Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii

1. Introducere

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, contribuind în mod semnificativ la inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă. În UE, aproximativ 20,7 milioane de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 67 % din forța de muncă din sectorul privat. Potrivit unui studiu recent, IMM-urile au generat 85 % din numărul net de locuri de muncă noi create în UE în perioada 2002 - 2010. Această cifră indică în mod clar importanța IMM-urilor pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa[40].

IMM-urile se pot dezvolta cel mai bine într-un mediu de afaceri în care reglementările le respectă nevoile specifice, urmărind totodată obiectivele de politică. Reglementările sunt necesare pentru piața unică, creând condiții de concurență echitabile prin asigurarea unei concurențe loiale între întreprinderi, contribuind la sănătatea și siguranța cetățenilor, precum și la protecția mediului, a lucrătorilor și a consumatorilor. Aceste norme reprezintă un instrument prin care se ating obiectivele de politică publică ale UE, aducând astfel beneficii cetățenilor Europei. Aceste norme trebuie concepute ținând cont de IMM-uri.

De la adoptarea „Small Business Act” pentru Europa (SBA), Comisia face eforturi susținute pentru a reduce birocrația și pentru a face auzită vocea IMM-urilor. Comunicarea Comisiei din 2011 intitulată „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor – adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” reprezintă un pas înainte în această direcție. Aceasta se bazează pe principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”, introdus de SBA, conform căruia, în momentul elaborării legislației, trebuie luat în considerare impactul acesteia asupra IMM-urilor, iar cadrul de reglementare existent trebuie simplificat[41]. SBA a prevăzut posibilitatea ca microîntreprinderile să fie excluse din domeniul de aplicare a normelor în cazul în care acest lucru este justificat, iar cadrele normative să fie mai puțin stricte în cazul IMM-urilor[42]. Mai recent, în Comunicarea privind politica industrială[43] se recomanda simplificarea cadrului normativ și administrativ, în special pentru IMM-uri, și se sublinia importanța unui cadru de reglementare pe termen lung care să fie simplu, stabil și previzibil, pentru a permite realizarea de investiții în domeniul noilor tehnologii și al inovării. În sfârșit, în cadrul noului Program privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), identificarea posibilităților de simplificare, a costurilor de reglementare inutile și a domeniilor ale căror rezultate ar putea fi îmbunătățite devine o parte integrantă și stabilă a procesului de elaborare a politicilor și de programare [44].

Prezenta comunicare analizează progresele realizate în ceea ce privește următoarele aspecte:

· aplicarea exceptării în cazul microîntreprinderilor;

· introducerea unor cadre de reglementare mai puțin stricte pentru IMM-uri;

· introducerea tabloului de bord privind IMM-urile;

· asigurarea adecvării reglementărilor.

De asemenea, comunicarea identifică următoarele măsuri care vor fi luate în sprijinul IMM-urilor în cadrul procesului de elaborare a politicilor și de programare.

2. Exceptarea microîntreprinderilor din domeniul de aplicare a legislației UE

Înainte de a propune noi inițiative sau revizuiri ale legislației UE în vigoare, Comisia Europeană desfășoară ample activități pregătitoare. Mai întâi, se publică foi de parcurs, prin care se transmit părților interesate informații privind posibilele inițiative ale Comisiei, datele factuale disponibile și activitățile pregătitoare și consultative prevăzute. Aceste foi de parcurs conțin informații privind dificultățile inițiale privind obiectivele urmărite, opțiunile avute în vedere și evaluarea preliminară a impactului, precum și privind calendarul prevăzut. Acestea sunt documente publice; diverse părți interesate – de la IMM-uri la partenerii sociali – își pot prezenta și chiar își prezintă observațiile cu privire la documente. Foile de parcurs indică, de asemenea, momentul și modul în care vor fi consultate părțile interesate[45]. Comisia evaluează, cu ajutorul evaluărilor impactului, posibilele consecințe economice, sociale și ecologice ale tuturor propunerilor sale cu impact semnificativ. Aceste evaluări ale impactului conțin diferite opțiuni de abordare a problemelor, dintre care una trebuie să fie întotdeauna opțiunea menținerii statu-quoului. Evaluările impactului sunt supuse unui control de calitate independent, înaintea adoptării propunerii de către Comisie.

Prin procesul de evaluare a impactului, Comisia urmărește evitarea impunerii unei sarcini de reglementare inutile. Comisia analizează dacă microîntreprinderile pot fi excluse din domeniul de aplicare al inițiativei fără a aduce atingere obiectivului eventualei propuneri.

