5.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 170/98

1.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că Comisia Europeană a răspuns la inițiativa comună a societății civile și a CESE de a desemna anul 2015 ca „Anul european pentru dezvoltare”.

1.2

Comitetul sprijină ferm modificările la proiectul de propunere a Comisiei Europene privind Anul european pentru dezvoltare (1) sugerate de Confederaţia Europeană a ONG-urilor pentru Ajutor Umanitar şi Dezvoltare (CONCORD) (2) și proiectele de amendament ale Parlamentului European (3). Comitetul subliniază că majoritatea acestor idei au fost discutate în cadrul reuniunii informale a grupului operativ privind Anul european pentru dezvoltare, fiind parțial menționate și în alte avize ale CESE, precum și pe pagina internet a Comitetului dedicată dezbaterilor pe marginea acestui An.

1.3

Anul european pentru dezvoltare va fi primul an european cu o puternică dimensiune globală și bazată pe drepturi. CESE îndeamnă instituțiile UE să depună toate eforturile pentru a atinge obiectivele formulate de CONCORD, după cum urmează: prin acest an european se creează „o ocazie unică pentru o amplă dezbatere publică și un angajament civic semnificativ referitor la viziunea Europei în ceea ce privește dezvoltarea globală, atât pe teritoriul european, cât și pe celelalte continente, cu dimensiunile sale legate de drepturile omului, dezvoltarea durabilă și coeziunea socială” (4).

1.4

Comitetul își îndeamnă partenerii din celelalte regiuni ale lumii să pledeze și în acele regiuni pentru declararea anului 2015 ca An al dezvoltării la scară mondială, în măsura în care există suficient timp pentru a-l pregăti.

1.5

Accentul trebuie pus în primul rând pe cele mai durabile și mai relevante aspecte ale cooperării pentru dezvoltare, cum ar fi solidaritatea și justiția la nivel global, coerența politicilor în scopul dezvoltării, obiectivele de dezvoltare durabilă, bunurile publice globale și provocările aferente, precum și rolul cetățenilor europeni în calitate de actori și de consumatori într-o economie globală. Aspectele mult prea specifice, precum și cele legate de raporturile dintre donatori și beneficiari nu ar trebui să constituie o prioritate.

1.6

De asemenea, trebuie să se pună accentul pe rolul sectorului privat în ce privește dezvoltarea (5), având în vedere faptul că, de obicei, în țările în curs de dezvoltare nu există strategii de dezvoltare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), printre care se numără și cooperativele. Astfel de strategii de dezvoltare pot contribui la eradicarea sărăciei și pot facilita o creștere favorabilă incluziunii. Experiența europeană în domeniul politicilor de susținere a IMM-urilor, alături de partenerii sociali și de organizațiile neguvernamentale interesate, ar trebui transferată în mod bine direcționat și acolo unde este oportun, către țările în curs de dezvoltare, în scopul atingerii unei creșteri durabile în toți cei trei piloni ai acesteia: economic, social și de mediu.

1.7

CESE reamintește că cheia succesului anilor europeni precedenți a fost cooperarea strânsă dintre instituțiile și organele UE și societatea civilă, atât la nivel național, cât și european. Ca atare, Comitetul solicită măsuri imediate – constituirea de grupuri operative formate din mai multe părți interesate, astfel încât să se garanteze o cooperare care să intervină în timp util și să fie structurată în mod corespunzător. Din acest motiv, CESE susţine cu convingere crearea unei alianțe a organizațiilor societății civile.

1.8

Activitățile pe mai multe niveluri implementate de organizațiile societății civile (atât la nivel național și european, cât și la nivelul statelor partenere) joacă un rol cheie în definirea proceselor politice – de aceea aceste organizații și activitățile lor ar trebui să reprezinte prioritatea principală pe durata Anului european și să primească cea mai mare parte a fondurilor. Pentru ca Anul european pentru dezvoltare să ducă la rezultate mai bune pe termen scurt și lung, este esențial să se evite ca fondurile să fie cheltuite în scopul organizării de campanii costisitoare de către agențiile de relații publice sau măcar să se recurgă cât mai puțin posibil la astfel de servicii (așa cum se afirmă la punctul 3.6 din prezentul aviz).

1.9

Comitetul îndeamnă instituțiile UE să folosească dezbaterile din cadrul trilogului pentru a pune accentul pe rezultatele durabile și pe participare, și nu pe campanii sau activități de informare. În acest scop, mai multe alineate ale anumitor articole din propunerea prezentată de Comisia Europeană trebuie să fie modificate, așa cum se indică în secțiunile 3 și 4 ale prezentului aviz; de asemenea, se impun anumite schimbări și în considerente, precum și în anexe, însă spațiul limitat nu ne permite să le evocăm în acest aviz.

