6.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 161/67

1.1

CESE își reiterează denunțul deseori exprimat cu privire la rata catastrofică a șomajului în rândul tinerilor și solicită tuturor părților interesate să ia măsuri urgente, eficiente și definitive pentru a ieși din cercul vicios care riscă să compromită viitorul unei întregi generații. A sosit timpul să se facă investiții în tineri, ale căror roade vor fi culese pe termen lung.

1.2

În același timp, CESE subliniază că la nivel național și al UE este necesară o reală strategie de creștere pentru a susține crearea mai multor locuri de muncă cu caracter mai stabil, acestea fiind condiția prealabilă pentru succesul măsurilor de încadrare în muncă a tinerilor. Acest lucru presupune o abordare coordonată a tuturor eforturilor și politicilor menite să consolideze competitivitatea și să redea încrederea investitorilor și gospodăriilor. Semestrul european este o ocazie de a recomanda politici și reforme adecvate care să fie puse în aplicare în fiecare stat membru.

1.3

CESE salută propunerea privind pachetul de măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor și recomandă să se acorde o atenție specială punerii în aplicare a acestuia la nivelul statelor membre, prin includerea măsurilor de combatere a șomajului în rândul tinerilor ca elemente importante în programele naționale de reformă.

1.4

CESE susține ideea ca instituirea sistemelor de garanție pentru tineret în statele membre să fie finanțată printr-un fond special al inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, prevăzut în cadrul financiar multianual, și apreciază crearea acestui fond, menționând că trebuie suplimentat la nivel național. Totuși, CESE consideră că nu este suficientă finanțarea acestui fond cu doar 6 miliarde de euro, din care o parte va proveni din sume existente deja în cadrul Fondului Social European. În plus, dat fiind faptul că va servi la sprijinirea doar a regiunilor în care șomajul în rândul tinerilor este de peste 25 %, CESE subliniază că celelalte regiuni ar trebui să poată avea acces la sprijin financiar prin procedurile standard din cadrul FSE. Cu toate acestea, este necesar să se acționeze imediat, să se finanțeze măsurile propuse prin noi fonduri, fără să se genereze concurență între tineri și alte categorii dezavantajate în cadrul FSE.

1.5

CESE sprijină abordarea Comisiei, conform căreia, „Garanția pentru tineret urmează a fi pusă în aplicare în cadrul unui sistem cuprinzător și global, prin intermediul căruia tinerii să beneficieze de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieșirea din sistemul de învățământ sau de la pierderea locului de muncă”. CESE înțelege că există diferențe între statele membre și recunoaște importanța faptului de a le permite să stabilească limita superioară de vârstă în funcție de nevoile și posibilitățile lor. Totuși, recomandă ca, în măsura posibilului, limita de vârstă pentru a avea acces la sistem să fie extinsă la 30 de ani, pentru a include tinerii care absolvă universitatea mai târziu sau care se află încă într-o perioadă de tranziție de la educație la încadrarea în muncă, cu riscul iminent de a pierde contactul cu piața forței de muncă, în special în țările cu rata cea mai ridicată a șomajului în rândul tinerilor.

1.6

CESE salută, de asemenea, acordul politic al Consiliului EPSCO încheiat la 28 februarie 2013 privind propunerea de garanție pentru tineret. Însă, CESE consideră că o intervenție după patru luni este prea târzie. Garanția pentru tineret ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, în mod ideal, în momentul înregistrării la centrul pentru ocuparea forței de muncă. (1)

1.7

CESE consideră că este fundamental pentru punerea în aplicare completă și corectă a garanției pentru tineret să se definească mai bine și mai clar, la nivel național și al UE, instrumentele, responsabilitățile, obiectivele și indicatorii pentru monitorizare. De aceea, CESE propune ca punerea în aplicare a garanției pentru tineret să fie inclusă printre indicatorii din cadrul procesului semestrului european.

1.8

Pe baza exemplelor de succes din câteva state membre, partenerii sociali și organizațiile de tineret, precum și platformele de reprezentare ale acestora ar trebui să joace un rol-cheie în conceperea, punerea în aplicare, promovarea și monitorizarea sistemului.