Exemplu de cazuri în care organul legislativ al UE a adoptat măsuri de exceptare a IMM-urilor, care sunt în curs de aplicare de către statele membre:

o Magazinele mici care comercializează dispozitive electrice și electronice nu trebuie să rezerve spațiu suplimentar pentru a respecta obligațiile de preluare a deșeurilor prevăzute în noua Directivă privind deșeurile de echipamente electrice și electronice[46]. Obligația de preluare se aplică doar în cazul magazinelor de vânzare cu amănuntul cu o suprafață mai mare de 400m2.

Exemple de cazuri în care Comisia a propus măsuri de exceptare a IMM-urilor care sunt în curs de examinare în cadrul procedurii legislative a UE:

o  Producătorii care sunt responsabili de înmatricularea a mai puțin de 500 de autoturisme noi pe an sunt scutiți, în conformitate cu propunerea de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 privind emisiile pentru autoturisme[47], de obligația de a respecta un obiectiv în materie de emisii de CO2.

o Se propune exceptarea anumitor categorii de vehicule care circulă pe o rază mai mică de 100 km de baza de staționare a întreprinderii lor de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și, prin urmare, de la cerințele privind tahograful[48].

o Se propune, într-un nou regulament general privind protecția datelor[49], ca întreprinderile cu mai puțin de 250 de angajați să nu fie obligate să aibă un responsabil cu protecția datelor și să se aibă în vedere măsuri specifice pentru IMM-uri în contextul actelor delegate ale Comisiei care vizează specificarea suplimentară a criteriilor ce permit să se evalueze dacă este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește protecția datelor.

o IMM-urile cu mai puțin de 250 de angajați nu au obligația de a respecta cerința prevăzută în propunerea Comisiei privind prezența femeilor în consiliile de conducere ale societăților comerciale[50], conform căreia societățile în care femeile reprezintă mai puțin de 40 % din numărul total al administratorilor neexecutivi trebuie să aplice proceduri de selecție transparente, bazate pe criterii de selecție neutre, pentru a atinge obiectivul de 40 % până la 1 ianuarie 2020.

Evaluările impactului au arătat, de asemenea, că nu este întotdeauna posibil ca microîntreprinderile să beneficieze de exceptări. De exemplu, acestea nu pot fi exceptate atunci când există dovezi clare că o exceptare în ceea ce le privește ar însemna că regulamentul nu și-ar putea atinge obiectivele, de exemplu protecția lucrătorilor sau a consumatorilor. Microîntreprinderile nu pot fi exceptate, de exemplu, de la cerințele în materie de protecție a drepturilor fundamentale care sunt înscrise în Tratatul UE. În cele din urmă, ele nu pot fi exceptate atunci când legislația vizează în mod expres întreprinderile mici, cum ar fi societățile de tip „cutie poștală”[51] care evită legea, de exemplu în ceea ce privește serviciile și concurența. Atunci când microîntreprinderile nu pot fi excluse din sfera de aplicare a propunerilor legislative, evaluarea impactului trebuie să conțină o analiză și motivele prin care se explică această situație.

Limitări ale eventualelor exceptări:

- Atunci când s-a abordat problema evitării aplicării unor standarde minime ale UE în ceea ce privește protecția lucrătorilor prin recurgerea la societăți de tip „cutie poștală”[52] în contextul Directivei privind detașarea lucrătorilor, a fost clar că microîntreprinderile nu puteau fi exceptate. Acest lucru s-a datorat faptului că societățile de tip „cutie poștală” sunt, aproape prin definiție, microîntreprinderi, iar exceptarea lor ar fi compromis obiectivul principal al măsurii: eradicarea practicilor comerciale neloiale și a tratamentului inechitabil al angajaților.

- În propunerea Comisiei privind un nou regulament referitor la precursorii drogurilor, a fost imposibilă excluderea generală a microîntreprinderilor, întrucât s-ar fi creat astfel condiții favorabile pentru subminarea obiectivelor legislației. Traficanții ar fi putut să se constituie în microentități pentru a se sustrage controalelor efectuate de către autorități. În același timp, cadrul de reglementare existent ține deja cont de nevoile speciale ale microîntreprinderilor, întrucât pragurile existente permit ca societățile ale căror vânzări sau achiziții de precursori ai drogurilor nu depășesc anumite cantități să fie exceptate de la majoritatea obligațiilor.

3. Privilegierea cadrelor normative mai puțin stricte pentru IMM-uri

Atunci când exceptările nu sunt posibile, se fac eforturi pentru a adapta propunerile normative la situația specifică a IMM-urilor, de exemplu prin introducerea unor cerințe mai puțin stricte pentru întreprinderile de dimensiuni mai mici, prin reducerea taxelor etc.[53].

