RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluarea Programului-cadru pentru competitivitate și inovare

1.           Introducere

Prezentul raport evidențiază constatările și recomandările evaluărilor Programului-cadru pentru competitivitate și inovare 2007-2013 (CIP) și a subprogramelor sale, formulează răspunsul Comisiei la recomandările evaluărilor și prezintă măsurile de luat în consecință.

Prin urmare, Comisia respectă cerința de la articolul 8 alineatul (5) din Decizia de instituire a CIP[1] de a comunica evaluările intermediare și finale ale programului-cadru și ale programelor sale specifice către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, precum și Comitetul Regiunilor.

2.           CONTEXT

2.1.        Programul-cadru pentru competitivitate și inovare

Programul-cadru pentru competitivitate și inovare[2] este un program esențial în abordarea provocărilor cu care se confruntă industria UE. Obiectivele sale sunt în conformitate cu inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020, în cadrul căreia creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii este o prioritate esențială pentru intervențiile din partea UE menite să întărească economia UE.

CIP urmărește să contribuie la competitivitatea și capacitatea de inovare a Uniunii în calitatea ei de societate bazată pe cunoștințe avansate, cu o dezvoltare sustenabilă bazată pe o creștere economică robustă și pe o economie socială de piață foarte competitivă, cu un nivel foarte mare de protecție și de ameliorare a calității mediului.

Acest program-cadru susține activități de inovare (inclusiv de ecoinovare), oferă un acces mai bun la finanțare și oferă servicii de sprijin pentru întreprinderi la nivelul regiunilor; el încurajează o mai bună adoptare și utilizare a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), sprijină dezvoltarea societății informaționale și, de asemenea, promovează utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile și eficiența energetică.

· CIP este împărțit în trei programe operaționale. Fiecare dintre ele are obiectivele sale specifice, menite să contribuie la competitivitatea întreprinderilor și la capacitatea lor de inovare în propriile lor domenii de activitate, precum TIC sau energia sustenabilă; Programul pentru inovație și spirit antreprenorial (EIP)[3]; Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (PSP TIC)[4]; Programul Energie inteligentă - Europa (IEE)[5].

2.2.        Evaluări ale CIP și ale subprogramelor sale

Decizia de instituire a CIP conține dispoziții specifice referitoare la evaluarea CIP și a programelor sale operaționale. În speță, ea stabilește că programul-cadru și programele sale specifice fac obiectul unei evaluări intermediare și al unei evaluări finale pentru a măsura impactul programului-cadru și al fiecăruia dintre programele specifice, în raport cu obiectivele lor, incluzând competitivitatea, inovarea, spiritul antreprenorial, creșterea productivității, ocuparea forței de muncă și mediul. De asemenea, decizia stipulează că evaluarea intermediară a programului-cadru a trebuit să fie finalizată până la data de 31 decembrie 2009, iar evaluarea finală până la 31 decembrie 2011, precum și faptul că evaluările intermediare și finale ale programelor specifice ar trebui să fie realizate astfel încât rezultatele lor să poată fi luate în considerare în evaluarea intermediară și finală a programului-cadru.

Evaluările intermediare și finale au avut ca scop:

– măsurarea impactului programului-cadru și al programelor sale specifice în raport cu obiectivele lor;

– evaluarea măsurii în care programul-cadru și programele sale specifice au contribuit la realizarea obiectivelor stabilite la începutul prezentei secțiuni;

– evaluarea măsurii în care programul-cadru și programele sale specifice sunt pertinente pentru nevoile, problemele și aspectele vizate;

– evaluarea eficienței programului-cadru și a programelor sale specifice, precum și identificarea celor mai eficiente și celor mai ineficiente aspecte.

Evaluarea intermediară a EIP a fost efectuată de GHK Consulting Ltd și Technopolis, iar raportul final a fost prezentat la data de 30 aprilie 2009.

Evaluarea intermediară a programul CIP PSP TIC a fost efectuată de un grup de cinci experți[6], iar raportul final a fost prezentat în mai 2009.

