27.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/50

—

ia notă de propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, care a fost publicată de Comisie la 26 martie 2013 și care face parte din planul de 10 puncte publicat cu ocazia analizei la jumătatea perioadei a Agendei digitale pentru Europa;

—

salută prioritățile prezentate în propunerea Comisiei – rețelele de mare viteză, lucrările de construcții civile, utilizarea în comun a infrastructurilor existente și eficientizarea dezvoltării infrastructurilor fizice noi pentru ca extinderea rețelelor să implice cheltuieli mai reduse, precum și reducerea sarcinii administrative și a birocrației –, fiecare dintre acestea reprezentând domenii în care orașele și regiunile sunt totodată actori, prestatori de servicii și beneficiari;

—

a subliniat deja în trecut că adoptarea de măsuri de raționalizare, modernizare și reducere a sarcinilor administrative – ca axă prioritară de acțiune în vederea reducerii costurilor, a raționalizării și simplificării procedurilor administrative și serviciilor – va contribui la dinamizarea activității economice, la reducerea demersurilor și sarcinilor birocratice, precum și la facilitarea contactelor dintre cetățeni și administrație, contribuind la reducerea costurilor administrative ale activităților întreprinderilor (printre altele a celor care țin de instalarea infrastructurii pentru internetul de mare viteză), la sporirea competitivității întreprinderilor și la stimularea dezvoltării acestora;

—

amintește că, pentru a face față lipsei de operatori privați în zonele considerate mai puțin rentabile, precum cele rurale, autoritățile locale și regionale sunt nevoite să intervină în finanțarea infrastructurilor digitale. Pentru a asigura accesul egal la noile tehnologii al tuturor cetățenilor și al tuturor teritoriilor, solicită Comisiei Europene să susțină autoritățile în eforturile lor de finanțare, aprobând, pe de o parte, participarea fondurilor structurale europene la finanțarea infrastructurilor digitale în toate regiunile europene și acceptând, pe de altă parte, recunoașterea naturii de serviciu de interes economic general a proiectelor de construire a unei infrastructuri digitale în zonele rurale și slab populate.

Raportor

Gábor BIHARY (HU-PSE), membru al Consiliului general al orașului Budapesta

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză

COM(2013) 147 final

1.

ia notă de propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, care a fost publicată de Comisie la 26 martie 2013 și care face parte din planul de 10 puncte publicat cu ocazia analizei la jumătatea perioadei a Agendei digitale pentru Europa;

2.

constată cu satisfacție că proiectul de regulament are la bază bunele practici ale statelor membre, însă, în ceea ce privește aspectele organizatorice, acesta lasă în continuare statelor membre o putere considerabilă de apreciere, contribuind în același timp la dezvoltarea noii culturi a accesibilității;

3.

salută prioritățile prezentate în proiectul de regulament – rețelele de mare viteză, lucrările de construcții civile, utilizarea în comun a infrastructurilor existente și eficientizarea dezvoltării infrastructurilor fizice noi, precum și reducerea sarcinii administrative și a birocrației –, fiecare din acestea reprezentând domenii în care orașele și regiunile sunt totodată actori, prestatori de servicii și beneficiari;

4.

reamintește că infrastructura în bandă largă de mare viteză reprezintă pilonul pieței unice pentru conținutul digital și o condiție prealabilă a competitivității la nivel mondial, de exemplu, în domeniul comerțului electronic. Așa cum a reamintit acest lucru Comunicarea referitoare la Actul privind piața unică II (1), o creștere de 10 % a penetrării benzii largi poate duce la o creștere anuală a PIB-ului de 1-1,5 % și la o creștere a productivității muncii cu 1,5% (2), iar inovarea bazată pe utilizarea benzii largi în întreprinderi are efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă, având potențialul de a genera 2 milioane de noi locuri de muncă până în 2020 (3).

5.

subliniază că Uniunea nu își poate permite să lase cetățenii și întreprinderile în afara ariei de acoperire a acestor infrastructuri și a subscris la obiectivele ambițioase ale Agendei digitale pentru Europa în ceea ce privește conexiunile internet în banda largă: bandă largă de bază pentru toți europenii până în 2013, iar până în 2020, (i) acces la viteze de peste 30 Mbps pentru toți europenii și (ii) abonamente la conexiuni internet de peste 100 Mbps pentru cel puțin 50 % din familiile europene. Însă aceste obiective sunt realizabile doar dacă costul instalării acestor infrastructuri scade la nivelul UE;

6.

accentuează că, în gestionarea proceselor care decurg din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză și din măsurile politice publice legate de acesta, este deosebit de important ca Uniunea Europeană, statele membre, respectiv autoritățile locale și regionale să-și coordoneze activitățile, respectând pe deplin principiul subsidiarității, așa cum se prevede acest lucru și în Cartea albă a CoR privind guvernanța pe mai multe niveluri (4);

7.

