării plăților, care creează probleme pentru ONG-uri. Examinarea intermediară a recomandat revizuirea calendarului aferent procedurii de selecție sau modificarea acordurilor-cadru multianuale de parteneriat, pentru a soluționa problemele privind lichiditățile și a îmbunătăți rentabilitatea[11].

Comisia a îmbunătățit calitatea feedback-ului oferit ONG-urilor cu privire la deciziile de cofinanțare; de asemenea, au fost aduse unele îmbunătățiri calendarului plăților, deși acestea au fost limitate din cauza timpului necesar pentru procedurile financiare ale Comisiei.

Comisia a consolidat importanța acordată priorităților anuale în cadrul ultimei cereri de propuneri LIFE+ și a introdus un element de examinare externă, pentru a mări obiectivitatea procesului de evaluare. Pentru instrumentul ulterior a fost propusă posibilitatea de a oferi un sprijin multianual, ca modalitate de a asigura un sprijin mai stabil, astfel încât ONG-urile beneficiare să-și poată planifica activitatea pe termen mai lung. Va fi de asemenea promovată implicarea mai puternică a membrilor rețelelor în punerea în aplicare a granturilor.

3.           VIITORUL PROGRAMULUI LIFE+

Astfel cum se arată mai sus, multe recomandări formulate de evaluări erau incompatibile cu Regulamentul LIFE+ existent, dar au fost luate în considerare în cursul elaborării viitorului instrument.

În comunicarea sa din 12 decembrie 2011, transmisă Parlamentului European și Consiliului, Comisia a propus să aloce 3,2 miliarde EUR în perioada 2014 – 2020 unui nou program pentru mediu și politici climatice – LIFE. Noul program propus se va baza pe succesele înregistrate de actualul program LIFE+, dar va fi reformat astfel încât să poată avea un impact mai mare, să devină mai simplu și să permită o mai mare flexibilitate cu un buget mai ridicat.

Principalele modificări propuse sunt:

· crearea unui subprogram pentru politici climatice (800 de milioane EUR pentru întreaga perioadă) cu trei priorități: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, guvernanța și sensibilizarea;

· o mai bună definire a structurii subprogramului pentru mediu (2,4 miliarde EUR pentru întreaga perioadă): biodiversitate; mediu și guvernanță;

· introducerea proiectelor integrate (PI) ca proiecte demonstrative în vederea atingerii obiectivelor de mediu, în special prin mobilizarea altor fonduri disponibile la nivelul UE și/sau la nivel național. În special, acest lucru va garanta o complementaritate și o coordonare consolidată cu acțiunile finanțate din fondurile structurale și de investiții în domeniile naturii, apei, deșeurilor, calității aerului, atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea.

Subprogramul pentru mediu va sprijini eforturile realizate în următoarele domenii:

· „mediu și utilizarea eficientă a resurselor”, care se va concentra asupra unor soluții mai inovatoare, menite să asigure o mai bună punere în aplicare a politicii de mediu și integrarea obiectivelor de mediu în alte sectoare;

· „biodiversitate”, care va elabora și va pune în aplicare bune practici pentru oprirea pierderii biodiversității și regenerarea serviciilor de ecosistem, menținând în același timp prioritatea acordată susținerii siturilor Natura2000, în special prin proiectele integrate compatibile cu cadrele de acțiune prioritară ale statelor membre;

· „guvernanță și informare în domeniul mediului”, care va promova schimbul de cunoștințe, difuzarea bunelor practici și o mai bună conformitate cu normele, organizând, în paralel, campanii de sensibilizare.

Subprogramul pentru politici climatice cuprinde următoarele domenii:

· „atenuarea schimbărilor climatice”, care se va concentra asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

· „adaptarea la schimbările climatice”, care va pune accentul pe creșterea rezistenței la schimbările climatice;

· „guvernanță și informare în domeniul climei”, care va pune accentul pe sensibilizare, comunicare, cooperare și diseminare privind reducerea efectelor schimbărilor climatice și măsurile de adaptare la acestea.

Granturile pentru finanțarea proiectelor vor rămâne principalul tip de intervenție din cadrul programului. Vor fi de asemenea propuse granturi de funcționare pentru ONG-uri și alte organisme și vor putea fi aduse contribuții la instrumente financiare inovatoare.

Conform propunerii Comisiei, LIFE 2014-2020 va adopta proceduri mai suple și mai flexibile.

4.           CONCLUZIE

Deși evaluările au indicat că mai pot fi aduse îmbunătățiri programului LIFE+, acesta este considerat, pe ansamblu, eficace și bine gestionat. Acolo unde a fost posibil, punctele slabe identificate au fost abordate în cursul ultimelor etape ale prezentei perioade de programare. Când punctele slabe țineau de însuși Regulamentul LIFE+, recomandările au fost luate în considerare în cursul elaborării programului LIFE 2014-2020 propus.

Comisia consideră că bugetul UE ar trebui să acorde în continuare sprijin statelor membre și UE în ansamblu pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE, atât printr-un instrument specific pentru mediu, cât și prin integrarea aspectelor de mediu în instrumentele financiare cu o importanță bugetară mai mare.

Având în vedere punerea în aplicare inegală și insuficientă a politicii UE privind mediul și clima, există în continuare necesitatea unui instrument specific de intervenție în domeniul mediului și al climei. Propunerea Comisiei privind noul program LIFE urmărește să construiască și să dezvolte în continuare programul care este reglementat în prezent cu succes de Regulamentul LIFE+.

[1]               JO L 149, 9.6.2007.

[2]               http://ec.europa.eu/environment/life/publications/lifepublications/evaluation/index.htm#mte2010

[3]                http://ec.europa.eu/environment/life/about/documents/COMM_PDF_COM_2011_0874_F_RO.pdf?reference=IP/11/1526&format=PDF&aged=0&language=RO&guiLanguage=en

[4]               http://ec.europa.eu/environment/life/about/documents/121214_conclusions.pdf

[5]               A se vedea: EPEC (2008), la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/dgs/environment/pdf/epec_report_life.pdf; SEC(2008) 2633 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI privind punerea în aplicare a programului de sprijin financiar pentru organizațiile neguvernamentale europene care își desfășoară activitatea în principal în domeniul protecției mediului; COWI (2009) Evaluare ex-post a proiectelor și activităților finanțate în cadrul programului LIFE; Raportul special nr. 11/2009 al Curții de Conturi a UE (2009) privind „Sustenabilitatea proiectelor LIFE-natură și gestionarea de către Comisie a acestora”; Arcadis (2010) și examinarea intermediară a punerii în aplicare a regulamentului LIFE+; SEC (2011) 1541 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI EVALUARE A IMPACTULUI care însoțește documentul Propunere de regulament privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE).

[6]               JO L 242, 10.9.2002.

[7]               http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/pdf/2020/comm_2011_244/1_RO_ACT_part1_v2.pdf

[8]               SEC (2010) 1120 COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU, Examinare intermediară a Regulamentului LIFE+, p. 5.

[9]               Examinarea intermediară, p. 9.

[10]             SEC (2010) 1120 COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU, Examinare intermediară a Regulamentului LIFE+, p. 10.

[11]             SEC (2010) 1120 COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU, Examinare intermediară a Regulamentului LIFE+, p. 8.