Evaluarea intermediară a programului Energie inteligentă - Europa II a fost efectuată de către Deloitte Consulting, iar raportul final a fost prezentat la data de 27 aprilie 2009.

Evaluarea intermediară a Programului-cadru pentru competitivitate și inovare a fost efectuată de GHK Consulting Ltd și Technopolis, iar raportul final a fost prezentat la data de 9 martie 2010.

Evaluarea finală a Programului pentru inovație și spirit antreprenorial a fost efectuată de Centre for Strategy & Evaluation Services (CSES), raportul final fiind prezentat în aprilie 2011.

Evaluarea finală a programului Energie inteligentă - Europa II a fost efectuată de Deloitte, iar raportul final a fost publicat la data de 8 iunie 2011.

Evaluarea finală (a doua intermediară) a CIP PSP TIC a fost finalizată la data de 20 iulie 2011 de către un grup de experți[7].

Evaluarea finală a CIP, luând în considerare rezultatele studiilor de evaluare precedente, a fost finalizată în decembrie 2011 de către Centre for Strategy & Evaluation Services (CSES).

Toate rapoartele de evaluare sunt disponibile pe internet[8].

3.           Constatările principale ale evaluărilor

În general, evaluările au confirmat relevanța, eficacitatea și eficiența programului-cadru și a fiecăruia dintre cele trei programe specifice ale sale.

3.1.        Evaluarea intermediară a CIP

Evaluarea intermediară a CIP[9] a constatat că „bugetul limitat alocat CIP înseamnă că nu este un program orientat spre cheltuieli, precum fondurile politicii de coeziune sau cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7), ci unul care urmărește să-și atingă ambițioasele și larg definitele obiective prin propagarea ideilor, produselor și parteneriatelor sale în cadrul altor politici și programe.”

În raport se afirmă că intervenția la nivelul Uniunii în domeniile inovării și al competitivității sub forma unui program-cadru precum CIP a fost sprijinită în mod covârșitor atât de părțile interesate interne, cât și de cele externe, sugerându-se că este necesar ca CIP să se concentreze asupra domeniilor care demonstrează cea mai mare valoare adăugată europeană și cel mai mare impact.

S-a apreciat că părțile interesate au avut tendința de a identifica părți ale programului și nu CIP în ansamblu: evaluatorii au considerat că CIP nu este perceput în mod corespunzător ca un program-cadru, aceasta datorându-se și faptului că este un program-cadru nou, cu un buget limitat și care sprijină o gamă largă de instrumente, care vizează o diversitate de audiențe. Totuși, ei au considerat că mecanismele de informare existente, anume PNC-uri și Rețeaua întreprinderilor europene, au fost instrumente importante pentru ameliorarea informațiilor și comunicărilor privind CIP.

Evaluarea a constatat că au apărut multe elemente de eficiență planificată în înregistrările referitoare la administrarea și implementarea CIP. În speță, instrumentele financiare ale CIP au fost considerate ca fiind instrumente foarte eficiente „prin concepție” pentru sprijinirea IMM-urilor. Totuși, intermediarii financiari au reclamat cerințele de raportare excesive care au crescut costurile de participare și au sugerat reducerea sarcinii administrative.

Raportul a constatat, de asemenea, că sinergiile operaționale au fost ameliorate prin implicarea Agenției Executive pentru Competitivitate și Inovare (EACI) și a Rețelei întreprinderilor europene. În speță, în cadrul EIP s-a evidențiat rolul unei rețele care se ocupă de IMM-urile din întreaga Europă. Rolul EACI de a crește eficiența resurselor prin separarea funcțiilor administrative de cele de elaborare a politicilor a fost considerat un succes.

