RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării

1.           Introducere

Regiunea Dunării cuprinde 14 țări, opt dintre ele fiind state membre ale UE. În ea trăiesc peste 100 de milioane de oameni, echivalent cu o cincime din populația UE. Țările sunt diferite din punct de vedere al puterii economice, dar regiunea este puternic interconectată, cu potențial de integrare aprofundată și creștere.

Regiunea a fost transformată de ultimele două runde de extindere a UE: Croația va adera în scurt timp. Există încă cinci țări care își dezvoltă legăturile lor politice, socio-economice și sectoriale cu UE în diverse moduri. Regiunea are o poziție strategică, prin care UE se deschide către vecinii săi, regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Prin această regiune curge cel mai internațional fluviu din lume, care este o mare axă de transport, un important bazin hidrologic interconectat și un coridor ecologic renumit la nivel mondial.

Regiunea este astfel conectată prin oportunități și provocări. Politicile țărilor sunt interdependente. Ele ar putea, de asemenea, avea beneficii importante din îmbunătățirea continuă a cooperării, de exemplu, prin completarea verigilor lipsă din rețeaua de transport, reducerea poluării și a pericolelor reprezentate de inundații, reducerea dependenței de furnizorii de energie din afara regiunii și soluționarea problemelor puse de schimbările demografice sau exodul de creiere. Competitivitatea regiunii ar putea, de asemenea, profita substanțial de pe urma acțiunii comune în domeniile IMM, al politicilor privind piața muncii, al educației și securității. Este necesar să se îmbunătățească capacitatea instituțională la toate nivelurile.

În Concluziile președinției din 18 iunie 2009, Consiliul European a solicitat Comisiei să elaboreze o Strategie a UE pentru regiunea Dunării (SUERD). Comisia a răspuns la solicitarea Consiliului în comunicarea sa din 8 decembrie 2010. În aprilie 2011, Consiliul a aprobat comunicarea și planul de acțiune anexat, care identifică acțiuni concrete și exemple de proiecte în 11 domenii tematice prioritare. Aceasta urmează abordarea inițiată de către Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice.

Strategia prevede un cadru solid integrat în favoarea abordării de către țări și regiuni a aspectelor care nu pot fi tratate în mod satisfăcător în mod izolat, ci necesită abordări strategice, proiecte și activități în rețea la nivel transnațional. Aceasta permite o mai bună cooperare în vederea îmbunătățirii eficacității, a efectului de pârghie și a impactului politicilor la nivel UE, național și local, prin utilizarea politicilor și programelor existente și crearea unor sinergii între acestea.

Strategia se desfășoară la un nivel intermediar între nivelul național și cel UE al activităților, pe teme cum ar fi cercetarea și inovarea, migrația sau securitatea. Aceasta consolidează integrarea activităților țărilor respective în cele ale UE și apropie țările din Balcanii de Vest, Moldova și regiunile din Ucraina de Uniune.

După 18 luni de punere în aplicare, realizările semnificative sunt evidente. Strategia:

– promovează proiecte transnaționale concrete cu impact asupra regiunii și oferă un nou impuls acțiunilor din regiune;

– sprijină coordonarea diferitelor politici și fonduri naționale și ale UE și pregătește terenul pentru o mai bună coerență și rezultate mai bune, cu un impact mai puternic pentru perioada 2014-2020;

– dezvoltă o amplă platformă de cooperare, pentru a face față provocărilor care au fost identificate ca având nevoie de o atenție comună. Există 24 de coordonatori de domenii prioritare și 14 puncte naționale de contact care stimulează implementarea;

– subliniază importanța politică a regiunii, prin sprijin strategic la nivel ministerial și progrese concrete în ceea ce privește implementarea.

Următoarele capitole raportează în legătură cu aceste realizări, cu exemple concrete, identificând în același timp domeniile care necesită mai multă atenție. Capitolul 5 rezumă lecțiile învățate și capitolul 6 propune recomandări pentru viitor.