în acord cu avizele sale anterioare, scoate în evidență că ar trebui exploatat pe deplin potențialul Europei de a dezvolta servicii TIC în sectoarele public și privat, iar TIC ar trebui utilizate de autoritățile locale și regionale în vederea ameliorării serviciilor oferite în domenii precum asistența medicală, educația, ordinea publică, securitatea sau serviciile sociale. Parteneriatele public-privat susținute de UE, care implică autorități locale și regionale și IMM-uri care dezvoltă TIC în domeniul serviciilor publice de TIC pot reprezenta o bază ideală pentru dezvoltarea competențelor și cunoștințelor la nivel local în întreaga UE (5);

8.

a subliniat deja în trecut că adoptarea de măsuri de raționalizare, modernizare și reducere a sarcinilor administrative – ca axă prioritară de acțiune în vederea reducerii costurilor, a raționalizării și simplificării procedurilor administrative și serviciilor – va contribui la dinamizarea activității economice, la reducerea demersurilor și sarcinilor birocratice, precum și la facilitarea contactelor dintre cetățeni și administrație, contribuind la reducerea costurilor administrative ale activităților întreprinderilor (printre altele a celor care țin de instalarea infrastructurii pentru internetul de mare viteză), la sporirea competitivității întreprinderilor și la stimularea dezvoltării acestora (6);

9.

reafirmă cu tărie că statele membre și Comisia Europeană ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura implicarea deplină și eficientă a autorităților locale și regionale în guvernanța inițiativelor legate de TIC (7);

10.

ia notă de intenția propunerii de regulament de a contribui la îmbunătățirea calității serviciilor și produselor de informare destinate consumatorilor europeni, diminuând cheltuielile inutile și sarcinile administrative și susținând în același timp piața unică pentru conținutul digital, respectiv realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

11.

scoate în evidență că autoritățile locale și regionale se numără printre principalii beneficiari ai propunerilor din cadrul Agendei digitale pentru Europa, cum ar fi instalarea infrastructurilor în bandă largă, și pot contribui în mod hotărâtor la realizarea acestora. Prioritățile de la nivel local și regional ale noii strategii pot sprijini calitatea vieții și activitatea economică și socială a cetățenilor, pot stimula dezvoltarea regională și pot promova crearea unor servicii publice și întreprinderi locale mai eficiente și personalizate. Regiunile și orașele dispun de numeroase mijloace pentru exploatarea deplină a acestui potențial;

12.

salută faptul că propunerea de regulament oferă posibilitatea de a contribui hotărâtor la atenuarea decalajului digital și la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și de a satisface totodată necesități majore de natură socială, culturală și economică ale cetățenilor europeni (8);

13.

recunoaște că societatea informațională a accelerat enorm evoluția economică și socială, iar eficientizarea construcției infrastructurilor în bandă largă va întări și mai mult această tendință. De asemenea, atrage atenția în special asupra faptului că pot fi răspândite mai ușor conținuturi periculoase pentru tineri și valorile fundamentale ale democrației, un risc care poate fi contracarat prin educație adecvată bazată pe valori și cultură media larg răspândită (9);

14.

reamintește că autoritățile locale și regionale trebuie să joace un rol central în facilitarea asigurării unui acces egal și la un preț rezonabil la banda largă în regiunile în care, de exemplu, mecanismele de piață se dovedesc a fi insuficiente, în coordonarea proiectelor-pilot care vizează eliminarea decalajului în ceea ce privește accesibilitatea online, precum și în dezvoltarea unor noi abordări, care să permită serviciilor publice online să se concentreze asupra cetățeanului (10);

15.

atrage atenția Comisiei că, în cazul infrastructurilor în bandă largă construite prin finanțare din partea autorităților locale și regionale, ar putea fi necesare ajutoare de stat nerambursabile și solicită Comisiei să elaboreze o reglementare în acest sens;

16.