Exemple de cadre normative mai puțin stricte pentru IMM-uri care au fost recent adoptate de organul legislativ al UE și care au intrat recent în vigoare sau sunt în curs de aplicare de către statele membre:

- IMM-urile sunt încurajate, dar nu sunt obligate să efectueze un audit energetic în conformitate cu noua Directivă 2012/27/UE privind eficiența energetică. Statele membre pot institui scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care acestea au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi atât costurile aferente unui audit energetic, cât și cele aferente punerii în aplicare a recomandărilor foarte eficiente din punctul de vedere al costurilor formulate în cadrul auditului.

- Microîntreprinderile au acum la dispoziție modalități mai simple de a demonstra că toate produsele de construcție pe care le comercializează în mod excepțional respectă standardele aplicabile produselor, în conformitate cu Regulamentul nr. 305/2011.

Exemple de cadre normative mai puțin stricte pentru IMM-uri care au fost propuse de Comisie și care sunt în prezent examinate în cadrul procedurii legislative din cadrul UE:

- Comisia a făcut propuneri pentru a facilita participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice. Ofertanții la licitații publice pot prezenta, în locul documentelor sau al certificatelor originale, declarații pe propria răspundere care să dovedească că îndeplinesc criteriile de eligibilitate. Numai ofertantului câștigător i se va cere să prezinte documentele originale. Se va încuraja împărțirea ofertelor în loturi mai mici. Utilizarea pe scară mai largă a achizițiilor publice electronice și includerea acestor norme modernizate în propunerea de directivă privind achizițiile publice[54] ar trebui să faciliteze participarea IMM-urilor la contracte care reprezintă aproximativ 18 % din PIB-ul UE.

În plus, unele acte legislative ale UE lasă la latitudinea fiecărui stat membru decizia de a introduce sau nu cadre normative mai puțin stricte pentru IMM-uri (de exemplu, în domenii precum informarea și consultarea lucrătorilor[55], igiena alimentară[56], deșeurile[57] și conturile anuale[58]).

4. Tabloul de bord privind IMM-urile

Comisia publică un tablou de bord anual[59] care cuprinde inițiativele de reglementare ce ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra IMM-urilor. Acest tablou de bord permite tuturor părților interesate, inclusiv rețelei reprezentanților naționali ai IMM-urilor, să identifice în ce domenii și în ce fel se înregistrează progrese la nivelul UE în ceea ce privește legislația relevantă privind IMM-urile. Acesta permite urmărirea evoluției procesului legislativ, de la propunerea Comisiei până la punerea în aplicare în statele membre. Tabloul de bord identifică principalele aspecte implicate și indică pozițiile adoptate în privința acestora pe parcursul procesului legislativ, semnalând dacă sarcina de reglementare a fost mărită sau redusă în diferitele etape ale procesului, de la adoptarea de către Comisie la punerea în aplicare. Prin urmărirea aplicării normelor în statele membre se va putea evalua rezultatul acestora la nivelul care privește în mod direct întreprinderile, în lumina celor mai bune practici[60]. Tabloul de bord va arăta modul în care rezultatele generale sunt influențate de diferitele moduri de punere în aplicare.

Principalele acte juridice și propuneri legislative pe care tabloul de bord le monitorizează îndeaproape au fost menționate în raportul intitulat „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor - Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” din noiembrie 2011[61]. Din cele 13 inițiativele enumerate, Comisia a adoptat trei propuneri[62] care figurează în tabloul de bord din acest an. Tabloul de bord include, de asemenea, informații privind alte inițiative identificate în 2012 ca prezentând un impact semnificativ asupra IMM-urilor.

5. Sprijinirea și consultarea IMM-urilor

5.1       Consultarea IMM-urilor – aspecte generale

IMM-urile și organizațiile care le reprezintă interesele doresc să afle care sunt noile inițiative de reglementare aflate în curs de examinare în cadrul Comisiei, care este impactul pe care îl pot avea acestea și în ce etapă a procesului de pregătire își pot face cunoscut punctul de vedere. Acestea au salutat publicarea foilor de parcurs, un număr mare de IMM-uri solicitând să fie informate mai din timp asupra viitoarelor consultări. Comisia își actualizează standardele de consultare și are în vedere publicarea unui calendar pe site-ul internet „Vocea ta în Europa” în care să introducă data consultărilor, pe măsură ce acestea sunt planificate. De asemenea, Comisia a instituit un mecanism de alertă în Registrul de transparență prin care să informeze părțile interesate în legătură cu foile de parcurs și consultările viitoare.

