.

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Danemarcei pentru perioada 2012-2016

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2], în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3],

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European[4],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1)       La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)       La 13 iulie 2010, pe baza propunerilor Comisiei, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[5], care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)       La 29 iunie 2012, șefii de stat și de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, dar și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile existente. Ei au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)       La 6 iulie 2012, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2012 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de convergență al Danemarcei pentru perioada 2011-2015.

(5)       La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii[6], marcând începutul semestrului european 2013 pentru coordonarea politicilor economice. Tot la 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă[7], în care a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuat un bilanț aprofundat.

(6)       La 14 martie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea finanțelor publice într-un mod diferențiat și favorabil creșterii, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7)       La 10 aprilie 2013, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat[8] pentru Danemarca, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că Danemarca se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, deși acestea nu sunt excesive.

(8)       La 30 aprilie 2013, Danemarca a prezentat Programul de convergență pentru 2013, care vizează perioada 2012-2016, și Programul național de reformă pentru 2013. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9)       Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, a Programului de convergență pentru 2013, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program este plauzibil. Scenariul, care preconizează o creștere a PIB-ului de 0,7 % în 2013 și 1,6 % în 2014, este, în linii mari, în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2013 și anume o creștere de 0,7 % și, respectiv, de 1,7 %. Programul definește o strategie bugetară care are drept obiectiv corectarea deficitului excesiv și îndeplinirea, până în 2013, a obiectivului pe termen mediu (OTM), care constă într-un deficit structural de maximum 0,5 % din PIB, reflectând astfel obiectivele Pactului. Programul vizează obținerea unui deficit public de 1,7 % din PIB în 2013 și de 1,8 % în 2014, ceea ce este în conformitate cu termenul propus de Comisie în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Efortul bugetar anual mediu pentru perioada 2011-2013, care reiese din calcularea soldului bugetar structural, este în conformitate cu recomandarea Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Se estimează că în 2013 creșterea cheltuielilor publice reale (inclusiv măsurile discreționare în materie de venituri) va fi nulă, iar în 2014 aceasta va fi de 0,4 %, criteriul de referință în materie de cheltuieli fiind astfel îndeplinit în ambii ani. Finanțele publice daneze sunt în general solide și Danemarca și-a atins deja obiectivul pe termen mediul. Cu toate acestea, având în vedere, de asemenea, faptul că populația țării este în curs de îmbătrânire și că politicile sale de protecție socială sunt ambițioase, este crucial ca Danemarca să asigure în continuare un cadru solid și viabil pentru politicile fiscale și să mențină deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB stabilită în tratat.

(10)     În 2012, Danemarca a încheiat reforma sistemului de pensii de invaliditate și a sistemului de locuri de muncă flexibile (flex-job), acestea intrând în vigoare la 1 ianuarie 2013. Aceste reforme reprezintă măsuri importante care vizează creșterea ofertei de forță de muncă în Danemarca. Cu toate acestea, o provocare rămâne îmbunătățirea capacității de inserție profesională a persoanelor care întâmpină cele mai mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranți, a șomerilor de lungă durată și a lucrătorilor slab calificați. Deși se recunoaște programul ambițios de reformă al guvernului danez, este important, în același timp, să se asigure că reputatul model danez de „flexicuritate” continuă să faciliteze o tranziție lină de la șomaj la încadrarea în muncă, limitând, în același timp, marginalizarea și excluziunea socială. Rolul educației, al formării și al perfecționării competențelor este important în această privință.

(11)     Pentru Danemarca, educația reprezintă, pe bună dreptate, o prioritate clară. Totuși, sunt necesare eforturi constante în vederea îmbunătățirii calității sistemelor de învățământ și de formare, precum și a raportului cost-eficacitate din cadrul acestora, inclusiv prin ducerea la bun sfârșit a reformelor inițiate. Propunerea de reformă a sistemului de învățământ primar și secundar inferior se îndreaptă în direcția cea bună și se preconizează că aceasta va avea un impact pozitiv atât asupra raportului cost-eficacitate din cadrul sistemului de învățământ, cât și asupra calității educației, inclusiv asupra nivelului de studii atins de elevi. În ceea ce privește formarea profesională, guvernul danez a luat măsuri pentru a consolida calitatea formării profesionale a tinerilor și pentru a asigura stagiile de ucenicie necesare în mediul privat. A fost instituit un comitet din care fac parte reprezentați ai autorităților centrale, ai autorităților locale și regionale și ai partenerilor sociali, în vederea găsirii unei soluții permanente pentru a asigura necesarul de stagii de ucenicie și pentru a spori calitatea sistemului de învățământ profesional și tehnic și de formare profesională. Într-adevăr, găsirea de soluții durabile și ambițioase în ceea ce privește atât lipsa de stagii de ucenicie, cât și ratele ridicate de abandon școlar din cadrul sistemului de învățământ profesional și tehnic pentru tineri ar pregăti mai bine Danemarca pentru viitoarele cerințe în materie de competențe de pe piața muncii și ar îmbunătăți rezultatele în materie de productivitate.