reiterează recomandarea formulată în Avizul său privind Agenda digitală pentru Europa ca finanțarea și celelalte măsuri de sprijin să favorizeze realizarea rețelelor publice în bandă largă, care să aibă la bază o arhitectură de rețea orizontală și un model economic care separă accesul fizic la rețea de prestarea serviciului, precum și recomandarea ca rețelele actuale de fibră optică să fie deschise către concurență (11); în practică, acest lucru înseamnă că în ceea ce privește fibra neagră, care este o formă de infrastructură pasivă, ar trebui promovate modele de afaceri cu acces liber;

17.

având în vedere că în cazul regiunilor cu o densitate mare a populației interesele comerciale sunt evidente, ar trebui să se acorde o atenție specială încurajării investițiilor private orientate către regiunile rurale și cele cu o densitate scăzută a populației, precum și către regiunile ultraperiferice, pentru a se asigura egalitatea de șanse din punct de vedere geografic. În acest sens, autoritățile locale și regionale pot îndeplini un rol-cheie în coordonarea cererilor de acces la banda largă care provin de la administrațiile publice, organele de securitate publică, școlile locale și instituțiile de sănătate, astfel încât să se organizeze grupuri la nivel local (școli, comunități, IMM-uri) și zone de demonstrație pentru consumatori privind infrastructurile în bandă largă, organizând și sesiuni de formare;

18.

amintește că, pentru a face față lipsei de operatori privați în zonele considerate mai puțin rentabile, precum cele rurale, autoritățile locale și regionale sunt nevoite să intervină în finanțarea infrastructurilor digitale. Pentru a asigura accesul egal la noile tehnologii al tuturor cetățenilor și al tuturor teritoriilor, solicită Comisiei Europene să susțină autoritățile în eforturile lor de finanțare, aprobând, pe de o parte, participarea fondurilor structurale europene la finanțarea infrastructurilor digitale în toate regiunile europene și acceptând, pe de altă parte, recunoașterea naturii de serviciu de interes economic general a proiectelor de construire a unei infrastructuri digitale în zonele rurale și slab populate;

19.

subliniază faptul că TIC, care stau la baza unei societăți informaționale deschise tuturor, ar trebui să răspundă necesităților tuturor membrilor societății, inclusiv ale celor expuși riscului de excluziune socială;

20.

accentuează faptul că accesul la serviciile în bandă largă de înaltă calitate la prețuri abordabile poate spori accesibilitatea și calitatea serviciilor prestate de autoritățile locale și regionale și – în cazul microîntrepriderilor și al IMM-urilor – poate facilita comercializarea produselor. Este de așteptat ca regiunile și comunitățile îndepărtate, în special cele ultraperiferice, să beneficieze în mod considerabil de pe urma unui acces mai extins și mai rapid la serviciile în bandă largă (12);

21.

insistă asupra faptului că noile utilizări și servicii digitale constituie mize vitale pentru atractivitatea și dezvoltarea echilibrată a teritoriilor și consideră că accesul tuturor la tehnologiile digitale reprezintă o condiție a îndeplinirii cu succes a obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială a Uniunii Europene;

22.

în acord cu avizul său anterior (13), recomandă să se exploateze pe deplin potențialul oferit de dezvoltarea accelerată a rețelei în urma regulamentului, pentru a se dezvolta serviciile TIC în sectoarele public și privat din Europa; prin urmare, TIC ar trebui utilizate de autoritățile locale și regionale în vederea ameliorării serviciilor oferite în domenii precum asistența medicală, educația, achizițiile publice, securitatea și serviciile sociale;

23.

în acord cu avizul său anterior (14), recomandă că ar trebui exploatat pe deplin potențialul oferit de dezvoltarea accelerată a rețelei în urma regulamentului, pentru a se dezvolta în Europa servicii publice transfrontaliere, iar proiectele informatice implicate trebuie să acopere aspectele legate de interoperabilitate și identificare electronică a cetățenilor (Stork), semnătura electronică, tratarea documentelor pe cale electronică și alte părți componente ale guvernării electronice, astfel încât acestea să fie abordate într-un context european: aceasta este, de asemenea, o condiție prealabilă fundamentală a mobilității individuale a cetățenilor în UE;

24.

scoate în evidență că nu este posibilă exploatarea posibilităților oferite de cloud computing (15) fără dezvoltarea cât mai curând cu putință a infrastructurilor necesare în acest sens;

25.