2.           Proiecte, politici și rețele pentru regiunea Dunării

Strategia se axează în special pe proiectele și inițiativele strategice și concrete cu impact macroregional. Această Strategie și planul de acțiune aferent sunt organizate în jurul a patru piloni pentru abordarea principalelor aspecte. Ea facilitează noi proiecte, oferă un nou impuls pentru proiectele existente și sprijină rețelele pentru regiune[1].

2.1.        Interconectarea regiunii Dunării

Noi proiecte

– Noi proiecte de cercetare privind navele inovatoare, cum ar fi proiectul NEWS, dezvoltă soluții tehnologice pentru reînnoirea flotei Dunării, cu abordări mai competitive și mai ecologice, de exemplu prin intermediul motoarelor mai eficiente, mai ecologice și designuri de corpuri de navă mai bune. Aceasta contribuie la obiectivul global de creștere a transportului de marfă sustenabil pe fluviu cu 20% până în 2020, față de 2010;

– Înlăturarea navelor eșuate de pe Dunăre, Tisa și Sava, îmbunătățind navigația și condițiile ecologice. Proiectul pentru îndepărtarea epavelor, care totalizează aproximativ 15 000 tone, inițiată de către Camera de Comerț din Serbia, ca parte a Strategiei, implică, de asemenea, sectorul privat;

– Lucrările în cadrul proiectului de interconectare pentru transportul de gaze Bulgaria-Serbia a avansat, scopul acestuia fiind legarea regiunii Mării Baltice cu Marea Adriatică și cu Marea Neagră. Conducta de gaz va avea o lungime de 150 km. Ea contribuie la diversificarea aprovizionării cu gaze, asigură siguranța în aprovizionarea cu gaze și completează importanta rețea regională de aprovizionare cu gaze naturale.

Un nou avânt pentru proiectele existente

– O abordare în cooperare a facilitat finalizarea podului Calafat-Vidin, prin care se stabilește o legătură între România și Bulgaria. Podul este cofinanțat din fonduri europene și este numai al doilea pod de-a lungul secțiunii de graniță a fluviului de 630 km, completând o importantă verigă lipsă în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Noi inițiative de coordonare a politicilor

– La invitația Comisiei, la data de 7 iunie 2012, miniștrii transporturilor din regiunea Dunării au adoptat o declarație privind întreținerea căii navigabile a Dunării, angajându-se la măsuri concrete, inclusiv supravegherea adâncimii apei și semnalizarea rutelor de navigație în secțiunile cu ape puțin adânci. Acest lucru a condus, la rândul său, la un acord între România și Bulgaria pentru a planifica lucrările comune și a utiliza în comun echipamentele;

– Un model de piață a gazelor naturale pentru regiunea Dunării a fost elaborat cu scopul de a cuantifica impactul regional al proiectele privind infrastructura de gaze planificată în regiune, ceea ce a dus la convenirea în prezent de către țările din regiunea Dunării a unui set de recomandări politice pentru viitoare astfel de proiecte.

2.2.        Protejarea mediului în regiunea Dunării

Noi proiecte

– Direcția Generală Cercetare și Inovare a Comisiei a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de cercetare, pentru proiectarea cercetării în domeniul mediului și îmbunătățirea asimilării rezultatelor în regiune. Aceasta a mobilizat actori importanți și resurse din surse publice (naționale și ale UE) și private pentru managementul eficient al fluviului, deltei, coastei și zonei maritime în ansamblu;

– Echipa operativă pentru sturionul de Dunăre a fost creată pentru a garanta populații viabile ale acestui important pește în fluviu, pentru facilitarea proiectelor, măsurilor și inițiativelor în vederea repopulării cu sturion. Astfel, se promovează o abordare transversală, care leagă biodiversitatea de domenii de politică cum ar fi calitatea apei, permeabilitatea habitatelor, dezvoltarea economică, educația privind mediul și chiar prevenirea criminalității (legate de comerțul ilegal cu caviar).

Un nou avânt pentru proiectele existente

– Proiectul DANUBE FLOODRISK analizează metodele și bazele de date în legătură cu care țările pot colabora. În total participă 19 instituții din 8 țări din regiunea Dunării, iar progresul în întocmirea de baze de date comune și cartografierea inundațiilor se accelerează. Sistemul european de sensibilizare la inundații (EFAS) desfășoară, de asemenea, activități complementare.

