6.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/116

1.1

CESE sprijină propunerea Comisiei de a se crea o rețea europeană de servicii publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), care să ofere o platformă pentru compararea eficacității lor la nivel european, pentru identificarea bunelor practici și pentru promovarea învățării reciproce în vederea îmbunătățirii capacității lor de a furniza servicii și a creșterii eficacității acestora din urmă. Această rețea ar trebui, mai presus de toate, să aibă un rol consultativ și de coordonare.

1.2

Comitetul recunoaște că la nivel regional deja există structuri care funcționează bine, inclusiv rețele de observatoare ale pieței forței de muncă, care contribuie eficient la realizarea obiectivelor comune în materie de ocupare a forței de muncă stabilite de Strategia Europa 2020. Comitetul recomandă Comisiei și statelor membre să stabilească relații mai coerente între SPOFM și observatoarele regionale, în condițiile respectării, așa cum se cuvine, a subsidiarității și diversității pe tot cuprinsul UE.

1.3

În conformitate cu Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă, CESE recunoaște rolul‒cheie pe care îl joacă SPOFM în realizarea priorităților care vor consolida fiecare dintre cele patru componente ale flexicurității.

1.4

CESE recomandă Comisiei să specifice clar în textul documentului său legăturile rețelei europene nou create cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și să precizeze natura și obiectivul conceptelor preconizate pentru modernizarea SPOFM, care nu ar trebui să aibă caracter obligatoriu.

1.5

CESE consideră că evaluarea comparativă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi în vederea evaluării performanțelor SPOFM constituie o formă utilă de cooperare. CESE este de acord în special cu utilizarea indicatorilor statistici de performanță și de eficiență pentru evaluarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor active din domeniu. CESE subliniază totuși că această măsură ar putea avea ca efect îmbunătățirea adaptabilității și reactivității lucrătorilor în vederea revenirii de durată pe piața forței de muncă și a unor transferuri armonioase în cadrul acesteia.

1.6

În ceea ce privește adoptarea cadrului general și a actelor delegate, CESE solicită Comisiei să definească în documentul său conținutul pe care îl vor avea aceste acte. CESE recomandă să se precizeze mai concret conținutul propunerii, în așa fel încât aceasta să enumere indicatorii de bază din cadrul general. Actele delegate ar urma să completeze aspectele mai puțin importante ale acestor indicatori de bază, în conformitate cu articolul 290 din TFUE.

1.7

CESE solicită Comisiei să delimiteze clar rolul care îi revine fiecărui partener în contextul articolului 4 privind cooperarea. Propunerea supusă examinării nu ar trebui să limiteze rolul partenerilor sociali la cel de „parteneri asociați”, ci, dimpotrivă, să asigure creșterea influenței acestora în cadrul procesului de modernizare a SPOFM. De asemenea, propunerea de față ar trebui să abordeze rolul societății civile pe baza principiului parteneriatului.

1.8

În același timp, CESE recomandă ca toate părțile interesate să contribuie la concluziile și recomandările rețelei europene a SPOFM.

1.9

CESE recomandă Comisiei să invite statele membre, în măsura în care acestea doresc să adapteze cu succes modelele organizatorice, obiectivele strategice și procedurile SPOFM la un mediu în evoluție rapidă, să pună în aplicare cadrul tehnic, uman și financiar ce permite creșterea capacităților lor, astfel încât să își poată îndeplini noul rol multifuncțional.

1.10

CESE nutrește convingerea că noile competențe ale SPOFM, în special în domeniul politicilor active în domeniul ocupării forței de muncă, trebuie să se reflecte în capacități adecvate și un sprijin financiar pe măsură. Fondurile alocate în temeiul programului EaSI (1) ar trebui menținute, iar finanțarea ar trebui să fie durabilă.

1.11

CESE salută concluziile și angajamentele asumate de către toți participanții la conferința dedicată ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, care a avut loc la 3 iulie 2013, la Berlin.

2.1

În Strategia Europa 2020 (2) s-a stabilit, pentru toate statele membre, obiectivul ambițios de a crește la 75 %, până în 2020, rata ocupării forței de muncă în rândul femeilor și bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) au un rol central în atingerea acestui obiectiv.