„Small Business Act” a instituit, de asemenea, mecanisme de guvernanță puternice, bazate pe cooperarea strânsă cu statele membre și cu părțile interesate din partea IMM-urilor. Punerea în aplicare a inițiativei SBA este susținută în prezent de reprezentanții IMM-urilor, o rețea de reprezentanți la nivel înalt din statele membre. Numirea unui punct de contact unic pentru toate chestiunile legate de SBA în statele membre a consolidat aplicarea principiilor SBA și permite statelor membre să facă schimb de bune practici. Pentru ca părțile interesate să fie implicate în mod direct, asociații profesionale reprezentative ale IMM-urilor la nivel european participă în calitate de observatori la reuniunile rețelei. Aceste activități sunt menite să asigure că reducerea sarcinii de reglementare devine o prioritate în statele membre printr-un schimb mai intens de bune practici. De exemplu, rețeaua a avut un rol esențial în reducerea timpului necesar pentru crearea unei întreprinderi în Europa[63]. În plus, Comisia a propus ca numirea unui reprezentant al IMM-urilor și punerea în aplicare a testului IMM de către statele membre să fie introduse drept criterii care permit statelor membre să primească sprijin pentru IMM-uri din Fondul european de dezvoltare regională[64].

În prezent, se organizează reuniuni anuale între asociațiile de IMM-uri și Comisie pentru a identifica și monitoriza, în programul de lucru al Comisiei, inițiativele prioritare relevante pentru IMM-uri (a se vedea anexa II la documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat la prezenta comunicare) și impactul lor asupra IMM-urilor. Comisia utilizează Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network EEN) pentru a consulta IMM­urile, inclusiv microîntreprinderile, cu privire la legislația viitoare (consultarea „Comisiei privind IMM-urile”) și pentru a stânge informații privind legislația UE în vigoare (baza de date cu „observații din partea IMM-urilor”). Asociațiile profesionale și statele membre au salutat aceste evoluții, considerând că acestea sunt importante pentru politica în domeniul IMM-urilor.

În plus, în 2012, Comisia a organizat conferințe cu IMM-uri din Germania, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit, Polonia și Italia. În cadrul acestor conferințe, întreprinzătorii din cadrul IMM-urilor și-au putut exprima preocupările în diferite domenii, precum dreptul muncii, reglementarea comercializării produselor și procesul conex de stabilire a unor standarde europene care să confirme conformitatea produselor cu cerințele reglementare, privind sănătatea și siguranța, mediul, TVA, igiena alimentară și etichetarea. De asemenea, în cadrul acestor conferințe, au avut loc discuții directe și schimburi de informații și puncte de vedere detaliate. Informațiile colectate contribuie și la exercițiul de inventariere și programare prevăzut de programul REFIT.

De asemenea, Comisia consultă în mod regulat organizațiile patronale care reprezintă IMM-uri prin intermediul consultărilor partenerilor sociali la nivelul UE și al activității desfășurate de comitetele de dialog social european. Asociațiile de IMM-uri au contribuit activ la definirea și punerea în aplicare a programului de lucru al partenerilor sociali europeni pentru perioada 2012-2014[65].

În cele din urmă, chestiunile legate de IMM-uri au devenit o preocupare de prim-plan a Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, un grup de experți creat în 2007 și menit să ofere consiliere Comisiei privind reducerea sarcinii administrative rezultate din legislația UE. De curând, Comisia a prelungit mandatul grupului până în luna octombrie 2014[66]. Acest grup va oferi consiliere privind măsurile de reglementare adoptate de Parlament și de Consiliu în cadrul Programului de acțiune privind reducerea sarcinii administrative și va examina modul în care cele 27 de state membre pun în aplicare aceste măsuri. IMM-urile vor fi consultate pentru a vedea în ce măsură inițiativele adoptate au avut un impact important asupra activității lor. Acest lucru va facilita schimbul de informații între statele membre privind diferitele modalități de punere în aplicare a legislației UE și va contribui la o mai bună înțelegere a impactului final al măsurilor adoptate.

5.2       Consultarea „Top 10”

În cadrul unei consultări deschise la nivelul UE și desfășurate online în perioada octombrie-decembrie 2012, Comisia a invitat IMM-urile și organizațiile care le reprezintă interesele să identifice zece domenii sau acte legislative ale UE pe care le consideră cele mai împovărătoare. Participanții puteau alege dintr-o listă neexhaustivă sau aveau libertatea să adauge elemente suplimentare pe lista respectivă. Nu li s-a cerut să își justifice sau să își explice alegerea, deși unii au făcut acest lucru. Nu li s-a cerut nici să identifice clar dacă sarcina de reglementare rezulta din dreptul UE sau din dreptul național. Această consultare le­a oferit IMM-urilor posibilitatea să își transmită direct Comisiei motivele de îngrijorare.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat la prezenta comunicare prezintă pe scurt rezultatele acestei consultări. În prezent se analizează toate răspunsurile, urmând să se definească acțiuni subsecvente ca parte a programului Comisiei de adecvare a reglementării (a se vedea secțiunea 6 de mai jos)[67].