2.3.        Creșterea prosperității în regiunea Dunării

Noi proiecte

– Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei a lansat un nou proiect pentru infrastructuri electronice în cadrul celui de-al 7-lea program cadru pentru a îmbunătăți accesul și furnizarea de servicii informatice avansate pentru cercetători. Noua infrastructură electronică va acționa ca o punte către importanta infrastructură de calcul a inițiativei europene PRACE pentru țările din regiunea Dunării, și, de asemenea, pentru unele țări ale Caucazului. Pe această bază, proiectul SEERA-EI pune dezvoltarea acestei punți și alte activități pe o agendă pentru regiunea Dunării;

– Forumul de afaceri al regiunii Dunării, coordonat de Camera de Comerț a Austriei, oferă o platformă importantă de creare de rețele pentru peste 300 de IMM-uri. Aceasta încurajează reuniunile între întreprinderi și susține legăturile cu furnizorii de cunoștințe, cum ar fi institute de cercetare și universități.

– În regiunea Dunării sunt în curs de înființare centre de transfer de tehnologie, cu cinci proiecte-pilot anexate la importante universități din regiunea Dunării, scopul acestor centre fiind îmbunătățirea legăturilor dintre mediul academic și sectorul privat;

– Într-un alt proiect pilot, școlile și elevii din regiunea Dunării elaborează în comun cursuri de formare inovatoare și programe educaționale creative pentru promovarea contactelor transnaționale între culturi, cu accent pe cetățenia activă și angajamentul în favoarea dezvoltării sustenabile. Este în curs de elaborare un ghid inovator pentru profesorii din întreaga regiune a Dunării.

Noi inițiative de coordonare a politicilor

– S-a început deja activitatea pentru crearea unui fond pentru cercetare și inovare în regiunea Dunării, care pune în comun fondurile naționale și regionale, pe baza experiențelor programului BONUS în regiunea Mării Baltice. O declarație comună a miniștrilor cercetării din regiunea Dunării a fost semnată în Ulm la data de 9 iulie 2012, deschizând calea pentru activitățile pregătitoare. Direcția Generală Cercetare și Inovare și Direcția Generală Politică Regională și Urbană sprijină această activitate, în special printr-un proiect inco.net pentru regiunea Dunării și prin alte tipuri de asistență.

2.4.        Consolidarea regiunii Dunării

Noi proiecte

– Centrul Comun de Cercetare a lansat o inițiativă pentru a furniza sprijin științific pentru Strategie, în cooperare cu principalii parteneri științifici din regiune. A început activitatea de înființare a unui serviciu de date de referință și infrastructură pentru întreaga regiune a Dunării privind probleme comune, precum protecția mediului, navigabilitatea, irigațiile și dezvoltarea agricolă și producția de energie. Patru grupuri tematice științifice sunt lansate pentru a favoriza cooperarea științifică și pentru a raționaliza activitățile de cercetare. Punerea unui accent deosebit pe strategiile de specializare inteligentă sprijină țările și regiunile în stabilirea strategiilor regionale de inovare;

– În scopul de a îmbunătăți accesul la finanțare în regiunea Dunării, „Dialogul pentru finanțare în regiunea Dunării” corelează idei de proiecte și fonduri, pentru sprijinirea dialogului între promotorii proiectelor, cum ar fi IMM-urile, și bănci, instituții internaționale de finanțare și programe de finanțare.

Noi inițiative de coordonare a politicilor

– O reuniune a șefilor polițiilor din ianuarie 2012 a lansat o inițiativă pentru intensificarea cooperării între autoritățile polițienești din regiunea Dunării, îmbunătățirea măsurilor împotriva infracțiunilor care au legătură cu fluviul (inclusiv criminalitatea organizată) și crearea unei platforme transnaționale de aplicare a legii. În plus, Europol a elaborat un proiect specific privind analiza amenințărilor pentru regiunea Dunării.