3.2.        Evaluarea finală a Programului pentru inovație și spirit antreprenorial (EIP)

Evaluarea EIP[10] a ajuns la cinci concluzii principale: în primul rând, faptul că programul funcționează bine și că se îndrepta către atingerea impacturilor preconizate; în al doilea rând, că în cele mai multe cazuri, programul funcționa tot mai bine, deoarece se baza pe realizările existente; în plus, ancheta a demonstrat „utilitatea” programului, prin confirmarea faptului că el îndeplinește în mod direct nevoile IMM-urilor; de asemenea, evaluatorii au constatat că interviurile și alte dovezi indică o certă valoare europeană adăugată. Și, în fine, că sistemul de monitorizare care a fost dezvoltat reprezintă o contribuție valoroasă la evaluarea continuă a performanței programului, însă acest sistem era încă în curs de dezvoltarea în anumite domenii, iar datele privind indicatorii trebuiau să fie prezentate într­o manieră mai coerentă.

S-a constatat că obiectivele EIP erau foarte relevante pentru nevoile întreprinderilor. În plus, s-a constatat că „programul este efectiv în beneficiul utilizatorilor finali, în special al IMM-urilor (întreprinderi mici și mijlocii)”. Punctul forte al EIP este faptul că se concentrează pe aspectele esențiale pentru IMM-uri într­un mod practic și direct. Acțiunile EIP, în special instrumentele financiare și ecoinovarea, au creat efectiv condiții de reproducerea reală la nivelul pieței.

În ceea ce privește instrumentele financiare, s-a constatat că și-au atins obiectivele de facilitare a accesului la finanțare pentru înființarea și creșterea IMM-urilor. În detaliu, s-a constatat că instrumentul GIF și fondul SMEG pentru credite și microcredite sunt relevante pentru nevoile IMM-urile europene, întrucât ele răspund unei cereri de finanțare care, în caz contrar, nu ar fi fost îndeplinită și contribuie la înființarea și creșterea IMM-urilor. Unul dintre cele mai evidente efecte incluse în raport referitoare la instrumente este efectul de propagare.

În ceea ce privește Rețeaua întreprinderilor europene, evaluatorii au constatat că rețeaua a fost bine axată pe principalele sale obiective de promovare a inovării, a cooperării între întreprinderi și a schimburilor comerciale transfrontaliere, adăugând că există un nivel mare de satisfacție a clienților cu privire la serviciile rețelei. În speță, ei au indicat faptul că „rețeaua este un atu major al politicilor UE în materie de relații ale UE cu întreprinderile și are un potențial suplimentar considerabil în ceea ce privește angajarea IMM-urilor în cadrul obiectivelor și acțiunilor EIP”.

S-a constatat că abordarea utilizată în activitățile EIP în materie de ecoinovare este coerentă în cadrul întregului program în ceea ce privește includerea elementelor corespunzătoare și relevante pentru abordarea disfuncționalităților existente la nivelul pieței care restricționează sectorul, vizând atât cererea, cât și oferta de pe piață, precum și consolidarea mediului operațional. Evaluatorii au constatat, de asemenea, că este posibil ca programul să fi fost suprasolicitat în mod semnificativ.

3.3.        Evaluarea finală a Programului Energie inteligentă - Europa II (IEE)

Evaluarea IEE[11] a constatat că acțiunile sale își ating obiectivele specifice și strategice și contribuie la impactul și rezultatul global al programului.

S-a constatat că programul IEE este „relevant și util întrucât răspunde nevoilor, problemelor și barierelor în evoluția lor în ceea ce privește problemele de sustenabilitate energetică cu care se confruntă Europa. Combinația de acțiuni care acoperă o gamă largă de priorități, implicarea diferitelor tipuri de actori care pot influența în mod clar adoptarea unor soluții energetice sustenabile și, în special, combinația de proiectele orientate spre piață și proiecte care vizează adaptarea politicilor, precum și influența acțiunilor IEE II în diferite momente ale ciclului pieței contribuie la eficacitatea programului”.

Există încă bariere netehnologice care încetinesc adoptarea tehnologiilor care vizează sursele de energie sustenabile. IEE II contribuie la reducerea lor prin sprijinirea de activități în domeniile sprijinului acordat politicilor, consolidării capacităților, difuzării, promovării și reproducerii la nivelul pieței a unor proiecte.