În urma consultării „Top 10”, s-au strâns 1 000 de răspunsuri[68], atât din partea unor IMM-uri individuale (peste 600 de răspunsuri de la IMM-uri cu sediul pe teritoriul UE, din care 40 % microîntreprinderi), cât și din partea unor organizații care reprezintă interesele IMM-urilor la diverse niveluri în cadrul UE (aproape 150 de răspunsuri). Au existat reacții aproape din partea tuturor statelor membre (mai mult de jumătate din răspunsuri provenind de la IMM-uri individuale din trei state membre – Belgia, Germania și Italia), precum și din partea unor state terțe, în special Turcia.

Domeniile de politică și actele legislative ale UE care au fost menționate de majoritatea IMM­urilor și a organizațiilor care reprezintă interesele IMM-urilor sunt enumerate în anexa III (a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat la prezenta comunicare).

REACH [înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice - Regulamentul (CE) nr. 1907/2006] s-a numărat printre măsurile UE cel mai des citate atât de IMM-urile individuale, cât și de organizațiile care le reprezintă interesele. Ambele tipuri de respondenți au menționat, de asemenea: legislația privind TVA[69], Directiva privind siguranța generală a produselor (Directiva 2001/95/CE), Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE) și Directiva privind protecția datelor (Directiva 95/46/CE). Deși menționează măsuri legislative specifice diferite, ambele categorii de respondenți au specificat legislația privind deșeurile[70] și legislația privind piața forței de muncă[71]. Printre cele 10 acte legislative cele mai împovărătoare se numără legislația privind echipamentele de control în transportul rutier, pentru perioadele de conducere și perioadele de repaus [Regulamentul (CEE) nr. 3821/85]; procedurile de atribuire a contractelor de lucrări, de bunuri și de servicii (Directiva 2004/18/CE) și Codul Vamal modernizat [Regulamentul (CE) nr. 450/2008].

6. Măsuri întreprinse ca răspuns la consultarea IMM-urilor

Comisia consideră că rezultatele consultării reprezintă semnale importante cu privire la preocupările IMM-urilor și va da curs concluziilor acestor consultări în diverse moduri.

În primul rând, sunt deja în curs de examinare mai multe acte legislative identificate în cadrul consultării Top 10:

- Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) – Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Acest regulament a făcut obiectul unei revizuiri care a fost finalizată în 2012, regulamentul revizuit fiind adoptat la începutul anului 2013. Bazată pe numeroase studii tematice la care au participat peste 1 600 de societăți, revizuirea a formulat concluzia că REACH funcționează bine și că a îndeplinit toate obiectivele care pot fi evaluate în prezent[72]. Revizuirea subliniază însă faptul că, pentru IMM-uri, ponderea sarcinii asumate pentru atingerea rezultatului a fost disproporționată și că această chestiune trebuie rezolvată, întrucât în etapa următoare, de înregistrare a substanțelor, prevăzută a se desfășura până în 2018, vor participa mult mai multe IMM-uri. În acest context, Comisia concluzionează că nu va opera modificări la partea dispozitivă a regulamentului REACH, dar propune recomandări specifice pentru a reduce impactul acestui regulament asupra IMM-urilor. Trebuie totuși observat faptul că, în contextul modificării Regulamentului (CE) nr. 340/2008, Comisia analizează o propunere de modulare a nivelurilor taxelor pe care o întreprindere trebuie să le plătească Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) în funcție de dimensiunea întreprinderii respective.

- Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE a Consiliului. Comisia a publicat o comunicare[73] intitulată „Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai eficient, adaptat la piața unică”. În 2012, Comisia a propus un pachet de măsuri menite să faciliteze introducerea, în 2015, a unui mini-ghișeu unic, astfel încât impozitarea serviciilor de telecomunicații, de radiodifuziune și electronice să fie mai favorabilă IMM-urilor, permițându-le prestatorilor de servicii să își respecte obligațiile pe întregul teritoriu al UE, depunând o singură declarație de TVA și efectuând o singură plată în statul membru în care sunt stabiliți. Comisia va susține extinderea acestui ghișeu unic. Situația s-a îmbunătățit recent: începând din ianuarie 2013, legislația[74] permite statelor membre să pună în aplicare un sistem opțional prin care întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 000 000 EUR pot amâna plata TVA către autoritățile fiscale competente până când primesc efectiv plata de la clienții lor („contabilitate de casă”). Comisia a adus, de asemenea, îmbunătățiri suplimentare Directivei privind rambursarea pentru a se asigura că aceasta produce efectele prevăzute și permite depunerea cu mai multă ușurință, prin mijloace electronice, a cererilor de rambursare a TVA.

- Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor. Ca parte a „pachetului privind siguranța produselor și supravegherea pieței”, adoptat la 13 februarie 2013, Comisia propune abrogarea Directivei 2001/95/CE și a Directivei 87/357/CEE privind produsele care imită alimentele și înlocuirea acestora cu un regulament privind siguranța produselor de consum. Având în vedere obiectul și obiectivul regulamentului propus, IMM-urile nu pot fi exceptate de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute de regulament, întrucât normele care vizează protecția sănătății și a siguranței persoanelor trebuie să se aplice indiferent de dimensiunea operatorului economic. Cu toate acestea, pachetul conține indicații clare privind importanța pe care Comisia o acordă nevoilor întreprinderilor mici și le oferă îndrumarea și asistența de care au nevoie pentru a fi în măsură să respecte normele.

- Procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii – Directiva 2004/18/CE: Comisia a propus, în 2011, o nouă directivă privind achizițiile publice[75], care este în curs de examinare de către Parlament și Consiliu, în cadrul procedurii legislative a UE. Aceasta ar facilita participarea IMM-urilor la contracte, datorită unei importante simplificări a procedurilor, prin introducerea declarațiilor pe proprie răspundere și prin încurajarea împărțirii contractelor în loturi.

- Măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (Directiva 89/391/CEE a Consiliului). În 2012, Comisia a lansat o evaluare cuprinzătoare a politicilor, pentru a evalua relevanța, eficacitatea și coerența directivei principale și a peste 20 de directive derivate. Rezultatele sunt așteptate în 2015.

- Legislația UE în domeniul deșeurilor. În 2013, Comisia va lansa o revizuire cuprinzătoare a legislației și a politicii UE în domeniul deșeurilor care vizează principalele obiective ale Directivei-cadru privind deșeurile, ale Directivei privind depozitele de deșeuri și ale Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, va efectua o evaluare ex-post („verificarea adecvării”) a cinci directive referitoare la diferite fluxuri de deșeuri, precum și o evaluare a modului în care poate fi mai bine abordată problema deșeurilor din plastic.

- Directiva privind timpul de lucru - Directiva 2003/88. În 2010, Comisia a efectuat o reexaminare cuprinzătoare a acestei directive, în urma căreia a concluzionat că este necesară o revizuire. Partenerii sociali europeni au răspuns la consultare, fiind de acord să negocieze termenii unei astfel de revizuiri. Recent însă, partenerii sociali au comunicat că aceste negocieri au fost suspendate, fără a se ajunge la un acord. Comisia examinează în prezent modul în care se va proceda în continuare.

- Aparatura de înregistrare în transportul rutier, pentru perioadele de conducere și perioadele de repaus – Regulamentul (CEE) nr. 3821/85. În 2011, Comisia a propus un nou regulament[76], care este în curs de examinare în cadrul Parlamentului și al Consiliului. IMM-urile ar avea de câștigat, întrucât anumite tipuri de vehicule conduse pe o rază mai mică de 100 km de la baza de staționare a întreprinderii lor nu sunt obligate să aibă instalat un tahograf.

- Recunoașterea calificărilor profesionale - Directiva 2005/36/CE. În 2011, Comisia a propus o nouă directivă[77] de modernizare a directivei actuale. Această propunere este în curs de examinare în cadrul Parlamentului și al Consiliului. Noua directivă ar ajuta IMM-urile, deoarece ar facilita mobilitatea lucrătorilor, una dintre măsuri fiind introducerea unui card profesional european. Datorită acestui card, autoritățile din statele membre care reglementează aceste activități ar finaliza mai ușor și mai rapid procedurile formale de recunoaștere a calificărilor profesionale obținute în alte state membre. Succesul și calendarul recrutărilor individuale pot avea un impact proporțional mai mare pentru operatorii mai mici.

În al doilea rând, rezultatele vor fi folosite pentru inventarierea legislației UE, care este în curs de realizare în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT). Într-o primă etapă, REFIT presupune inventarierea domeniilor de politică și legislative pentru a identifica eventualele sarcini excesive, neconcordanțe, lacune, măsuri ineficace și efecte cumulative, astfel încât beneficiile scontate să poată fi obținute în cel mai eficace mod. Se va acorda atenție sarcinii de reglementare care ar putea rezulta din modul în care legislația UE este pusă în aplicare la nivel național și subnațional. Programul va lua în considerare particularitățile IMM-urilor și importanța stabilității normelor, aspecte invocate de multe IMM-uri în cadrul consultărilor.