3.           Valorificarea la maximum a ceea ce există: Alinierea surselor de finanțare și crearea de sinergii

Aceasta s-a realizat prin îmbunătățirea modului în care sunt utilizate, printr-o mai bună coordonare, resursele și know-how-ul, adesea deja disponibile în regiune. Pe baza acestei abordări, obiectivul Strategiei este de a se obține rezultate mai bune și un impact mai mare prin alinierea fondurilor existente și a politicilor la nivelul UE, național și regional. Exemplele includ:

– proiecte de infrastructură, cum ar fi cel al uzinei de tratare a apelor reziduale din Budapesta, care asigură o mai bună calitate a apei în întreaga regiune, finanțat din fonduri structurale europene și de investiții;

– programe transfrontaliere, cum ar fi cel dintre România și Serbia și cel dintre Ungaria și Serbia, sunt din ce în ce mai bine aliniate cu Strategia, utilizând cereri specifice sau atribuind puncte suplimentare în procedurile de selecție. Serbia a alocat individual suma de 19 milioane EUR pentru proiecte specifice Strategiei în cadrul IPA 2011, componenta de cooperare transfrontalieră;

– programe de cooperare transnațională, cum ar fi Europa de Sud-Est și Europa Centrală, au finanțat proiecte noi în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării;

– al șaptelea program-cadru pentru cercetare a lansat trei cereri care să abordeze în mod special provocările din regiunea Dunării, privind o flotă inovatoare, privind soluții pentru mediu, precum și privind coordonarea politicilor în materie de știință și tehnologie;

– proiecte cofinanțate de către Direcția Generală Întreprinderi și Industrie au sprijinit turismul sustenabil transnațional în regiunea Dunării;

– întreaga lungime a fluviului Dunărea este în prezent luată în considerare în proiectul de orientări revizuite pentru rețeaua transeuropeană de transport;

– în contextul cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, finanțat în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, se acordă prioritate proiectelor care sunt conforme cu Strategia;

– Parlamentul European sprijină proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare pentru regiunea Dunării, oferind coordonatorilor de domenii prioritare asistență tehnică și încurajând abordări inovatoare pentru implementarea Strategiei;

– regiuni, cum ar fi Baden Württemberg, au rezervate fonduri de susținere a Strategiei, inclusiv pentru faza inițială a proiectelor cu impact macroregional explicit;

– Banca Europeană de Investiții, împreună cu Ungaria, a instituit la Budapesta punctul de contact pentru regiunea Dunării pentru a facilita dezvoltarea de proiecte de investiții transnaționale;

– activități similare continuă pentru crearea unui centru de asistență tehnică în regiunea Dunării, care să faciliteze faza de pregătire a proiectului.

În ceea ce privește importanta viitoare perioadă de programare 2014-2020, este esențial ca programele și politicile să poată fi utilizate în continuare pentru implementarea Strategiei:

– strategiile macroregionale sunt evidențiate în cadrul strategic comun, care reglementează coordonarea fondurilor de investiții structurale europene (ESIF). Aceasta oferă orientare strategică pentru procesul de programare și facilitează legăturile sectoriale și teritoriale pentru fondurile gestionate în comun, și anume Fondul de coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul social european, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;

– abordarea macroregională este în curs de a fi inclusă în acordurile de parteneriat pentru fiecare țară în parte, pentru a se asigura că toate programele naționale/regionale de cooperare țin seama de această abordare. Aceasta asigură o sursă de finanțare pentru Strategie în viitor prin ESIF și, prin urmare, îi asigură sustenabilitatea pentru următorii ani;

– este creat un program de cooperare transnațională redefinit și specific pentru regiunea Dunării, pentru finanțarea proiectelor de constituire de rețele și pentru a furniza sprijin instituțional pentru implementare și guvernanță.

4.           O platformă de cooperare

Prin urmare, pentru prima dată în regiune, în urma conflictelor și divergențelor, și pe baza extinderii, Strategia instituie o structură de cooperare operațională pentru a aborda prin colaborare provocări comune regiunii Dunării. Pe lângă conținutul de proiecte și programe, aceasta este, de asemenea, o importantă nouă platformă, care implică o gamă largă de părți interesate, inclusiv țările din regiunea Dunării care s-au angajat politic, la nivel general.