1.10

O abordare descentralizată, așa cum este cea descrisă la punctul 3.5 al avizului, ar putea aduce cele mai bune rezultate, dat fiind că tradițiile și istoria cooperării pentru dezvoltare sunt foarte diferite și că nu se poate găsi o formulă care să reflecte toate definițiile sau activitățile posibile. Secțiunile 3 și 4 ale acestui aviz prezintă mai multe sugestii care ar trebui să fie luate în considerare în pregătirile pentru Anul european, astfel încât acesta să fie bazat pe o largă participare.

2.1

Anul european joacă un rol aparte în ce privește comunicarea și implicarea activă a cetățenilor și permite ca actorii instituționali, împreună cu un număr tot mai mare de organizații ale societăţii civile să organizeze evenimente comune la nivelul UE, la nivel național și regional sau local.

2.2

2015 este anul în care se prevede îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Punctul său culminant ar trebui să fie evaluarea rezultatelor obținute și adoptarea unei noi strategii sau paradigme pentru deceniul următor. UE a jucat un rol-cheie în problemele de dezvoltare și în instituirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Chiar dacă cooperarea pentru dezvoltare este mult mai cuprinzătoare decât ajutorul pentru dezvoltare, trebuie observat că cea mai mare parte a volumului total al ajutorului oficial pentru dezvoltare (60%) provine din UE și din statele sale membre. UE și cetățenii săi, împreună cu partenerii săi din țările în curs de dezvoltare ar trebui să joace un rol major în dezbaterile cu privire la perioada de după 2015.

2.3

Potrivit datelor Eurobarometrului (6), circa 20 de milioane de persoane din UE sunt implicate personal (inclusiv ca voluntari) în activitatea organizațiilor neguvernamentale din domeniul dezvoltării; circa 130 de milioane de cetățeni UE fac donații în beneficiul unei organizații de ajutorare a țărilor în curs de dezvoltare, iar un total de 72% din cetățenii UE se declară personal în favoarea sprijinirii țărilor în care se înregistrează indicatori de dezvoltare cu valoare scăzută.

2.4

Tot mai multe persoane devin conștiente de faptul că dezvoltarea începe în propriile noastre țări și la nivelul propriei existențe, prin comerțul echitabil, protecția mediului, participarea politică etc.

2.5

În acest context, a luat naștere o largă și participativă coaliție, al cărei număr de membri crește rapid, beneficiind de sprijinul ferm al comisarului european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs și al echipei acestuia, și aflându-se sub conducerea organizațiilor societății civile de la nivel național și european – Mișcarea europeană – filiala letonă, Platforma letonă pentru cooperare pentru dezvoltare (LAPAS), CONCORD și CESE (7); ea reunește principalele părți interesate, inclusiv o gamă largă de organizații ale societății civile, Comitetul Regiunilor şi Parlamentul European. Încă din start, partenerii au depus eforturi în scopul organizării unui An european ambițios și de succes, care să înregistreze rezultate concrete.

3.1

CESE solicită instituțiilor UE să se folosească de discuțiile din cadrul trilogului pentru a îmbogăți conținutul Anului prin mai multe activități concrete și măsuri care să asigure rezultate mai bune și mai durabile (de exemplu prin anumite procese politice, angajamente, îmbunătățirea dialogului orizontal și structural etc.).

3.2

CESE reamintește sugestia sa inițială referitoare la conținutul Anului european: „CESE solicită să se acorde o atenție sporită temei cooperării pentru dezvoltare, solidarității globale și dezbaterii privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Comitetul propune ca anul 2015 să fie dedicat „dezvoltării și cooperării” (denumire provizorie). „Dat fiind că atât UE, cât și statele sale membre au hotărât, de asemenea, să realizeze aceste obiective până în 2015, Comitetul propune să se profite de acest An european pentru a sensibiliza și responsabiliza cetățenii, societatea civilă și nivelurile național și european în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite și a celor noi, ce vor fi definite pentru perioada de după 2015. (8)”

3.3

Sensibilizarea și implicarea cetățenilor europeni și a organizaţiilor societăţii civile, precum și a partenerilor lor din întreaga lume în dezvoltare și în dialogul politic privind dezvoltarea și justiția pe plan mondial reprezintă o condiție-cheie a succesului Anului și a dezvoltării, în general. Organizațiile societății civile joacă un rol esențial, nu numai în ceea ce privește recoltarea de fonduri și implementarea activităților de dezvoltare, cât și în desfășurarea proceselor politice. Acest lucru este valabil îndeosebi pentru tânăra generație, care tinde să fie mult mai conectată la lume, în general, prin intermediul platformelor sociale și al altor mijloace de comunicare și care este mai conștientă de necesitățile imperioase pe care vor trebui să le soluționeze, în calitate de viitori lideri. Din acest motiv, implicarea concretă și directă a copiilor și a tinerilor, în special a fetelor, în dezbaterile de pe marginea Anului european are o importanță crucială. Și în acest context trebuie să existe o implicare semnificativă și directă a cetățenilor care reprezintă diferite interese și provin din diverse categorii sociale. Aspectele menționate anterior trebuie să se reflecte corespunzător în pregătirea și implementarea Anului, în conținutul său și în fondurile care îi sunt alocate.