1.9

Reforma serviciilor EURES și, după caz, a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din statele membre ar trebui, de asemenea, să sprijine activ tinerii și să adapteze serviciile și abordările din domeniu, astfel încât să fie mai accesibile. Încă din școli trebuie create oportunități de consiliere și orientare profesională.

1.10

Trebuie îmbunătățite condițiile privind oferta de stagii și de ucenicii. Trebuie garantate standarde înalte de calitate pentru stagii și ucenicii prin criterii specifice, care să fie obligatorii în momentul solicitării sprijinului financiar. În plus, trebuie introduse mecanisme mai bune de monitorizare și de protecție a drepturilor stagiarilor.

2.1

Rata generală de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor a scăzut cu aproape 5 % în ultimii 4 ani, de 3 ori mai mult decât în rândul adulților. Șansele unui tânăr șomer de a găsi un loc de muncă sunt scăzute: doar 29,7 % din cei cu vârsta între 15 și 24 de ani, șomeri în 2010, au găsit un loc de muncă în 2011; o scădere de aproape 10 % în 3 ani. Peste 30 % dintre șomerii cu vârsta sub 25 de ani se află în șomaj de mai mult de 12 luni - 1,6 milioane în 2011 în comparație cu 0,9 milioane în 2008. Conform Eurofound, 14 milioane de tineri din UE cu vârsta între 15 și 29 de ani (7,5 milioane de tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani) fac parte din categoria NEET – tineri care nu lucrează și nici nu urmează o formă de educație sau formare (2). Costul economic al neintegrării tinerilor pe piața forței de muncă a fost estimat la peste 150 de miliarde de euro pe an, adică 1,2 % din PIB-ul UE. Printre consecințele sociale se regăsesc fenomene cum ar fi ruperea de societate și neîncrederea în sistemul politic, niveluri scăzute de autonomie, frica de necunoscut și „irosirea inteligenței”.

2.2

Comisia Europeană și-a prezentat pachetul de măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor, care cuprinde patru domenii de acțiune. Primul este o propunere de recomandare adresată statelor membre privind introducerea garanției pentru tineret, prin care se garantează că toți tinerii până în 25 de ani beneficiază de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieșirea din sistemul de educație formală sau de la momentul pierderii locului de muncă. Propunerea de recomandare îndeamnă statele membre să stabilească parteneriate solide cu părțile interesate, să se asigure că serviciile de ocupare a forței de muncă și alți parteneri care oferă sprijin tinerilor intervin într-un stadiu timpuriu, să ia măsuri de susținere pentru a permite integrarea forței de muncă, să utilizeze pe deplin Fondul Social European și alte fonduri structurale în acest scop, să evalueze și să îmbunătățească permanent sistemele de garanție pentru tineret și să le implementeze rapid. Comisia va sprijini statele membre prin finanțare din partea UE, prin promovarea schimburilor de bune practici între statele membre, prin monitorizarea implementării garanțiilor pentru tineret în cadrul semestrului european și prin campanii de sensibilizare.

2.3

Pentru a facilita trecerea de la școală la muncă, pachetul de măsuri prevede totodată lansarea unei consultări a partenerilor sociali europeni privind un cadru de calitate pentru stagii, astfel încât să li se ofere tinerilor posibilitatea de a dobândi o experiență profesională de calitate în condiții de siguranță.

2.4

În plus, Comisia anunță crearea unei Alianțe europene pentru ucenicii, vizând îmbunătățirea calității și a ofertei de locuri de ucenicie prin multiplicarea programelor de ucenicie de succes în toate statele membre; totodată, sunt prezentate modalități de reducere a obstacolelor în calea mobilității tinerilor.

2.5

În cele din urmă, având în vedere diferențele substanțiale între nivelurile de șomaj în rândul tinerilor în statele membre, Comisia sugerează să se pună în aplicare măsuri de sporire a mobilității transnaționale a lucrătorilor tineri, în special de îmbunătățire a sistemului EURES.