Fără a crea noi instituții, această platformă permite principalelor părți interesate din administrațiile naționale și regionale să faciliteze progresul zilnic al implementării:

– Strategia este organizată în 11 domenii prioritare funcționale, care reunesc experți și responsabilități: (1) Căi navigabile interioare și transporturi feroviare, rutiere și aeriene; (2) Energie; (3) Cultură și turism; (4) Calitatea apei; (5) Riscuri pentru mediu; (6) Biodiversitate; (7) Societatea cunoașterii și tehnologii ale informației; (8) Competitivitate și dezvoltare a grupurilor de întreprinderi; (9) Investiții în oameni și capacități; (10) Capacitate instituțională; (11) Securitate.

– Acestea sunt coordonate de către coordonatorii de domenii prioritare (PACS), funcționari de rang înalt din administrațiile naționale și regionale, experți în domenii tematice. Acestea sunt susținute de parteneri din regiunea Dunării și sunt organizate în 11 grupuri de coordonare, câte unul pentru fiecare domeniu prioritar. Acestea sunt platforme de cooperare noi importante de sine stătătoare;

– la nivel național și regional, implementarea este asigurată de puncte de contact naționale (PCN), înglobând Strategia la nivel național și regional și provocându-i pe factorii de decizie politică să „gândească la scară macroregională”. Angajamentul politic este obținut prin reuniuni ale miniștrilor afacerilor externe și ale miniștrilor de resort, precum și prin inițiative ale orașelor și regiunilor;

– nivelul european facilitează implementarea, precum și integrarea Strategiei în politicile UE, prin contactul cu părțile interesate din țările din regiunea Dunării, stabilirea de legături cu factorii de decizie ai UE, de exemplu, prin intermediul unor forumuri pentru membrii Parlamentului European, prin participarea în mod periodic a funcționarilor Comisiei la reuniunile reprezentanților din regiunea Dunării, precum și prin sprijin instituțional finanțat de la bugetul UE;

– programul UE INTERACT oferă consolidarea capacităților și sprijin organizatoric, precum și instrumente de comunicare (de exemplu, identitate vizuală, site internet, buletin informativ), publicarea rezultatelor strategiei în mass-media și aducerea sa în atenția publicului larg;

– în baza a ceea ce a fost deja stabilit, Strategia oferă, de asemenea, vizibilitate și sprijin operațional pentru instituțiile existente în regiune, cum ar fi Comisia internațională pentru protecția fluviului Dunărea (ICPDR), tratarea chestiunilor de mediu și a problemelor privind calitatea apei și Comisia Dunării, care activează în domeniul navigabilității. Actorii societății civile participă la aceste activități, inclusiv la seminarii ale părților interesate, în cadrul grupurilor de coordonare și la Forumul anual, și în special la activitățile din domeniul prioritar 10, „Capacitate instituțională”.

5.           Lecții învățate

După perioada inițială de implementare, următoarele lecții-cheie învățate pot fi identificate:

Structură de implementare

· Punctele de contact naționale, coordonatorii de domenii prioritare și grupurile lor de coordonare formează nucleul de implementare a Strategiei. Activitatea lor trebuie în continuare integrată în structurile politice și administrative. Rolul lor vizibil, central, necesită stabilitate instituțională, recunoaștere politică și alocarea unor resurse umane suficiente. Personalul adecvat și sprijinul din partea ministerelor pentru a le permite să își îndeplinească rolul, sunt esențiale;

· Experiența arată că autoritățile de coordonare funcționează mai bine în țările care au instituit grupuri de lucru interministeriale pentru coordonarea la nivel național a activităților pentru regiunea Dunării, în special în cazul în care au fost instituite platforme la nivel politic sau la nivel de înalți funcționari, precum și în cazul în care un secretariat tehnic le sprijină activitatea. Aceasta este o bună practică, care ar trebui să fie încurajată în întreaga regiune;

· Bugetul UE poate oferi finanțare directă limitată a structurii de implementare până în 2014. Cu toate acestea, dat fiind că finanțarea nu este garantată ulterior, este necesar să se găsească alte mijloace de sprijin, precum sursele naționale, viitorul program de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării și viitorul program INTERACT.