2.2

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2020 (3) recunosc SPOFM ca actori centrali care joacă un rol crucial în realizarea recomandărilor nr. 7, „Creșterea participării pe piața forței de muncă”, și nr. 8, „Dezvoltarea unei forțe de muncă calificate”. Concluziile adoptate în cadrul reuniunii șefilor SPOFM, care a avut loc la Budapesta, la 23 și 24 iunie 2011, și care s-a intitulat Making the employment guidelines work (Buna funcționare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă), stabilesc importanța contribuției SPOFM la realizarea obiectivelor Strategiei Europei 2020.

2.3

Politica privind ocuparea forței de muncă și piața muncii ține în continuare de competența statelor membre, care răspund totodată de organizarea, înzestrarea cu personal și funcționarea serviciilor lor publice de ocupare a forței de muncă. Totuși, actualele modalități de cooperare voluntară între statele membre, instituite în 1997 prin crearea unui grup consultativ informal (4) al SPOFM, și-au atins limitele și nu mai corespund nici nevoilor, nici provocărilor actuale. Este nevoie de un mecanism de identificare rapidă a performanțelor slabe și a eventualelor probleme structurale conexe, precum și de o informare sistematică cu privire la rezultatele metodelor actuale de evaluare comparativă și de schimb de cunoștințe.

2.4

De asemenea, discuțiile informale ale miniștrilor reuniți în cadrul Consiliului „Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale” (EPSCO) la Dublin, la 7 și 8 februarie 2013 (5), s‒au încheiat cu concluzia că schimburile de bune practici de excelență ar putea fi îmbunătățite printr-o cooperare mai intensă și mai punctuală între SPOFM, precum și cu invitația adresată Comisiei Europene de a elabora o propunere detaliată pe tema unei inițiative privind „învățarea comparativă”.

2.5

La 17 iunie 2013, Comisia Europeană a publicat o propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului, care se înscrie în linia inițiativei emblematice „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” (6) și a pachetului privind ocuparea forței de muncă din 2012 (7) și care urmărește formalizarea cooperării dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă și înființarea unei rețele europene a acestor servicii.

2.6

Această rețea ar trebui să opereze în perioada 2014-2020 în conexiune cu Strategia Europa 2020. Funcționarea acestei rețele va face obiectul unei evaluări și a unei reexaminări după 4 ani. Finanțarea se va face prin intermediul Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), iar secretariatul său va fi asigurat de către Comisia Europeană pe baza resurselor umane actuale.

2.7

Măsurile de încurajare întreprinse prin intermediul acestei rețele ar trebui să contribuie la:

2.8

În cadrul primelor discuții din cadrul Consiliului din iulie 2013, majoritatea statelor membre au salutat propunerea Comisiei și au abordat obiectivele stabilite într-un spirit pozitiv. S‒au exprimat unele îndoieli în special cu privire la legăturile reciproce cu lucrările Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și eventualele suprapuneri dintre acestea, numărul excesiv de competențe ale Comisiei Europene, conținutul actelor delegate și impreciziile legate de finanțare.

3.1

CESE salută în general toate inițiativele Comisiei Europene menite să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul ocupării forței de muncă și al pieței forței de muncă, la îmbunătățirea cooperării dintre statele membre, la dezvoltarea competențelor și la adaptarea acestora din urmă la nevoile întreprinderilor și a lucrătorilor, precum și la susținerea mobilității geografice și profesionale.

3.2

Având în vedere caracterul urgent al situației, mai ales în anumite state membre, precum și nivelul ridicat al ratei șomajului, mai ales al șomajului de lungă durată și al șomajului în rândul tinerilor, CESE sprijină propunerea Comisiei privind crearea unei rețele europene de servicii publice de ocupare a forței de muncă, care să ofere o platformă pentru compararea eficienței lor la nivel european, pentru identificarea bunelor practici și pentru promovarea învățării reciproce în vederea îmbunătățirii capacității lor de a furniza servicii și a eficienței acestora.

3.3

Sub presiunea provocărilor pe termen lung legate de schimbările mondiale și tehnologice și de îmbătrânirea forței de muncă, dar și a măsurilor de urgență pe termen scurt menite să compenseze consecințele recesiunii economice, numeroase state membre s-au angajat deja, cu mai mult sau mai puțin succes, în modernizarea SPOFM, fie restructurându-le sau centralizându-le, fie descentralizându-le, lărgindu-le sfera de competențe și încercând să asigure fructificarea întregului lor potențial.