În unele cazuri, datorită rezultatelor inventarierii se va putea anunța că o propunere de revizuire a legislației poate fi lansată rapid deoarece există dovezi clare privind nevoia de reducere a costurilor de reglementare sau de simplificare a reglementării. În alte cazuri, poate fi necesară o evaluare detaliată, deoarece există un potențial general de simplificare a normelor și de reducere a sarcinii de reglementare, însă se impune o evaluare suplimentară. În alte cazuri însă, nu va fi necesară nicio măsură de urmărire imediată, de exemplu atunci când un act legislativ sau anumite domenii legislative sunt considerate eficiente din punctul de vedere al costurilor sau atunci când este prea devreme pentru a le evalua rezultatele sau eficacitatea din punctul de vedere al costurilor.

REFIT va asigura, de asemenea, coordonarea și stabilirea priorităților în cadrul procesului de examinare a acquis-ului legislativ al UE, început în 2011 și menit să consolideze aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” și să identifice alte eventuale scutiri sau reduceri ale sarcinii de reglementare în cazul IMM-urilor, în special al microîntreprinderilor.

Planurile multianuale ale programului REFIT vor fi publicate, părțile interesate și alți actori interesați având posibilitatea de a prezenta observații. Astfel, părțile interesate, inclusiv IMM­urile și microîntreprinderile, vor putea înțelege mai bine și vor putea contribui într-o măsură mai mare la activitatea Comisiei.

Inventarierea și planificarea multianuală a REFIT va ține seama de activitatea la care Comisia s-a angajat deja, fie în temeiul unor obligații legale impuse de legislația existentă a UE în ceea ce privește realizarea de studii, evaluări sau rapoarte, fie ca rezultat al programului de evaluare existent. În context mai general, Comisia are obligația de a evalua în mod regulat dacă legislația UE și-a îndeplinit obiectivele și dacă există modalități mai simple și mai ieftine de a obține aceleași avantaje, obținând aceleași rezultate[78]. De asemenea, Comisia va analiza dacă IMM-urile consideră un act legislativ ușor de înțeles și de pus în aplicare și care sunt elementele care ar putea fi îmbunătățite. În cazul în care, în urma acestei evaluări, reiese că există posibilitatea introducerii unor cadre normative mai puțin stricte, s-ar putea lua decizia de revizuire a legislației, astfel încât aceasta să fie mai favorabilă IMM-urilor, respectându-se în același timp obligațiile de consultare prevăzute în tratat pentru domenii de politică specifice și ținând seama în mod corespunzător de punctele de vedere exprimate de alte părți interesate relevante.

 

7. Etapele următoare

Comisia va acorda în continuare o atenție deosebită IMM-urilor în cadrul elaborării și revizuirii politicilor. Programul REFIT va fi pus în aplicare în mod progresiv, iar rezultatele, inclusiv tabloul de bord privind IMM-urile, vor fi publicate anual, părțile interesate putând să prezinte observații. Consultările și dialogul între IMM-uri și Comisie vor fi îmbunătățite în continuare datorită activității reprezentanților IMM-urilor, utilizării sporite a Rețelei întreprinderilor europene, organizării de conferințe consacrate IMM-urilor, precum și în contextul consultărilor partenerilor sociali. Comisia își va consolida metodele prin care obține date și avize din partea IMM-urilor atunci când își va revizui orientările privind evaluarea și evaluarea impactului în 2013 și, respectiv, 2014. Această activitate de analiză necesită informații și date statistice de calitate, care să permită luarea în calcul a impactului asupra IMM-urilor.

Mecanismele de guvernanță și de consultare prevăzute de „Small Business Act” pentru Europa vor juca un rol-cheie în activitatea de reducere la minimum a sarcinii de reglementare pentru IMM-uri și de asigurare a unei consultări largi, precum și a unei implicări a părților interesate care reprezintă IMM-urile, inclusiv a statelor membre. Rețeaua de reprezentanți naționali ai IMM-urilor va continua să contribuie în mod semnificativ la monitorizarea programului de lucru al Comisiei pentru a identifica impactul propunerilor legislative asupra IMM-urilor și pentru a se asigura că reducerea sarcinii de reglementare devine o prioritate în statele membre prin intensificarea schimbului de bune practici. Vor avea loc în continuare reuniuni periodice cu asociațiile de IMM-uri pentru a monitoriza îndeaproape aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” în cadrul viitoarelor inițiative ale Comisiei, identificate ca fiind prioritare. Comisia va continua să consolideze Rețeaua întreprinderilor europene pentru a îmbunătăți capacitatea acesteia de a oferi explicații cu privire la legislația UE și de a obține avizul IMM-urilor privind legislația UE prin intermediul grupurilor IMM­urilor.