2.6

Acțiunile propuse în cadrul pachetului de măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor se bazează pe „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, lansată în decembrie 2011. Comisia face uz și de alte instrumente de politică pentru a aborda șomajul în rândul tinerilor, cum ar fi recomandările specifice fiecărei țări. În iulie 2012, aproape tuturor statelor membre ale UE li s-au făcut recomandări (3) care vizau ameliorarea situației tinerilor.

3.1

Este necesară o strategie reală de creștere la nivelul UE și cel național în vederea sprijinirii creării mai multor locuri de muncă cu caracter mai stabil. Acest lucru presupune o abordare coordonată care să includă toate eforturile și politicile menite să consolideze competitivitatea și să redea încrederea investitorilor și gospodăriilor. Semestrul european este o ocazie de a recomanda politici și reforme adecvate care să fie puse în aplicare în fiecare stat membru. Nu trebuie subestimate efectele de sinergie, cum ar fi includerea aspectelor sociale în procedurile de ofertare.

3.2

Situația tineretului din Europa pe piața forței de muncă este o chestiune de importanță majoră. Pentru a facilita încadrarea în muncă fără piedici a tinerilor, este important să se ia măsurile necesare de:

3.3

CESE salută orientarea pe termen lung a Comisiei către tineri. În acest sens, pachetul de măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor reprezintă un nou pas spre o abordare coerentă și integrată de combatere a șomajului în rândul tinerilor și de promovare a unei tranziții de calitate de la studii la piața forței de muncă. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că trebuie să se acorde o atenție deosebită statelor membre, principalii actori în domeniul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; se așteaptă ca acestea să acționeze în consecință în următoarele luni. Totuși, având în vedere urgența situației și importanța crucială de a investi în tineri ca resurse-cheie pe piața forței de muncă, acest lucru nu este suficient. Este deosebit de important să se consolideze încrederea prin stabilirea unor principii comune pentru garanția pentru tineret în Europa, cu scopul de a spori calitatea, accesibilitatea și impactul acestui instrument pe tot continentul.

3.4

CESE este pregătit să contribuie în mod activ la conceperea și promovarea pachetului, întrucât:

3.5

CESE salută proiectul de recomandare al Comisiei Europene privind introducerea garanției pentru tineret, prin care se garantează că toți tinerii până în 25 de ani beneficiază de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieșirea din sistemul de educație formală sau de la momentul pierderii locului de muncă. Dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător, garanția poate fi un pas important al investiției în tineri, poate reduce costurile imense generate de șomajul în rândul tinerilor atât pentru persoanele individuale, cât și pentru Europa în ansamblu, și poate juca un rol important în sporirea calității și a eficacității tranziției tinerilor de la educație la încadrarea în muncă. Cu toate acestea, CESE consideră că o intervenție după patru luni este prea târzie. Garanția pentru tineret ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, în mod ideal, în momentul înregistrării la centrul pentru ocuparea forței de muncă.

3.6

CESE susține ideea ca instituirea sistemelor de garanție pentru tineret în statele membre să fie finanțată printr-un fond special al inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prevăzută în cadrul financiar multianual și apreciază crearea acestui fond, menționând că trebuie suplimentat la nivel național. Totuși, CESE consideră că nu este suficientă finanțarea acestui fond cu doar 6 miliarde de euro, din care o parte va proveni din sume existente deja în cadrul Fondului Social European. Mai mult, ținând seama de faptul că pierderile generate de neintegrarea tinerilor pe piața forței de muncă (cuantificabile ca transferuri suplimentare de ajutoare de șomaj, venituri nerealizate și impozite neîncasate) se ridică la peste 150 de miliarde de euro pe an (1,2 % din PIB-ul UE) (6) și de concluzia OIM, conform căreia o investiție de 21 de miliarde de euro poate duce la schimbări semnificative în câțiva ani (7), CESE consideră că garanția pentru tineret este o măsură socială utilă cu un impact pozitiv imens din perspectiva raportului costuri-beneficii.