3.4

CESE consideră că SPOFM trebuie neapărat să se adapteze la noile circumstanțe ale pieței forței de muncă, și anume: îmbătrânirea forței de muncă, dezvoltarea economiei vârstei a treia și a economiei ecologice, noile competențe și noile cerințe ale tinerei generații, dezvoltarea TIC și a tehnologiilor inovatoare sau chiar dezechilibrul tot mai pronunțat dintre cererea și oferta de competențe.

3.5

În același timp, SPOFM trebuie să facă față provocărilor pe termen scurt și lung. Ele trebuie să reacționeze într-o manieră imediată, flexibilă și creativă la evoluțiile mediului lor în general, să combine intervențiile pe termen scurt cu soluții durabile și să anticipeze riscurile sociale.

3.6

CESE nutrește convingerea că aceste noi competențe ale SPOFM, în special în cadrul politicilor active în domeniul ocupării forței de muncă, trebuie să se reflecte în capacități adecvate și un sprijin financiar pe măsură. În multe state membre, situația nu pare totuși să se îndrepte în această direcție, mai ales într-o perioadă marcată de reduceri bugetare și de măsuri de economisire. În prezent, resursele prevăzute pentru funcționarea SPOFM ar trebui, din contră, să fie consolidate, mai ales în ceea ce privește resursele umane, astfel încât să se asigure o monitorizare de calitate, care să conducă la prezentarea unor oferte de muncă. În viitor, SPOFM care fac dovada unei bune funcționări ar putea fi transformate în centre de competențe.

3.7

În 2010, EUROFOUND, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, a elaborat, la cererea CESE, o notă de informare intitulată „Finanțarea și aplicarea programelor active în favoarea pieței forței de muncă în timpul crizei” (8), care descrie, pe baza unor exemple din cele zece state membre alese, variațiile interacțiunii dintre politicile active și pasive din domeniul ocupării forței de muncă, precum și deteriorarea evoluției cheltuielilor în raport cu PIB-ul în favoarea măsurilor de activare, în special în statele unde rata șomajului înregistrează o creștere rapidă.

3.8

Obiectivul propunerii Comisiei constă în sprijinirea, prin intermediul unor măsuri de încurajare (în sensul articolului 149 din TFUE), a cooperării dintre statele membre, asigurarea îmbunătățirii integrării și funcționării piețelor forței de muncă din UE, aducerea unei contribuții la îmbunătățirea mobilității geografice și profesionale și combaterea excluziunii sociale.

3.9

Rețeaua nou creată va gestiona în special următoarele inițiative: elaborarea și punerea în aplicare, la nivel european, a unor sisteme de evaluare comparativă ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă; organizarea asistenței reciproce; adoptarea și aplicarea unui concept de modernizare și consolidare a SPOFM în domenii-cheie; stabilirea unor legături pe tema ocupării forței de muncă.

3.10

Propunerea Comisiei vine în continuarea activităților și studiilor anterioare referitoare la modelul economic al SPOFM, la sistemele de măsurare a performanțelor SPOFM și la rolul SPOFM în ceea ce privește flexicuritatea, anticiparea nevoilor în materie de calificare și capacitatea de adaptare a cetățenilor la noile meserii.

3.11

CESE este convins că în viitor activitatea SPOFM nu va mai putea fi niciodată o simplă rutină (9). SPOFM trebuie să se transforme treptat în agenții multifuncționale care facilitează diverse tipuri de tranziție pe piața forței de muncă pe teritoriul UE, între studii și primul loc de muncă sau între cariere. Ele trebuie să asigure interacțiunea dintre actorii pieței forței de muncă și să încerce să îi încurajeze să coopereze și să inoveze; de asemenea, ele trebuie să coopereze strâns cu partenerii publici și privați (10) și să se asigure că actorii pieței forței de muncă se conformează politicilor din acest domeniu.

3.12

CESE consideră că SPOFM ar trebui să se orienteze într-o manieră mai evidentă spre aspectul ofertei de muncă, fără a pune totuși sub semnul întrebării rolul lor în ceea ce privește plata alocațiilor, întrucât angajatorii întâmpină din ce în ce mai multe probleme la recrutarea lucrătorilor de care au nevoie. Cu precădere întreprinderile mici și mijlocii au deseori nevoie de un sprijin crescut din partea SPOFM, iar din acest motiv cooperarea dintre întreprinderi și acestea din urmă ar trebui consolidată.