3.4

Comitetul este în favoarea unei abordări descentralizate în ceea ce privește Anul european. Grupurile operative de la nivel național ar trebui să stabilească o deviză, un slogan sau o invitație la participare în cadrul Anului, care să reflecte cât mai bine situația din statul membru respectiv. Grupurile operative de la nivelul UE și de la nivel național ar trebui să fie constituite în termen de maximum 2 luni de la adoptarea propunerii și să aibă acces la fondurile alocate pentru Anul european. Lucrările acestor grupuri, precum și sprijinul prevăzut în acest scop, ar trebui să continue și după încheierea Anului. Societatea civilă organizată ar trebui să joace un rol central în cadrul grupurilor operative.

3.5

CESE salută planurile Comisiei de a investi fonduri semnificative pentru a garanta reușita acestui An european. Comitetul își exprimă totodată preocuparea legată de faptul că, în acest stadiu, numai o mică parte a fondurilor este alocată implicării și activităților societății civile, în pofida faptului că o astfel de alocare ar garanta obținerea celor mai bune rezultate, precum și sustenabilitatea acestora. Ar trebui să se evite sau să se reducă la minimum utilizarea fondurilor pentru contractele/procedurile de ofertare existente sau noi din domeniul relațiilor publice, deoarece în unele cazuri, astfel de activități se pot dovedi contraproductive în raport cu obiectivele Anului.

3.6

Pornind de la bunele practici din cadrul anilor europeni anteriori, Comitetul își exprimă sprijinul pentru crearea unei alianțe a organizațiilor societății civile, cât mai largi și mai favorabile incluziunii, care să joace, ca și în anii precedenți, rolul de lider în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare a Anului european. CESE sugerează să se acorde o atenție deosebită colaborării strânse cu membrii și organele CESE și cu celelalte părți interesate, precum și cu membrii de la nivel european și național ai acestei alianțe.

3.7

Buna practică a desemnării unor „ambasadori ai anului european” ar trebui să fie menținută și în 2015. Ea oferă oportunități considerabile de a sensibiliza cetățenii cu privire la obiectivele Anului și de a le solicita sprijinul.

3.8

Comitetul s-a angajat în direcția dezvoltării unor mecanisme de cooperare la toate nivelurile relevante, pentru a asigura cooperarea și sinergiile cele mai bune între instituțiile și organele UE. Ar trebui ca pe durata Anului să se inițieze cooperarea cu Organizația Naţiunilor Unite.

3.9

Comitetul sprijină ferm propunerile dezbătute de grupul operativ informal privind Anul european, precum și cele care decurg din discuțiile online de pe pagina web a CESE. Ideile formulate de organizaţiile societăţii civile și de parteneri au fost prezentate de CONCORD (9). Instituțiile UE ar trebui să depună toate eforturile pentru a garanta că Anul european este:

3.10

De asemenea, Comitetul sprijină ferm următoarele propuneri prezentate de raportorul Parlamentului European (10):

4.1

Articolul 1 (se adaugă o propoziție) Introducerea la nivel național a unui subtitlu ar permite o mai bună ilustrare a diferențelor dintre statele membre în materie de tradiții, provocări și potențial: „Anul 2015 este desemnat «Anul european pentru dezvoltare» [...]. La nivelul fiecărui stat-membru ar trebui să se stabilească un subtitlu și o deviză, un slogan sau o invitație privind acest An.”

4.2

Articolul 2 (alineatul 1, prima liniuță) – Ar fi util să se pună un accent sporit pe implicare și să se prezinte toate părțile implicate ca aflându-se pe poziții egale: – „de a informa cetățenii UE cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE și de a-i implica în dezbaterile cu privire la , subliniind ceea ce Uniunea Europeană poate realiza deja în calitate de partener de dezvoltare la nivel mondial cel mai mare donator de ajutoare din lume și de a stabili de comun acord modul în care aceasta ar putea face și mai mult printr-o mai mare coerență și o mai bună coordonare cu combinând forțele statelor e sale membre, cu și ale instituțiilor e sale și cu ceilalți actori.”