(12)     Danemarca ar putea genera o creștere economică mai mare prin eliminarea obstacolelor din calea concurenței în domeniul serviciilor locale și al serviciilor cu amănuntul, dată fiind importanța acestui sector în economia daneză. În 2012, guvernul danez a prezentat o nouă lege a concurenței, care reprezintă un pas important în direcția cea bună. Revizuirea legislației din domeniul concurenței a introdus mecanisme mai eficace de punere în aplicare a reglementărilor privind concurența, ceea ce răspunde pe deplin părții corespunzătoare a recomandării din 2012. Cu toate acestea, se pot depune eforturi suplimentare pentru a se asigura eficacitatea măsurilor adoptate în domeniile serviciilor sectoriale și publice, în scopul consolidării concurenței și a funcționării pieței. O serie întreagă de inițiative de politică în acest sector se află încă într-un stadiu incipient și sunt necesare eforturi permanente pentru a asigura punerea în aplicare eficace a acestora.

(13)     În ultimul an au fost efectuate analize semnificative cu privire la gradul de îndatorare a gospodăriilor la nivel național și la nivelul UE, pentru a se evalua amenințările care planează asupra stabilității financiare și economice. Deocamdată, riscurile la adresa stabilității financiare par a fi controlate, însă necesită o monitorizare permanentă. Autoritățile daneze au adoptat o serie de măsuri în scopul sporirii solidității sistemului de credite ipotecare. Printre acestea se numără un sistem de marcaj al riscurilor în cazul împrumuturilor ipotecare pentru achiziționare de locuințe și o serie de restricții în ceea ce privește împrumuturile cu rată variabilă a dobânzii și/sau cu amortizare amânată. Instituțiile de credit ipotecar au luat, din proprie inițiativă, măsuri pentru a asigura furnizarea de garanții suplimentare. Toate aceste măsuri se îndreaptă în direcția cea bună, însă va fi necesară o monitorizare atentă pentru a stabili dacă acestea au impactul dorit. Comisia va examina rapoartele periodice elaborate de Danemarca cu privire la impactul măsurilor adoptate în acest context. În timp, ar trebui să fie revizuită impozitarea proprietăților în Danemarca, pentru a se reduce distorsiunile din cadrul acesteia și pentru a se consolida caracteristicile sale anticiclice.

(14)     În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei. Comisia a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă și a prezentat un bilanț aprofundat. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei formulate în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-3 de mai jos.

(15)     În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență al Danemarcei și avizul său[9] este reflectat îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(16)     Având în vedere rezultatele bilanțului aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență prezentate de Danemarca. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice sunt reflectate în recomandarea 3 de mai jos.

RECOMANDĂ ca, în perioada 2013-2014, Danemarca să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.           Să pună în aplicare în 2013 strategia bugetară, astfel cum a fost prevăzută, pentru a asigura corectarea deficitului excesiv până la sfârșitul anului 2013. Mai mult, să pună în aplicare strategia bugetară pentru 2014 și pentru perioada ulterioară, în vederea asigurării unui efort bugetar adecvat pentru a în continuare obiectivul pe termen mediu.

2.           Să ia măsuri suplimentare în vederea îmbunătățirii capacității de inserție profesională a persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranți, a șomerilor de lungă durată și a lucrătorilor slab calificați. Să aducă îmbunătățiri calității formării profesionale pentru a reduce ratele de abandon școlar și pentru a crește numărul de stagii de ucenicie. Să pună în aplicare măsurile de reformare a învățământului primar și secundar inferior pentru a ridica nivelul de studii atins și pentru a îmbunătăți raportul cost-eficacitate din cadrul sistemului de învățământ.

3.           Să continue eforturile în vederea eliminării obstacolelor din calea concurenței în sectorul serviciilor, inclusiv în sectorul comerțului cu amănuntul și în cel al construcțiilor, precum și să consolideze eficacitatea în furnizarea de servicii publice.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

[3]               COM(2013) 354 final.

[4]               P7_TA(2013)0052 și P7_TA(2013)0053.

[5]               Decizia 2013/208/UE a Consiliului din 22 aprilie 2013.

[6]               COM(2012) 750 final.

[7]               COM(2012) 751 final.

[8]               SWD(2013) 115 final.

[9]               Emis în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.