Sprijin politic

· Strategia a fost lansată cu sprijin politic la nivel înalt, iar acesta rămâne esențial pentru implementarea sa. Reuniunile ministeriale (privind transporturile, cercetarea și inovarea, energia) au pus accentul în mod considerabil pe întreținerea Dunării, coordonarea la nivel național și regional a politicilor de cercetare și inovare și sprijinul pentru statele care nu sunt membre UE în vederea implementării celui de-al treilea pachet legislativ în domeniul energiei în cadrul Comunității Energiei;

· Reuniunile miniștrilor afacerilor externe au subliniat în general sprijinul politic pentru Strategie. Rolul activ al Ungariei în timpul președinției sale a avut ca efect accelerarea activităților. Acest lucru este în mod special util atunci când nivelul politic este legat de ciclul de evenimente în cadrul Strategiei.

Finanțarea acțiunilor concrete

· Utilizarea optimă a politicilor și programelor existente, cum ar fi fondurile structurale europene și de investiții (ESIF), Instrumentul de asistență pentru preaderare, programul TEN-T, Programul-cadru pentru cercetare și dezvoltare sau a fondurilor private este esențială. În ceea ce privește perioada 2014-2020, este esențial să se integreze Strategia în mod sistematic în programe. Este nevoie de un efort comun al țărilor din regiunea Dunării, al regiunilor și al Comisiei Europene;

· Inițiative importante au fost lansate pentru a susține proiecte în faza de pregătire și pentru a îmbunătăți accesul la finanțare, cum ar fi Centrul de asistență tehnică în regiunea Dunării, fonduri din partea landului Baden-Württemberg, punctul de contact pentru regiunea Dunării de la Budapesta sau Dialogul pentru finanțare în regiunea Dunării. Legăturile între inițiative ar trebui să fie consolidate.

Consolidarea inițiativelor existente

· Sinergiile cu organisme și inițiative existente, cum ar fi ICPDR, Comunitatea Energiei sau Organizația Internațională pentru Migrație au fost stabilite și trebuie să fie consolidate. Implicarea instituțiilor, organismelor și rețelelor existente se bazează pe experiențe pozitive în alte regiuni, în special în regiunea Mării Baltice. Acest lucru este din ce în ce mai mult facilitat de Grupul la nivel înalt înființat pentru orientări în materie de inițiative macroregionale, care asigură consultanță cu privire la această activitate și care consolidează expertiza disponibilă, evită structurile paralele și utilizează în mod optim resursele disponibile.

Orientarea către rezultate și obiective

· Țintele, etapele și foile de parcurs stabilesc prioritatea eforturilor, contribuie la implementarea la timp și facilitează comunicarea potențialului Strategiei. Acestea ar trebui revizuite continuu și monitorizate.

Integrarea politicilor și a fondurilor

· Există valoare specifică în abordări integratoare, de exemplu prin combinarea serviciilor de navigație cu interesele protecției mediului în dezvoltarea fluviului, cum ar fi pe secțiunea la est de Viena. Comisia facilitează cooperarea transsectorială, de exemplu în domeniul științific prin activitățile desfășurate de Centrul Comun de Cercetare, care implică serviciile relevante și surse multiple de finanțare. În general, ar trebui să se folosească mai des cadrul existent la nivelul UE, subliniindu-se faptul că regiunea Dunării include mult mai mult decât fluviul ca atare.

Integrarea țărilor din afara UE

· Strategia implică șase țări care nu sunt membre ale UE, care, la un nivel egal, sprijină procesele de integrare și cooperarea în regiune. Trebuie găsite și consolidate soluții inovatoare pentru a facilita participarea acestor țări și pentru finanțarea implementării proiectelor. Aceasta include deja participarea deplină la coordonarea domeniilor prioritare și la grupurile de coordonare, în care sprijinul pentru participare se bucură de o atenție specială. Au fost identificate fonduri din resursele UE alocate pentru Strategia pentru regiunea Dunării de către cel puțin un stat din afara UE și aceasta este o bună practică pe care alții pot să o urmeze.