3.7

CESE sprijină abordarea Comisiei, conform căreia „Garanția pentru tineret urmează a fi pusă în aplicare în cadrul unui sistem cuprinzător și global, prin intermediul căruia tinerii să beneficieze de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru lunide la ieșirea din sistemul de învățământ sau de la pierderea locului de muncă”. CESE înțelege că există diferențe între statele membre și recunoaște că este important să li se permită să stabilească limita de vârstă în funcție de nevoile și posibilitățile lor. Cu toate acestea, recomandă ca, atunci când este posibil, limita de vârstă pentru a avea acces la sistem să fie ridicată la 30 de ani, pentru a include și tinerii care termină studiile universitare mai târziu sau pe cei care se află încă într-o fază de tranziție de la educație la încadrarea în muncă, existând pericolul ca aceștia să piardă contactul cu piața forței de muncă, în special în țările cu ratele cele mai ridicate ale șomajului. În plus, garanția pentru tineret trebuie să devină o măsură structurală în cadrul politicilor active privind piața forței de muncă în UE, și nu numai în această perioadă de criză.

3.8

CESE crede că este important să se stabilească standarde și indicatori de calitate clare cu privire la dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret la nivel european și național. Stagiile care se desfășoară în cadrul acestui sistem trebuie să respecte cadrul de calitate pentru stagii și să permită totodată tinerilor să trăiască pe cont propriu. Statele membre sunt încurajate să asigure consultanță și orientare profesională personalizate și să instituie mecanisme de monitorizare a diferitelor oportunități și de evaluare a impactului sistemului asupra tranziției beneficiarilor către încadrarea în muncă.

3.9

CESE subliniază că inițiativa privind garanția pentru tineret ar trebui integrată în cadrul unei strategii active în domeniul pieței forței de muncă, menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor pentru ca aceștia să devină autonomi. O altă parte importantă a unei astfel de strategii ar trebui să se refere la reforma serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, pentru ca, dacă este cazul, acestea să se adreseze tinerilor în mod activ și să-și adapteze serviciile și abordările, astfel încât să fie mai accesibile, îmbunătățind în același timp serviciile asigurate tuturor șomerilor. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui să coopereze cu instituțiile de învățământ, contactându-i direct pe tineri și oferindu-le un loc de muncă sau posibilități de formare în cadrul unei abordări de consiliere proactive și adaptate, cu mult înainte de terminarea studiilor. CESE solicită Comisiei Europene să ia în considerare acest element în strategia sa de sprijinire a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă din Europa. În acest sens, serviciile EURES ar trebui adaptate mai bine nevoilor tinerilor și promovate mai intensiv în rândul tinerei generații.

3.10

CESE recomandă, de asemenea, ca statele membre să sporească sprijinul acordat întreprinderilor, cooperativelor și organizațiilor din sectorul terțiar care doresc să participe în sistemele de garanție pentru tineret în strânsă cooperare cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Mecanisme precum stimulentele fiscale, subvențiile pentru costurile fixe ale ocupării forței de muncă și posibilitatea de a accesa fondurile pentru formarea pe teren sunt elemente importante pentru funcționarea acestui sistem și sprijinirea întreprinderilor care doresc să investească în potențialul tinerilor într-un mod adecvat și eficient. Punerea în aplicare a acestora ar trebui relaționată cu respectarea cadrelor/orientărilor în materie de calitate și stabilirea unor mecanisme de monitorizare. CESE consideră că este necesar să se sprijine consolidarea capacităților tuturor actorilor implicați în sisteme de ucenicie de calitate.

3.11

CESE consideră că partenerii sociali au de jucat un rol fundamental în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea sistemului. Este esențial să aibă loc un dialog social solid, pentru a oferi tinerilor sisteme de garanție pentru tineret cu standarde înalte de calitate, atât pentru întreprinderi, cât și pentru tineri. În acest context, este importantă și implicarea partenerilor sociali în monitorizarea punerii în aplicare a garanției pentru tineret și a ofertelor de locuri de muncă sau de formare disponibile în cadrul diferitelor scheme.