Evaluatorii au colectat reacții pozitive referitoare la eficacitatea acțiunilor sprijinite, atât privind atingerea obiectivelor lor, cât și privind contribuția adusă la realizarea obiectivelor programului. În plus, activitățile sprijinite sunt considerate cele mai adecvate pentru a îndeplini obiectivele stabilite.

În ceea ce privește eficiența programului, evaluatorii au sugerat creșterea mijloacelor puse la dispoziție pentru a facilita și mai mult atingerea obiectivelor generale ale programului, în special dat fiind timpul limitat rămas pentru realizarea acestora înainte de 2020 și întârzierile înregistrate în ceea ce privește anumite obiective de dezvoltare a surselor de energie sustenabile.

S-a demonstrat că programul a reușit să utilizeze sinergiile cu alte programe de finanțare ale UE, cum ar fi PC7 și fondurile structurale.

3.4.        Evaluarea finală a Programului de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (PSP TIC)

Evaluarea finală a PSP TIC[12] a subliniat caracterul unic al programului și al rolului său inovator, întrucât proiectele sale din cadrul său concep noi platforme de servicii transfrontaliere inovatoare în domenii de interes public, în special în domeniile în care există riscuri sistemice și organizaționale continue.

Unele caracteristici ale programului sunt identificate drept foarte pozitive: „un instrument unic și deschizător de drumuri în materie de inovare, în acord direct cu politicile corespunzătoare, portofoliu de instrumente complementar, participare largă a părților interesate”. Creșterea în continuare a participării părților interesate este printre recomandările formulate de grupul de experți, împreună cu depășirea obstacolelor care împiedică participarea IMM-urilor. Se recomandă, de asemenea, îmbunătățirea fluxurilor de informații și a legăturilor cu alte programe ale UE, cum ar fi cele referitoare la politicile regionale.

Grupul a sugerat continuarea PSP TIC ca un instrument de politică pentru aplicarea pe scară largă a inovațiilor, precum și faptul că ar trebui menținută în continuare concentrarea PSP TIC pe aplicarea pe scară largă a inovațiilor în materie de TIC și pe abordarea riscurilor sistemice și organizaționale.

Grupul a recomandat ca abordarea „de sus în jos” și în acord cu politicile să fie continuată în cadrul proiectelor de anvergură (Pilot A), deoarece aceasta este un model de lucru pentru modul de a spori adoptarea pe o scară și mai largă a noilor servicii inovatoare la nivelul UE. De asemenea, grupul a apreciat că proiectele „de jos în sus” bazate pe cerere (Pilot B) pot oferi servicii transfrontaliere noi și inovatoare în domenii noi de servicii publice („eContent”, e-Sănătate și îmbătrânire, e-Guvernare și e-Energie/e-Transport) și pot promova interoperabilitatea și dezvoltarea de piețe mai extinse pentru serviciile publice inovatoare.

3.5.        Evaluarea finală a CIP

Raportul final de evaluare[13] al CIP a confirmat succesul acestuia.

În raport se afirmă că „[D]ovezile din evaluarea finală și din alte surse confirmă că Programul pentru competitivitate și inovare în ansamblul său și programele sale specifice în mod individual funcționează, toate, bine, în conformitate cu așteptările de la lansarea programului”[14].

În plus se apreciază că „CIP, în ansamblul său, a devenit un vehicul major al promovării inovării, în special pentru că este conceput ca un proces relativ deschis care depășește simpla concentrare asupra dezvoltării tehnologice care a caracterizat concepțiile precedente și evoluează către o perspectivă mai echilibrată, care înglobează evoluții atât în sectorul serviciilor, cât și în cel al procesului de fabricație și care se referă atât la procese și modele de afaceri, cât și la produse. În schimb, acestea aduc o contribuție majoră la competitivitatea economiei europene”.

Definiția obiectivelor CIP este considerată coerentă și relevantă pentru nevoile, problemele și aspectele vizate și a fost obținută o concentrare în domeniile în care acțiunea UE poate face diferența. Evaluarea a apreciat pozitiv flexibilitatea CIP și a considerat că accesul la sprijin în cadrul CIP este mai ușoară decât în alte programe comparabile.