Luarea în considerare a aspectelor legate de IMM-uri este o misiune comună. Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să se asigure nu numai că IMM-urile beneficiază de pe urma legislației UE, ci și faptul că acestora nu li se impune nicio sarcină de reglementare inutilă în cadrul procesului legislativ al UE. Statele membre sunt invitate să utilizeze posibilitățile existente în legislația UE pentru a ușura sarcina exercitată care rezultă pentru IMM-uri în cadrul procesului de reglementare.

__________________________________________________

Document de lucru al serviciilor Comisiei

Tabloul de bord privind IMM-urile

Dosarele prioritare privind IMM-urile din cadrul programului de lucru al Comisiei pentru anul 2013

Rezultatele consultării „Top 10”

[40] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/files/supporting-documents/2012/do-smes-create-more-and-better-jobs_en.pdf

[41] COM(2008)394 final, p. 7.

[42] Raport al Comisiei — Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor — Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor [COM(2011) 803].

[43] COM (2012) 582 final – Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresare a economiei

[44] COM (2012) 746 final http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/documents/com_2013_en.pdf

[45] În domeniul politicii sociale, de exemplu, tratatul impune Comisiei obligația de a consulta partenerii sociali înainte de a prezenta propuneri.

[46] Directiva 2012/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), JO L 197, 24.07.2012.

[47] Propunerea Comisiei de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 pentru a defini modalitățile de realizare a obiectivului prevăzut pentru anul 2020 de reducere a emisiilor de CO2 generate de autoturismele noi, COM (2012) 393.

[48] Propunerea Comisiei de regulament de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, COM (2011) 451.

[49] COM(2012) 11.

[50] Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe, 14.12.2012, COM (2012) 614 final.

[51] Societățile de tip „cutie poștală” sunt societăți care au fost create pentru a profita de lacunele legislative și care nu oferă niciun serviciu clienților, ci constituie mai degrabă o fațadă pentru serviciile oferite de proprietarii lor. Astfel de întreprinderi sunt, în mod normal, de dimensiuni foarte reduse și, de multe ori, nu fac decât să gestioneze o căsuță poștală, de unde și numele pe care îl poartă.

[52] Este vorba de societăți care sunt stabilite în mod oficial într-un anumit stat membru care nu are legătură cu operațiunile pe care le desfășoară, pentru a evita legislația altui stat membru.

[53] COM(2011) 803, p. 6.

[54] COM(2011) 896.

[55] Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor.

[56] Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare; Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare; Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală; Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman.

[57] Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile.

[58] Directiva 2012/6/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a Directivei 78/660/CEE a Consiliului privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale în ceea ce privește microentitățile.

[59] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei atașat prezentei comunicări.

[60] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/best_practice_report/best_practice_report_en.htm

[61] A se vedea anexa II la Comunicarea Comisiei COM (2011) 803.

[62] Propunere de directivă revizuită privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal [COM (2012) 11] și propunerea de directivă revizuită a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice [COM (2011) 896]. Propunerea de directivă revizuită privind deșeurile de echipamente electrice și electronice a condus deja la adoptarea Directivei revizuite 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE).

[63] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/start-up-procedures/progress- 2011/index_en.htm

[64] COM(2011) 615 final/2.

[65] http://www.ueapme.com/IMG/pdf/EUSD_work_prog_2012-2014.pdf

[66] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/ind_stakeholders/ind_stakeholders_en.htm

[67] COM (2012) 746 final http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/documents/com_2013_en.pdf

[68] Rezultatele complete ale consultării au fost publicate pe site-ul web „Vocea ta în Europa”.

[69] Sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), rambursarea taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare (Directiva Consiliului 2008/9/CE).

[70] Transferurile de deșeuri [Regulamentul (CE) nr. 1013/2006], Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98) și lista de deșeuri ( Decizia 2000/532/CE a Comisiei).

[71] Măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (Directiva 89/391/CEE), Directiva privind detașarea lucrătorilor (Directiva 96/71/CE), și Directiva privind organizarea timpului de lucru (Directiva 2003/88/CE) au fost menționate în răspunsurile oferite în cadrul consultării. În ceea ce privește clasamentul, Directiva 89/381/CE a ocupat locul 6 în clasamentul întocmit pe baza răspunsurilor oferite de IMM-uri individuale, respectiv 3 în clasamentul întocmit pe baza răspunsurilor organizațiilor reprezentative ale intereselor IMM-urilor. Directiva 96/71 a ocupat poziția 19 și respectiv 8, iar Directiva 2003/88/CE, poziția 5, respectiv 7.

[72] COM(2013) 49.

[73] COM(2011) 851.

[74] Directiva 2010/45/CE.

[75] COM(2011) 896.

[76] COM(2011) 451.

[77] COM(2011) 883 final.

[78] COM(2012)746. A se vedea, de asemenea, secțiunea 7.