3.13

Chiar și într-o perioadă marcată de o rată ridicată a șomajului, persistă o discrepanță între oferta de competențe și nevoile pieței forței de muncă. Prin intermediul rețelei HoPES (11), SPOFM participă la dezbateri și consultări pe tema rolului competențelor în contextul economic și social. Obiectivul constă în restabilirea legăturii dintre muncă și educație și stabilirea unei înțelegeri comune a calificării și competențelor. Pentru SPOFM, acest lucru presupune instituirea unor parteneriate cu diferitele părți interesate și asigurarea echilibrului dintre oferta și cererea de calificări, în contextul unei complexități tot mai mari a piețelor locale ale forței de muncă (12).

3.14

CESE recunoaște rolul unic pe care îl joacă serviciile publice de ocupare a forței de muncă în concretizarea fiecăreia dintre componentele flexicurității. Studiul privind rolul SPOFM în materie de flexicuritate pe piețele europene ale forței de muncă  (13) a arătat, pe baza unor exemple practice, că SPOFM au cunoștință de necesitatea unei noi abordări a serviciilor lor și au adoptat o gamă largă de strategii și măsuri pentru a susține flexicuritatea. SPOFM ar trebui să continue să își consolideze capacitatea, pentru a putea să își îndeplinească rolul de intermediari și evaluatori ai flexicurității.

3.15

CESE consideră că ar SPOFM ar trebui să acorde prioritate persoanelor sau categoriilor de lucrători care sunt cel mai greu de plasat pe piața forței de muncă și care au nevoi specifice, și anume șomerii de lungă durată, lucrătorii în vârstă, femeile, tinerii, persoanele cu dizabilități și migranții. În această perspectivă, trebuie să se aplice pe deplin dispozițiile de combatere a discriminărilor și să se asigure monitorizarea acestui proces.

3.16

În contextul luptei purtate în întreaga Europă împotriva ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor, CESE recunoaște totodată rolul important al SPOFM în punerea în practică a garanției pentru tineret și salută angajamentul asumat de șefii serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în cadrul conferinței dedicate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, care a avut loc la 3 iulie 2013, la Berlin, de a juca un rol-cheie în stimularea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor din Europa, de a crește eficacitatea acțiunilor lor și de a îmbunătăți cooperarea cu celelalte părți interesate (14).

4.1

Potrivit propunerii de față, rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă ar trebui să coopereze strâns cu comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și să contribuie la lucrările acestuia, comunicându-i informații și rapoarte cu privire la punerea în aplicare a politicilor privind ocuparea forței de muncă. CESE consideră că în textul deciziei trebuie să se precizeze clar care sunt funcțiile consultative ale acestei rețele, precum și raporturile sale cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă. Rețeaua ar trebui să aibă doar o funcție consultativă și de coordonare, iar crearea sa nu ar trebui considerată o măsură de armonizare a structurilor SPOFM sau a sistemelor sociale.

4.2

CESE nu poate ignora faptul că la nivel regional deja există structuri care funcționează bine, inclusiv rețele de observatoare ale pieței forței de muncă, care contribuie eficient la realizarea obiectivelor comune în materie de ocupare a forței de muncă stabilite de Strategia Europa 2020.

Pentru a stabili o relație mai coerentă între SPOFM și observatoare, CESE atrage atenția asupra faptului că este nevoie de:

4.3

Fondurile destinate extinderii cooperării dintre SPOFM vor proveni din secțiunea PROGRESS a Programului european pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) 2014-2020. Propunerea legislativă de față este neutră din punct de vedere bugetar și nu necesită resurse umane suplimentare. Pentru proiectele elaborate de rețea sau destinate activităților de învățare reciprocă și apoi puse în aplicare la nivelul diferitelor SPOFM, statele membre au acces la finanțarea furnizată de Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și programul-cadru Orizont 2020. Pentru CESE, cel mai important aspect este ca resursele alocate din fondurile structurale să fie menținute, iar finanțarea să fie durabilă. Noile competențe ale SPOFM, în special în domeniul politicilor active în domeniul ocupării forței de muncă, trebuie să se reflecte în capacități adecvate și un sprijin financiar pe măsură.

4.4

Articolul 3 din propunere definește inițiativele rețelei.

CESE recomandă ca textul să fie formulat mai precis, în așa fel încât să reiasă clar că rețeaua de SPOFM va avea efectiv doar un rol consultativ. CESE consideră că acest articol ar trebui să precizeze natura și scopul conceptelor de modernizare a SPOFM. În opinia CESE, aceste concepte nu ar trebui să aibă în niciun caz caracter obligatoriu.