accentuează că piața unică pentru conținutul digital reprezintă piatra de temelie a Agendei digitale pentru Europa, care va permite crearea unei piețe paneuropene în creștere, dinamice și de succes în domeniul creării și distribuirii de conținut digital și de servicii online, și care va oferi consumatorilor un acces ușor, sigur și flexibil la piețele de conținut și servicii digitale (16). Prin urmare, apreciază impactul pe care îl va avea regulamentul propus asupra accelerării acestui proces și reducerii costurilor;

26.

consideră că este deosebit de important ca, alături de extinderea rețelelor de mare viteză, instituțiile publice regionale și locale să dispună de capacitățile interne adecvate și de resurse financiare durabile necesare pentru digitalizarea conținutului dosarelor (17);

27.

recunoaște că regulamentul va avea efecte asupra soluționării problemei eficienței energetice prin tehnologiile informației și comunicațiilor (18) și asupra adaptării structurilor de exploatare a resurselor naturale;

28.

este de acord cu obiectivul de a maximiza sinergiile între rețele, cu un regulament care se adresează nu doar furnizorilor de rețele de comunicații electronice, ci oricărui proprietar de infrastructuri fizice, cum ar fi cele de energie electrică, gaze, apă și canalizare, încălzire și servicii de transport, adecvate pentru a găzdui elemente ale rețelelor de comunicații electronice. Însă, din motive de securitate și din cauza unor cheltuieli ridicate, își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea infrastructurilor critice cum ar fi tunelurile metrourilor din marile orașe în acest sens;

29.

regretă că, în ciuda faptului că infrastructura în bandă largă și de mare viteză reprezintă coloana vertebrală a pieței unice pentru conținutul digital, serviciile și infrastructura de telecomunicații din UE sunt încă foarte fragmentate de-a lungul frontierelor naționale;

30.

având în vedere că partea preponderentă a cheltuielilor totale de instituire a infrastructurii este reprezentată de lucrări de construcții civile, consideră că este un important pas înainte în materie de reglementare faptul că toți operatorii de rețea vor avea acces (la prețuri acceptabile și în condiții rezonabile, în calitate de ofertant sau beneficiar) la rețeaua existentă de infrastructură fizică (cum ar fi, de exemplu, conductele, țevile, gurile de vizitare, cabinetele, stâlpii, pilonii, antenele, turnurile și alte construcții de sprijin), în vederea instalării elementelor de rețea de comunicare electronică de înaltă viteză, și că, pentru garantarea transparenței, informațiile necesare în acest sens trebuie să fie disponibile la un punct de informare unic;

31.

în același timp, atrage atenția că, la stabilirea prețurilor și a tarifelor, nu trebuie să se piardă din vedere obiectivele sociale și de coeziune;

32.

salută faptul că regulamentul abordează chestiunea coordonării lucrărilor de construcții civile, având în vedere în special faptul că aceste investiții sunt finanțate parțial sau în totalitate din fonduri publice; în schimb, constată că regulamentul nu face nicio referire la achizițiile publice în legătură cu acestea;

33.

constată cu regret că regulamentul nu menționează rolul autorităților locale pe teritoriul cărora are loc coordonarea lucrărilor de construcții civile; prin urmare, recomandă Comisiei Europene să numească, în regulament, autoritățile locale;

34.

susține rolul punctului de informare unic în facilitarea și coordonarea procesului de autorizare și consideră că termenul maxim de șase luni este suficient;

35.

critică faptul că regulamentul nu abordează rolul autorităților locale în procedura de autorizare, cu toate că, în cele mai multe cazuri, procedurile de acordare a autorizației de construire intră în competența autorităților locale și își exprimă îngrijorarea cu privire la costurile importante care pot reveni autorităților locale în multe cazuri;

36.

consideră ca fiind un pas important prevederea ca unul din criteriile de autorizare de construire a clădirilor noi să fie dotarea acestora cu infrastructurile fizice adaptate la tehnologiile de mare viteză, până la punctele terminus ale rețelei;

37.

salută obligativitatea dotării imobilelor colective noi care fac obiectul unor lucrări de renovare de mare amploare cu puncte de concentrare accesibile furnizorilor de rețele de comunicații electronice, însă ar fi util să se precizeze că această obligație se referă și la investițiile în locuințele sociale, astfel încât și categoriile aflate în pericol de excluziune digitală care le ocupă să aibă acces la serviciile în bandă largă; în cazul acesta, ar trebui totuși sprijinită pe deplin realizarea obiectivului urmărit;

38.