Se constată că activitatea de sprijin pentru inovare creată de programul CIP reprezintă, în prezent, un ansamblu de cunoștințe care are potențialul de a fi o sursă de informații pentru alte domenii de politici.

Evaluarea a evidențiat creșterea eficienței administrării programului prin delegarea administrării unor părți substanțiale din CIP la EACI, atât în ceea ce privește costurile pentru Comisie, cât și eficiența serviciilor furnizate, măsurate prin numărul de contracte semnate, timpul până la încheierea contractelor și timpul până la efectuarea plăților

Criza economică actuală a evidențiat semnificația obiectivelor centrale ale CIP și relevanța multora dintre aspectele pe care CIP a fost conceput să le vizeze, ceea ce crește urgența necesității de a dezvolta ideile care s-au dovedit a avea succes, cum ar fi instrumentele financiare.

4.           Recomandări principale & acțiuni ulterioare planificate

Evaluările au formulat o serie de recomandări privind modul în care să fie îmbunătățită și mai mult implementarea CIP și modul în care să fie conceput un posibil program succesor, recomandări care au fost luate în considerare în mod corespunzător în implementarea programului și în pregătirea propunerilor Comisiei de programe succesoare CIP (Cosme[15] și părți din Orizont 2020[16])

Raportul final de evaluare a CIP a menționat faptul că între cele trei subprograme ar putea fi create noi sinergii prin articularea de noi poziții la temele centrale ale programului-cadru, de exemplu, politicile de inovare.

Lipsa de vizibilitate în general a fost identificată drept una dintre principalele deficiențe ale CIP. Cu toate acestea, s-a evidențiat și faptul că mărcile binecunoscute, cum ar fi Rețeaua întreprinderilor europene, Energie inteligentă - Europa și Săptămâna IMM-urilor nu ar trebui să fie redenumite. În plus, a fost recomandată o mai bună difuzare a informațiilor privind activitățile încununate de succes sprijinite în cadrul programului. Comisia utilizează în mod activ Rețeaua întreprinderilor europene, care este finanțată din CIP, pentru a distribui informații cu privire la politicile și serviciile UE disponibile în cadrul tuturor programelor, cum ar fi PC7 sau fondurile structurale. Au fost întreprinse câteva acțiuni pentru a implica un număr cât mai mare de potențiali participanți. În domeniul reproducerii ecoinovării la nivelul pieței, Rețeaua întreprinderilor europene acționează adesea ca un punct de contact regional sau național, distribuind informații privind procedurile de achiziții, organizând evenimente dedicate stabilirii de contacte sau reuniuni sectoriale. Beneficiarii de granturi au acces la serviciul de asistență în materie de DPI creat de CIP pentru a-i ajuta în privința aspectelor de proprietate intelectuală rezultate din participarea lor la alte programe UE, precum PC7. În domeniul inovării, acțiunile au fost și continuă să fie promovate prin „TAKE IT UP” (ADOPTĂ-L) („Europe INNOVA”) și „INNO-Partnering Forum” (Forumul parteneriatelor pentru inovare) („PRO INNO Europe®”). În cadrul proiectelor, sarcina difuzării informațiilor către alte audiențe decât participanții direcți este realizată prin intermediul site-urilor de internet, la care alte organizații pot contribui în mod activ și care integrează accesul la rețele de socializare. În ceea ce privește programele succesoare, eforturile de comunicare se vor intensifica.

În plus, s-a recomandat să se stabilească un set stabil de indicatori de realizări, rezultate și impacturi, pentru a ajuta la monitorizarea eficacității programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia. Propunerile Comisiei Europene de programe succesoare ale CIP (COSME[17] și părți ale Orizont 2020[18]) răspund majorității acestor recomandări, în special prin consolidarea logicii de intervenție a programelor (de exemplu, Orizont 2020 prevede o legătură indisolubilă între cercetare și inovare, ținând seama de provocările societale majore, cum ar fi energia și resursele naturale, precum și tehnologiile esențiale, precum TIC), care le conectează la prioritățile strategice ale UE și introduc în textul legislativ obiectivele generale și specifice legate de indicatorii de rezultat și de impact.