4.5

Articolul 4 privind cooperarea menționează cooperarea și schimburile de informații cu actorii pieței forței de muncă, inclusiv cu alți furnizori de servicii de ocupare a forței de muncă. CESE consideră că ar trebui să se definească mai clar în aceste dispoziții rolul fiecăruia dintre actori.

4.5.1

CESE insistă asupra faptului că partenerii sociali sunt principalii actori ai pieței forței de muncă și joacă un rol indispensabil în procesul de modernizare a SPOFM, iar din acest motiv ei trebuie să aibă un rol adecvat în noua structură. În documentul său de lucru cu privire la rolul partenerilor sociali în procesul de gestionare a SPOFM, în special în perioade de criză, Organizația Internațională a Muncii arată clar, pe baza exemplelor din patru state membre ale UE, că modificarea structurilor SPOFM atrage după sine modificarea rolului, participării și influenței partenerilor sociali. În timp ce în Austria mijloacele de acțiune de care dispun aceștia sunt extinse, în Germania și în Danemarca influența lor se reduce, iar rolul lor este mai mult consultativ decât codecizional. În Regatul Unit, din motive istorice, partenerii sociali nu sunt implicați la nivel instituțional (15). Din acest motiv, CESE salută seria de inițiative ale partenerilor sociali europeni în cadrul programului lor de lucru comun (16).

4.5.2

În acest context, CESE remarcă o evoluție defavorabilă, și anume noua Decizie 2012/733/UE a Comisiei privind EURES. În cadrul reuniunii din aprilie a comitetului consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor (17), reprezentanții partenerilor sociali și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la reducerea rolului partenerilor sociali la rolul de parteneri asociați.

4.5.3

În numeroase avize, CESE a aprobat apelul lansat de Comisie în favoarea parteneriatelor dintre toate părțile interesate pentru a susține crearea de locuri de muncă, pentru creșterea ocupării forței de muncă, pentru dezvoltarea competențelor și pentru combaterea excluziunii sociale. În special în contextul combaterii șomajului ridicat în rândul tinerilor în Europa, CESE a reliefat rolul instituțiilor de învățământ, al agențiilor de consiliere, al organizațiilor societății civile (organizații de tineret, asociații de femei, organizații de sprijin pentru persoanele cu dizabilități etc.), al familiei și al persoanelor individuale, aceasta fiind singura modalitate de soluționare în comun și pe deplin a situației de pe piețele europene ale forței de muncă.

4.5.4

De asemenea, CESE salută parteneriatul dintre serviciile de ocupare a forței de muncă (PARES) (18), care stimulează dialogul la scara UE în vederea facilitării tranzițiilor pe piața forței de muncă. Complexitatea piețelor forței de muncă este în continuă creștere și toți actorii serviciilor de ocupare a forței de muncă trebuie să coopereze. De asemenea, CESE aprobă programul Comisiei Europene privind dialogul dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă, care are ca obiectiv sprijinirea învățării reciproce.

4.6

În conformitate cu articolul 7 privind adoptarea unui cadru general, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 8 al propunerii de față, cu privire la un cadru general pentru realizarea activităților de evaluare comparativă și de învățare reciprocă, definite la articolul 3 alineatul (1). În principiu, CESE susține utilizarea actelor delegate în vederea modificării anumitor dispoziții privind cadrul general pentru realizarea activităților de evaluare comparativă și de învățare reciprocă. Totuși, CESE are nevoie de mai multe informații pentru a putea stabili chestiunile pe care aceste acte delegate sunt susceptibile să le modifice în mod concret. CESE recomandă să se precizeze mai concret conținutul propunerii, pentru a defini mai detaliat indicatorii de bază din cadrul general. Actele delegate ar trebui să completeze aspectele mai puțin importante ale acestor indicatori de bază, în conformitate cu articolul 290 din TFUE.

4.7

Propunerea de față indică faptul că aceste noi inițiative ale Comisiei se vor adăuga la cooperarea dintre SPOFM în cadrul EURES, în temeiul articolelor 45 și 46 din tratat. CESE consideră că textul ar trebui să menționeze clar sinergiile dintre rețeaua nou creată a SPOFM și EURES (19). Rețeaua nou creată a SPOFM ar trebui să susțină un mandat extins al EURES și rolul său de instrument-cheie în vederea asigurării concordanței dintre competențe și nevoile pieței europene a forței de muncă și în vederea îmbunătățirii mobilității în UE. De asemenea, rețeaua poate coopera cu alte organizații, precum agențiile pentru orientare profesională.