4.3

Articolul 2 (alineatul 2, a doua liniuță) – Conform Avizului CESE pe tema „Comerț, creștere și afaceri internaționale: politica comercială – componentă cheie a Strategiei UE 2020”: – „de a stimula un interesul și o participare active și semnificative al din partea cetățenilor europeni față de cooperarea pentru dezvoltare și de a încuraja simțul responsabilității și al oportunității în ceea ce privește deciziile individuale și angajamentele naționale și internaționale (inclusiv agenda post-2015), precum și participarea lor la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor; și”

4.4

Articolul 2 (alineatul 2, a doua liniuță) – Textul se bazează prea mult pe perspectiva legată de ajutoare și de donatori, conținutul său devenind astfel foarte limitat: – „de a sensibiliza publicul cu privire la rolul cooperării pentru dezvoltare a UE, care reunește o gamă largă de avantaje pentru toate părțile implicate în UE și în țările sale partenere nu numai pentru beneficiari, ci și pentru cetățenii UE, într-o lume în schimbare și din ce în ce mai interdependentă.”

4.5

Articolul 2 (se introduce o nouă liniuță) – Rezultatele durabile ale proceselor politice de la nivelul UE și de la nivel național au o importanță esențială și, ca atare, nu ar trebui să lipsească din propunerea actuală: – „de a obține rezultate și îmbunătățiri durabile acolo unde este necesar (de exemplu în ceea ce privește agenda politică internă și externă, precum și în politicile de dezvoltare, coerența, eficiența, abordarea bazată pe drepturi, emanciparea femeilor, dezvoltarea durabilă, conceptul de securitability/securitatea umană, participarea și schimburile, instrumentele și structurile pentru societatea civilă, inclusiv organizațiile de întreprinderi și sindicatele etc.)”

4.6

Articolul 3 (alineatul 1, prima liniuță) – Comunicarea trebuie să fie un proces bidirecţional; campaniile recente legate de Anul european au fost intens criticate din diferite direcții: – „campanii activități de comunicare pentru a dezbate și a cădea de acord asupra principalelor probleme, difuza mesajele-cheie destinate publicului larg și unui public mai specific, inclusiv prin mijloacele de comunicare sociale;”

4.7

Articolul 3 (alineatul 1, a doua liniuță) – Succesul unui An european s-a dovedit a depinde în mare parte de reușita lucrărilor grupurilor operative de la nivel național și european. Pentru a fi transparente, discuțiile trebuie să ducă la rezultate concrete și măsurabile: – „organizarea unui proces politic deschis și favorabil incluziunii, coordonat de un grup operativ format din multiple părți interesate, inclusiv organizarea și de conferințe, evenimente și inițiative cu toate părțile interesate relevante pentru a promova participarea activă și dezbaterile și pentru a sensibiliza populația la nivel european, precum și pentru a asigura rezultate și îmbunătățiri concrete, acolo unde este necesar”;

4.8

Articolul 3 (alineatul 1, o nouă liniuță) – Este de neconceput un an „despre” dezvoltare care să nu implice în mod direct părțile interesate în și din țările în curs de dezvoltare: – „activități pe teritoriul UE și dincolo de frontierele acesteia, implicând țările partenere, populația și organizațiile din aceste țări;”

4.9

Articolul 3 (alineatul 1, o nouă liniuță) – În documentul lor de lucru, CESE și Comisia Europeană arată că pregătirea și monitorizarea activităților în timp util, ca de altfel și asigurarea unor legături între anii tematici pot garanta obținerea unor rezultate mai bune pentru acest An european: – activități pregătitoare și de monitorizare a acestui an, la nivel național și la nivelul UE;

4.10

Articolul 4 (alineatul 2) – Așa cum se explică la 4.7: „Coordonatorii naționali, în strânsă coordonare cu Comisia, se consultă și cooperează înființează un grup operativ sau un grup de coordonare național compus dintr- cu o gamă largă de părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă (...)”

4.11

Anexă: Detaliile măsurilor menționate la articolul 3, Partea A. Inițiative directe ale Uniunii (alineatul 1) – Ar trebui să se sprijine o abordare descentralizată pentru a reflecta realitățile din diferitele state membre, iar organizațiile societății civile nu ar trebui excluse de la implementarea propunerilor lor: „Finanțarea se va efectua în general sub formă de achiziții directe de bunuri și de servicii în temeiul contractelor-cadru existente unor proceduri de ofertare la care să poată participa organizațiile societății civile, sectorul privat și alte entități. […]”

4.12

Anexă: Detaliile măsurilor menționate la articolul 3, Partea A. Inițiative directe ale Uniunii (punct nou) – Pe baza bunelor practici din anii precedenți: în 2013, peste 60 de rețele de organizații ale societății civile la nivelul UE participă la coordonarea și implementarea Anului prin activități la nivelul UE și la nivel național; de aceea, este esențial ca Alianța să beneficieze de un sprijin corespunzător: „– sprijinirea coordonării societății civile, după modelul încetățenit al «Alianței pentru Anul european»;”