3.12

Un alt rol important le revine organizațiilor din sectorul terțiar, în particular organizațiilor de tineret și platformelor de reprezentare a acestuia, căi de participare importante pentru tineri, care le permit să-și dezvolte competențele și să aibă relații de muncă și un comportament adecvate; de aceea, este esențială implicarea lor și în conceperea și punerea în aplicare a sistemelor. Ar putea fi implicate și diverse întreprinderi sociale și alte părți interesate relevante. Comitetul atrage atenția, de asemenea, asupra bunelor practici în ce privește implicarea părților interesate din Austria (8), Suedia și Finlanda (9).

3.13

O altă prioritate ar trebui s-o reprezinte înlesnirea accesului la sistem al organizațiilor de tineret și al organizațiilor din sectorul terțiar. Prin participare, acestea ar putea depune oferte pentru locuri de muncă, în vederea îmbunătățirii comunităților lor locale, având astfel un rol benefic atât pentru tineri, cât și pentru societate.

3.14

CESE consideră că este esențială echiparea propunerii cu mijloace adecvate, pentru a sprijini statele membre și regiunile care doresc să instituie sisteme ambițioase de garanție pentru tineret sau alianțe pentru ucenicii. În acest context, CESE dorește să recomande alocarea fondurilor UE acelor sisteme care respectă standardele minime de calitate stabilite prin inițiativa UE și de statele membre.

3.15

În consecință, CESE susține ideea stabilirii garanțiilor pentru tineret în statele membre, care să fie finanțate printr-o inițiativă specială pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prevăzută în cadrul financiar multianual, dotată cu cel puțin 6 miliarde de euro, jumătate din această sumă fiind acoperită prin Fondul Social European. CESE salută crearea acestui fond, însă, dat fiind faptul că va servi numai la sprijinirea regiunilor în care șomajul în rândul tinerilor este peste 25 %, subliniază că celelalte regiuni ar trebui să poată avea acces la sprijin financiar prin procedurile standard din cadrul FSE. Aceste fonduri vor reprezenta o sursă esențială de completare a investițiilor de la bugetele naționale.

3.16

În vederea dotării tinerilor cu competențele care vor fi fundamentale pentru viitorul lor profesional, CESE solicită Comisiei și statelor membre să asigure că măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, în special cele finanțate în întregime sau parțial din fonduri UE, sunt mai eficiente și permanente, astfel încât să nu fie necesară sprijinirea ulterioară a tinerilor după o încadrare în muncă temporară sau neremunerată.

3.17

Întrucât punerea în aplicare a garanției pentru tineret va avea efect doar dacă va fi integrată în abordările naționale și la nivelul UE orientate către creștere și locuri de muncă, CESE își reiterează solicitarea formulată în repetate rânduri de stabilire a unor noi obiective de reducere a șomajului în rândul tinerilor (10). Acestea ar trebui să constituie elementul-cheie al programelor de reformă naționale legate de Strategia Europa 2020.

4.1.1

CESE salută faptul că propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret include o serie de elemente importante, printre care o definiție clară a garanției pentru tineret ca fiind „o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ formal”. Cu toate acestea, CESE consideră că o intervenție după patru luni este prea târzie. Garanția pentru tineret ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, în mod ideal, în momentul înregistrării la centrul pentru ocuparea forței de muncă.

4.1.2

Este important să se recunoască raportul cost-eficiență al investițiilor din cadrul garanției pentru tineret, întrucât, conform Eurofound (11), pierderile anuale la nivelul Europei pe care le generează fenomenul tinerilor aflați în șomaj, care nu mai participă la o formă de învățământ sau de formare (cuantificabile ca transferuri suplimentare de ajutoare de șomaj, venituri nerealizate și impozite neîncasate), este de 1,2 % din PIB sau 153 de miliarde de euro. În același timp, făcând investiții pentru combaterea acestei pierderi, trebuie să ne concentrăm asupra unor parteneriate mai bune, asupra îmbunătățirii serviciilor aferente și responsabilizării furnizorilor de educație.

