9.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 133/90

1.

CESE subliniază, în consonanță cu Parlamentul și Comisia, că o mai bună funcționare a Uniunii Europene presupune afirmarea la acest nivel a unor partide și fundații politice mai bine cunoscute și recunoscute și, totodată, mai reprezentative și mai apropiate de cetățeni.

2.

CESE sprijină crearea unui statut juridic unitar pentru partidele și fundațiile politice europene și revizuirea controlului funcționării acestora, în vederea îmbunătățirii condițiilor funcționării lor democratice interne, precum și în termeni de eficiență, vizibilitate, transparență și pe plan contabil.

3.

În acest context, CESE insistă în mod deosebit asupra necesității ca partidele și fundațiile care vor beneficia de acest statut să urmărească cu strictețe obiectivele construcției europene și să respecte valorile esențiale pe care se întemeiază aceasta, consacrate în tratatele europene și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

3.1

În ceea ce privește obiectivele construcției europene, CESE consideră că un astfel de statut ar trebui să presupună asumarea unui angajament ferm față de consolidarea păcii, de cooperarea între state și popoare, de promovarea progresului economic și social și a bunăstării cetățenilor și de exercitarea democratică a libertății de exprimare și de opinie.

3.2

În ceea ce privește respectarea valorilor esențiale garantate la nivel european, CESE subliniază necesitatea respectării acelora dintre ele care sunt consacrate în tratatele europene, în special în preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană, și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care, în special, interzice, la articolul 21, orice formă de discriminare, indiferent de motivație. În plus, principiul egalității de gen în toate domeniile, consacrat la articolul 23 al Cartei, ar trebui să se concretizeze la nivelul tuturor organelor de conducere ale partidelor și fundațiilor politice europene.

3.3

CESE recomandă ca respectarea principiilor fundamentale menționate mai sus să fie validată printr-o declarație în acest sens a partidelor și fundațiilor politice care doresc să beneficieze de statutul european. Parlamentului European și, mai concret, Comisiei pentru afaceri constituționale din cadrul acestuia, le revine misiunea de a monitoriza și de a denunța cazurile de încălcare a principiilor și drepturilor fundamentale consacrate în tratatele UE.

3.4

De asemenea, CESE reamintește rolul-cheie pe care va trebui să și-l asume Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește controlul respectării acestor principii, permițând, în special, sesizarea sa prin intermediul procedurii măsurilor provizorii.

4.

Totodată, CESE subliniază că, pe lângă partidele și fundațiile politice europene deja existente, este necesar să se sprijine constituirea și dezvoltarea unor noi partide și fundații la acest nivel, cu condiția ca acestea să întrunească criteriile necesare de funcționare, de respectare a valorilor și de reprezentativitate.

4.1

În ceea ce privește condiția suplimentară necesară pentru a putea beneficia de finanțare, și anume reprezentarea de către un deputat în Parlamentul European, aceasta nu pare a constitui un criteriu pertinent, mai ales în condițiile în care modalitățile de vot și, implicit, condițiile de reușită înregistrează încă diferențe colosale de la un stat membru la altul.

4.2

Prin urmare, CESE propune să se aleagă criterii de reprezentativitate care să reducă riscul de a da naștere unor discriminări arbitrare. În acest sens, CESE propune drept sursă de inspirație criteriile stabilite pentru inițiativele cetățenești europene (ICE) și recomandă preluarea condiției ca la ultimele alegeri europene să se fi obținut cel puțin un milion de voturi provenind din cel puțin șapte țări diferite.

4.3

Finanțarea și bugetele partidelor și fundațiilor europene, precum și donațiile primite de acestea ar trebui să fie transparente și făcute publice. Cetățenii au dreptul și datoria de a fi informați cu privire la modalitățile de finanțare a partidelor și fundațiilor și la cheltuielile pe care le efectuează acestea. Eventualele sancțiuni și/sau suspendări ale finanțărilor ar trebui să fie date publicității prin intermediul presei.

5.

De asemenea, CESE dorește să reamintească ferm, cu ocazia analizării prezentei propuneri de regulament, inegalitatea de tratament care persistă și tinde chiar să se agraveze între partidele și fundațiile europene cu vocație politică, pe de o parte, și asociațiile și fundațiile care urmăresc obiective de interes general la scară europeană (economice, sindicale, sociale, umanitare, culturale, ecologice, sportive etc.), pe de altă parte.

5.1

Tratatul privind Uniunea Europeană, denumit și „Tratatul de la Lisabona”, consacră, la articolul 11, realitatea democrației participative și, prin urmare, importanța asociațiilor și fundațiilor care animă dezbaterea în spațiul public al UE. CESE subliniază că aceste rețele asociative europene au o importanță din ce în ce mai mare, uneori chiar preponderentă, ca urmare a accesibilității universale a internetului. Ca noi vectori ai unei democrații participative, ele dețin deja un rol crucial și tot mai important în transmiterea de informații, în dezbaterea publică și în formarea opiniei europene, îmbogățind și completând astfel în mod util structurile democrației politice reprezentative. Această valoare adăugată este evidentă mai ales la nivel european, în măsura în care ramificațiile multiple ale acestei democrații participative transcend în mod natural frontierele naționale.

5.2

Ținând seama de prăpastia care se adâncește odată cu criza între cetățeni și liderii și responsabilii politici europeni, CESE avertizează Comisia cu privire la efectele nefaste și contraproductive ale unei abordări inadaptate care nu ar fi decât în interesul drepturilor speciale și autonome ale „asociațiilor” politice europene, fără a recunoaște niciun drept echivalent celorlalte asociații europene. CESE dorește, în special, să reamintească faptul că însăși afirmarea unei Europe politice nu poate fi disociată de cea a unei Europe a cetățenilor și a societății civile, care se sprijină pe asociații și organizații ce dispun de instrumente juridice adecvate, eficace și unitare, la nivel european.

5.3

CESE își exprimă încă o dată regretul cu privire la decizia luată de Comisie în urmă cu mai mulți ani de a retrage proiectul de statut al asociațiilor europene, motivul invocat fiind lipsa unui acord în cadrul Consiliului – motiv pe care CESE l-a considerat, dat fiind subiectul în cauză, inacceptabil și pe care nici astăzi nu îl consideră verificabil în practică.

5.4

De asemenea, CESE reamintește îngrijorarea sa în ceea ce privește eternele obstacole în calea constituirii de societăți cu statut european, indiferent că e vorba de lipsa de atractivitate a statutului actual, care pare să fie un eșec total, sau de întârzieri ori blocaje persistente ale unui statut simplificat, deschis în sfârșit unui număr considerabil de întreprinderi de toate dimensiunile.

6.

CESE își reafirmă sprijinul față de proiectul de statut al unei fundații europene, pe care și l-a exprimat în avizul din 18 septembrie 2012 (1), și insistă asupra necesității de a se evita orice formă de discriminare în ceea ce privește situația fundațiilor politice europene.

7.

CESE își reiterează acordul față de un statut juridic unitar pentru partidele și fundațiile europene și, totodată, ținând seama de diversele sale observații și conform principiului nediscriminării garantat de Uniunea Europeană, dorește să susțină apropiata prezentare de către Comisie a unei propuneri de regulament european echivalent privind statutul și finanțarea asociațiilor europene cu altă vocație decât cea politică și să solicite accelerarea lucrărilor întreprinse în vederea adoptării regulamentului privind statului unei fundații europene.