În ceea ce privește recomandarea referitoare la „o politică activă de promovare a sinergiilor la nivel operațional printr-o abordare sistematică, pentru a îmbunătăți administrarea legăturilor dintre diferitele domenii ale programului”, Comisia utilizează în mod activ Rețeaua întreprinderilor europene pentru a distribui informații. Au fost întreprinse câteva acțiuni pentru a implica un număr cât mai mare de potențiali participanți. În domeniul ecoinovării, Rețeaua întreprinderilor europene acționează adesea ca un punct de contact regional sau național, distribuind informații privind procedurile de achiziții, organizând evenimente dedicate stabilirii de contacte sau reuniuni. Beneficiarii de granturi au acces la serviciul de asistență în materie de DPI pentru a-i ajuta în privința aspectelor de proprietate intelectuală. În ceea ce privește inovarea, au avut loc seminarii cu membrii rețelei privind achizițiile publice referitoare la inovare, pentru a difuza învățămintele extrase din acțiunile relevante. Un alt exemplu îl constituie legăturile create între Rețeaua întreprinderilor europene și IMP3rove[19] atunci când partenerii Rețelei întreprinderilor europene organizează sesiuni de instruire în materie de administrare a aspectelor inovării.

Evaluarea finală a EIP a recomandat ca „evoluțiile ulterioare ale Programului pentru inovație și spirit antreprenorial să se bazeze pe realizările actuale pentru a crește avântul care a fost deja creat într-o serie de activități întreprinse și pentru a evita, pe cât posibil, riscurile unei întreruperi, care este inerentă oricărei activități de pionierat”. În programul anual de lucru pe 2013 pentru EIP Comisia va propune, într-o mare măsură, continuarea acțiunilor încununate de succes din anii precedenți sau noi acțiuni pe baza experiențelor anterioare, asigurând în același timp coerența cu prioritățile politice și evoluțiile economice.

În ceea ce privește recomandarea de ținere sub observație a măsurii în care valoarea adăugată europeană este evidentă în instrumentele financiare, Comisia a luat-o în considerare în pregătirea următoarei generații de instrumente financiare. Valoarea adăugată europeană va reprezenta un element esențial al noilor platforme pentru datorii și participații, pe ale căror principii se vor baza toate instrumentele financiare viitoare din CFM pentru perioada 2014 – 2020. În special, cazul instrumentelor financiare se bazează pe beneficiile asociate consolidării pieței unice prin eliminarea fragmentării pieței în investițiile riscante de capital, creditele cu risc mare garantate cu resursele UE și reducerea riscului asociat unui credit. Principalul scop al instrumentelor financiare în cadrul programului COSME, astfel cum este propus de Comisie, va fi cel de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru IMM-uri în segmentele de piață care nu sunt vizate de măsurile statelor membre, care sunt limitate la investiții și sprijin în interiorul fiecărei țări. Accentul se va pune pe finanțarea extinderii întreprinderilor orientate spre creștere economică care vizează expansiunea pe plan internațional și pe dezvoltarea unei piețe transfrontaliere de finanțare a IMM-urilor. Numai un program la nivel UE poate îndeplini acest rol. În mod similar, în propunerea Comisiei privind Orizont 2020, Instrumentul de participații pentru cercetare și inovare va completa schemele naționale care nu pot asigura investiții transfrontaliere în C & I. Acordurile din etapa timpurie vor avea și un efect demonstrativ care poate fi benefic pentru investitorii publicii și privați din Europa. Instrumentul de creditare va ajuta la remedierea deficiențelor pieței care împiedică sectorul privat să investească în C & I la un nivel optim. Implementarea sa va permite comasarea unei mase critice de resurse de la bugetul Uniunii și, pe baza unei asumări în comun a riscurilor, de la instituția sau instituțiile financiare cărora li s-a încredințat implementarea. Aceasta va stimula întreprinderile să investească mai mult din propriile fonduri în cercetare și inovare decât ar fi făcut-o în alte condiții. În plus, instrumentul de creditare va ajuta organizațiile, atât publice, cât și private, să reducă riscurile asociate achiziționării înainte de comercializare sau ale achiziționării produselor și serviciilor inovatoare.