4.1.3

CESE subliniază nevoia de validare adecvată a educației informale ca modalitate de valorificare a competențelor necesare pe piața forței de muncă.

4.1.4

CESE atrage atenția asupra noilor tipuri de NEET și a nevoii de a ne concentra și asupra categoriilor tradițional considerate ca nefiind periclitate de excluziune, cum ar fi absolvenții și tinerii care au deja experiență profesională sau de stagiu, dar nu pot încă accesa piața forței de muncă permanent.

4.1.5

Ar trebui abordată și problema legată de creșterea numărului tinerilor calificați și competenți care sunt nevoiți să desfășoare o activitate sub potențialul lor și să-și „irosească inteligența”; nu numai că acest lucru va conduce la ocuparea unui loc de muncă în care nu-și pot valorifica educația și formarea dobândite ci va avea și un efect dăunător asupra lor din punct de vedere social și psihologic. Printr-o mai bună și mai adecvată corelare între competențele personale și nevoile de pe piața forței de muncă s-ar putea atenua acest fenomen.

4.2.1

CESE recunoaște rolul pozitiv pe care îl pot avea stagiile de calitate în facilitarea accesului tinerilor la încadrarea în muncă și asistarea întreprinderilor în identificarea potențialilor lucrători calificați. O astfel de experiență poate garanta tinerilor dobândirea competențelor necesare, în acord cu nevoile lor și cu abilitățile dobândite anterior, fiind recompensați în mod corespunzător și având acces la protecție socială și la alte căi educaționale în cadrul învățării pe tot parcursul vieții. În acest context, unul din domeniile căruia trebuie să i se acorde atenție este cel al stagiilor care se desfășoară în afara sistemului educațional, în special după absolvire, care ar trebuie considerate locuri de muncă și, deci, protejate în conformitate cu standardele de muncă acceptate la nivel internațional.

4.2.2

CESE subliniază importanța unor standarde înalte de calitate cu privire la programele de ucenicie, plasamentele în întreprinderi și stagii. În acest context, își reiterează angajamentul de „a monitoriza îndeaproape și a sprijini toate inițiativele care vizează îmbunătățirea calității plasamentelor în întreprinderi și a stagiilor, precum Carta europeană a calității stagiilor și programelor de ucenicie (European Quality Charter on Internships and Apprenticeships), prezentată de Forumul european al tineretului, în vederea consolidării dialogului civil pentru stabilirea de norme adecvate în acest domeniu” (12).

4.2.3

CESE este convins că îmbunătățirea calității stagiilor este o prioritate și de aceea consideră că inițiativa Comisiei Europene privind cadrul de calitate pentru stagii este un pas înainte în această direcție. În același timp, CESE solicită tuturor instituțiilor, statelor membre și partenerilor sociali implicați să profite la maximum de rezultatele actualelor consultări, luând în considerare sprijinul manifestat deja de partenerii sociali, ONG-uri, public și o serie de furnizori de educație. Instituțiile UE trebuie să acționeze rapid și să creeze un cadru de calitate pentru stagii, asigurând implicarea directă continuă a tinerilor și a organizațiilor lor în acest proces alături de partenerii sociali. În acest sens, Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor (13) propune standarde minime de calitate pentru a depăși diferențele dintre țările din Europa în ceea ce privește procesele de învățare, disponibilitatea orientării și consilierii, drepturile sociale și de muncă, recunoașterea competențelor, prevederile contractelor legale, rambursarea și remunerarea, evaluarea și monitorizarea etc.

4.2.4

CESE consideră esențial, de asemenea, ca un astfel de cadru să fie orientat spre asistarea întreprinderilor în eforturile lor de a oferi stagii de calitate pentru tineri. De aceea, cadrul ar trebui să fie pus în aplicare la nivel național prin măsuri orientate spre acest obiectiv.