Comunicare

· Identitatea vizuală comună, site-ul web cuprinzător care acoperă toate domeniile prioritare, buletinul informativ, precum și materialele promoționale elaborate cu sprijinul substanțial al programului INTERACT au sporit vizibilitatea și au facilitat comunicarea. Ar fi util să se centralizeze informații despre reuniunile și conferințele privind Regiunea Dunării pentru a permite o comunicare mai concertată cu privire la acestea .

· Primul forum anual, care a avut loc la Regensburg în noiembrie 2012, a confirmat sprijinul politic pentru Strategie și a oferit posibilitatea de a prezenta și discuta punerea în aplicare a acesteia. Există valoare adăugată în organizarea unei astfel de conferințe în mod regulat și ca eveniment principal pentru Strategie, combinată cu o reuniune a miniștrilor de afaceri externe.

6.           Recomandări

Strategia UE pentru regiunea Dunării a demonstrat un potențial clar în prima fază de implementare. Ea adus în prim plan o regiune cu un potențial considerabil de dezvoltare și de integrare mai aprofundată, prin abordarea în cooperare a provocărilor comune, cum ar fi utilizarea sustenabilă a resurselor sau schimbările climatice. Pentru a asigura continuarea activităților privind principalele probleme cu care se confruntă regiunea, pe baza experienței prezentate aici, precum și în discuțiile din cadrul primului forum anual, Comisia recomandă țărilor și regiunilor participante:

· consolidarea structurilor lor interne de implementare, asigurarea unui sprijin financiar adecvat, a sprijinului politic, precum și creșterea stabilității instituționale;

· asigurarea continuității și a unor mandate adecvate pentru reprezentanții din grupurile de coordonare, utilizarea fondurilor structurale și a programelor europene de investiții pentru perioada 2014-2020 pentru sprijinirea structurilor de implementare;

· stabilirea unei conduceri sustenabile și planificarea strategică pentru Strategie, sprijinită de Comisia Europeană, astfel încât țările și regiunile participante să își asume pe deplin responsabilitățile. Implementarea Strategiei ar trebui să devină mai autonomă, structurile sale asigurând continuitatea chiar și în cazul în care persoanele implicate se schimbă;

· monitorizarea în permanență a implementării tuturor domeniilor prioritare, inclusiv a angajamentului la nivel politic și în ceea ce privește realizările concrete, în vederea concentrării asupra provocărilor specifice și a asigurării menținerii concentrării, precum și oferirea bazei pentru ierarhizarea priorităților și pentru o structură mai suplă și mai mult orientată către rezultate;

· asigurarea punerii unui accent suplimentar pe rezultate, acordându-se o atenție sporită obiectivelor și indicatorilor corespunzători, etapelor și foilor de parcurs;

· asigurarea integrării sistematice a Strategiei în programele UE, naționale și regionale pentru perioada 2014-2020, în special în investițiile europene structurale și fondurile de investiții, în inițiativa Orizont 2020, Cosme și mecanismul „Conectarea Europei”, prin utilizarea expertizei rețelelor Dunării și a principalelor părți interesate în programare și implementare;

· consolidarea contribuției Strategiei la Strategia Europa 2020, prin intermediul acțiunilor concrete în regiunea Dunării, legate de o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

· consolidarea coerenței dintre acțiunile în regiunea Dunării cu politicile UE prin asigurarea faptului că activitatea în cadrul strategiei este discutată de instituțiile existente, în consiliile sectoriale relevante și, dacă este necesar, în cadrul reuniunilor ministeriale specifice;

· intensificarea activităților de comunicare către un public mai larg;

· stabilirea Conferinței anuale ca eveniment principal al anului, care oferă direcție strategică, creează legături și abordări comune și face publice realizările;

· consolidarea, împreună cu Comisia Europeană, a coordonării și coerenței cu inițiativele UE existente și cu cele posibile viitoare, de acest tip sau similare în ceea ce privește strategiile macroregionale și bazinul maritim.

[1]               Un raport complet pentru fiecare domeniu prioritar poate fi descărcat de pe site-ul internet al strategiei UE pentru regiunea Dunării (www.danube-region.eu/pages/reports)