recunoaște că măsurile formulate în propunerea de regulament par a fi, în forma actuală, în conformitate cu principiul subsidiarității. Reducerea costurilor instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză necesită implicarea Uniunii, în vederea ameliorării condițiilor pentru crearea și funcționarea pieței interne și a înlăturării obstacolelor cauzate de mozaicul de norme și practici administrative de la nivel național și subnațional, care împiedică dezvoltarea și creșterea întreprinderilor europene, având un impact negativ asupra competitivității europene și creând bariere în calea investițiilor și a activităților transfrontaliere;

39.

consideră că măsurile propuse în legătură cu domeniile care conțin elemente transfrontaliere sunt necesare, deoarece ele conțin chestiuni transnaționale pe care statele membre și/sau autoritățile locale și regionale nu le pot reglementa singure în mod corespunzător; în schimb, acoperirea totală în bandă largă contribuie la coeziunea teritorială;

40.

recunoaște că obiectivul de bază al regulamentului este să faciliteze și să stimuleze extinderea rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, prin măsuri care promovează utilizarea în comun a infrastructurilor fizice existente și permit instalarea mai eficace a unora noi, pentru a reduce costurile asociate extinderii acestor rețele;

41.

consideră că măsurile propuse prezintă avantaje evidente față de acțiunile izolate de la nivel național, regional sau local, în special deoarece principalele măsuri se concentrează în jurul următoarelor patru problematici: rețelele de mare viteză, lucrările de construcții civile, utilizarea în comun a infrastructurilor existente și eficientizarea construcției infrastructurilor fizice noi, precum și reducerea sarcinii administrative;

42.

constată că o abordare europeană comună în ceea ce privește chestiunile în cauză va aduce o valoare adăugată prin evitarea duplicării inutile a eforturilor și efectuarea unor economii de scară și subliniază că această abordare este esențială, având în vedere că internetul, prin natura sa omniprezentă și transfrontalieră, este un instrument indispensabil pentru optimizarea potențialului economic și social al TIC;

43.

recunoaște că, în forma lor actuală, măsurile conținute în propunerea de regulament par a fi în conformitate cu principiul proporționalității, dat fiind că se limitează la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor prin faptul că măsurile propuse vizează reducerea barierelor din calea accesului la infrastructurile fizice;

44.

recunoaște că măsurile de reducere a costurilor propuse în proiectul de regulament se concentrează pe sporirea coordonării și a transparenței și pe armonizarea instrumentelor minime, permițând părților interesate relevante să exploateze sinergiile și să reducă ineficiențele în procesul de extindere;

45.

subliniază că măsurile propuse nu prevăd modele concrete de afaceri; ele lasă totodată deschisă posibilitatea ca statele membre să adopte dispoziții mai detaliate și, prin urmare, nu aduc atingere inițiativelor naționale aflate în curs, ci mai degrabă le completează. În schimb, ele vor permite statelor membre să valorifice rezultatele propriilor măsuri actuale și să le organizeze pe cele noi sau existente, alegând măsurile care corespund cel mai bine propriilor particularități, fără a impune în mod necesar costuri suplimentare;

46.

cu toate acestea, subliniază că, pentru a oferi securitate juridică, regulamentul trebuie să menționeze care vor fi pașii făcuți de Comisia Europeană odată ce statele membre notifică măsurile de derogare;

47.

acceptă adoptarea formei juridice a regulamentului, cu toate că o directivă ar lăsa mai mult loc de manevră pentru statele membre. În același timp, aplicarea suficient de flexibilă a regulamentului ne va permite să dispunem în scurt timp de instrumente de reducere a costurilor, reflectând astfel dinamica obiectivelor Agendei digitale pentru Europa, care trebuie atinse până în 2020;

48.

constată în general că, în legătură cu mai buna legiferare, propunerea de regulament face trimitere în repetate rânduri la nivelul local și regional. În ceea ce privește competențele autorităților locale și regionale și rolul esențial pe care sunt menite să-l joace în elaborarea și implementarea măsurilor din domeniul TIC (în special aspectele legate de construirea rețelelor de mare viteză), instituțiile Uniunii și statele membre ar trebui să se consulte în mod sistematic cu aceste autorități în cadrul elaborării și aplicării măsurilor pentru realizarea Agendei digitale pentru Europa;

49.

solicită Comisiei Europene ca, la momentul oportun, să consulte Comitetul Regiunilor în legătură cu raportul de reevaluare pe care îl va prezenta la 3 ani după intrarea în vigoare a regulamentului.