4.3.1

CESE este convins de utilitatea Alianței europene pentru ucenicii, întrucât cooperarea strânsă între instituțiile de învățământ, întreprinderi și partenerii sociali, precum și factorii de decizie, profesioniști și reprezentanții tinerilor este esențială pentru succesul învățământului și formării profesionale. Acest lucru este dovedit de succesul sistemelor de învățământ duale din unele state membre. Dezvoltarea alianței ar trebui să încurajeze împărtășirea cunoștințelor și a ideilor și, în cele din urmă, să contribuie la creșterea ofertei și a calității locurilor de ucenicie în statele membre și la încurajarea participării tinerilor.

4.3.2

Alianța ar trebuie să sprijine și campaniile la nivel european și național de schimbare a percepției învățământului profesional, inclusiv în contextul Procesului de la Copenhaga, și să organizeze un forum periodic de discuție privind monitorizarea strategiei europene privind uceniciile cu părțile interesate relevante în acest domeniu la nivel european și național.

4.3.3

Ar trebui asigurate stimulente și pentru facilitarea finanțării activităților de formare transfrontaliere, prin care întreprinderile și organizațiile partenerilor sociali să se poată implica în înființarea unui sistem dual. Alte propuneri se găsesc în publicația „Să creăm oportunități pentru tineret: cum să îmbunătățim calitatea și imaginea uceniciilor?” (Creating Opportunities for Youth: How to improve the quality and image of apprenticeships) (BusinessEurope, 2012) (14) sau în acordul dintre sindicatele spaniole și germane privind standardele de calitate pentru ucenicii.

4.4.1

CESE crede că, în vederea promovării mobilității tinerilor lucrători, statele membre trebuie să progreseze în continuare în domeniul recunoașterii reciproce a calificărilor și competențelor și în ce privește compatibilitatea sistemelor naționale de securitate socială, în special în domeniul pensiilor, precum și să investească în continuare în învățarea limbilor străine, deoarece trebuie depășite și barierele lingvistice. Comisia ar trebui să consolideze în continuare coordonarea securității sociale pentru a garanta că nu se „pierde” nici măcar o lună de contribuții la sistemul de securitate socială în urma ocupării unui loc de muncă într-o altă țară UE.

4.4.2

CESE subliniază utilitatea programelor de mobilitate ale UE, cum ar fi Erasmus și Tineretul în acțiune, pentru mobilitatea tinerilor și sprijinirea dezvoltării aptitudinilor, competențelor și a caracterului lor prin activități voluntare și alte inițiative civice. CESE cere finanțarea adecvată a viitoarelor programe Erasmus pentru toți și YES Europe în cadrul noului cadru financiar multianual, care prevede cu 1 miliard de euro mai puțin față de propunerea inițială.

4.4.3

CESE sprijină în continuare îmbunătățirea inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES” și investițiile în aceasta. În mod particular, CESE apelează la Comisia Europeană să amelioreze EURES, în sensul sporirii vizibilității și disponibilității pentru tineri, precum și a ușurinței de utilizare. Tinerii trebuie încurajați în mod activ să participe, pentru a depăși barierele culturale și lingvistice și lipsa calităților lor organizatorice și frica de necunoscut. Acest lucru s-ar putea realiza printr-un sistem de orientare profesională și personală îmbunătățit, care i-ar ajuta pe studenți, stagiari (tineri, în general) să-și cunoască mai bine dorințele, abilitățile și oportunitățile în materie de loc de muncă. Acest lucru implică și consiliere cu privire la legislația în domeniul ocupării forței de muncă și la mediul sociopolitic, precum și consiliere referitoare la drepturile și obligațiile angajatorilor și lucrătorilor.

4.4.4

CESE sprijină inițiativa Parlamentului European de actualizare a Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale. Directiva actuală este depășită, întrucât multe profesii evoluează cu rapiditate. Mai mult, modernizarea directivei ar include și introducerea unui card electronic cu detalii despre calificarea profesională și experiența de lucru a persoanei. Astfel s-ar înlesni găsirea unui loc de muncă și recunoașterea calificărilor într-un alt stat membru și s-ar armoniza formarea, competențele și practicile în UE. De asemenea, ar fi încurajate mobilitatea și schimbul de experiență.