Cu privire la ecoinovare, evaluarea a sugerat că „având în vedere dimensiunea mică a schemei dedicate ecoinovării, este posibil ca eventualele impacturi să fie în mod corespunzător limitate, în pofida promițătoarelor rezultate anticipate și a faptului că este posibil să fie suprasolicitată în mod semnificativ. Implicațiile pentru finanțările viitoare ar trebui să fie luate în considerare.” Comisia a propus să includă ecoinovarea în următoarea generație de programe ca una dintre prioritățile Programului-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 și să extindă intervenția UE, atât în ceea ce privește bugetul, cât și o serie de instrumente.

Comisia extrage învățămintele care se impun din evaluările primite pentru a-și îmbunătăți în mod continuu modul de implementare a actualului program-cadru și a programelor sale specifice. În plus, evaluările au servit drept puncte de referință importante în pregătirea noii generații de programe (COSME și Orizont 2020). Prin urmare, Comisia invită Consiliul și Parlamentul să facă uz pe deplin de aceste recomandări atunci când modifică propunerile Comisiei în vederea adoptării definitive a programelor.

[1]               Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate 2007-2013 (JO L 310/15, 9.11.2006)

[2]               A se vedea http://ec.europa.eu/cip/index_ro.htm

[3]               http://ec.europa.eu/cip/eip/index_en.htm

[4]               http://ec.europa.eu/cip/ict-psp/index_en.htm

[5]               http://ec.europa.eu/cip/iee/index_en.htm

[6]               Prof Gerard Pogorel (președinte), profesor de economie și management, Ecole Nationale Supérieure des Télécommunications, (ENST-Telecom ParisTech), Franța. Dana Berova, Gartner, Republica Cehă. Prof Slavo Radosevic, profesor de studii privind industria și inovarea, University College Londra. Eppie Eloranta, director al TIEKE, Centrul finlandez de dezvoltare a societății informaționale. Jeremy Harrison (raportor), director al Abdi Ltd, UK partners al ROI Institute.

[7]               Graham Vickery, Terttu Luukkonen, Slavo Radosevic, Robbert Fisher (raportor).

[8]               http://ec.europa.eu/cip/documents/implementation-reports/index_en.htm

[9]               http://ec.europa.eu/cip/files/docs/interim_evaluation_report_march2010_en.pdf

[10]             http://ec.europa.eu/cip/files/docs/final-evaluation-of-eip_en.pdf

[11]             http://ec.europa.eu/cip/files/docs/2011_iee2_programme_en.pdf

[12]             http://ec.europa.eu/cip/files/cip/docs/cip_ict_psp_interim_evaluation_report_2011_en.pdf

[13]             http://ec.europa.eu/cip/files/cip/cip_final_evaluation_final_report_en.pdf

[14]             CSES, Raport sintetic – Evaluarea finală a Programului pentru competitivitate și inovare, decembrie 2011, pagina 8, disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/cip/files/cip/executive_summary_cip_final_report_en.pdf

[15]             COM(2011)834 final

[16]             COM(2011)808 final, COM(2011)809 final, COM(2011)810 final, COM(2011)811 final, COM(2011)812 final

[17]             COM(2011)834 final

[18]             COM(2011)808 final, COM(2011)809 final, COM(2011)810 final, COM(2011)811 final, COM(2011)812 final

[19]             Cu ajutorul IMP³rove, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au valoroasa șansă de a-și evalua propria performanță în materie de administrare a inovării în raport cu alte întreprinderi din același sector industrial, aceeași țara, dimensiune și vechime. Analiza comparativă oferă o bază solidă pentru un sprijin eficient din partea unui furnizor de sprijin în materie de administrare a inovării.